Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul...

6
ALEXANDRU CIORANESCU DICTIONARUL E,TIMOLOGIC AL LIMBII ROMANE, Edifie ingrijit[ si traducere din limba spanioll, de TUDORA SANDRU MEHEDINTI )) ,si MAGDALENA POPESCU MARIN

Transcript of Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul...

Page 1: Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

ALEXANDRU CIORANESCU

DICTIONARULE,TIMOLOGIC ALLIMBII ROMANE,

Edifie ingrijit[ si traducere din limba spanioll, de

TUDORA SANDRU MEHEDINTI)),si

MAGDALENA POPESCU MARIN

Page 2: Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

SI.JMAR

Noti asupra editiei . ... sPrefatl .... 9

Abrevieri .. ..... 13

DICTIONAR.... ..... tslndice .. . 857

I. RoMANADacorominl .... ... 858Istrorominl.... ...887Macedoromflnl .. .. 889Maglenorominfl ....901

II. ALTE IDIOMURIAlbanezi .... 908ArabI ...... 913Armeanl ....914Avarii. ...... 914Bascl . 914Bertreri . .... g1.4Bulgar5 . .... 914Catalani ....924Ceh[ . ...... 926Celtice ......927Chinezl .. .... 927CroatI .. .... 927Cumani. .... 929Daci. ... .. . . 929Danezi. .....930Englezi .....930Francez[ .... 930Germanl .... 943Greacl. ..... 947Greac5 modern[ ... 951Idiq.. 958Ilir5. 958Indiani ..... 9S8Indo-europeanE. ... 959Iranianl .... 959Italianl .....959Iudeo-spanioll. . ... 96gLadinI ...... 968

Page 3: Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

DICTIONARUL ETIMOLOGIC AL LIMBII ROMANE 1055

Latinfl ...... 969

Letonfl ...... 985Lituanian[ . . 985Maghiarfl . .. 985Mongoll .... 991Persand ..... gglPolonezfl .... 992Portughezfl .. 995Provensalfl .. 99gRusi. ...... 1oo1Rutean[. .. 1006Sardi ...... 1009Sflrbi ...... 1010Slav5 . ..... 1019

rspaniol5 ... 1033Suedezl .... 1038Tiltaril ..... 1038Tracfl ...... 103g

Tigineasci .. ..... tO46Vegliotfl .... tO47

Bibliografie.... .......:..:_...:..... ..... t}4g

Page 4: Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

ar prep. - 1. (inv.) Exprimd o relatie spatiald (cusau {Erd ideea de miqcare): ;ezu a dreapta luiDumnezeu (Coresi). - 2. (inv.) Exprimd o rela(ietemporalS sau instumental-modald: simbdtd aprinzul cel mare (N. Costin). - 3. (inv.) De lasensnl spa{ial s-a dezvoltat un sens cauzal: mearsdin pddure a lemne (Dosoftei). - 4. Exprimd orela{ie de identitate, fie reald, fie presupusS: c/rniilatrd a om strdin Q!. Gane). * 5. insoleste inf.scun si 1inv.) inf. lung. in primul caz. se suprimdla timpurile compuse ctt trlf. (voi fugi), dupd a Stisi a putea (nu pot face nimic) qi dup6 unpron.re1.-inter. (n-are cefoce). - 6. (inv.) insoqegtegen.-dat. nedeterminat: nice frate a frate va folosi,nice pcirinte a fecior (Varlaam).

Lat. ad, a1 cirui rezultat romanic este in generala (Puqcariu 1; Candrea-Dens., 1; REW 136; DAR).Toate intrebuinldrile din rom. sint romanice, chiarsi gen.-dat.: cf. Puscariu, Lr., 190 (citat drn CIL,XIII,2483: membra ad duos fratres, rom. menl-brele a doi fiayi). A fost inlocuit treptat qi astdziaproape complet, de /a. Tendinla actuald este dea i se limita folosirea 1a 4 gi 5. 1

A) inte4'. - Exprimd surprizS, cu un sens secundarde mirare sau de indignare.

Creafe expresivd. 2

?ba, inte{. - Exprimd o intrebare nuanFtA deindoialS sau mirare. Alteori introduce pur si simpiuintrebarea.

CreaSe expresivd. 3

ab4 (-4le), s. f. - Dimie, lesdturd groas5 delin6. * Mr., negl. abd.

