Lubomir Dolezel - Poetica Occidentala

8/13/2019 Lubomir Dolezel - Poetica Occidentala

1/107

Colecia STUDIICoperta coleciei: DONE STAN Redactor: EDUARD IRICINSCHIVolum aprut cu sprijiul !iisterului Culturii di Rom"ia#u$om%r Dole&elOCCIDENTA# 'OETICS: TRADITION AND 'RO(RESS ) #u$om%r Dole&el* +,,-Toate drepturile asupra acestei .ersiuiapari Editurii Ui.ers /,/0, 1ucure2ti3 'iaa 'resei #i$ere r* +*

#u$omir Dole&el

'OETICA OCCIDENTA#4Tradiie 2i pro5resTraducere de Ariada 6te%escu 'ost%a de Cli7Adrei !i8ilescu

editura

ui.ers1ucure2ti3 +,,-'RE9A4IS1N ,/070;7ceput s7mi suscite iteresul > mometul > care am >eles 7 si asta datoritmo2teirii lsate de trecutul meu academic 7 c $tlia petru literatur > cultura occidetal3 >c de la primelesale >ceputuri3 ce datea& di perioada (reciei atice3 a urmat dou tradiii disticte3 paralele3 dar adeseaco%udate: critica 2ipoetica. Critica, terme %oarte 5eeral > lim$a e5le&3 %olosit aici > sesul de ?criticliterar@3 este o acti.itate aiolo5ic3 .alori&atoare3 care ite5rea& 2i reite5rea& operele literare > sistemuluei culturi*Poetica este o acti.itate co5iti.3 care acumulea& cuo2tie despre literatur3 pe care apoi leiclude > cadrul mai lar5 al cuo2tielor acumulate de 2tiiele umaiste 2i sociale* 'etru critic3 opera literarrepre&it u o$iect al e.alurii3 iar petru poetic3 ea este u o$iect al cuoa2terii* Este de prisos s mai spuem

c poetica 2i critica literar sut >rudite 2i ca adesea domeiile lor se >treptrud* 'rimul capitol al crii de %ase ocup cu cercetarea acestor le5turi3 iar asupra lor se .or mai %ace re%eriri 2i > alte capitole* Scopul pricipalal cercetrii mele este s corecte& .i&iuea >5ust a studiului literaturii ce re&ult ditr7o etrem de ie5alcuoa2tere a celor dou tradiii* Istoria criticii occidetale a %ost recostituit relati. corect at"t > i.esti5aiimoo5ra%ice3 c"t 2i pri cercetri de asam$lu* > sc8im$3 istoria poeticii occidetale 7 cu ecepia ori5iilor sale2i a celor mai oi perioade 7 este3 practic3 ecuoscut* Cartea de %aa caut s acopere aceast lacu* BEplorarea uui teritoriu ecuoscut poate o%eri de&am5irile cutrii &adarice3 dar 2i descoperiri palpitate*Uul di re&ultatele po&iti.e ale acestei >cercri temerare este a%irmarea sau rea%irmarea %aptului c poeticaeste >dreptit s re.edice petru pateoul su clasici ai 5"dirii literare precum Aristotel3 (oet8e 2iColerid5e*Poetica occidentalTotodat3 este e.idet c stadardele studiului co5iti. al literaturii au %ost sta$ilite de u 5rup de sa.aiepreteio2i3 precum ** 1odmer3 2i ** 1reiti5er3 Fil8elm .o Hum$oldt3 !aurice (rammot3 Fil8elm

Di$elius3 !*A* 'etro.sGi3 ViGtor irmusGi 2i muli alii* 'oetica moder are3 de asemeea3 **stelele@ ei*'rota5oi2tii acesteia 79erdiad de Saussure3 Roma aGo$so3 Vladimir 'ropp3 a !uGa%o.sG 7 %ormea& opleiad de 5"ditori strlucii3 care au i%lueat pro%ud u umai 5"direa literar a secolului 3 ci 2i toatedomeiile 2tiielor umae 2i sociale*Iteresul ostru actual petru istorie poate %i o reacie ituiti. la %aptul c uitarea 5ra$ic a de.eit otrstur a culturii oastre >esate de i%ormaii* 9r o perspecti. istoric3 imei u poate decide ce este >tr7ade.r ou > acest curet de i%ormaie 2i ce este doar o traspuere a ideilor .ec8i >tr7o %orm ou* Nici ocarte u poate3 ea si5ur3 s ast"mpere setea de cuoa2tere istoric Cartea de %a >i .a mulumi3 sper3 pe aceicititori care doresc s cuoasc teoria poetic pri studiul istoriei sale* 'etru a ati5e acest scop3 am>trepris o eamiare atet a acelor stadii di de&.oltarea poeticii teoretice a cror importa o cosidereseial* Acest studiu a dat la i.eal o liie atural de separaie > istoria discipliei: studiile de pre7secol 3> care au %ost %ormulate temele 2i pro$lemele teoretice ale poeticii3 pe de o parte3 2i curetele structurale alesecolului al 7lea3 > cadrul crora au %ost sta$ilite a$ordri eplicite 2i sistematice ale respecti.elor pro$leme3

pe de alt parte* Cred ca aceast recostrucie a cre2terii cuoa2terii teoretice > poetic se .a do.edi maipro%ita$il dec"t o eamiare de asam$lu prea timpurie 2i3 pri urmare3 ie.ita$il super%icial a cotiuitii


2/107

sale istorice*'etru a da acestei cri aumite proporii re&oa$ile3 m7am limitat la etapele de p" > +,;=* De&.oltrilecomplee 2i aparet 8aotice di poetica post$elic tre$uie s %ie 7 2i au %ost 7 tratate separat* Idirect3 aceastcarte cotri$uie la o mai $u >ele5ere a poeticii post$elice structuraliste 2i poststructuraliste3 reamitidu7ec deopotri. istoria 2i doctria structuralismului sut icomplete 2i de%ormate >tr7u c8ip jalic dac sutreduse la mai%estarea lor %ial*

Cercetarea de care a %ost e.oie petru reali&area acestei cri are la $a& parcur5erea uui mare umr de sursede re%eri primare 2i secudare > mai multe lim$i* Ampreta acestui e%ort apare u umai > tetul propriu7&is3ci 2i > otele care repre&it u %udal ecesar petru ar5umetele pricipale ale crii* 1i$lio5ra%ia i&.oarelorsecudare >re5istrea& umai pu$licaiile la care se %ace re%erire3 dar este su%iciet de $o5at ca s st"reascapetitul petru lecturi 2i studiiPrefasuplimetare* Toate traducerile tetelor ee5le&e2ti 7 cu ecepia celor di opera lui Aristotel 7 >mi apari*'etru orietarea cititorului3 datele re%eritoare la traducerea > e5le& a surselor $i$lio5ra%ice primare suto%erite at"t > lista i&.oarelor pricipale3 c"t 2i > $i$lio5ra%ia adiacet dup puct 2i .ir5ul* Rm" >datoratComitetului Coau58t al Ui.ersitii di Toroto petru acordarea > +,-07l,-; a $ursei Seior 9elloJs8ip >2tiie umaiste3 lucru care mi7a >5duit s >cep cercetarea petru aceast carte* Sarcia mea a %ost > mareparte %acilitat de $o5atul %od de carte al $i$liotecii Ui.ersitii di Toroto3 > special de cel al 1i$lioteciiRo$arts Researc8* Admiistraia 2i $i$liotecarii Ui.ersitii di Toroto care au 5rij de acest te&aur de carte 2i7

l >m$o5esc3 merit pe depli s %ie cu ooare amitii* Doresc s7mi eprim 5ratitudiea %a de studeiicursului meu di aul ui.ersitar +,-=7l,-K de la Cetrul de literatur comparat al Ui.ersitii di Torotoditr7u moti. special: ei au do.edit3 pri iteresul susiut pe care l7au artat 2i pri participarea lor acti.3 cpro$lemele teoretice complee a$ordate > studiul meu de istoria poeticii sut accesi$ile studeilor iteresai*Am primit >curajri 2i o$ser.aii critice de la mai muli prietei 2i cole5i care au citit mauscrisul crii %ie >>tre5ime3 %ie > parte: VeroiGa Am$ros3 !ieGe 1al3 Nac Ru$i3 Da.id Sa.a* Susa Suleima3 IrJi TituiG2i Nac Traill* Doresc s le eprim mulumirile3 dar 2i scu&ele mele petru multele scpri pe care le .or maidescoperi > aceast carte* Coli DoJsett3 #aura Fu 2i Edit8 Llei s7au do.edit a %i de u ajutor iestima$il >te8oredactarea crii* De asemeea3 le sut dator cu mulumiri 2i cititorilor mei pro%esorii #ee T* #emo 2iSemour C8atma petru s%aturile .aloroase*Toate capitolele acestei cri .d lumia tiparului petru prima oar > %orma pe care o au aici* Versiuisu$staial di%erite ale capitolelor K 2i / au aprut >Russian Formalism, ediie alctuit de Step8e 1a 2i o8E* 1oJlt Edi$ur583 Scottis8 Academic 'ress3 +,/03 pp* /07-;3 2i > Strumenti critici., as* I +,-K3 pp* =7;-*

Ii las pe cititori s judece ce aduce ou aceast carte 2i > ce pucte d ea 5re2* Am speraa c ea ar putea ser.iu umai ca o surs de i%ormaii despre istoria poeticii3 ci 2i ca o itroducere la uele su$iecte de iteres petruteoria literar* U asemeea %olos ar costitui o co%irmare a crediei mele optimiste 7 de2i demodate 73 c pristudierea trecutului reu2im s e >ele5em mai $ie edumeririle actuale*RE9#ECII INTRODUCTIVE'oetica structuralist a secolului >2i are ori5iea > ideile radicale ale %ormalismului rus* Ca orice mi2care dea.a5ard3 %ormalismul 2i7a de%iit supo&iiile 2i postulatele > cotrast cu tradiia precedet* > timp3 de7alu5ul tuturor perioadelor sale de de&.oltare3 poetica structuralist 2i7a pstrat caracterul a.a5ardist3 a."ddeseori o atitudie pro.ocatoare %a de caoul literaturii 2i criticii3 2i s7a apropiat mult de curetele >oitoaredi art3 di cercetare 2i 2tii* 9aptul ca o discipli sau u sistem de 5"dire poate s72i pri.easc propriultrecut cu oc8i $ui repre&it u sem de maturitate* 'oetica structural a atis acest i.el 2i a >ceput s72idescopere istoria 2i preistoria Icursiui > trecut3 precum cele e%ectuate de (erard (eette +,/K3 +,/, 2iT&.eta Todoro. +,//3 u sut altce.a dec"t cltorii setimetale* Ele au %ost >treprise petru a descoperipro$leme contemporane > ecolo5ii di trecut. Recostituid iter%aa ideolo5ic3 coeistea 2i co%licteletrecutului3 istoricul e ajut s plasm ideile cotemporae >tr7u cadru re%ereial multidimesioal 2i3 priurmare3 aduce > ateie multe di aspectele lor care3 altmiteri3 trec eo$ser.ate*Cutarea o$"r2iei poeticii structurale 2i recostituirea perioadei sale de %ormare scot la i.eal po&iia pri.ile5iat3dar totodat riscat3 pe care a a.ut7o > cadrul di.ersitii 5"dirii literare* 'uctul de .edere super%icial asuprapoeticii structurale ca ramur elitist sau peri%eric a studiului literar este dep2it de recuoa2terea %aptului csistemul su teoretic repre&it o culme 2i o site& a ideilor cetrale3 >delu5 .eri%icate3 despre literatur*'oetica structural este mo2teitoarea uei eperiee istorice .aste*Istoria poeticii este o istorie a 5"dirii teoretice* Ast%el3 ea se situea& >tre dou disciplie3 istoria ideilor 2iistoria 2tiiei* 'ri urmare3 este de a2teptat ca u studiu al de&.oltrii poeticii s %ie %oarte importat petru>ele5erea pro$lemelor eseiale 2i a relaiilorReflecii introductivereciproce ditre cele dou disciplie ale istoriei itelectuale* 'ioier > istoria ideilor3 A*O* #o.ejo pare s u %icuoscut importaa teoriilor* Eumer"d domeiile3 >c eistete3 ale acestei disciplie3 de la* istoria %iloso%ieila istoria literar 2i ?literatura comparat@ 2i p" la partea istoric a sociolo5iei 73 el a luat > cosiderare doar u


