LP 4 Entomologie (Toracele, Aripile, Picioarele)
2
1 LP4 Toracele şi apendicii săi: aripile şi picioarele Aripile Insectele adulte au în general două perechi de aripi, acestea fiind nişte expansiuni tegumentare articulate între pleure şi tergite la nivelul mezotoracelui şi metatoracelui. Insectele actuale nu au aripi la nivelul protoracelui. La unele insecte fosile existau nişte expansiuni numite paranote şi la nivelul protoracelui, de exemplu la Stenodictya lobata (Palaeodictyoptera, Carbonifer - Permian). Funcţia primordiala a aripilor este folosirea lor pentru zbor însă ele pot suferi diverse modificări. La diptere aripile posterioare sunt transformate în balansiere cu rol în menţinerea echilibrului în timpul zborului. La masculii de păduchi ţestoşi (Homoptera: Coccoidea) aripile posterioare lipsesc. La masculii de strepsiptere (Strepsiptera) aripile anterioare sunt ca nişte baghete chitinoase. Aripile pot fi scurte, inutilizabile pentru zbor, la multe specii brahiptere, de exemplu la unele eupelmide (Hymenoptera: Chalcidoidea: Eupelmidae), unele coleoptere (aripile posterioare) etc. Uneori pot lipsi ambele perechi de aripi, de exemplu la unele femele de lampiride (Coleoptera: Lampyridae), unele ichneumonide (Hymenoptera: Ichneumonidae), la femelele de mutilide (Hymenoptera: Mutillidae), unele femele de drynide (Hymenoptera: Dryinidae) etc. O aripă prezintă nervuri lomgitudinale (costala, subcostala, radiala, mediana, cubitala şi anala) care delimitează câmpuri, de exemplu câmpul costal. Împreună cu nervurile transversale sunt delimitate celule, de exemplu celula cubitală (mediană, discoidală) de la fluturi. Insectele cu nervaţiune bogată (ephemeropterele, odonatele, orthopterele etc) sunt considerate primitive, nervaţiunea reducându-se pe parcursul evoluţiei insectelor. Uneori paleta de zbor chiar se poate reduce aproape sau chiar în totalitate, lipsa ei fiind suplinită de apariţia unor perişori pe marginea aripilor, de exemplu la tysanoptere (Thysanoptera) şi unele hymenoptere chalcidoide (Chalcidoidea). În funcţie de consistenţă aripile pot fi: -membranoase: sunt transparente, uneori colorate, având nervaţiunea bine vizibilă. Sunt întâlnite la ephemeroptere, plecoptere, odonate, neuroptere, diptere, hymenoptere, etc. La lepidoptere aripile sunt membranoase însă acoperite cu perişori lăţiţi transformaţi în solzi. -tegmine: la orthoptere aripile anterioare sunt uşor chitinizate, pergamentoase, nervaţiunea fiind vizibilă. -hemielitre: la heteroptere aripile anterioare au partea bazală chitinizată (corium), partea distală fiind membranoasă (membrana). -elitre: la coleoptere aripile anterioare sunt puternic chitinizate, nervaţiunea primară nemaifiind vizibilă. Au rol de protecţie, eventual şi de echilibru în timpul zborului. Picioarele Insectele au 3 perechi de picioare, câte o pereche pe fiecare segment toracic, articulate între pleure şi sternite. Un picior este format din coxă, trohanter, femur, tibie şi tars. Tarsul este format în general din 5 articule. Primul articul tarsal se numeşte metatars iar ultimul, distal, se numeşte pretars. Pretarsul poate avea diverse formaţiuni care asigură o mai bună aderenţă pe substrat: -1-2 gheare -1 lob central moale (arolium) -2 lobi laterali moi (pulvile) -1 ţep median (empodium) Articulele tarsale pot avea nişte mici expansiuni laterale numite euplantule, care măresc suprafaţa de contact cu substratul. Tipuri de picioare : 1). Pentru mers şi alergat -articulele sunt relativ cilindrice, subţiri, alungite, asigurând o bună mobilitate. De ex. la Musca domestica, Carabus sp., Blatta orientalis. 2). Pentru sărit
-
Upload
alexandrapricope -
Category
Documents
-
view
19 -
download
5
Transcript of LP 4 Entomologie (Toracele, Aripile, Picioarele)
-
1
LP4 Toracele i apendicii si: aripile i picioarele Aripile Insectele adulte au n general dou perechi de aripi, acestea fiind nite expansiuni tegumentare articulate ntre pleure i tergite la nivelul mezotoracelui i metatoracelui. Insectele actuale nu au aripi la nivelul protoracelui. La unele insecte fosile existau nite expansiuni numite paranote i la nivelul protoracelui, de exemplu la Stenodictya lobata (Palaeodictyoptera, Carbonifer - Permian). Funcia primordiala a aripilor este folosirea lor pentru zbor ns ele pot suferi diverse modificri. La diptere aripile posterioare sunt transformate n balansiere cu rol n meninerea echilibrului n timpul zborului. La masculii de pduchi estoi (Homoptera: Coccoidea) aripile posterioare lipsesc. La masculii de strepsiptere (Strepsiptera) aripile anterioare sunt ca nite baghete chitinoase. Aripile pot fi scurte, inutilizabile pentru zbor, la multe specii brahiptere, de exemplu la unele eupelmide (Hymenoptera: Chalcidoidea: Eupelmidae), unele coleoptere (aripile posterioare) etc. Uneori pot lipsi ambele perechi de aripi, de exemplu la unele femele de lampiride (Coleoptera: Lampyridae), unele ichneumonide (Hymenoptera: Ichneumonidae), la femelele de mutilide (Hymenoptera: Mutillidae), unele femele de drynide (Hymenoptera: Dryinidae) etc. O arip prezint nervuri lomgitudinale (costala, subcostala, radiala, mediana, cubitala i anala) care delimiteaz cmpuri, de exemplu cmpul costal. mpreun cu nervurile transversale