Tc. aba (Miklosich, Fremdw.,73; $eineanu, II,3; Lokotsch 2), cf. ngr. ctp:roG, bg. aba. - Der.abager, s. m. (persoani care fabricd sau vindelesdturi; croitor); abagerie, s. f. (fabric6 sauprivdlie de lesdturi); abagiu, s. m. (persoan[ carefabricd sau vinde leslturi). 4

abqc (-ce) s. n. - l. Numdrdtoare, instrumentde calculat. - 2. Tabel, diagramS.

Fr. abaque, it. abbaco. Din it., prin ngr.dlrnri oq, var. (inv.) ambac (Q5161, 1431. 5

abajgr (-ruri), s. n. - Dispozitiv care feregteochii de lumina unei ldmpi.

Fr. abat-jour, cf. it. abagiur. 6

abanqs, s. m. - Lemn din specii de copaciexotici, greu, foarte tare, de culoare neagr6. - Mr.abanoz.

Tc. abanos, din ngr. eBevog (Roesler 587);

$eineanu, lI,5; REW 2816; Lokotsch 3); cf. ngr.a+,n*.iq bg. abanos, alb. abanos. 7

ab4te (-t, -[tqt), vb. - 1. A dobori la p5-mint, a d6rima, a da jos. - 2. A devia, a indepdrta.

- 3. A schimba drumul. - . @efl.) A se, opri. -5. A se gr6bi, a face tot ce este cu putint6. - 6.A trece cuiva ceva prin minte, a i se niziri (cupron. in dat.). - Mr. abat, istr. abqtu.

Lat. abbattbre (cuvint probabil firz:io, care aparedoar in Legea Salicb), sau mai curind fonna{ieintemd a rom., plecind de la a bate (Puqcaiu 2;REW 11). DAR explicd sensul 1 ca galicism qi pecelelalte ca imprumut din s1. 6li ,,a bate" qi ,,aciocdni". Ambele opinii par discutabile, cdci bitinu este suficient pentru a explica toate sensurilerom. care, pe de alt5 parte, s-ar putea explicafoarte bine plecindu-se de la cuvintele romanice(cf. Gamillscheg, abat). - Der. abdtdtor, adj.(muncitor); abatere, s. f. (deviere, anomalie);abdtut, adj. (deviat; deprimat, melancolic). - Dinrom. provine sb. abati ,,a deia". 8

ab4te (-ti), s. m. - 1. Titlu dat superioruluiunei abafi. - 2. Titlu onorific acordat unor preo(icatolici; persoand care poar16 acest titlu.

It. abate. - Der. abalinl, adj. (referitor la oaba[ie), din it. abbaziale; abalie, s. f. (mindstirecondusi de un abate), dtrr tt. abbazia; abatisd(c5lugAri{n care conduce o aba!ie), din lat. abba-/lssa (sec. XIX). 9

abatgr (-o4re), s. n. - Clidire unde se taievitele destinate consumului. - Var. (inv.) abatoriu.

Fr. abattoir. 10

abeced4r (-re), s. n. - Manual elementarpentru invSlarea scrisului gi cititului.

Fr. abdcddaire, it. abecedario (sec. XVU), dinabc ffron.tn\at abecb), de unde var. ortograficdABCdar. 11

abi4, adv. - 1. De foarte pu{in5 weme, tocmai(introduce o acliune care tocmai s-a terminat). -2. Cu greu, anevoie. - Mr. avia.

Lat. *ad vr"x (Cipariu, Arhiv., 109;' Phiiippide,Principii, 9 1 ; Puscariu 3 ; Candrea-Dens., 2; RELIT224; DAR); cf. surs. yess, v.sp. abds, avds, v.port.tamalay2s. A paragogic este normal cu funcfliadv., cf. aci(iaf; aiure(a), acole(a); este deciinutilS explicalia lui Candrea-Dens., care pleacdde la rela{ii sintactice. Este gresitd ipoteza cd s-ar

Page 5: Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

t6 ALEXANDRU CIORANESCU

baza pe sL. abije ,,imediat" (Cihac). - Din rom.provine sds. (d)abja.

?bil (-l[), adj. - Dibaci, iscusit.Fr. habile. Accentul este indiferent.

abilita, vb; abilitate, s. f., din fr.

abitir, adv. - Mai mult, mai bine,(decit...) (numai impreunE at mai).

12

- Der.13

mai tare

Tc. better,,mai rdu' (Iogu, GS, V, 181). Estepulin probabill relalia sugerat6 de $eineanu, II, 6

Ei DAR ctt tc. abeter, comparativ de la abe ,,claf' .

Dupd Lokotsch 5, din per. abddr ,,clat''. 14

abl4s (-si), s. m. - (Olt.) in sec. XVII, local-

nic, contribuabil, cap de familie.Gerrt. Ablass,,indulgen!5". Cuvint introdus de

ocupalia austriacd in Oltenia (1718-1739). 15

ableg4t (-ti), s. m. - Nun$u, trimis apostolic.

Lat. ablegaus (sec. X\TII). Pufn intrebumlai;

abneg4tie (-ii), s. f. - Devotament. - Var.abnegare.

Fr. abnigation Der. s-a format pe baza unuimodel verbal a abnega, care nu se foloseqte. 17

abnormit4te (-{fi), s. f. - Anomalie, abe-

ralie.Germ. Abnormitdt (sec. XIX). Germanism,

introdus de Titu Maiorescu. 18

abon? (-nq2, -4t), vb. - 1. A-qi face unabonament. - 2. (Arg.) A profita, a se folosi inmod indiscret gi periodic de o facilitate.

Fr. abonner (sec. XVflI). - Der. abonament, s.

n. ; abondt, s. rn. t9

abord4 (dg4 -4t), vb. - 1. @espre nave)

A acosta. - 2. L trata o Problem6.Fr. aborder. - Der. (din fr.) abordabil, adj.;

abordaj s. n.; inabordabil, adj. 20

abrq; (-qe), adj. - l. (Despre cai) Cu capul cu

pete 'albe.'- 2. Nefericit nepotrivit. nereuqit. - 3.

Violent, nEr5vaq. - Mr. abra;eu (impertinent)'Tc. (arab.) obra; ($eineanu, II, 7; Lokotsch 9);

cf. alb. abrai (Meyer 2), bg. abrai,,stroeit, eAE;

abribo.i, s. m. - P1ant6 (Centaurea suaveolens).

- Yalr. ambriboi.Tc. (per.) amberboi,parfum de ambrd", posibil

prin intermediul ngr. opftpp6i ($eineanu, II, 20;

DAR). 22

absgnt (-tI), adj. - Care lipseqte.

Fr. absent. - Der. (din fr.) a absenta, vb.;absenld, s. f.; absenteism, s. 1r. 23

absolv! (-v, -it), vb. - 1. A ierta, a scuti de

pedeapsd. - 2. A termina studiile.

Lat. absolvere (sec. XVIII). Sensul 2 este

impfl.rmutat din terminologia referitoare la in-vdj5mint din Austria Ei Germania; existd cu acest

sens tendinla de a conjuga eu absolvesc (cf.Iordan, BF, II, 53). - Der. absolvent, adj. (care a

terminat o formd de inv[{Emint); absolvenld, s. f.

(terminarea unei forme de invd!5mint). 24

absorbi (-b, -it), vb. - 1. A suge, a inghi{i,

a se imbiba. - 2. A preocuPa.

Fr. absorber, cf. sorbi' - Der. absorbant, adi';absorbitor, adj.; absoryTiune, s. f., din fr. 25

abfine4 (-n, -qt), vb. - A se stipini, a se

re$ne.Format de la linea, dupd paralelismul cu fr.

tenir-abstenir. - Der. (din fr.) conservd grupul 6sr"

absenliune, s. f.; abstenfionist, s. m.; abstinent,

adj.; abstinenld, s. f. 26

abund4 (-d, -?t), vb. - A fi, a se gdsi dinbelqug, a prisosi.

Lat. abundare (sec. XDQ. Pulin folosit mai ales

la pers. a 3-a, ceea ce explicd oscilatiainte abund

qi abundez.Der. abundent, ad;.; abundenld, s. f. Amindou6

formele sint dezaprobate de unii gramaticieni

conservatori, cate pledeazd perrtnt abundant qi

abundanld. Totugi, primele forme s-au generali-

zat, datoitd confuziei uqor de flcut intre termi-

na{iile fi. -ant 9i -ent: ft. abondant > abundent

qi fr. contondant > contundent, ca qi fr. pdnitent> penitent. 27

4bur (-ri), s. m. - 1. Vapori de ap6. 2: Gnv)Suflehrl animalelor necuvintitoare, considerat inesen(i mecanic. - Mr. abur(d).

Lat. albfilus (,pat5 albd" in lat.med., cf. Thomas,

Bull. Du Cange, Y, 100), pe baza aspectului

material al vaporilor de ap6. Albulus s-a pdstrat

irt ht. avolo ,,mrean6" (REW 328; Prati), fr.

able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo

dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

citate, qi ia fr. gabole < galbulus etc. (Thomas,

Bull. Du Cange, Y, 130; O. Deutsch-mam,

Romanist. Jb. l, lM), pare a fi anterioari rom';totuEi, tebuie sd fi fost destul de tirzie, pentm a

impiedica pierderea lui b intervocalic. Acelaqi

rezultat in alb. avuli.in general cuvintul rom. este considerat auto-

hton (Miklosich, Slaw. Elem., 9; anterior indo-europenei dupi Lahovary 319), sau provenind din

alb. (Cihac ll, 7L4; Philippide, ll, 605; DAR;Rosetti [, 108); acesta din urml ar reprezenta rm

indoer.rrop. *a-vel--os fJold, Ling.-Kuhurhist.(Jntersuchungen, 263) sa:u *abbra- (Meyer, Alb.

SL, III, 81). S-a renun[at la der. de lavapor @iez,

Page 6: Dictionarul etimologic al limbii romane - cdn4.libris.ro etimologic al... · able(tte). Fonetismul nu pare sd constituie weo dificultate. Pierderea lui l, care apxe si in cuvintele

DICTIONARUL ETIMOLOGIC AL LIMBtr ROMANE l7

II, 14; cf. Philippide, II, 657), ca gi 1a cea de latn * vapulus (Philippide, Principii, 7 ; P ascu, l, 27 ;Arch. Rom., IX, 300), greu de admis. Explicaf,alui Densusianu, Rom., 1898, p. 130, pr"tn *ab-burire (in locul lui *abburare, cf. sp. aburar), estecu tohrl improbabilS, cdci ideea de vapori nu sepotriveste cu cea de combustie; REW 15 gt DARmenlioneazd ct rezervd aceastii ipotezS.

Der. abura, vb. (a scoate abui); aburat, adj.(umezit); abureald, s. f. (risuflare; bizd); aburi,vb. (a produce aburi; a exala; a rdsufla); aburitor,adj. (care exald); aburiu, adj. (vaporos; albicios);aburos, adj. (vaporos), cuvint creat de Odobescu,prin paralelismul it. vapore-vaporoso sau fi.vapeur-vaporeux. Dn rom., ngr. crp.7rpo6 (Meyer,Neugr. St.,ll,74). 28

aburc+ (-c, At), vb. - 1. A urca, a sui. - 2.A urca, a ridica.

Dintr-un der.vulg. al lat. drior, cf. urca. S-arputea pleca de Ia *aboricare; insl, dificultateaconservSrii lui 6 intervocalic este mare, aproapede nerezolvat. Se poate datora unei reduplic5ri,rezultat al unui 6 protetic *bdricdre de la *dricdre,(precum x burere, bustum de la urere), sau al uneicompnneri ot ad. Cealaltd ipotez1,, emisd dePuscariu, ZRPb.,XXX!616 gi acceptat5 de DARsi REW 606, pleacS de lalat. *arboricare < arbor.Explicalia nu convinge, nu numai datoritd ci-udileniei imaginii, ci qi penhu ci nu se line seamade evidenta identitate a ii aburca cu urca Ei, pinurmare, de necesitatea de a le g6si o originecomun5. 29

ac (-ce), s. n. - 1. Instrument de cusut. - 2.Bold. - 3. (La insecte si plante) Organ de apdrarein fornd de ghimpe. - 4. (La unele instrumente)Indicator. - Mr., megl. ac, istr. qc.

LaL dcus @uqcariu, 6; Candrea-Dens.,3; REW130; DAR; cf. Rohlfs, Dffirenzierung, 49); cf.vegl. yuak, it. ago (calabr. acu, sard, agu), prov.ac. - Der. acar, s. n. (cutiu!5, acdritfl); acar, s. m.(muncitor feroviar, macagiu); acdrild, acarnild, s.f. (cutiuJd in care se pdstreazl ace). 30

acade? (-gle), s. f. - Bomboand dtn zahdrtopit.

Tc. ahde, din arab. alada (Sernearrtt, II, 7;Lokotsch 44; cf. lordan, Bf', VI, 150). 3l

acd\4 (t' -4t), vb. - 1. A prinde. - 2. Aafma. - 3. (Fam.) A acosta o femeie pe strad5. -a. (Arg.) A ob(ine, a dobindi. - Yar. agdla (9i der.sdi). Mr. acat, cdlari ,,a prinde", istr. (a)cot,Brind".

Origine incertS. Se considerd in general ca fiindreprezentan'i allat. accaptiare, din captiare (Philip-pide, Principii, 43; PuEcariu, Lat. ti, 12; Puscariu7; Candrea-Dens. 6; kEW 1663; DAR); cf. it.cacciare, v.proy. cassar, fr. chasser, sp. cazar,porl. caQar. Toate cuvintele romanice au plstratsensul primitiv, ,,a prinde cerbul", ca in mr. qi istr.Semantismul nu pare sd ridice nici o problemddeosebitS; insd fonetismul este dificil, datoritireducerii inexplicabile a grupului pt > t. Esteposibil sd se fi produs o contaminare cu lreoforrnd balcanicS, de ex. bg. kacjd ,,a agd\a"(Meyeq Alb. St., IV, 81), cf. cdldra. Candrea,Elementele,403, gi PuEcariu 7 presupun o con-taminare ct cald ,,toiag, bitE'; Cthac, ll, 475pleacd de la mag. akasztalni (cf. Schuchardt,ZRPb., XXYIII, 41; Candrea-Dens., 6). Acdlapierde treptat teren fald de agdla, in pofidastrddaniei gramaticienilor si puriEtilor. - Der.acdldcios, adj. (lipicios); acdldtoare, s. f. (giret,atimdtoare); acdldturi, s. f. pl. (circei la vita devie). Cf. cagd

acdt?re, adj. - 1. (inv.) Oricare. - 2. Adevdrat,veritabil. - 3. Bun, vrednic. - Yar. acdtrtrea,acdtdrea, acdtdrii.

Lat. *ecum tdlis, al cdruirezt:/rtatrrormal, cutare,prezind un a protetic de la formaliunile adv., cf.afund, aminte, asimilindu-l apoi pe u aton. Asimi-larea sa la adv., in pofida categoriei adj., esteevident5 in folosirea sa invariabil5, ca si in acel aparagogic al var. Alteori, datoriti aspectului sdu,a fost confundat cu un s.verbal, qi de aici rezult5ultima variant6. Opiniile asupra originii sale aufost foade diferite. Dupd Cipariu, Gram.,26O, dtnla1. ad+qlte+tale. Dtn cdtare, dttpd Philippide,Principii, 8; dit atare (Pugcariu 8 qi 159); dincapitalis, printr-o fazd intermediard *captale(Candrea, GE VII, 283); sau din tare, cu tnelement prepozifonal acd-, ce pare inexplicabil(DlR). Pentnr REW 63 este un der. din lat.*accapitdre, cf. sp. acatar. 35

34

acaret (-furi), s. n. - 1. Accesorii, bunuri ac4tist (-te), s. n. - t. Imn qi s1ujb6gospoddreEti. - 2. Unelte (mai ales agricole). bisericeascd ortodoxi in cinstea Fecioarei Maria

Tc. akarat, pl. de la akar ,Srll;luri gospodSre;ti" sau a unor sfinli. - 2.ListA de nume date preohrlui($eineanu, II, 7; Lokotsch 43). 32 spre a se ruga pentru persoanele inscrise pe ea.

aclst{u (-tqie), s. n. - 1. Spinzurdtoare. - 2. Gr. ti ti8rotoq, ain cr0i(ol ,,a sta jos", cu u-Persoanb inaltA, praJinA. privativ, deoarect este vorba de imnuri care se

Mag. akaszt6,,care atimi" (Dln). in Trans. cirti stind in picioare. - Der. acatistier, s. n.33 (coleclie de immri) 36