3/107

si5ur domeiu teoretic: istoria teoriei ecoomice* Nu se da ici u ar5umet petru aceast icluderepri.ile5iat* Dimpotri.3 pri.ile5iul este >dat aulat de a%irmaia lui #o.ejo potri.it creia istoria teorieiecoomice este **at"t de str"s le5at@ de istoria ecoomic3 >c"t cele dou pot %i 5rupate laolalt +,;-3 l7M*E.idet3 #o.ejo u se simte > lar5ul su > istoria teoriilor3 cu alte cu.ite3 > istoria meta7ideilor* Dac %acema%irmaia c poetica este o 2tii a literaturii7 presupo&iie la care .oi re.ei mai t"r&iu 7 atuci3 > mod %iresc3.om cuta petru istoria sa u loc > cadrul istoriei 2tiiei* O ast%el de po&iie s7ar putea potri.i actualei &uie

ctre o istorie dramatic a 3*re.oluiilor 2tiii%ice@ Lu83 +,KM* Tre$uie totu2i s reamitim c u sceariuGu8ia autetic iclude u umai re.oluiile 2tiii%ice3 dramatice 2i ie2ite di comu3 ci 2i truda ie.ita$il3 de&i cu &i3 a ?2tiiei o$i2uite@* O ou paradi5m teoretic este impus pri acumularea cuoa2terii reali&ate de?2tiia o$i2uit@* > 5"direa literar3 ?re.oluiile@ .estite cu mare &ar. u sut precedate de o asemeea trud2tiii%ic3 u sut >locuiri ale uor paradi5me teoretice3 ci proclamri ale uor deplasri de putere > istituiacultural*Studiul ostru su5erea& c se poate accede la o >ele5ere a e.oluiei poeticii umai dac sc8im$rileparadi5matice sut aali&ate di iteriorul cotiuitii istorice* Aceast cotiuitate este >5lo$at > ideea?tradiiei de cercetare@* ?Orice tradiie de cercetare cost >tr7u set de presupo&iii 5eerale despre etitile 2iprocesele eistete >tr7u domeiu de studiu3 despre metodele adec.ate de i.esti5are a pro$lemelor 2iela$orare a teoriilor acelui domeiu@ #auda3 +,//3 -+* Cu alte cu.ite3 o tradiie de cercetare este%udametul teoretic traiic al uui domeiu particular di cercetarea empiric*Dup cum e arat 2i termeul3 o tradiie de cercetare are3 > mod caracteristic3 o lu5 istorie* #arr #auda

su$liia& c de7a lu5ul acestei istorii3 ea este implicat u umai >tr7o ?polemic asupra %udametelor eicoceptuale@ +,//3 +0;3 ci 2i >tr7o costat co%rutare cu alte tradiii de cercetare icompati$ile saucotradictorii* ?9iecare discipli itelectual3 %ie ea 2tiii%ic sau e2tiii%ic3 are o istorie saturat de tradiiide cercetare: empirism 2i omialism > %iloso%ie3 .olutarism 2i determiism > teolo5ie3 $e8a.iorism 2i%reudism > psi8olo5ie3 utilitarism 2i ituiioism > etic3 marism 2i capitalism > ecoomie3 mecaicism 2i.italism > %i&iolo5ie@ +,//3 /-* #a acestea10Poetica occidentalputem adu5a poetica3 sociolo5ismul3 critica psi8aalitic precum 2i alte tradiii de cercetare* '!ic8el 9oucault a co%erit le5itimitate uei a$ordri a istoriei itelectuale care trascede cuo2tiele despre%actorii trecutului* El a demostrat3 >tr7u c8ip deose$it de clar3 c ?ico2tietul po&iti.@ este u %actorsemi%icati.3 pro$a$il decisi.3 > costituirea uui sistem de idei* Re%eridu7se > special la perioada ?clasic@ a2tiiei3 9oucault o$ser. c epistema" sa ?cu si5ura u era pre&et > co2tiia omului de 2tii3 iar

partea ei co2tieti&at era super%icial3 limitat3 2i aproape ieistet@ +,KK3 i* De2i 9oucault isist asupra%aptului c o perioad istoric tre$uie recostituit > termeii propriei sale ?episteme@3 este paradoal %aptul caea de.ie accesi$il umai uui o$ser.ator care se a%l istoriste situat la dista* aaGGo HitiGGa are o .i&iueasemtoare asupra istoriei itelectuale3 re&er."du7i recostituirii istorice urmtoarea sarci: ?Cocepiile 2ipresupo&iiile cele mai 5eerale ale uui 5"ditor sut rareori %ormulate eplicit* Acestea tre$uie deduse die%ectele lor idirecte3 di implicaiile lor comue3 c"t 2i di alte idei@ +,-+a3 +0* Nu tre$uie uitat c ast%el dere%ormulri istoricte recete au %ost aticipate de Ree FelleG > re%leciile sale despre metoda istoriei criticiiliterare: de2i istoria tre$uie s %ie sc8iat ?> >trea5a ei compleitate 2i multiplicitate@3 ?respect"du7i7se speci%icul@3 ea u poate %i scris ?%r u cadru de re%eri3 u stadard de selecie 2i de e.aluare3 care .a %ii%lueat de propria oastr perioad istoric 2i determiat de propria oastr teorie a literaturii@ +,==3 +:=*Coceptul de tradiie de cercetare >m$iat cu istorismul re%ormat o%er i.esti5aiei oastre o metod a?recostruciei sistemice@* Nu sutem iteresai de istoria uor ?idei7uiti@ i&olate sau de cutarea pedat a?predecesorilor@* Ditr7o recostrucie istoric de tip sistemic3 poetica apare ca u set de&.oltat de presupo&iii3

cocepte 2i metode care compu > mod pro5resi. o a$ordare cosec.et a literaturii*Tradiia de cercetare > poetic pore2te de la dou presupo&iii 5eerale3 ua otolo5ic3 cealaltepistemolo5ic: + literatura este arta lim$ajului produs > acti.itatea creatoare depoiesis; M poetica este oacti.itate co5iti.3 5u.erat de ceriele 5eerale ale i.esti5aiei 2tiii%ice* Acest speci%ic al poeticii esteeprimat > dou de%iiii lapidare date la dista de &eci de ai3 dar %oarte apropiate ca ses: ?'oetica este2ti>a care se ocup de poe&ie ca art@ irmusGi3 +,M-3 +/ 2i ?'oetica este studiul sistematic al literaturii caliteratur@ Hrus8o.sGi +,/K3 V* Cele dou presupo&iii 5eerale ale poeticii sut rea%irmate3 > di%erite alte%ormulri3 de toi repre&etaii proemiei ai poeticii modere3 pritre care aGo$so3 !uGa%o.sG 2iReflecii introductive

11Iuri #otma* De2i muli critici literari u .d > metoda 2tiii%ic altce.a dec"t o $oal cota5ioas care ucide%armecul poe&iei3 poeticieii au o%erit aali&e sesi$ile la %eome3 su$tile 2i peetrate3 care etid imes>ele5erea oastr asupra poe&iei3 precum 2i eperiea estetic* Totu2i3 lucrul cel mai importat este

recuoa2terea leoturii lo5ice ditre cele dou presupo&iii ale poeticii* O 2tii a literaturii este posi$il umaidac literatura este recuoscut ca o acti.itate artistic speci%ic 2i i.ers3 speci%icitatea artei literaturii poate %i


4/107

justi%icat > teorie 2i aprat > practica cultural umai de o poetic 2tiii%ic pri care sut respise a$ordriledetermiiste 2i reducioiste ale literaturii* Dac literatura e cosiderat o %orm a ideolo5iei sau a moralei3atuci u mai este e.oie s se de&.olte u studiu al literaturii > a%ara cadrului sta$ilit de %iloso%ie3 de etic saude 2tiiele politice* #e5tura lo5ic ditre cele dou presupo&iii ale poeticii este co%irmat ditr7o direcie cutotul ea2teptat3 2i aume di eplicaia uui siolo5 re%eritoare la a$sea teoriei literare > C8ia atic:?Teoria literar*** u a putut s se de&.olte > C8ia atic deoarece .ec8ii 5"ditori c8ie&i3 care u discutau

aproape deloc despre literatur3 co%uciai2tii3 re%u&au s o pri.easc ca pe o etitate aparte3 ce.a ce ar putea %iseparat de moralitate3 ritual 2i politic@ Hol&ma +,/-3 MM*A5eda su$iectelor curete ale poeticii este determiat3 >tr7o msur oarecare3 de cotetul cultural3 declimatul cultural al uei perioade istorice3 de premisele sale %iloso%ice3 2tiii%ice3 estetice 2i de alte presupo&iii*9iid o tradiie de cercetare3 poetica u se plia& pe modelul siuos al sc8im$rii culturale* !ai cur"d3 eaculti. o cotiuitate lo5ic 2i epistemolo5ic pritr7o reeamiare permaet a sistemului su coceptual 2i apricipiilor lui metodolo5ice* Istoria poeticii3 ca 2i istoria oricrei alte disciplie 2tiii%ice este3 > primul r"d3 oistorie a ipote&elor3 teoriilor3 metodelor de o$ser.aie 2i aali&3 a %ormrii 2i de%ormrii coceptelor etc* Nuputem o$ie o >ele5ere ade.rat a de&.oltrii poeticii dac u recostruim aceast istorie ?imaet@*Re&ultatul pricipal al recostruciei oastre >l repre&it descoperirea modurilor poetice, a sistemelorcoceptuale 2i metodolo5ice care au %ost proiectate petru a se >%ruta cu pro$lemele curete ale tradiiei decercetare > di%eritele ei stadii de de&.oltare* > aceast diamic3 s7au costituit c"te.a moduri complemetare:poetic teoreticaplicat3 ui.ersalparticular3 eempli%icatoareaalitic3 ormati.descripti.3

sicroicistoriccomparati.3 retoricli5.isti7casemiotic* Epasiuea sistemelor epistemice ale poeticii 7alturi cPepro5resul 5eeral al 5"dirii 2tiii%ice 7 aduce > ra&a de aciue a aali&ei co5iti.e di ce > ce maimulte su$iecte de studiu literar*12Poetica occidentalReflecii introductive

13> cotiuitatea tradiiei de cercetare3 su$iectele poeticii3 apar coi ra%iri succesi.e ale uui umr limitat deteme (temata! %udametale > sesul itrodus de Holto +,/0* Voi urmri aceste temata ale poeticii dimometul itrrii > istoria poeticii 2i p" la acele re.eiri ale lor3 c"d au %ost re%ormulate >tr7u modsu5esti.33 >m$o5ite 2i de%iite cu mai mult preci&ie*Ideea de literatur ca structur a repre&etat o tem %udametal petru poetica occidetal >c de la>ceputurile sale* Epresia teoretic a acestei idei 7 modelul mereolo5ic al poeticii 7 a %ost ispirat >tr7o mare

msur de %iloso%ia 2tiiei* Versiuea sa iiial3 modelul tra5ediei lui Aristotel studiat j capitolul +3 urmea&postulatele 5eerale ale teoriei sale a 2tiiei* Ori&otul modelului su se limitea&3 la ?eseele@ ui.ersale5eerice ale artei poetice* > a doua etap eseial a de&.oltrii sale3 > romatism3 mereolo5ia poeticii estedomiat de modelul or5aic3 care >2i are ori5iea > %ilos&o%ia cotempora a 2tiielor aturale istoriaatural* 'oetica mor%olo5ic romatic lr5e2te > c8ip su$staial ori&otul modelului mereolo5ic: ast%elde.ie posi$il dup cum s7a demostrat > capitolul 0 s se repre&ite operele literare idi.iduale3 cocrete3 castructuri or5ai&ate la u i.el superior* > secolul * poteialul poeticii mor%olo5ice a %ost tras%ormat >tr7oaratolo5ie structural capitolul ;* > acela2i timp3 poetica teoretic a atis u ou stadiu semiotic dede&.oltare* Eli$erat de meta%ora or5aic3 ea percepe literatura ca u sistem speci%ic de semi%icare* > acestmomet >cepe istoria .ersiuii semiotice a modelului mereolo5ic .e&i capitolele = 2i /* >aitarea pe care o>re5istrea& modelul mereolo5ic de la o etap loic., la ua morfoloic 2i3 de aici3 la uasemioloicrepre&it %irul pricipal al istoriei poeticii* QDe la >ceputurile ei3 poetica s7a ocupat cu relaia ditre arta poetic 2i lume* Doctria mimesis#$$$$n repre&it o

%oarte .ec8e %ormulare a acestei teme* Cocepia platoicia a mimesis#un ca imitaie a %ost pus su$ semul>tre$rii > .ariata re%ormat aristotelic3 pri care se a%irm rolul acti. alpoiesis#ului ca repre&etare* Dicri&a mimesis#ului .ul5ari&at3 care datea& di secolul al VIII7lea3 a aprut $rusc prima %ormulare a uei poeticio7mimetice3 2i aume cocepia tr"murilor ima5iare ca lumi posi$ile capitolul M* Acest stimulet dat depoetica lei$i&ia a %ost i5orat o $u $ucat de .reme3 deoarece poetica structural a acceptat teoria@ o7re%ereial 9re5e7Saussure a semi%icaiei ca $a& a sematicii literare .e&i capitolele ; 2i =* Ca structur?autore%ereial@3 literatura u are e.oie de ici o lume3 real sau ima5iar3 care s >i %ie ui.ers de discurs* Oteorie o7mimetic moder a relaiei ditre literatur 2ilume >cepe s se %orme&e umai > poetica cotempora* Episodul lei$i&ia apare acum ca %iid >ceputuluei tedie semi%icati.e > tradiia de cercetare3 2i aume poetica %icioal a lumilor posi$ile*'ro$lema creati.itii poetice a %ost at"t o tem a istoriei poeticii3 c"t 2i o c8estiue de repre&etare3 >c"t sepoate spue c3 >tr7ade.r Icele dou pro$leme sut complemetare* > mreul pla al lui Aristotel > careomul este a5et3 acti.itatea poetic este model al producerii (poiesis! .e&i capitolul +* Timp de secole3 .i&iuea

aristotelic a %ost suprimat de poetica ormati.3 care a costr"s creati.itatea s respecte aumite re5uli* >istorica re.olt >mpotri.a re5ulilor3 petrecut > secolul al VIII7lea3 ima5iaia %r mar5ii a poetului a %ost


5/107

proclamat su.eraa creati.itii artistice* De&.olt"d aceast idee3 poetica romatic a le5at >tr7u modietrica$il idi.idualitatea poetului de ori5ialitatea operei sale .e&i capitolele M 2i 0* > secolul 3 temacreati.itii poetice a %ost re%ormulat > teoria semiotic a su$iectului pre&etat > capitolul / poteialulcreator al ima5iaiei poetului se 5se72te >tr7o tesiue dialectic cu codiiile istorice 2i co.eiile culturale*#e5tura ditre literatur 2i lim$ este o tem clu&itoare a poe7B ticii > toate stadiile sale* Costituetuleseial al acestei teme este coceptul lim$ajului poetic3 care are meirea de a capta opo&iiile %ormale3

sematice 2i %ucioale ditre poe&ie 2i discursul comu* Aceast matrice cotrasti. repre&it %udalulcotro.ersei FordsJort87Colerid5e* al %iloso%iei lim$ajului lui (ottlo$ 9re5e capitolul ; 2i reapare >sematica du$l a lui Saussure capitolul =* 9ormalismul rus3 pri %aptul c a pus accetul pe speci%icitatealim$ajului poetic %a de lim$ajul u&ual3 a meiut aceast tem > cetrul de iteres al poeticii modere*Semiotica 6colii de la 'ra5a a %cut atuci acel pas ecesar petru ite5rarea lim$ajului poetic > sistemul%ucioal al comuicrii umae capitolul /*Tradiia de cercetare a poeticii occidetale se >tide peste mileii3 le5"d estetica lui Aristotel de semioticacotempora a artei poetice* Aceast tradiie a %ost de&.oltat de sa.ai di di%erite ri 2i culturi3 de la (reciaatic3 la El.eia secolului al VIII7lea 2i p" la (ermaia secolului al l7lea* 'oetica structural a secolului s7a %ormat > 9raaB Rusia 2i Ce8oslo.acia 2i a de.eit o mi2care cu u ori&ot iteraioal 2i o cooperare%r precedet* Amploarea iteraioal a poeticii este e5alat doar de iteresul ei iterdiscipliar3 poeticateoretic %iid >totdeaua 5ata s teste&e 2i s adopte ideile3 modelele3 metodele 2i coceptele de&.oltate >%iloso%ic3 > 2tiiele speciali&ate3 precum 2i > macro2tiiele modeme* Ca studiu 2tiii%ic

14Poetica occidentalal literaturii3 poetica este o pro.ocare la adresa tuturor %ormelor de mr5iire cultural 2i academic*'ri sta$ilitatea presupo&iiilor sale 5eerale3 dar 2i pri .italitatea modurilor 2i temelor (temata! sale3 poeticade&.luie trsturile uei tradiii de cercetare3 sta$ilit > c8ip solid3 dar care se de&.olt costat3 > cotrast cuteoreti&area speculati. despre literatur3 pri&oier a uei spirale mootoe de ar5umete recurete 2i eco7cludete3 poetica a demostrat3 de7a lu5ul >tre5ii sale istorii3 posi$ilitatea uei sporiri cotrolate a cuoa2teriidespre literatur* 'oetica cotempora 7 > spiritul tradiiei sale 7 cotiu s costituie mie&ul 2tiii%ic alstudiului literar3 %iid o protectoare %idel a autoomiei artei poetice*

'artea I 9OR!AREA TRADIIEICapitolul + ARISTOTE#: 'OETIC4 6I CRITIC4

Poetica lui Aristotel a %ost > 5eeral recuoscut pe tr"mul Icultural occidetal ca piatr de temelie petru

studiul literaturii* Dup mai $ie de dou mileii de erudit studiu al operei I aristotelice+

3 orice oi i.esti5aiiar putea %i >t"mpiate cu scepticism* > ultimele deceii3 studiul scrierilor lui Aristotel a lajus >tr7o ouetap3 > care opera sa a %ost recuoscut ca o I surs .ital de ispiraie petru 2tiia moder3 petru %iloso%ie3Ilo5ic 2i estetic c%* TatarGieJic& +,K+ Veatc8 +,/; 1ares et lai* ed* +,/=7l,/,*M> acest ou cotet3

Poetica, %olosit I adeseori drept mijloc de a susie sau de a com$ate o doctri sau Io practic poetic aume 7poate %i studiat3 > s%"r2it3 pe $a&a propriei sale .alori* 'u$licarea a dou cometarii ecelete 2i3 > aceea2imsur3 e8austi.e Else +,/=: Dupot7Roc 2i #allot ++,- culturaatic s poat >%ruta cu su%iciet si5ura acest tet di%icil 2i parial I o$scur: ..%e&tul recesc alPoeticiieste acum accesi$il c8iar 2i I acelor cititori care u sut eperi > lima reac" Todoro. ++,-cerca s scot la i.eal I'ricipiileepistemolo5ice alePoeticii. !ai eact3 .oi descrie Imodul > care a procedat Aristotel petru a acumula

cuoa2terea I despre aa poetic 2i %elul modelului > care a repre&etat aceast I cuoa2tere*+-Poetica occidental)ristotel* poetic +i critic191. Arte i tiine productiven &adar .om cuta > scrierile lui Aristotel3 iclusi. >Poetica, epuere eplicit a pricipiilor epistemolo5icecare ar tre$ui a 5u.ere&e studiul artei poetice* >Poetica, a2a cum 2i (erald Else o$ser.at3 ?e lipse2te acelce.a care are .aloare de pre%a > %iecai oper aristotelic de maturitate -e )nima, storia animalelor, Fi/ici

0etafi/ica, 1tica 2icomaic, Politica, Retorica!, 2i aume o epi ere 5eeral cu scop orietati.3 care s arate> ce relaie est domeiul de studiu cu alte tipuri 2i i.eluri de cuoa2tere@ +,=/* M De la >ceputurile sale*studiul literaturii este marcat de a$sea UIre%lecii de tip epistemolo5ic* Ca urmare3 temeiurile epistemolo5iciale poeticii iui Aristotel tre$uie s %ie recostruite di demersul sj co5iti.* U scurt re&umat al %iloso%iei

cuoa2terii la Aristotel repre &it u puct de plecare idispesa$il petru aceast recostrucie*'otri.it lui Aristotel3 spiritul uma este capa$il s o$i cui oa2terea > cici moduri di%erite: ?S admitem decic modalitii pri care su%letul eu ade.rul su$ %orm de a%irmaie sau e5aii sut > umr de cici:


6/107

arta3 2tiia3 >elepciuea practicai >elepciuea speculati.3 itelectul ituiti.@ (12 VI* 0* ++0,$B* l$ acestcadru3 poetica ar putea %i clasi%icat > c8ip plau&i$il drept art3 o 2tii sau o >elepciue practic Clasi%icareapoeticii ci >elepciue practic ar cotra&ice di%ereierea clar pe care o %ac Aristotel >tre ?aciue@ 2i**producie@ creare (12 VI3 ;* + +;c%*0eta VI* K* +elepciue practic este oclu& raioal a aciuii: **Rm"e deci s de%iiri >elepciuea practic drept u 8a$itus al aciuii>soit de raiue ade.rat3 a."d ca o$iect ceea ce este $ie 2i ceea ce este ru pea om@ (12 VI3 =* ++;elepciuii practice@* Ast%el3 sta$ilirea statutului epistemolo5ic al poeticii este redus ladisjucia $ie cuoscut oricrui studet la literatur: 1ste poetica o art sau o +tiin3'etru a a%la rspusul dat de Aristotel la aceast >tre$are tre$uie mai >t"i s descriem cocepia lui despreart* De&.olt"d disticia ditre ?aciue@ 2i producie@3 2i d"d ar8itectura ca eemplu pet1tica 2icomaic, traducere3 studiu itroducti.3 cometariu 2i idej de Stella 'etecel3 Editura 6tiii%ic 2i Eciclopedic*+,--*producie@3 Aristotel a%irm c ?arta 2i dispo&iia raioal de a jroduce3 a%late > posesia ade.rului3 pot %iideti%icate* Dar orice art irecao$iect de.eirea uui lucru3 iar a te dedica uei arte >seam a 7ercetamodalitile de a produce uul ditre lucrurile ce pot eista au u 2i al cror pricipiu se a%l u > lucrul produs3ci > cel ce7l jroduce@ (12 VI3 ;3 ++;i leume2te pe arti2ti cum ar %ipe '8idias ?maestru al artei sculp7urale@ sau pe 'olcleitos ?maestru al statuariei@ ?mae2trii > arte@ oia4riestatoi testecnas! (12 VI3 /* ++;+* Aceste a%irmaii epli7ite despre artele .i&uale do.edesc c poe&ia

este3 la r"dul ei3 o art 5teclme! care d a2tere operelor poetice3 iar poeii sut ?mae2tri@ > aceast art* > mode.idet3 poeticieii des%2oar o acti.itate de alt >atur3 deoarece ei o$ser. 2i descriu arta poeilor3 pricipiile3ori5iile3 %uciile3 e%ectele 2i produsele ei* So%ocle ?a produs@ judeci despre 6edip Ree. iar Aristotel ?aprodus@ 6edip Ree. Acti.itile producti.e discursi.e ale lui So%ocle 2i Aristotel %ac parte di dou domeiidi%erite dac acti.itatea lui So%ocle este socotit drept ?art@3 tea a lui Aristotel tre$uie s %ie plasat > domeiuli.esti5aiei6tiii%ice*0

'ri elimiare3 am ajus la coclu&ia potri.it creia cuoa2terea o$iut pri poetic este de tipul celei umit+tiina* acest re&ultat se co%irm > mometul > care pri.im mai >deaproape cocepia lui Aristotel despre2tiie 2i clasi%icarea lor* Este $ie cuoscut %aptul c Aristotel a %ost cel care a lasat ideea 2tiielorspeciali&ate3 cu domeii speci%ice de cercetare 2i cu metode speciale* Aceast idee a atis apo5eul > multdiscutata >mprire tripartit a 2tiielor > teoretice, practice 2iproductive (0eta VI* + + calitate de 2tX producti. u este umai o teorie a poe&iei3 dar 2i u %a semi%icati. petru practicarea acesteia;2. Trei postulate ale cunoaterii tiinificeDac acceptm su5estia potri.it creia poetica lui Aristotel e2ti 2tii producti.3 urmtorul pas .a %i s a%lmdac 2i cum satis% ea postulatele 5eerale ale %iloso%iei aristotelice a 2tiiei* Tre$uie >cepem pri a su$liia%aptul c3 la Aristotel* di%ereierea 2tiie3 particulare u pue su$ semul >tre$rii .aliditatea pricipii 5eeraleale i.esti5aiei 2tiii%ice* 'etru a se mi2ca pe u tei si5ur3 2tiiele speciali&ate tre$uie s72i de&.olte metodespeci% adec.ate domeiilor lor de o$iect: ele se supu ceriei metodolo5ice 2i lo5ice 5eerale ecesareac8i&iiorii 2i %ormul cuoa2terii 2tiii%ice* Trei te&e ale %iloso%iei aristotelice a 2tiiei si eseiale petru a>ele5e epistemolo5iaPoeticii*a 6tiiele &uiesc s arate ?atri$utele eseiale ale 5eului care se preocup@ 0eta 7. I* + %iloso%ia lui Aristotel i poateeista o 2tii a etitilor particulare sau a proprietii coti5ete: ?Nu poate eista o a$ordare

2tiii%ic@ ?accidetalului@* ?Nici o 2tii 7 practic3 producti. sau teoretic u se ostee2te s se ocupe cuaceasta@BBB 0eta VI* M* +


7/107

WAristotel30etafi/ica, traducere de 6te%a 1e&dec8i3 Editura Iri3 +,,K*Aristotel*)nalitica secund, > Or5ao3 .oi* II3 traducere3 studl itroducti.3 itroducere 2i ote de !ircea 9loria3 IRI*+,,-* %BBB 'etru claritate 2i coci&ie am pre%erat s dm* > traducere citatul di ediia e5le&easc* > ediia rom"easc citat maisus tetul su dup cum i mea&: ?Iar do.ada acestui lucru e c despre ea 9iia pri accidet u t tea& ici u %el de2tii3 ici teoretic3 ici %uritoare3 ici practic@3 p* M mod eplici acest pri.ile5iu 2tiielor producti.e 2i practice* > modie.ita$il sarcia poeticii aristotelice .a %i s descopere ?atri$utele eseiale@ #''poe&iei 2i s lase la o parte proprietile coti5ete3 .aria$ile ale operei poetice idi.iduale* O poetic $a&at pepricipiile %iloso%iei aristotelice a 2tiiei este destiat s %ie opoetic universalist, o teorie a cate5oriilorliterare 5eerale* Ea u se mai ?ostee2te@ cu aali&a 2i iterpretarea operelor poetice idi.iduale* De aceea3 ueste deloc surpri&tor %aptul c3 pe parcursul discuiei despre tra5edie3 u asim o aali& idepedet3 de siestttoare3 a uei aumite piese* Operele poetice idi.iduale itr > poetica ui.ersalist doar ca eempli%icriale cate5oriilor 5eerale .e&i mai jos* Aristotel se apropie cel mai mult de descrierea uei tra5edii > re&umatulitri5ii lafienia 8n %aurida cap* VII3 dar c8iar 2i > acest ca&* descrierea 5eeral este %cut doar petru a


8/107

idica %elul > care tre$uie ?pri.it u su$iect > liii 5eerale@*'artea cetral a poeticii lui Aristotel cost di epueri sau di de%iiii date ui.ersaliilor 5eerice* 9aimoasade%iiie aristotelic a tra5ediei este coceput > c8ip eplicit ca ?de%iiie a aturii eseiale %a tra5ediei@* Sre%lectm asupra modului > care Aristotel a de%iit *recuoa2terea@ (ananorisis!, ua di prile compoete aletra5ediei: ?Cum o arat umele3 recuoa2terea e o trecere de la e2tii la 2tii3 > stare s >mpi5 %ie ladra5oste3 %ie la du2mie Dersoajele sortite %ericirii ori eorocirii@ (Poet. II* +;=MaB* Recuoa2terea este

>%i2at aici ca u procedeu ui.ei% al al itri5ii tipurile ei3 meioate > de%iiie3 sut mai cur"dsu$cate5orii ale 5eului dec"t mai%estri speci%ice ale recuoa2terii*9. 0ereoloia lui )ristotelCate5oriile ui.ersale ale 5eului tra5ic sut or5ai&ate mtr7u model sistematic 2i e8austi.* Se poate o$ser.acu u2uri c modelul este costruit ?de la ."r% spre $a&@3 ceea ce >seam c oce cate5orie mai puia$stract3 situat la u i.el i%erior3 este deri.ata ditr7ua mai a$stract3 situat la u i.el superior* Re&ultatuleste u model stratificat, o repre&etare a tra5ediei pe mai multe i.eluri corespu&toare 5radelor descedetede a$stracti&are .e&i Sc8emele l7 IA* +1* IC 'rimul i.el i.elul A o%er cadrul supraordoat iAristotel3Poetica, Studiu itroducti.3 traducere 2i cometarii de D*!* Pippidi, ed# a i7a* >5rijit de Stella 'etecel3 IRI3 +,,-*' I

iNIVE# A trasaturile artelor mimeticetoare metodelepoeziei (ritm, cnt.msuriiI447b|1^

Scema : ho obiecte

+;;-os metode ;;-au ciiic sitJriori i.elului comu

I;;-aScema )%ucie+;;-$

Ni.i*c1453b

se %eri dup I recuoa2tere+;=0$

Scema :9NIVE#c**pri@ ale tra5ediei+;=;a+;=;aasemtor omului +;=;*++;=;a

Scema CNIVE# C?pri@ aic tra5ediei

NIVE# D

plii ale ..paliilor"do.edircarespi75erca do.e&iiIre&irca emoiilor1456a.

M-Poetica occidentalcare se >scrie teoria tra5ediei 7 trsturile disticti.e ale artelu mimetice cap* I 2i IV* #a al doilea i.el i.elul13 acest trsturi sut >locuite de aspectele speci%ice 5eului tra5ic caj II3 III* Acela2i i.el este reluat >de%iiia tra5ediei3 care str"5 laolalt toate aspectele deja o$iute cap* VI* #a i.elul C s aju5e pri>locuirea ?aspectelor@ de%iiiei cu cele 2ase **pri ale tra5ediei cap* VI* > s%"r2it3 i.elul D este atispri di%ereierea posi$ililor costituei ai **prilor@: cei ai itri5 cap* VII73 ai caracterelor cap* V3 aicu5etrii cap* I !ai tre$uie adu5at c > repre&etarea itri5ii tra5ice 7 domei cel mai ela$orat almodelului .e&i sc8ema IA73 Aristotel c $oar la u i.el de a$stracti&are mai sc&ut pri disti5eri tipurilor deperipeie cap* I* de patos cap* IV 2i d recuoa2tere cap* VI*

PDe2i %orma strati%icat a modelului aristotelic al tra5ediei estB e.idet .e&i I5arde +,Kl7l,KM* +/ de&.oltarea m< cleiului 7 este mult mai


9/107

pui e.idet* > primul studiu modei dedicatPoeticii lui Aristotel* procedeul deri.aioal a %ost ec8i. lat cu**demostraia 2tiii%ic@: deoarece **prile@ tra5ediei sur ?elemetele eseiale 2i idispesa$ile3 ierete >se2ioiuii d tra5edie3 re&ult c ele sut deduse cu ecesitate di de%iiie Solmse +0=3 +,,*->tr7ade.r3deri.area modelului la Aristote pore2te de la u silo5ism demostrati.* De%iiia tra5ediei e2ti dedus diaioma esteticii aristotelice3 mai precis di caracterij &area **artei mimetice@ > termeii aspectelor sale 7 mediu,oiec, mod 2ifunciei Co%orm %iloso%iei aristotelice a cuoa2terii3 pri istruire raioal se aju5e la aioma

estetic* *3premisa imediat@ care de%ie2te **5eul cu care se ocup aceast 2tii@ HitiGGa +,/M* KM* Numaiatuci se aplic procedeul silo5ismului petru a se putea deri.a di aiom **aspectele@ tra5ediei*+corporareapoeticii lui Aristotel > estetic3 remarcat de !ieGe 1al +,-M3 +//* se asi5ur pri cea mai str"s le5turlo5ic3 2i aume pri3 i%ere*Totu2i* > acest puct procedeul deri.aioal al lui Aristotel se sc8im$ radical*-emonstraia devinemereoloie. Silo5ismul lo5ic este >locuit de aali&a mereolo5ic* Repre&etarea tra5ediei de.ie u model

structural. (eul este repre&etat ca u >tre5 compo&it3 costituit ditr7o mulime de pri: %iecare ditre prieste3 la r"dul ei* u >tre5 alctuit di propriile pri* >mprire)ristotel* poetica +i critic

29

aristotelic a structurii tra5ediei se situea& la >ceputul uei lu5i3 jar relati. lete de&.oltri a modeluluimereolo5ie > poetic .e&i* > lucrarea de %a* cap* 03 sec* +* M: cap* =3 sec* M cap* K

/3 sec* M* u!ereolo5ia lui Aristotel este >temeiat pe dou postulate:aPostulatul non#aditivitii. care susie c >tre5ul repre&it mai mult dec"t suma prilor compoete3 a %osteuat de Aristotel >0etafi/ica 2i eempli%icat pritr7o structur li5.istic precum 2i pritr7ua $iolo5ic:?'ri urmare3 sila$a e ce.a aparte ea u se reduce doar la suma elemetelor sale3 .ocal plus cosoa3 ci e ce.adeose$it3 dup cum tot ast%el carea u cost umai di 9oc 2i 'm"t sau di cald 2i rece3 ci mai e ce.a pedeasupra@ (0eta VII3 +/* +tre5ului care u pot %i deri.ate di proprietile prilor*+M'ostulatul o7aditi.itii eplic %elul cum o 5rupare a mai multor pri3 precum *3itri5a@3 ?caracterul@3 **5raiulcu."trilor@ 2i altele3 poate costitui o etitate de ordi superior3 respecti. tra5edia* 'ostulatul o7aditi.itiiare o importa eseial mai ales petru >ele5erea structurrii >tre5urilor ale cror pri sut mai cur"daspecte sau ?momete@ care se >treptrud dec"t compoete $ie delimitate3 deta2a$ile sau pro7priu7&is?or5ae@* E.idet3 prile tra5ediei sut momete edeta2a$ile ele pot %i separate 2i i&olate umai de dra5ul

aali&ei 2i al descrierii structurale*$*Postulatul completitudinii a %ost euat >Poetic > le5tur cu eumerarea ?prilor@ tra5ediei: ?> c8ipecesar3 %iece tra5edie .a a.ea doar 2ase pri3 ce slujesc s7i determie %elul *** a%ar de ele* altele u maisut@ (Poet. VI +;=alt de coere lo5ic > acela2i timp* preul care se plte2te petrucompletitudie u poate %i trecut cu .ederea: u [ai rm"e loc petru io.aia structural*+0

30Poetica occidental)ristotel* poetic +i critic

0+#a Aristotel3 deri.area mereolo5ic este procedeul domiat %ormrii modelului ea 5eerea& cele 2ase cate5orii

iterioare sj structurii3 2i aume ?prile@ tra5ediei* Totu2i3 u tre$uie s uit c cel mai de jos i.el al modeluluii.elului E al Sc8emei + este atis pritr7u alt procedeu deri.aioal* Costitueii itri u sut descompu2i >pri mai cur"d3 deose$itele .ariate a **peripeiei@3 ?recuoa2terii@ 2i ?patosului@ sut deri.ate pri proa deul?di.i&iuii@ (diairesis!. Acesta se $a&ea& pe criteriul propi etilor speci%ice (differentiae specificae!petru a>mpri o cat 5orie de ordi superior > ?cotrariile@ ei poteiale c%* Eco +,-7K+* De eemplu* > cate5oriaperipeiei sut posi$ile dou tipu3 alterati.e: o rsturare de situaie de la eoroc la oroc i.ers3 o trecere dela oroc la 58iio* Spre deose$ire costitueii mereolo5ici* care sut > mod ecesar complemetarj.ariatele alterati.e se autoeclud* Dac se selectea& o itri5j **e5ati.@3 perec8ea ei ?po&iti.@ esteo$li5atoriu omis 2i i.er I ca&ul > care este corect aceast recostrucie a procesul de %ormare a modeluluitra5ediei la Aristotel3 putem tra5i coclu&ia c sut implicate trei procedee lo5ic disticte: inferen=i anali/amereoloic 2i divi/iunea. 'rocedeul mereolo5ic are u rQ cetral > deri.are 2i o importa deose$it di puctde .ede istoric* D"du7i lui Aristotel 2asa de a demostra aali&a mereP lo5ic3 poetica a c"2ti5at 7 >mpreu cu2tiia or5aismelor .ii o importa istoric petru de&.oltarea 2tiii%ic a epistemolo 5iei* Studiul structurilorpoetice de.ie o surs de ispiraie petr cercetri structurale 5eerale* 'etru poetic3 itroducerea mode7 luluimereolo5ic a repre&etat u momet >semat > cosacrarea ei ca discipli 2tiii%ic* Sarciile sale


10/107

co5iti.e cele mai importate sut trasate deja: studiul proprietilor ?emer5ete@3 al ierar8iilor structurale%ormate pri deri.are 2i ite5rare3 al relaiiloii .ariate >tre pri3 c"t 2i al celor ditre pri 2i >tre5uri3 >tr7ucu."t3 studiul structurilor poetice* !ai mult* > mereolo5ia aristotelic3 se pre.ede o asociere dura$il apoeticii cu modelul or5aic poetica teoretic .a %i puteric i%lueat de o serie de aalo5ii >tre structurilepoetice 2i structuri ale aturii .ii*+;> toate aceste aspecte3 mo2teirea mereolo5ic a aristotelismului are* oimporta a$solut eseial petru poetic Este iutil s mai amitim c ici o metod3 teorie sau model de

poiesis, u poate %i#dec.at dac se limitea& la pri %r a lua > cosiderare 2i>tre5ul7C. Poetica e&emplificatoareEste ecesar s se meioe&e %aptul c3 potri.it lui Aristotel3 2tiia >2i acumulea& cuoa2terea pri aplicareaalterati. a celor dou procedee complemetare: iducia 2i silo5ismul* Am demostrat c > %ormareamodelului tra5ediei silo5ismul este >mpis pe ultimul pla de procedeul domiat al aali&ei mereolo5ice*'ropuem ca > cadrul aparatului epistemic al poeticii lui Aristotel iducia s %ie >locuit pri eempli%icare* >acest ca&3 ar5umetul mi7a %ost o%erit de %aptul c Aristotel3 cel pui >tr7u pasaj al scrierilor sale lo5ice3 acaracteri&at eemplul drept **u %el de iducie@ ()Pst. I* +* /+a* Se poate spue c eempli%icarea este oiducie icomplet3 deoarece se $a&ea& pe u e2atio erepre&etati. de date: cu toate acestea3 ea >2ipstrea& rolul de iducie > calitatea ei de pute de le5tur >tre particularul empiric 2i ui.ersalul a$stract+=Rolul de pute de le5tur este etrem de $ie .eit > poetica ui.ersalist: eemplele o%er coeiuea

ecesar >tre modelul a$stract 2i operele poetice particulare* *Aristotel 7 a%um !*H* A$rams 7 %ace re%eriri laopere particulare umai petru a eempli%ica sau clari%ica *** euuri 5eerale@ +,/M3M+*Rolul eempli%icrii de.ie etrem de e.idet atuci c"d o$ser.m c eemplele sut de re5ul itrodusepetru a ilustra cate5oriile care se situea& la i.elurile i%erioare ale modelului* \\'ri@ ale tra5ediei sut lsate%r eempli%icri dac u puem la socoteal o serie de re%eriri .a5i la poei ?ai &ilei de atuci@ sau la poei?mai timpurii@*+KNu eist alt do.ad mai $u c modelul a$stract cotrolea& procedeul eempli%icrii dec"t%aptul c eemplele sut utili&ate umai petru etiderea deri.rii acestuia* Nici relaiile croolo5ice ditreeemple3 2i ici cele siste7mice* u joac .reu rol > ordiea pre&etrii acestora O do.ad e.idet a acestui%apt poate %i 5sit > eempli%icarea elemetelor costituti.e ale itri5ii* > cap* I +;=Ma7$* Aristotel desemple de peripeii (6edip Ree 2i>nceu! 2i de recuoa2tere (6edip Ree 2ifienia 8n %aurida!* totu2i3eempli%icarea celui32Poetica occidental

)ristotel* poetic +i critic33de7al treilea elemet costituti. al itri5ii3 elemetul patei (patos!, este am"at p" > cap* IV3 udecate5oria este d cutat mai pe lar5 2i eempli%icat cu 6edip Ree, 6diseu ri )ntiona 2i altele*Am artat deja c poetica ui.ersalist3 cocetr"du7se cpra ?atri$utelor eseiale@ ale poe&iei3 elimi > modecesar c"mpul su de iteres operele poetice idi.iduale* Am putea t? > c8ip eact aceast **&o al$@: este&oa situat >tre cate5orii celui mai de jos i.el al modelului 2i mai%estrile cocrete a structurii 5eerice* >poetica ui.ersalist3 aceast &o este cor pletat cu eemple cealalt cale de a acoperi acest iter.al 7 ai li&a 2iiterpretarea operelor idi.iduale 7 u este dispoi$il* 'oi tica ui.ersalist este pri&oiera paradoului proprieisale produj ii* >cerc"d s surprid ?esea@ poe&iei3 poeticii >i scap pr prietatea %udametal a poe&iei:uicitatea 2i .aria$ilitatea mai %estrilor sale*;* 9udametele criticiiEpistemolo5ia poeticii lui Aristotel com$i deri.area u model structural cu eempli%icarea lui 2i reali&ea&

ast%el cerieW propriei sale %iloso%ii a 2tiiei3 cerie adaptate uui domeiu de cercetare > care este admisi$ilu 5rad mai sc&ut de eactitate* Di acest moti.3 poetica lui Aristotel poate %i cosiderat3 > c8ip adec.at3 o2tii a literaturii* Dar tetul diPoetica, > mod e.idet3 u este redus la enunuri descripti.e > repetater"duri Aristot %ormulea& 2i=udeci critice* Se pare c ita %ial a icursiu sale > studiul tra5ediei esteaceea de a determia .aloare semi%icaia 2i impactul tra5ediilor 5rece2ti di acea .reme 2i de da s%aturi celorce practicau pe atuci aceast art3 precum 2i celo ce urmau s o practice*+/Di acest moti.3 se poate spue c

Poetict lui Aristotel a pus $a&ele criticii literare occidetale*+- @Trstura eseial a criticii lui Aristotel este le5tura sa .itali cu poetica !odelul tra5ediei3 de%iiiile 2idescrierile cate5oriila 2i proprietilor sale de $a& %uri&ea& metalim$ajul ecesai petru critica tra5ediei*Datorit acestei le5turi3 lima=ul criticlui Aristotel este eplicit 2i sistematic* Dar modelele3 repre&etrile 2 te&ele poeticii u pot ser.i drept criteriipetru judecata critic aceste criterii tre$uie s %ie sta$ilite de orme pre%ereiale* 9ormul"d aceste orme3Aristotel a dat u eemplu de metod critic eplicit 2i sistematic*

>Poetica sut itroduse dou tipuri pricipale de orme pre%ereiale* #e .om umi > co%ormitate cumoti.aia lor 7 ormestructurale 2i ormefuncionale.Normele pre%ereiale structurale sut postulate ale


11/107

proprietilor pe care Aristotel le cosider ecesare petru o tra5edie ?$ie structurat@* > 5eere3 aceste ormese re%er la **mrimea 2i ordiea@ tra5ediei sau a prilor sale3 parametri cosiderai decisi.i petru **%rumosul@poetic (Poet VII3 +;=truc8ipareaoptim a poteialurilor estetice ale 5eului .e&i Som.ille +,/=* +M,7l0+*'ricipala orm structural a uei tra5edii $ie costruite se re%er la prepoderea itri5ii* Itri5a3 potri.it luiAristotel3 este **cel mai >semat elemet@ ditre toate ?prile@ tra5ediei* Aristotel o%er mai multe

ar5umete petru a justi%ica aceast a%irmaie ele se 5sesc re&umate la Dupot7Roc 2i #allot +,- care ?prile@ %ormea& uul 2iacela2i strat structural* Norma pre%ereial tras%orm o mulime de costituei structurali eordoai >tr7oierar8ie 5radat*Normele structurale pre%ereiale repre&it idealul estetic al lui Aristotel* Normele %ucioale re%lectcocepia sa teleolo5ic asupra operelor mimetice: ?#a ceea ce ia a2tere pri iteli5e3 ude3 ca de eemplu%acerea uei case sau a uei statui3 u se produc la >t"mplare 2i ici cu ecesitate3 ci > .ederea uui scop***@

()Pst II* ++* ,=a* Dac operele poetice sut pri.ite teleolo5ic*34Poetica occidentaladic sut cosiderate ca i2te structuri modelate de %uciile loj atuci toate descrierile structurale pot %iiterpretate ca ormi %ucioale* C"d .or$im despre ormeprefereniale %ucioale a.em > .ederepostulatele care eprim cocepia despre tra5edi ca >mpliire optim a %uciei sale de catarsis, aceasta estetra5e dia care **%ucioea& $ie@* Criticul aprecia& succesul acti.iti poietice porid de la premisa c opereletra5ice idi.iduale atij o itesitate a catarsis#ulm direct proporioal cu adec.area loi la ormelepre%ereiale %ucioale* 1a&a teleolo5ic a criticii Iu Aristotel este cel mai $ie eprimat > structurareaitri5ii **Itri5a tre$uie a2a %el >c8e5at >c"t3 c8iar %r s le .ad asculttorul >t"mplrilor s se >%ioare 2i s se>duio2e&e de ce petrecute@ (Poet IV3 +;=0$*Cel mai adesea3 orma %ucioal este de%iit la i.elul >%erior al modelului strati%icat Ea este itrodus pri 5radarea tip

iilor alterati.e de costituei structurali 2i plasarea lor pe o scapre%ereial* > mod deloc surpri&tor3 cate5oria cea mai ela$Q*rat a modelului3 cea a itri5ii tra5ice3 prime2te 2i cea mai miuioas 5radare %ucioal* U eemplu eloc.et de orm%ucioal >l repre&it 5radarea tipurilor de recuoa2terpre&etat de Aristotel > cap* VI* Disti5"d cici moduAristotel le ordoea& de la ?cel mai pui artistic@ 7 **recoa2terea pri seme@ 73 p" la ?cea mai $u recuoa2tere@cea ?decur5"d di >s2i >luirea %aptelor@* Aceast 5rada%ucioal este utili&at apoi drept criteriu petru e.alurile criticale tra5ediilor particulare* Validitatea acestor acte critice depid> >tre5ime de acceptarea ormei pre%ereiale aterioare* INormele structurale 2i cele %ucioale pre%ereiale suB

coceptele de $a& ale sistemului critic aristotelic 2i repre&it$a&a practicii sale critice* >mpreu3 ormele de%iesc ?tra5edi*ideal@3 o structur care > 5"direa estetic a Sta5iritului >truc8ipea& cel mai $ie ceriele %ucioale 2i structurale al5eului*M+Normele structurii ideale o%er u %udamet lo5ic soliopetru judecata critic: dac o orm postulea& c structura ideal@ tre$uie s ai$ proprietateaP, atuci toate mai%estrile lui@care >l coi peP corespud structurii ideale 2i sut3 pri urmare3superioare tuturor mai%estrilor care u >l coi peP. Dac3 deeemplu3 itri5a tra5ic a structurii ideale este ?ui%icat@3 atucitra5ediile cu o ast%el de itri5 .or %i socotite superioaretra5ediilor care au o structur episodic a itri5ii* O descriere clar)ristotel* poetic +i critic

35tra5ediei ideale repre&it cotri$uia pricipal a lui Aristotel la Armarea $a&elor metodolo5ice ale criticii


12/107

literare occidetale*=* Critic versuspoeticAm artat c poetica lui Aristotel este le5at > mod .ital de critica sa aceasta di urm este o critic a/at pe

poetic. O ast%el de critic este capa$il s %ormule&e evaluri analitice ca s %olosim u terme di 1eardsle+,-+3 +=;3 mai precis3 judeci critice le5itimate de o cuoa2tere la care s7a ajus pri poetic* #a o aali& maiatet3 aceast le5tur3 %a.ora$il petru critic3 pare s %ie > detrimetul poeticii Costrucia uei structuri

ideale iter%erea& cu de&.oltarea teoriei* Desi5ur3 teoria lui Aristotel u este u costruct a priori; ea sea/ea/pe o cuoa2tere temeiic a tra5ediilor 5rece2ti di .remea saMMDar procesul propriu7&is de %ormare ateoriei este precedat de o ascus operaie aiolo5ic de atur ituiti. cu ajutorul acestui %iltru estetici.i&i$il c"te.a opere tra5ice sut selectate petru a %orma u set aparte3 u corpus pe care 2i petru care .a %icostruit teoria 'oetica structurii ideale este o teorie a operelor de art pre%erate de poeticia* Tra5edia este?imitaia uei aciui@ deoarece tra5ediile pre%erate de Aristotel sut structurate pe predomiaa itri5ii M0Tra5edia >deplie2te %ucia de curire a patimilor petru c este e%ectul produs de operele pe care Aristotel le7a cosiderat drept cele mai repre&etati.e > cadrul 5eului Ituiia estetic modelea& teoria tra5ediei3costruid restricii pre%ereiale > cadrul modelului structural* Critica lui Aristotel se $a&ea& pe poetic3 daratAt critica cAt i poetica au ca ultim %udamet aiolo5ia ituiti. > lo5oda ditre critic 2i poetic3 criticaaju5e la statutul uei aiolo5ii le5itimate3 > sc8im$3 poetica3 de.eid o aiolo5ie ascus3 >2i pierde ioceadescripti. 2i se tras%orm >tr7o discipli ormati. !ai cu seam derutat este %aptul c tetulPoeticii esteu amal5am de euuri descripti.e3 de orme pre%ereiale 2i de judeci critice3 %r ca >tre aceste di%erite

%orme lo5ice de discurs s eiste .reo separaie clarM;

Nu este de mirare c modelul lui Aristotel3 ca uul al structurii ideale3 este esatis%ctor > calitate de teorie5eeral a tra5ediei0KPoetica occidental)ristotel* poetic +i critic

375rece2ti Nu se poate e%ectua o aali& eprtiitoare 2i ec8ili$rat corpusului eistet Structura aleas ca ideal.ie > detrime altor tra5edii u mai pui repre&etati.e3 dar care au a.ut e2asa ] u %ie co%orme cu tipulidea# Else3 care 2i7a eprimat marea admjraie petru Aristotel ca poeticia3 re&er.Poeticii cea mai se.erW3WW]]]]critic di pricia coseciei metodei sale: ?>t"mpltor3 ti2!lWj cur"d le tratea& ca pe i2tejudecii sale a lo.it direct >tr7o capodoper: 6edip; de asemeea3

alt pies tratat la %el3fienia, u poate %i cosiderat3 cu oestitatemai mult dec"t o melodram $u3 cum3 > acela2i timp3 capodopeiiprecum %roienele sau9acantele, ca s u mai .or$im de 6edip liColonos sau de)amemnon, rm" > a%ara sistemului lui AristotejAceasta u este o cale pe care se poate aju5e la o >ele5eijor5aic a celor mai $ue drame 5rece2ti* > epoca ei de 5lorie@tra5edia implica aumite elemete pe care Aristotel ici mcar u leja ituit 2i3 pri urmare3 ele u sut pre&ete > %iloso%ia sa@ +,=+;;K *M=Nu tre$uie s pierdem di .edere c o$ser.aiile aduse djElse teoriei lui Aristotel repre&it opiia uui critic re%eritoare Iiopiia altui critic re&ultat di co%rutarea a dou corpusuri pre%ereiale di%erite* Ceea ce cote& este pledoaria lui Else petruteorie a tra5ediei care s ai$ o $a& empiric mai lar5*ut deopotri. scocite@* !ajoritatea tra5ediilor 5rece2ti se $a7i&a3 co%orm tradiiei3 pe itri5ile ?istorice@3 daraceasta u eam c itri5i propriu7&is %icti.e e ?des%at mai pui@p f ----- v . . -----_:: ;tonto n interiorii

(Poei I3 +;=+$* Aprecierea .arietii eistete > iteriorul corpusului duce la o teorie care u clasi%icstructurile poetice3 ciK* Ctre o poetic descripti.Am o$ser.at c poetica structurii ideale se tras%orm ecesitate >tr7o poetic restricti.3 ormati.* !ai eist3oare3W .reu alt tip de poetic care s u se $a&e&e eclusi. pe aiolo5ia ituiti. a poeticiaului^ Tratatul luiAristotel3 de2i practic > special poetica tipului ideal3 idic 7 > aumite pasaje miore sau criptice 7posi$ilitatea uei poetici cu o $a& epistemolo5ic di%erit* Cea mai su5esti. pre%i5urare a uei ast%el de poeticiapare > aali&a pe care o %ace Aristotel moti.aiei ?istorice@ a itri5ilor tra5ice*MKAceast aali&3 aparetiteresat umai de umele eroilor tra5ici3 ati5e de %apt uul di su$iectele eseiale ale poeticii3 2i aumerelaia ditre itri5a %icti. 2i e.eimetele istorice* Idic"d o aumit tra5edie ()nteu a lui A5at8o3 cea care

s7a pierdut3 Aristotel o$ser. c aici ?itri5a 2i persoajelejWcsJjJu_ itri5ilor alterati.e ie doar de u aspect speci%ic tra5ediei cel mai remarca$il pro5res pe care >laduce Aristotel > domeiul poeticii descripti.e >l repre&it tipolo5ia primar a tra5ediei sc8iat > cap* VIII*


13/107

Else a recostruit aceast tipolo5ie o$scur3 descoperid pricipiul ei %udametal: ?9iecare di cele patru tipuride tra5edie este de%iit pri itermediul uui elemet structural domiat sau pritr7o tedi: pla comple3re&ol.are %ericit sau e%ericit3 prepoderea `episoadelorZ asupra aciuii pricipale@ +,=/3 =;0* Dacrecostrucia lui Else este corect3 atuci a.em de7a %ace cu o tipolo5ie care re%lect ideea dominantelor

scimtoare. Di aceast ou perspecti.3 tra5edia u mai este de%iit pri domiarea eclusi. a ueisi5ure ?pri@3 itri5a alte pri sau ali costituei structurali pot s72i asume rolul domiatei3 e%ectu"d o

reor5ai&are total a structurii 5eerice* 'oetica descripti. descoper poteialele diamice ale uei structuri* >loc s costruiasc u tip ideal3 ea sta$ile2te cadrul uei tipolo5ii 5eerale*S7a o$ser.at c tipolo5ia tra5ediei la Aristotel este icosistet cu de%iiia tra5ediei* Icosistea poate %iacum eplicat3 > timp ce de%iiia este coceput petru o structur pre%ereial3 ideal 2i static3 tipolo5iaadmite posi$ilitatea tras%ormrilor structurale 2i3 pri urmare3 2i pe aceea a modi%icrii istorice a structurii* Diperspecti.a poeticii descripti.e3 istoriapoiesis#ului u mai este u proces %iit care se >c8eie > mometul c"dtipul ideal este atis* At"ta .reme c"t poeii eist3 structurile poetice u .or %i imo$ile* Desc8i&"du72i poeticactre eperiea permaet sc8im$toarei producii literare3 Aristotel a idicat o cale de a ie2i di impasulpoeticii ormati.e3 la a crui co%i5urare el >su2i a cotri$uit >cercarea moumetal a lui Aristotel de acostrui uc"totri$uit >cercarea mosistem lo5ic coeret care s cuprid at"t euuri descripti.e3 c"t 6i judeci e.aluati.e a costituit u stimulet

petru dou tradiii culturale 7 poetica 2i critica literar 7 care3 de7a lu5ul secolelor3 au coeistat sau au ri.ali&at> spaiul studiului occidetal asupra literaturii*Poetica a trasat sarciile %udametale ale celor dou38Poetica occidentaltradiii .ala$ile p" > pre&et Scopul poeticii este de a %ormu epistemolo5ia uui studiu 2tiii%ic al arteipoetice* Scopul critic este de a %ormula criterii ri5uroase petru e.alurile estetice* Re li&"d aceast corelaie>tre poetic 2i critic3 Aristotel >cearc Q re&ol.e pro$lema de $a& a poeticii: poetica > calitate de 2tii tre$uies %ie descripti.3 dar3 deoarece studia& %eomeele est tice3 ea u se poate sustra5e presupo&iiilor aiolo5ice*> tratat su3 Aristotel >2i propue s elucide&e aceast dilem3 costruid poetic a structurii ideale seciuilecele mai a.asate3 dar %raj metare3 ale acestuia e i.it s cotemplm o poetic %ar restricii3 al crei domeiueste eperiea .ariat 2i > permaei etidere a poe&iei*Capitolul M

'OETICA #EI1NIIAN4: 4RI#E !INUNI#OR DIN ARA CANTOANE#OR+* De la mimesis la2aturnacamunOpera lui Aristotel a sta$ilit pro5ramul poeticii occidetale3 atr5"d imperios ateia asupra speci%icitii arteipoetice 2i i7a determiat propesiuea structural3 descriid cate5oriile poetice > cadrul uui model mereolo5ic2i iterpret"du7le ca >tre5uri structurate* > acela2i timp3Poetica a %ormulat3 de2i >tr7u mod mult mai puieplicit3 cea de7a doua tem %udametal a poeticii occidetale3 2i aume relaia dintre arta poetic i lume?realitate@*!ai mult de dou mileii3 aceast relaie a %ost eplicat aproape eclusi. pri doctria mimesis#nlm. Datorit>delu5atei sale autoritii 2i aplicrii sale la tipuri di%erite de repre&etri3 mimesis#ul a de.eit uul ditrecoceptele cele mai co%u&e 2i mai a$u&i. %olosite ale 5"dirii occidetale* > utili&area sa ar8aic iiial3termeul a >semat pro$a$il ?mimarea@ uor persoae sau a uor aimale > dasurile sau > mu&ica ritualurilorsacre* Loller +,=; Else +,=- SXr$om +,KK* +l7// TatarGieJic& +,- tradiiasocratic dup cum a %ost trasmis de eo%o termeul era %olosit cu re%erire la sculptur 6i pictur aceast

etidere a ariei de %olosire a cu."tului a impus o reiterpretare a coceptului*0imesis#v@ socratic desemea&acea capacitate a artelor de a produce repre&etri similare lucrurilor materiale eistete ?reale@ sau strilormetale* 'rima %ormulare $ie cuoscut a doctriei mimesis#ului, estetica lui 'lato3 este o coseci ameta%i&icii sale* Operelor de art mimetice li s7a co%erit statutul de copii pasi.e ale %eomeelor3 de dou ori>deprtate de realitatea eseelor ?Ideile@*+Doctria 'latoic3 %ormulat cu precdere > Cartea a 7a a

Repulicii, a de.eit o cause celere > istoria %iloso%iei 2i esteticii* >deprtarea40Poetica occidental

lui Aristotel de cocepia pro%esorului su a %ost cu puti datorieli$errii mimesis#u0 de le5tura sa meta%i&ic*0imesis#ul aristtelic este o %ucie a producti.itii artistice3 o operaie de poies> acest cadru3 aspectele creatoare ale mimesis#ulni ies > e.idesemi%icaia termeului se deplasea& de la ?imitaie@ la ?rep&etare@3 iar apoi la cel de ?creaie@ ?i.eie@*MS7a su$liiadeseori c ?tras%ormarea@ aristotelic a sal.at ideea de mimes,


14/107

di %udtura %iloso%ic > care itrase 2i i7a re&er.at posi$iiterpretri ulterioare .e&i Red%ield +,/=3 =M7=0* S7a .or$it mu3mai pui despre %aptul c3 de2i >i lipse2te trasparea3 mimesis#i2i aspectele sale de.i3 > 5eeral3 cocepte operaioale > teori2i tipolo5ia artei lui Aristotel3 2i > particular > arta sa poetic.e&i cap* I3 sec* 01* BB> perioada Rea2terii3 ideea de rnimesis a reitrat > estetica b

poetica occidetal >tr7o .ersiue aristotelic* > cu.ite di%erit2i cu di%erite accete3 muli 5"ditori reasceti2ti au iut cot dilocul pe care >l au > procesul mimetic su$iectul poetic 2i .i&iuesa speci%ic asupra realitii .e&i TatarGieJic& +,- %or ma sa cea mai autoritar 7 caouleoclasicist di secolul VII 7i poetica ormati. de.ie o colecie de ?reete@ petru alctuireW

operelor poetice* Ca 2i ali %uritori de oime de diaitea sa3 criticii eoclasici2ti au %cut apel laautoritatea lui Aristotel*;De %apti caoul lor este cldit pe o deaturare a poeticii lui Aristotel a" >spiritul ei 5eeral Fei$er5 +,K=3 c"t 2i > te&ele ei particulare .e&i Else +,=/3 M aria cultural 5erma este deose$it de istructi. petru istoria poeticii occidetale*!ai >t"i3 caoul a %ost %ormulat > maiera cea mai ri5id 2i se $a&a pe cea mai primiti. %orm demimesis, 2i aume pe cocepia potri.it creia arta este o imitaie a aturii (2aturnacamun!; >aceast %orm3 ideea de mimesis scoate la i.eal 5re2elile sale ierete* > al doilea r"d3 criticadoctriei eoclasiciste a porit de la premise %iloso%ice care au %a.ori&at apariia uei poetici oi3 o7mimetice*Poetica leini/ian

;+

Doctria despre2aturnacamun a o%erit caoului ormati. oerma caracteristica sa %udametal:operele de art tre$uie s semee sau s corespud aturii* At"t producerea artei c"t 2i practicareacriticii de art tre$uie s se co%orme&e ormei asemrii7 Sa.aii di #eip&i5 2i iiric8 7 cele doucetre importate de 5ermaistic di prima jumtate a secolului al optspre&ecelea 7erau de acord >susierea acestei orme > ciuda ata5oismului lor a%irmat > mod desc8is* #e5iuitorul o8aC8ristop8 (ottsc8ed di #eip&i5 era co.is c succesul sau e2ecul uei opere de art depide >>tre5ime de respectarea ormei asemrii: **9rumuseea uei opere arti%iciale u rsare ditr7o>tuecime 5oal3 ci >2i are u temei solid 2i idispesa$il > atura lucrurilor* #ucrurile aturale sut%rumoase > ele >sele *** 'ri urmare3 imitarea aturii per%ecte poate co%eri per%eciue operelorarti%iciale**** iar de.ierea de la model 50usterD .a duce >totdeaua spre ce.a i%orm 2i %r rost@+/0special pri re5ula asemrii: **Ude este prototipul 57orildD acestor imitaii^ Ude este atura cu

care aceste istorii se aseam^@ +/0 toate cele trei domeii3 dar cu o ateie deose$it acordatlumii umae +/;+* =/7=-* >truc"t atura ca model este pe primul loc* iar arta ca imitaie pe al doilea3re5ula asemrii este primul criteriu al per%eciuii artistice* 1odmer u are imic >mpotri.a%aptului de a relua str.ec8i le5ede $aali&ate 2i a%irm di ou c cel mai $u artist este maestrulcare **pictea& atura cu at"ta miestrie 2i %idelitate >c"t ima5iea %cut dup aceasta 52ocildD esteluat drept prototip Erild'# +,/;3 +*;+*#e5tura ditre poetica ormati. 2i coceptul de2aturnacamun s7a do.edit a %i petru am$ele de

o importa 8otr"toare* Norma asemrii este at"t de 5eeral >c"t de.ie imprecis di ea u sepoate etra5e ici u criteriu speci%ic 'etru repre&etrile artistice* !ai mult3 2i pro$a$il mai


15/107

importat42Poetica occidentalPoetica leini/ionli43dec"t aceasta este %aptul c >su2i coceptul de atura3 recuosc ca .a5* a de.eit3 o dat cu pro5resul 2tiielor

aturale3 di ce ce mai discuta$il* > aceast situaie3 %iecare critic >2i iterp propria sa ima5ie despre atur3com$i"d credie persoale co.eii sociale*K'e $a&a uui ast%el de cocept .a5 u se pute %ace imicaltce.a dec"t o critic pur ar$itrar 'oetica ormati. care a de$utat cu preteia de a %i descoperit > re5ulaasem u criteriu e.aluati. ui.ersal3 a s%"r2it ca o critic pi su$iecti.ist* Dac e amitim c acestsu$iecti.ism critic a %oQ asociat cu u do5matism autoritar3 putem >ele5e de ce poetij ormati. a %ostdiscreditat > &orii epocii modere*> acela2i timp3 iterpretarea eoclasicist ri5id a dat la i.escareele epistemolo5ice 2i lo5ice ale teoriei mimesis#ulni.cosider c poetica mimetic descrie trsturile poe&iei > %umde co%ormitatea lor cu atura repre&etat U poeticia u Zacces direct la atur3 u are o metodolo5ie petru cuoa2terea>ele5erea ei* El este o$li5at s studie&e atura 8n 2i pirepre&etrile poetice* Aceast pro$lem epistemolo5ic de $a&

poeticii mimetice a %ost de&.luit > c8ip eiteioat de 1odm%Dac .rem s 2tim3 spue 1odmer3 c"t $ucurie este comuicaatuci c"d cie.a dra5 este >t"mpiat acas dup o lu5 a$setputem s a%lm cosult"d 6diseea lui Homer sau u poem de He*Loi5* ori o od de (iit8er +/;+3 0rute2te 2i mai mult situaia pri propuerea ca poeticieii **urme&e o cale $i%urcat !ai >t"i3 ?ei tre$uie s selecte&e eempledi cele mai emoioate poeme 2i discursuri retorice@* > al doil

r"d3 33ei tre$uie s %ac o$ser.aii pro%ude 2i de atur %iloso%ics a%le > ce cost la ori5ie atura emoiei* *** 2i %elul > caipropria7i %orm de epresie sau %i5ur este determiat > mQecesar de aceste circumstae@ +/;+3 0+=* Cu alte cu.ite3 upoeticia al mimesis#ului tre$uie s studie&e at"t poe&ia+i atura3 ci+i relaiile lor reciproce* Aceast ampl ceri repre&it* >tr7adQ.r3 si5ura epistemolo5ie adec.at petru poetica mimeticideoarece cocord cu de&ideratele ei teoretice* Nu e de mirare cpoetic cu u cupris at"t de@ .ast u poate %i iciodat reali&at.a U@eceiciodat dicolo de o cuoa2tere .a5 a poe&iei3 % m$iat cu o cuoa2tere de m"a a doua a **aturii@*M* Apariia poeticii lumilor posibileO >delu5at perioad de tra&iie3 > >tre5 secolul al VIII7lea* a %ost ecesar petru a su$mia 2i3 > cele diurm* a jistru5e autoritatea poeticii ormati.e > cultura literar europea* > opo&iie cu ideea re5ulilor

ui.ersale 2i o$iecti.e3 muli critici Ususiut3 cu mai mult sau mai pui %or3 rolul %actorilor su$iecti.i >acti.itatea poetic3 etic8et"du7i > di.erse moduri3 jrept **5eiu@3 ?5ust@* **simire@3 dar mai cu seam?ima5iaie@* 1o5ia 2i compleitatea perioadei de tra&iie a atras ateia uui are umr de istorici ai ideilor3%iloso%ici3 culturii 2i criticii* Jem multe descrieri ale acestei de&.oltri %asciate di per7pecti.a uor pucte de.edere di%erite 2i cu detalii di%erite*/Nu ai este ecesar s o%erim o reluare a di.erselor meditaii di se7:olul alVIII7lea asupra %actorilor su$iecti.i implicai > arta :&iei* Scopul ostru este de a discere > acest curet deidei iermeele uei teorii cu totul noi despre relaia dintre literatur +i 5calitate, de a discere coturul ueialterati.e coerete la poetica limetic Aceast ou teorie >2i are ori5iea > cri&a itelectuali estetic disecolul al VIII7lea* dar importaa ei teoretic lep2e2te cu mult perioada istoric a %ormulrii sale*-

Nu este de mirare c 5"direa critic 2i estetic pri care s7a i%irmat rolul %actorilor su$iecti.i > poe&ie 2i > artea %ost* > eeral* asociat cu o %iloso%ie atiraioalist 'r$u2irea poeticii lorrati.e 2i dispariia raioalismuluidi secolul al VII7lea au %ost dou e.eimete istorice simultae* Caracterul atiraioalist3 !uiioist al5"dirii estetice di secolul al VIII7lea a %ost e.i7it de Erst Cassirer > re%eririle sale la al treilea cote de

P8a%tes$ur 2i ra ea71aptiste Du$os* De2i .i&iuile celor doi supra eseei %rumosului 2i a poe&iei di%er > modsu$staial* Ce&urile lor epistemolo5ice sut pro%ud similare: **Ei *** se lcic >mpotri.a tuturor >cercrilor de a


16/107

>ele5e atura %rumosuluiraioamet3 doar pri itermediul de%iiiilor discursi.e 2i al;; Poetica occidentaldisticiilor aalitice* Ei pledea& petru o cuoa2tere `emediati 5unmittelare 1r4enntnisD a %rumosului@+,=+3 0M0* Acest cur di 5"direa estetic a secolului al VIII7lea u putea o%eri %udamet teoretic poeticiimodere* Ituiioismul este > cd tradicie cu postulatul epistemolo5ic %udametal al poeticii*

9ormarea poeticii modere tre$uie atri$uit acelor 5"ditori secolul al VIII7lea care3 accetu"d rolul %actorilorsu$iecti.i creati.itatea poetic3 rea%irmau ideea posi$ilitii 7 de %apt3 a .oii 7 uei teorii raioale 2i discursi.easupra poe&iei* > acea pri.i3 de&.oltrile di s%era cultural 5erma sut3 a2a cum P meioat deja3 de ceamai mare importa* >temeietorii 5erm ai oii estetici 2i poetici s7au ispirat ditr7u i&.or aparteraioalismului di secolul al VII7lea3 2i aume di %iloso%ia #ei$i& .e&i Cru5er +--M3 .iii 1raGer +,= pri.e2te eactitatea* 9rumuseea u poate %i etras di %udame ei se&orial deaceea3 estetica ecesit de&.oltarea uei loici sensiilitii de u tip special 2i di%erit3 >s %ormat dupmode **surorii sale mai mari@3 lo5ica raioametului +/= lumea real: ele u pot coeista cu oameii ade.rai+tr7o replic dat uui corespodet: ?Nu sut de acord cu %aptulc `petru a 2ti dac romaul ca.aleresc)stre'e este posi$il e ecesar s cuosc le5tura acestuia cu restului.ersuluiZ* Ar %i >tr7ade.r ecesar de 2tiut aceasta dac el ar %i co#posiil cu acest Ui.ers 2i3 pri urmare3 artre$ui s se 2tie dac acest roma a a.ut loc3 are loc* sau .a a.ea loc >tr7u coli2or al acestei lumi *** Dar>tre$area dac)stre'e este posi$il >tr7u ses a$solut repre&it o c8estiue di%erit la care rspud cu `DaZ3deoarece u implic ici o cotradicie* Ast%el3 petru ca acest roma s eiste > %apt ar tre$ui ca tot restulUi.ersului s %ie cu totul di%erit de ceea ce este@ +/+;* 0:=/M KK+*+

Ideile lui #ei$i& despre posi$ilii %ucioali au %ost re&umate >tr7o %orm clar de cometatorul3 2ipopulari&atorul %iloso%iei sale3 C8ristia Fol%%: ?Am putea elucida aceast oiue de lumi posi$ile 2i dac e

5"dim la po.e2tile i.etate 5erdictetD, umite3 de o$icei3 romae* Dac o araiue de acest %el este arajat>tr7u mod at"t de raioal >c"t imic cotradictoriu s u apar pe parcursul ei3 atuci tre$uie s recuosc ceste posi$il s se >t"mple *** Dac totu2i e >tre$m dac a eistat sau u realmete3 atuci descoperim c eacotra&ice > mod e.idet coe&iuea real a lucrurilor 2i3 pri urmare3 u este posi$il > aceast lume*] >acela2i timp* rm"e per%ect ade.rat c ceea ce >i lipse2te petru a putea de.ei real tre$uie cutat > a%araacestei luii* *** >tr7o alt dispuere a lucrurilor3 adic >tr7o alt lume **** i7 pri urmare3 tre$uie s cosider%iecare po.este de acest %el ca %tetiid altce.a dec"t o naraiune a ceva care poate avea loc 8ntr#o Gli lume"+/M scopuri %iloso%ice3 petrua ep cate5oria lo5ic de posi$ilitate* Ideea lumilor posi$ile .a ptruW > poetic umai atuci c"d ea .a %i

ite5rat >tr7u siste 5"dirii literare* Acest lucru a %ost %cut3 dup cum o$seZ A$rams +,=03 M/K7M/-3 de5ermai2tii di iiric8 7 1odmei 1reiti5er*PM +1odmer pare s %i %ost primul care a %cut alu&ie la doctria% #ei$i& atuci c"d a reiterpretat ideea lui


17/107

Addiso despre pute ima5iaiei: **Autorul3 cu %ate&ia sa apris3 costruie2te lumi o* le populea& cu locuitorioi care sut de o alt atur 2i ascultj propriile lor le5i@ +/M-3 ++ .olumiosul tratat al lui 1reiti5er +/;( costituid pricipala cale de itrare > lo5ica poeticiiima5iaie: 1odmer a salutat cu $ucurie lucrarea prieteului su* >%i2"d7o pe o cotri$uiie la ra%iarea5ustului 5erma3 stimulat **descoperirea epocal pe care a adus7o %iloso%ia lui #ei $ir ntroducere lalucrarea lui 1reiti5er +/;cepe >tr7u mod mai cura tradiioal* Caracteri&"d arta ca ?imitaie a aturii52aturnacc inunD %cut cu miestrie@ +/; seciuea ititulat3 destul de tradiioal* **Des%i imitaia aturii@* Su$ acest titlu se ascude* > modiroic* u ditre cele mai radicale cotestri ale ideii de imitaie* 'etru %ormula %udametele uei poetici o7mimetice a lumilor posi$% tre$uie parcurse dou etape lo5ice:a 1reiti5er etide coceptul de atur3 ideti%ic"du7l ui.ersul lei$i&ia* Natura3 o$iectul imitaiei poetice3cost, umai di lumea actual3 ci 2i ditr7u umr i%iit de lui posi$ile3 ai cror costituei 2i ale crorstructuri pot %i di%erite^ mod su$staial de realitate: ?O$ser."d c alturarea coeret lucrurilor reale3 umitede oi lumea actual 5eenHrtiD.pur simplu u este ecesar3 ea put"d %i modi%icat >tr7u u i%iit demoduri* >seam c* > a%ar de aceast lume* eimrate alte lumi tre$uie s %ie posi$ile > aceste lumi eist o di%erit coe&iue 2i alturare a lucrurilor3 precum

2i di%erite le5i ale aturii 2i mi2crii3 iar prile ei particulare cuosc u 5rad de er%eciue mai mic sau mai mare32i >se2i creaturile 2i %iiele sut de u tip special 2i >tru totul oi*@ De .reme ce umrul lumilor care pot %iimitate de literatur este i%iit* >seam c poetul de.ie e5alul aturii +/; raport cu atura 7 a%irmat > c8ip eplicit de ideolo5ia2alurnacamun 7 este >locuit decocepia artei ca %iid paralel cu atura*$* 1reiti5er sc8im$ accetul de pe imitaia lumii actuale pe imitaia i%iitii de lumi posi$ile* Re.eid laopo&iia lui Aristotel ditre istorio5ra%ie 2i poe&ie3 el o %olose2te ca ar5umet petru o poetic a lumilorposi$ile: **Arta poe&iei3 at"ta .reme c"t u se co%ud cu istoria3 aproape c u >mprumut iciodat i&.oarele 2imaterialul imitaiei sale di lumea real3 ci mai cur"d di lumea lucrurilor posi$ile *** Actul cel mai importat2i mai speci%ic al poe&iei este imitarea aturii > ceea ce este posi$il@ +/; ima5iaie a oi cocepte 2i

ima5ii 57orstellunenD, ale cror modele ori5iale u tre$uie cutate > lumea actual a lucrurilor reale3 ci >tr7o alt structur de lume posi$il* Orice poem $ie creat tre$uie3 pri urmare3 pri.it ca o istorie pro.eit ditr7oalt lume posi$il* Di acest puct de .edere3 poetul merit umele depoietes, `creatorZ3 deoarece pri arta sa eleste capa$il u umai s >&estre&e lucrurile i.i&i$ile cu >%i2ri .i&i$ile3 dar 2i s cree&e lucruri care u i depercepia se&orial3 adics le transforme din starea de posiilitate 8n starea de actualitate 2i3 > acest mod3 sle dea >%i2area 2i umele de realiti@ +/; stare s co.erteasc posi$ilii > eistee %icio7ale* Datorit acestuiprocedeu 7 propu s primeasc deumirea Wetransformarea reitinean 73 lumile ima5iare itr > ui.ersullumilor eistete3 alturi de lumea realitii* 'roprietatea48Poetica occidental%udametal a %iciuilor3 2i aume proprietatea eistea %icioale3 este ast%el direct deri.at diacti.itatea poetic*

> tras%ormarea $reiti5eria3 lo5ica ima5iaiei desemea procedeul pri care se creea& lumile %icioale*Dup cum se .edea mai t"r&iu3 1reiti5er a propus o eplicaie semiotic ori al a acestui procedeu* Este ca&ulaici s mai meiom c pre.&use 2i tras%ormarea i.ers3 2i aume tras%ormarea actu lului >tr7u posi$il%icti.* Acest procedeu s7a scut petru eplica ite5rarea **materialului@ lumii actuale > lumile ima5iaRespi5"d ideea care se 5se2te la Samuel Ric8ardso 2i #udo.ico !uratori c lumile ima5iare sut ima5iiideali&aW3 ale lumii actuale3 2i dep2id cocepia >5ust a lumilor ima5i% are cocepute ca ?u mod de a scrieasemtor cu cel di $asme@ Addiso3 1reiti5er stipulea& c distaa ditre lumea actual 2i corespodeteleei ima5iare este .aria$il* Distaa este miim > ca&ul alterati.elor %icioale ale lumii actuale3 dai c8iar 2iaceste lumi **realiste@ au caracterul celor posi$ile* Nici X etitate actual u poate itra > structura lumiiima5iare dac X se adaptea& statutului lo5ic al acesteia, 2i aume statutului di5 posi$il %icioal eistet* Cualte cu.ite* 1reiti5er a recuoscut c lumile %icioale ar tre$ui tratate ca i2te clase omo5ee di puct de.edere modal*+=

1reiti5er u a derulat %irul ori5ialei sale poetici a lumilor ima5iare >tr7at"t >c"t s i.esti58e&e di.ersele ei

structuri 2i tipuri* El a presupus c toate lumile ima5iare etalea& o structur tripartit ui.ersal: u domeiumaterial3 uul istoric 2i uu moral +/;mprire u este altce.a dec"t modi%icarea


18/107

structurrii co.eioale a aturii actuale .e&i ma% sus* 1reiti5er a sc8iat o clasi%icare tipolo5ic doar >tr7osi5ur &o a ui.ersului ima5iar3 cea a lumilor miraculoase (dai Eunderare!. 'ri aceast tipolo5ie3 el alasat teoriW miraculosului3 cosiderat adeseori ca %iid cea mai importat cotri$uie a poeticii el.eiee >5"direa estetic a secolului optspre&ecelea*A2a cum am meioat deja3 1reiti5er a presupus c dista3 ditre lumea actual 2i corespodetele eiima5iare este .aria$il #umile ?realiste@3 a%late la o dista miim de lumea actual sut simple **modi%icri 2i

tras%ormri ale actualului > posi$i3 +/; cotradicie cu **coceptePoetica leini/ian;,astre u&uale@* > acest ca&3 repre&etarea capt *** umele deI firaculos +/;umile aleorice sut sla2uri ale lucrurilore>su%leite e%iite@ >%i2ate ca persoae cu trup 2i su%let3 cu opiii 2i aciui raioale3 $>umile esopicesut locuite de aimale 2i o$iecte aturale* >late la o atur superioar3 deoarece sut >&estrate cu preri35"duri 2i .or$ire articulat*+/c Cel mai ele.at tip al miraculosului >l repre&it lumile invi/iile ale spiritelor@3

pe care literatura >l >mparte cu mitolosia 2i reliaia +/; comu cu 5"ditorii el.eiei prerea c" 37repre&etarea miraculosului este poetic@@: lumilemiraculoase= actualitate* #a i.elul al doilea3ficiu,

simpliciter sut su$>mprite > eterocosmice (eterocosmica utopice (utopica!. 9iciuile 8eterocosmice sutimposi$ile do lumea actual3 > timp ce %iciuile utopice sut imposi$ile > lumile posi$ile* Domeiul poe&ieicupride %iciuile ade.rai 8eterocosmice %iciuile utopice u itr > ori&otul lui3 ele se de %apt dicolo decuprisul ?oricrei repre&etri@ +/0=3 = poetica lui 1reiti5er* > .olumul al doilea Critisce -ict4unst. > care 1reiti5er a

sc8iat o semiotic lim$ajului 2i a sta$ilit le5tura acestuia cu poetica lumilor im are3 este dat o eplicaieori5ial petru acast pro$lem*


19/107

Al doilea .olum al lucrrii lui 1reiti5er u a %ost iciod . studiat cu acuratee3 %iid luat doar ca o altre%ormulare a retorig+ ?elocuiuii@* Di acest moti.3 cotri$uia lui 1reiti5er ts5otica secolului al VIII7lea a trecut eo$ser.at* S u uitm%aptul c semiotica lui #ei$i& a %ost limitat la %ucia co5iti. auelor 2i a culmiat cu proiectul uei lim$i ui.ersale3 %ormalei per%ecte di puct de .edere lo5ic3 o linua pilosopica .e&i

#eders* +,/K3 =-/7=-- Dascl +,/-3 /,7- domeiul %eomeului estetic3 iar semiotica lumilor ima5iare alui 1reiti5er a dep2it cadrul teoretic al sistemului lei$i&ia3lr5id ast%el su$staial c"mpul cercetrii semiotice di secolul alVIII7lea*1reiti5er a sta$ilit le5tura cu o tradiie semiotic .eera$il3 care co$oar > timp p" la stoici .e&i cap* =3sec* M* atuci c"d a de%iit semul .er$al ca dualitatea suet7semi%icaie* Suetul are o atur material3semi%icaia 7 ua metal: **Suetele3 la %el ca partea trupeasc3 au %ost asociate pri .oia omului cusemi%icaiile3 care sut asemei prii spiritului %r aceast corespode asupra creia s7a co.eit 2i care a%ost acceptat3 cu.itele ar %i simple suete3 adic mi2cri ale aerului@ +/; structura dual asemului3 semi%icaia este partea eseial ea %ace le5tura semelor li5.istice cu o$iectele etrali5.istice*1reiti5er* cosimid la semiotica lui #ei$i&3 a sesi&at at"t natura aritrar a relaiei ditre semele li5.istice

2i o$iectele deotate3 c"t 2ifi&area ei prin convenie* ?Esea cu.itelor cost > semi%icaia lor* > msura >care pot %i .&ute ca seme ale coceptelor* Aceste seme u au ici o le5tur atural cu lucrurile pe care elele deot semi%icaiile cu.itelor3 cosiderate relati. la ori5iea lor* sut complet ar$itrare 5Hill4urlicD. Dar*o dat ce o aumit semi%icaie a semului ar$itrar este determiat 2i %iat3 aceste seme de.i a$solutecesare > lim$ at"ta .reme c"t u sut sc8im$ate sau >lturate 'ri u&@ +/;tre ima5iaia poetuluij creator al lumilor%icioale 7 2i cea a cititorului 7 re7creatorul Acest rol semiotic este posi$il datorit %orei su5esti.e a lim$ajujpoetic* De %apt 7 2i acum aju5em la disticia pe care o %a 1reiti5er >tre poe&ie 2i pictur 73 poe&ia este mai$ie >&estj dec"t pictura petru acest tip de e.ocare3 datorit aturii duale semului li5.istic* Semele.er$ale au acces direct la mint cititorului3 deoarece sesul este u %eome mental. > timp ce ai picturii apelea&

la simuri3 arta poe&iei3 utili&"d cu.ite7semej 5sit o **cale mai scurt@ spre ima5iaia receptoiilor poetul e> stare s imprime ima5iile sale **direct > creierul altor oamei +/; spiritul cititorului3 c8iar acel locude se a%l ima5iaia re7creatoare*Su5estia lui 1reiti5er cum c umai u lim$aj care arefoi su5esti. este capa$il de a aduce lumile ima5iare lao eister iter7su$iecti.3 >mprt2it cu altcie.a3 implic %aptul c tete poetice tre$uie s %ie > mod eseialdi%erite de discurs ?o$i2uit@* Ele tre$uie s posede procedee su5esti.e3 seme cal decla2ea& re7crearea lumiiima5iare > spiritele cititoriiW +/;


20/107


21/107

cur"d dec"t %ormarea materiei acelei lumi@ !at8ieu +,K,3 +-* > mod similar3 lumile ima5iare alelui 1reiti5er sut imitaii ale uor lumi posi$ile date a priori, mai cur"d dec"t costructe poieticeori5iale* Coceptul meta%i&ic al lumilor posi$ile care a ispirat poetica lumilor ima5iare .arestr"5e > cele di urm poteialul eplicati. al acesteiaDup cum am o$ser.at deja3 poetica lui 1odmer rea%irm doc7ria despre2aturnacamun 2i3 >coseci3 pre&it c8iar u puct de .edere mai tradiioal asupra lumilor ima5iare* 'etru1odmer3 lumile posi$ile sut pri ale imesului ui.ers actual3 pri doar >deprtate3 >striate3ecuoscute ele sut di%erite de lumea o$i2uit a eperieei oastre3 dar u mai pui materiale 2ireale* E.idet3 1odmer u >ele5e pluralitatea lumilor ca o idee ou3 loic, ci ca pe o pro$lemcosmoloic tradiioal* Nu este de mirare c 1odmer su$liia& ideea c aceste lumi pot %idescoperite de 2tii ?%iloso%ie@: ?Recetele descoperiri ale %iloso%iei au desc8is ima5iaiei

perspecti.a uui umr i%iit de alte lumi locuite de %iie .ii3 dar totu2i ecuoscute@ +/;+3 M0;*M;1odmer d eemplul microui.ersului3 care mai >aite %usese i.i&i$il 2i ecuoscut3 dar care ade.eit accesi$il dup i.etarea microscopului > maiera de 5"dire a lui 1odmer3 puterea ?ma5ic@a ima5iaiei este aaloa5 cu cea a microscopului am$ele ?istrumete@ trasced eperiease&orial 2i e ajut s descoperim oi lumi ascuse p" atuci Ast%el3 poetica lui 1odmer rele.limitele teoriei lei$i&iee a %icioalitii > cel mai lucid mod cu puti: %ie c imit lumile 'osi$ile

preeistete3 %ie c descrie domeii ascuse ale lumii actuale3 poe&ia mai cur"d descoper dec"tcreea& u ui.ers @ai=KPoetica occidentala'oetica lei$i&ia 7 > ciuda limitelor sale 7 a dat o int,pretare ori5ial 2i de mare a.er5ur relaiei ditreliteraturW lume* Totu2i acest stimul u a a.ut ecou3 iar poetica lei$i&iaj a.ea s rm" u scurt episodistoric*M= Surpri&to idi%ere %a de ideea lumilor posi$ile > urmtoarele etape poeticii ecesit o scurteplicaie* 9r >doial3 ea se dato: %aptului c > ultimele perioade tema relaiei ditre literaturW lume a aprut>tr7o lumi oul 'oetica romatic a coce opera poetic ca epresie a idi.idualitii poetice ori5iale >s u mai pue accetul pe caracterul ei mimetic 2i3 >tr7u cHj 2i mai radical3 ici pe le5tura ei cu lumea >5eeral* Dej coceptul 8um$oldtia al operei poetice ca ?lume@ sau ca ?W ima5iar `idealZ@ .e&i cap* 0*3 sec*MA pare s %ie >rudit ideea el.eia3 >s >tre poetica lei$i&ia 2i cea romatic + eist ici o cotiuitateistoric* C"d le5tura ditre literaturi lume a de.eit di ou importat3 > poetica realist3 ea a rea%irmat >

cadrul doctriei mimetice: arta este o imitaie %idQ realitii* > perioada po&iti.ismului episodul poeticii Iuposi$ile u a %ost c"tu2i de pui o$ser.at3 %iid tratat cu u dis total* 'otri.it lui o8aes Crii5er* discuiael.eia despre Iu posi$ile repre&it 3*o idee $i&ar 54urioser 1infallD" +--M* lj 9ra& Ser.aes s7a artatuluit: **O doctri at"t de ecetric 5reu poate %i de .reu %olos practic *** #a ce i7ar %olosi poe: ast%el de lumiposi$ile^@ +--/3 + careeste 2tears di%erea ditre poe&ie 2i critic +,/0* K0*+Has Eic8er a idicat presupo&iia 5eeral a%lat la$a&a criticii poetice: ?Ima5iaia a de.eit3 mai cur"d dec"t raiuea3 calea ce duce ctre ade.ruri mai >alteast%el3 icieri ima5iaia u72i de&.luie puterile mai depli dec"t > poe&ie* 'ri urmare3 romaticii au c&ut deacord c poe&ia tre$uie s %ie uealta suprem a cuoa2terii@ +,-M* +-* Dac mai iem cot 2i de %aptul c**termiolo5ia mistic@ 2i ?epresiile 8iero5li%e@ 1ejami +,/0* ;M3 ;=*@erau culti.ate de aceast critic3putem >ele5e c idealismul estetic u este umai o culme a 5"dirii estetice ituiioiste a perioadei aterioare3

dar 2i u model petru critica su$iecti.ist3 atiraioalist a .iitorului* Ea a %ost auat c8iar ca o %udturpetru modul raioal 2i discursi. al studiului literar3 mai mult c8iar3 ca u s%"r2it al poeticii occidetale: 7Istoriapoetolo5iei aju5e aici la propriul su %ial de2i* pare7se* jcotiu s duc o eiste de i.alid > teoriile


22/107

acelor erudii ai literaturii care se >torc cu o$stiaie la .ec8ile re.edicri ale lumiismului@ 1oet8ius +,/0*+00*Ne5area oricrei alte de&.oltri a poeticii dicolo de **%udtura@ romatic de&.luie o complet i5ora >materie de Pstorie a poeticii modeme* !ai importat dec"t at"t este %aptul c58Poetica occidental

Poetica romantic* modelul morfoloic=,ea apare ca urmare a uei perceperi limitate3 de2i stadae esteticii romatice3 care o ec8i.alea& cu idealismulestetic3 >doial3 **ideolo5ia de la ea@ a %ost %orma domiat a est romatice 2i3 > coseci3 s7a $ucurat decea mai mare atei istoria ideilor 2i criticii*MAceast 8e5emoie u tre$uie totuj ascud %aptul c romatismula %ost u %eome etrec comple3 di.ersi%icat di puct de .edere istoric at"t >i pri.e2te teoria sa estetic3c"t 2i re%eritor la poetica sa artistic pri.ire de asam$lu asupra 5"dirii estetice romatice corect di puctde .edere istoric umai dac ptrudem dii de um$ra uria2 arucat de idealismul estetic 2i dac descopW acea$o5ie icitat de teme ale teoriei romatice despre pe 2i art*Ua ditre aceste teme 7 sc8ia uui model morfoloic 7de o importa .ital petru de&.oltarea tradiiei decercetai poetic* 'oetica mor%olo5ic se 5se2te >tr7u cotrast i&$itoi estetica romatic domiat a .remii >pri.ia presupo&iii sale %iloso%ice3 precum 2i re%eritor la orietarea sa trecut .iitoare* Re%eridu7se la esteticalui (oet8e* 1ejami a pre&ei cotrastul > termei 5eerali: **'ricipiile teoriei artei adoptatW primii romatici

cei de la ea 2i cele ale lui (oet8e se >tr7o cotradicie reciproc@ +,/0* + e.ide cotrastul epistemolo5ic >t ca& cocret3 mor%olo5ia lui (oet8e 2i ideolo5ia lui Sc8ell (oet8e *3se$a&ea& > 2tii pe eperie@ > opo&iie Sc8elli53 care ?pore2te de la meditaie@* **> timp ce cercetWpleac de la o$iecte spre le5i cupri&toare3 %iloso%ul dec atura ditr7u pricipiu meta%i&ic@ +,0/* 0M,*'oetica mor%olo5ic u aduce umai o do.ad &dro$itoai cotiuitii discursului raioal 2i aalitic despre art2i poe&ie perioada romatic3 ci3 totodat3 %iid u ou stadiu > de&.oltai modelului mereolo5ic al literaturii3 easer.e2te ca pute de le5 tur >tre trecutul atic3 aristotelic3 al tradiiei de cercetare %orma ei de mai%estare disecolul al 7lea 7 poetica striicj tural* !or%olo5ia romatic a ra%iat modelul mereolo5ic al poe ticii 2i i7alr5it su$staial ori&otul* Dac e amitim3 mei lo5ia lui Aristotel era o repre&etare structural a cate5orii3poetice ui.ersale 5eurile mereolo5ia romatic este 8prima >cercare teoretic de a >%i2a operelepoetice particu ca structuri* De acum >colo3 coceptul de structur .a %i iYi ca u model al structurilor ui.ersale3 dar 2i ca u l idiidii erelor poetice 'oeticajumai ca u model al structurilor ui.ersale3 dar 2i Ustrutet de >ele5ere a idi.iduaiei operelor poetice*

'oetica3 PDcalitatede 2tii a literaturii3 .a com$ia 2i ite5ra studiul Patesoriilor poetice ui.ersale cu aali&aiterpretrii operelor poetice > uicitatea lor*Apariia poeticii mor%olo5ice > perioada romatic este u simptom al modi%icrii epistemolo5ice majore3pre&etat adesea de istoricii ideilor .e&i3 de eemplu3 Deutsc8 +,=+: >locuirea modelului mecaicist de ctremodelul oranic. !odelul or5aic >2i re.edic rdcii %iloso%ice atice Orsii +,/M aici3 cap* I3 sec* 01* >sa de.eit cu ade.rat o paradi5m sistematic 2i ela$orat di puct de .edere teoretic doar la >ceputulsecolului al l7lea3 ui%ic"d 5"direa romatic dicolo de di%ereele %iloso%ice 2i ideolo5ice eistete* !aimult3 modelul cuoa2te o etidere iter7discip>iar3 cupri&"d 2tiiele aturii3 %iloso%ia3 estetica3 li5.isticaori studiile atropolo5ice 2i culturale* > ciuda >tiderii sale iterdiscipliare3 demersul mor%olo5ic u duce ctreu reducioism scietist3 ci* mai cur"d* >mpiedic apariia acestuia !or%olo5ia a >m$

Lubomir Dolezel - Poetica Occidentala

Documents

Transcript of Lubomir Dolezel - Poetica Occidentala