sunt delimitate celule, de exemplu celula cubital (median, discoidal) de la fluturi. Insectele cu nervaiune bogat (ephemeropterele, odonatele, orthopterele etc) sunt considerate primitive, nervaiunea reducndu-se pe parcursul evoluiei insectelor. Uneori paleta de zbor chiar se poate reduce aproape sau chiar n totalitate, lipsa ei fiind suplinit de apariia unor periori pe marginea aripilor, de exemplu la tysanoptere (Thysanoptera) i unele hymenoptere chalcidoide (Chalcidoidea). n funcie de consisten aripile pot fi: -membranoase: sunt transparente, uneori colorate, avnd nervaiunea bine vizibil. Sunt ntlnite la ephemeroptere, plecoptere, odonate, neuroptere, diptere, hymenoptere, etc. La lepidoptere aripile sunt membranoase ns acoperite cu periori lii transformai n solzi. -tegmine: la orthoptere aripile anterioare sunt uor chitinizate, pergamentoase, nervaiunea fiind vizibil. -hemielitre: la heteroptere aripile anterioare au partea bazal chitinizat (corium), partea distal fiind membranoas (membrana). -elitre: la coleoptere aripile anterioare sunt puternic chitinizate, nervaiunea primar nemaifiind vizibil. Au rol de protecie, eventual i de echilibru n timpul zborului. Picioarele Insectele au 3 perechi de picioare, cte o pereche pe fiecare segment toracic, articulate ntre pleure i sternite. Un picior este format din cox, trohanter, femur, tibie i tars. Tarsul este format n general din 5 articule. Primul articul tarsal se numete metatars iar ultimul, distal, se numete pretars. Pretarsul poate avea diverse formaiuni care asigur o mai bun aderen pe substrat: -1-2 gheare -1 lob central moale (arolium) -2 lobi laterali moi (pulvile) -1 ep median (empodium) Articulele tarsale pot avea nite mici expansiuni laterale numite euplantule, care mresc suprafaa de contact cu substratul. Tipuri de picioare: 1). Pentru mers i alergat -articulele sunt relativ cilindrice, subiri, alungite, asigurnd o bun mobilitate. De ex. la Musca domestica, Carabus sp., Blatta orientalis. 2). Pentru srit
-
2
-la orthoptere picioarele posterioare sunt adaptate pentru srit. Femurul este lung i ngroat, coninnd muchi puternici. Tibia este lung, terminat cu 1-2 pinteni puternici care ajut la fixarea piciorului pe substrat, tarsele prezint euplantule care mresc suprafaa de contact cu substratul. 3). Pentru spat -la coropini (Gryllotalpa gryllotalpa) picioarele anterioare sunt adaptate pentru spat, articulele fiind lite i puternic chitinizate. Coxa este lit, trohanterul este mic, format din dou articule, femurul este lat, tibia este lat, terminat cu patru dini puternici. Primele dou articule tarsale au cte un dinte puternic. 4). Prehensil (pentru prins prada) -la clugri (Mantis religiosa) picioarele anterioare sunt adaptate pentru prins prada. Coxa este mult alungit conferind o raz mai mare de aciune piciorului, femurul i tibia sunt alungite i au nite dini interni, tibia are i un pinten mare terminal. Prada este prins ntre femur i tibie. -la Nepa cinerea, la picioarele anterioare, femurul este lung, cu un an intern, median, longitudinal, peste care este suprapus tibia alungit, prada fiind prins tot intre femur i tibie. 5). Pentru not -la Gyrinus natator picioarele perechilor 2 i 3 au articulele lite i prezint nite expansiuni laterale la nivelul tibiei i tarselor. -la Dytiscus marginalis exist periori pe tarsele picioarelor posterioare iar la Notonecta glauca exist periori pe tibie i pe tarse la picioarele posterioare. 6). Pentru agat (apucat) -la pduchi (anoplure) picioarele au tarsele terminate cu o ghear mare, mobil, care formeaz impreun cu un pinten tibial un fel de mic clete cu ajutorul cruia se prinde de perii de pe gazd. 7). Pentru colectat i transportat polenul -la albin (Apis mellifera) picioarele posterioare sunt adaptate pentru colectat i transportat polenul. Tibia este lit, avnd pe faa extern un an median, longitudinal, mrginit de nite periori (couleul). Metatarsul este lit, avnd pe faa intern nite iruri transversale de periori (periua). La nivelul articulaiei tibio-tarsale se afl o adncitur numit traductor. Cu ajutorul periuei este periat polenul de pe periorii de pe corp i la nivelul traductorului piciorului opus gruncioarele de polen sunt aglomerate, tasate, sub forma unor cocoloae care sunt depozitate in couleul piciorului opus. 8). Pentru curat antena -la albin, la nivelul tibiilor picioarelor anterioare, exist un pinten care este suprapus peste o gropi cptuit cu periori, aflat la nivelul metatarsului, formndu-se un inel prin care este trecut antena pentru a fi curat. 9). Picior de tip adeziv -la masculul de Dytiscus marginalis, la picioarele anterioare, primele 3 articule tarsale sunt lite i prezint ventral mai multe ventuze mici, pe primul articul tarsal existnd i dou ventuze mari. Cu ajutorul acestor ventuze masculul se prinde de corpul femelei pentru i n timpul mperecherii.
/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False
/Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure true /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles true /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /NA /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /LeaveUntagged /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice
