LP 3

7/21/2019 LP 3

http://slidepdf.com/reader/full/lp-356d6bd8f1a28ab30168e7604 1/7

Lucrarea 3

EXPLORAREA TULBURĂRILOR APĂRĂRII IMUNE

Ansamblul complex al reac iilor de apărare a organismului este realizat de factori celulari i umorali,ț ș

nespecifici i specifici afla i într-o strânsă legătură func ională i coordona i prin mecanisme neuro-ș ț ț ș ț

endocrine.

Efectorii celulari nespecifici (polimorfonuclearele neutrofile, bazofile, eozinofile, sistemul mononuclear macrofagic) au ca func ie principală fagocitoza. Efectoriiț umorali nespecifici sunt reprezenta i de o serie deț

proteine plasmatice, cum ar fi: sistemul complement, proteina C reactivă, α1 antitripsina, properdina,

interferonii, etc. Răspunsul imun specific implică recunoaşterea şi memorarea expunerii la antigen formarea de efectori

specifici ai imunită!ii: umorale "limfocitele # care produc anticorpi $ glicoproteine cuprinse în % clase: &g',&gA, &g(, &g), &gE* şi celulare "limfocite + care produc limfoine*. Răspunsul imun sau imunitateaconstituie un răspuns specific al organismului fa!ă de pătrunderea unor substan!e străine "non-self*.

1. Elemente generalea) Caracteriticile !un"amentale ale sistemului imun sunt reprezentate de:

• #eci!icitate: capacitatea sistemului imun de a recunoaşte şi elimina anumite micro-organisme saumolecule străine, numite antigene. Antigenul este o substan!ă străină care determină o reac!ie imună,adică producţie de limfocite specializate şi de proteine specifice: anticorpii . iecărui antigen îicorespunde un anticorp: fiecare reac!ie a sistemului imun are ca !intă un singur agent patogen specific.

• "i$eritate: capacitatea sistemului imun de a reac!iona împotria a milioane de tipuri de agen!i patogeni,recunoscând marerii antigenici specifici fiecăruia. Acest lucru se datorează faptului că sistemul imun

prezintă o arietate considerabilă de popula!ii limfocitare, dintre care fiecare poate combate un anumitantigen.

• recun%a&terea el!ului "e n%n'el! : capacitatea sistemului imun de a face distinc!ia între moleculeleorganismului "self* şi moleculele străine "non-self*.

• mem%rie: capacitatea sistemului imun de a-şi aminti antigenii pe care i-a întâlnit de/a şi de a reac!iona prompt şi eficient în cazul expunerii ulterioare.

() Antigenul- substan!ă străină care reac!ionează specific cu Ac sau cu limfocitele + actiate prin intermediul unor

grupări c0imice denumite determinanţi antigenici;

- determinan!ii antigenici sunt recunoscu!i de structuri spa!iale complementare de pe membranalimfocitelor "receptori* sau de por!iunea ab a Ac

- Ag capabili să declanşeze un răspuns imun "R&* se numesc imunogeni .

c) Antic%r#ii *imun%gl%(ulinele)

- sunt efectorii imunită!ii umorale şi interin în reac!iile de 12 de tip imediat, în re/etul supraacut şi în bolile autoimune

- prin tratarea enzimatică cu papaină rezultă:o 3 fragmente ab "fixatoare de Ag*o 4 fragment c cu proprietă!i biologice diferite "actiarea complementului, traersarea barierei

placentare şi fixare pe limfocite, micro şi macrofage*.

4

7/21/2019 LP 3


Ig +

- reprezintă 5%6 din imunoglobulinele plasmatice

- sunt anticorpii ma/ori produ i ca răspuns la un contact secundar cu un antigenș

- străbat endoteliile i placenta i induc pasi imunitatea la nou născutș ș

- neutralizează toxinele bacteriene i func ionează ca opsonine "se leagă de suprafa a bacterianăș ț ț

faorizând fagocitoza*- au o structură monomerică "Ac bialent* cu lan!urile 1 de tip γ si cele 7 de tip 8 sau 9- actiează complementul "* pe calea clasică- se fixează prin c pe receptorii specifici de pe macrofage.- ;alori normale: <=->== ?&@ml 700 – 1600 mg/dl

Scăderile semnificative de g!, de cauză congenitală sau dobândită, cresc susceptibilitatea indiiduală pentru infec ii bacteriene. Astfel, în cazul pacien ilor cu infec ii repetate, trebuie erificat nielulț ț ț

imunoglobulinelor serice deoarece, în cazul unui deficit, pot beneficia de tratament cu gamaglobuline.

e de altă parte, niveluri crescute de g! se întâlnesc la persoanele imunocompetente, ca răspuns la o

mare arietate de procese infec ioase sau inflamatorii. rezen a anticorpilor &g' specifici a fost demonstratăț ț pentru numeroase organisme împreună cu determinarea &g( specifice contribuie la diagnosticul serologicde infec ie acută sau cronică.ț

B cauză ma/oră de cre tere policlonală a &g' o reprezintă sindromul imunodeficien ei dobândite.ș ț

re teri policlonale ale &g' se înregistrează, de asemenea, în scleroza multiplă i în unele 0epatite croniceș ș .

re teri monoclonale ale &g' se întâlnesc în multe cazuri de mielom multiplu, un niel CDg@d7ș

constituind un criteriu ma/or de diagnostic.

Ig M

- sunt anticorpii ma/ori produ i în timpul răspunsului imun primar ș

- au o structură pentamerică, % molecule de &g( fiind legate printr-un oligopeptid /onc ionalț

- actorul reumatoid "ma/oritatea cazurilor* i izoaglutininele " i F* de grupa sangină A#B apar inș ș ț

acestei clase

- &g ( reprezintă tipul de anticorpi produ i ini ial în cursul răspunsului imun i prima clasă deș ț ș

imunoglobuline sintetizate de făt sau nou-nascut

- &g( nu traersează placenta

)in aceste motie demonstrarea anticorpilor &g( specifici este utilă în evaluarea stadiului infec ieiț

"in!ec ie acut,ț : sunt prezen i anticorpii &g(ț in!ec ie cr%nic,ț : predomină anticorpii &g'* i aș probabilită iiț

infec iei congenitaleț "un nou-nascut cu anticorpi &g( este infectat un nou-nascut cu anticorpi &g' adobandit pasi, transplacentar, anticorpi materni*.

2indromul imunodeficien ei 0iper-&g( se caracterizează prin absen a &g' i &gA din ser, asociată cu oț ț ș

cre tere marcată a &g(.ș

(acroglobulinele produse în boala GaldenstrHm apar in clasei &g( i pot induce un sindrom deț ș

0iperâscozitate a serului. ?n niel monoclonal C3 g@d7 reprezintă un criteriu ma/or de diagnostic.

re teri policlonale ale &g( se întâlnesc în dierse condi ii infec ioase sau inflamatorii.ș ț ț

Iielul &g( este tipic crescut în ciroza biliară primitivă.

3

7/21/2019 LP 3


2căderi ale &g( se înregistrează în "ipogamaglobulinemia congenitală sau dobandită, caracterizatăclinic prin infec ii recurente.ț

- ;alori normale: 5%-3%= ?&@ml 40 – 230mg/dl

Ig A- reprezintă 4=-4%6 din totalul imunoglobulinelor - &g A sunt anticorpii secretori ma/ori se găsesc în lacrimi, saliă, secre ii respiratorii, gastrointestinaleț

i urogenitale Jș rol în apărarea imună locală la nielul mucoaselor căilor respiratorii, tractuluidigesti şi urogenital

- sunt monomeri în ser "&g A seric* şi dimeri în secre!ii "&g A secretor, cu 3 unită!i &g unite printr-unlan! polipeptidic K L componentă secretorie ce conferă &gA proprietatea de a rezista la ac!iuneaenzimelor proteolitice din secre!ii*

- are rol în aglutinarea bacteriilor, împiedicând astfel penetrarea mucoaselor .

oncentra ii crescute de &gA monoclonale apar în afec iuni limfoproliferatie, în special mielomulț ț

multiplu &gA i limfomul MmediteraneanN cu localizare intestinală. ?n ârf monoclonal C3g@d7 constituie unș

criteriu ma/or de diagnostic pentru mielomul multiplu.

re teri ale &gA pot fi întâlnite în numeroase afec iuni ale suprafe elor mucoase.ș ț ț

2căderi ale &gA se înregistrează la pacien ii cu boală sinopulmonara cronica, ataxie-telengiectazie iț ș

deficit congenital. ?nele deficite clinic semnificatie de &gA sunt înso ite de un deficit concomitent deț

&g'3 i &g'ș O. acien ii cu deficit congenital de &gA sunt predispu i la afec iuni autoimune i pot dezolta anticorpiț ș ț ș

fa ă de &gA, aând risc de anafilaxie dacă sunt transfuza i cu sânge ce contine &gA.ț ț

- alori normale: 5=-3O= ?&@ml 70 – 400 mg/dl

Ig -- este o proteină cu masa moleculară de 4>= )a,- reprezintă =.3%6 din totalul imunoglobulinelor serice- componentă importantă a proteinelor membranare de pe suprafa a limfocitelor # la nou-născu i, fiindț ț

de obicei co-exprimată cu o altă categorie de anticorpi "&g(*- rolul &g) membranare nu este pe deplin cunoscut, dar se crede că aceasta este implicată în

modularea diferen ierii i proliferării clonale a limfocitelor #.ț ș

- orma serică este un monomer cu două lan uri grele din clasa delta "P* i două lan uri u oare " sauț ș ț ș

9*, ce deine detectabilă abia după ârsta de Q luni.

oncentra ia serică a imunoglobulinei ) prezintăț $al%ri crecute ca urmare a unor proliferari clonaleînregistrate în boli 0epatice, infec ii acute sau cronice, afec iuni autoimune sau la nou-născu ii cuț ț ț

infec iiț in utero. )ozarea &g) este cel mai important test în diagnosticul cazurilor rare de mielommultiplu cu proliferare monoclonala &g).

- alori normale 4== ?&@m7

Ig E- imunoglobuline fixate prin fragmentul c pe suprafa a mastocitelor cuplarea lor cu antigenulț

produce degranularea mastocitului cu declan area reactiei alergice "tip &, imediat, anafilactic*ș

- în serul persoanelor normale concentratia &gE reprezintă mai putin de =.==46 din totalulimunoglobulinelor

- &gE de in un rol important în medierea reac iilor alergice care se produc în urma expunerii laț ț

alergeni a indiizilor susceptibili "atopici*- monomeri, afla!i în urme în circula!ie- poartă numele de reagine, când sunt sintetizate în reac!iile de 12 de tip &

D

7/21/2019 LP 3


)eoarece mielomul &gE este extrem de rar, utilitatea clinică a determinării &gE se rezumă în general larolul său de mediator al răspunsului alergic. (a/oritatea moleculelor de &gE din ser sunt fixate pe suprafa ațmastocitelor i a granulocitelor bazofile. &nterac iunea alergenilor cu &gE specifice de pe suprafa a acestor ș ț ț

celule determină eliberarea de 0istamină i a altor substan e asoactie, ini iind astfel reac ia alergică.ș ț ț ț

Aproximati /umatate din indiizii cu rinită alergica sau astm prezintă nieluri crescute de &gE restul, de iș

au concentra ii crescute de &gE alergen specifice, prezintă nieluri normale de &gE totale. 2tudiile au indicatț

ca nielul &gE totale este adesea crescut la pacientii cu dermatită atopică, iar nielul &gE tinde să se corelezecu seeritatea eczemei.

oncentra ia &gE este de asemeneaț crecut, la pacien ii cu infestări parazitare, aspergilozaț

bron0opulmonară alergică i într-un anumit tip de imunodeficien ă "ș ț sindromul #ob: infecii recurente seere,alergii, eczemă asociate cu grade ariabile de anomalii faciale i ale sc0eletului*ș

- alori normale: 4== ?&@ml

. Ti#uri "e imunitateExistă 3 tipuri de imunitate: natural, &i arti!icial,, fiecare prezentând 3 subtipuri:- imunitatea natural, acti$, se datorează infec!iei efectie cu bacterii sau irusuri- imunitatea natural, #ai$, se realizează prin anticorpi care traersează placenta şi pătrund în circula!ia

fetală. Anticorpii pot a/unge de la mamă la copil şi prin intermediul laptelui matern- imunitatea arti!icial, acti$, - se efectuează cu a/utorul accinurilor. (a/oritatea accinurilor con!in

patogeni mor!i sau atenua!i "ii dar fără putere* sau complemente de-ale lor "păr!i din microorganismesau ersiuni realizate prin inginerie genetică*. ;accinurile prezintă 3 aanta/e: nu determină simptome şi

permit crearea unor celule cu memorie, specifice pentru un anume antigen- imunitatea arti!icial, #ai$, - se datorează in/ectării de ser care con!ine anticorpi. Este utilizată pentru

tratamentul rabiei, al muşcăturilor de şarpe, al botulismului. )urează doar atâta timp cât anticorpii persistă în circula!ie.

3. Celulele itemului imun2unt reprezentate de:1) Limfocitele B sau bursodependente:

- mediază imunitatea umorală, ai cărei efectori specifici sunt anticorpii "Ac*- prezintă pe membrană:

• receptori specifici pentru antigeni "Ag* - &g ( monomer şi &g )• receptori pentru fragmentul c al &g ' "prin care pot fixa & care includ &g '*• receptori pentru frac!iunile complementului

) Limfocitele T sau timodependente:- mediază imunitatea celulară

- cuprind următoarele D subclase:a* $imfocite % citoto&ice (%c) care:

au efect toxic direct pe celula !intă "care poartă pe membrană Ag ce a declanşat răspunsulimun*

eliberează limfoinele "mediatorii solubili ai răspunsului imun celular* b* $imfocitele % "elper (%") care:

modulează răspunsul imun umoral, a/utând transformarea limfocitelor # în plasmocite cucreşterea produc!iei de Ac

c* $imfocitele % supresoare (%s) care: modulează răspunsul imun umoral, in0ibă diferen!ierea în plasmocite, in0ibă limfocitele +0

cu scăderea produc!iei de Ac.

O

7/21/2019 LP 3


3) Celulele prezentatoare de antigen (CPA)- rolul lor principal este acela de a prelua antigenele si de a le expune la suprafa!a celulei, fie în stare

natiă, fie sub formă de fragmente polipeptidice- există 3 categorii de A:

o MprofesionaleN: macrofagele, celulele dendritice şi 7#o MocazionaleN: (I "neutrofilele*, celulele endoteliale

-macrofagul oferă limfocitelor, care posedă receptori specifici pentru antigenul prezentat, semnale deactiare, atât prin intermediul receptorilor de suprafa!ă, cât şi prin eliberarea de interleuine "&7-43 si&l-4*.

/) Celulele natural killer (N)- nu au mareri de suprafa!ă nici pentru limfocitele # nici pentru cele +- stimulează macrofagele să distrugă microbii fagocita!i- termenul de natural 'iller proine de la faptul că aceste celule distrug celule maligne sau infectate- recunoaşterea celulelor-!intă are loc prin 3 mecanisme:

o unul direct, încă incomplet elucidato celălalt prin intermediul anticorpilor ataşa!i pe suprafa!a celulei anormale "citotoxicitate celulară

dependentă de anticorpi*.

0) !agocitele- fagocitoza reprezintă capacitatea unor celule de a prelua din mediu microorganisme sau alte particule- granulocitele si macrofagele posedă o intensă actiitate fagocitară

o granulocitele se află în primele linii ale apărării nespecificeo monocitele şi macrofagele, şi mai rar granulocitele, ac!ionează ca celule efectorii în răspunsul

imun, deci în etapa finală a acestuia- opsonizarea defineşte acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau frac!iuni ale complementului,

fapt care facilitează fagocitoza acestuia.

/. itemul c%m#lementului2istemul complementului reprezintă un complex de proteine serice ce con!ine 3%-D= de componente "aflateîn mod normal în stare inactiă* care îndeplinesc un rol important în apărarea organismului şi în procesulinflamator. El face parte din mi/loacele de apărare nespecifică ale organismului. Actiarea componentelor sale se face succesi, Sîn cascadăS.

rincipalele func!ii ale complementului sunt:- nflamatoare

o Actiare (I, macrofageo

(argina!ia şi diapedeza (Io 0emotaxieo )egranularea mastocitelor o reşterea permeabilită!ii asculareo ontrac!ia musculaturii netede

- liminarea comple&elor imune

- *uncţia citoto&ică + în stadiile finale ale actiării sale celulele !intă sunt lizate. El este implicat în lizamultor celule cum ar fi: 0ematii, limfocite, bacterii, irusuri cu capside lipoproteice.

- eutralizare virală

- -psonizare - complementul actiat se leagă de Ag sau complexe imune, faorizându-le aderen!a şifagocitoza.

icatul este principalul sediu al sintezei proteinelor ce alcătuiesc acest sistem, deşi macrofageletisulare şi fibroblaştii pot sintetiza şi ei unele componente.

%

7/21/2019 LP 3


0. R,#unul imunRăspunsul la prima expunere la antigen se numeşte r,#un imun #rimar. Tn mod tipic, prezintă o

perioadă de laten!ă de D-Q zile de la actiarea antigenică. Iielul de anticorpi plasmatici creşte, atingând unmaxim în ziua a 4=-a, după care încep să scadă.

B nouă expunere la acelaşi antigen reprezintă r,#unul imun ecun"ar. Este mai rapid, mai prelungitşi mai eficient, deoarece celulele cu memorie sunt de/a pregătite. Tn 3-D zile, titrul de anticorpi este mai maredecât în timpul răspunsului primar. Anticorpii răspunsului secundar leagă antigenii mai strâns şi prezintăniele crescute în sânge, timp de săptămâni sau luni.

a) R,#unul imun UMORAL este mediat de limfocitele #.Etapele actiării imunită!ii umorale:- recun%a&terea Ag prelucrat şi prezentat de macrofage de către rece#t%ri #eci!ici de pe membrana

limfocitelor #- limfocitul # selec!ionat se multi#lic, printr-o serie de mitoze "formare de cl%ne*- se produce astfel o armat" "e lim!%cite B "7#* #eci!ice pentru acest antigen- limfocitele # sunt acti$ate de limfocitele + 0elper şi se diferen!iază în #lam%cite

- plasmocitele ecret, antic%r#i specifici agen!ilor patogeni- o anumită propor!ie de limfocite # actiate se or transforma în lim!%cite B cu mem%rie:o rămân 2n nge tim# 2n"elungat, spre deosebire de plasmociteo sunt mai ra#i" acti$ate dacă antigenul reintră în sânge, iar antic%r#ii produşi de acestea sunt mai

e!icien4io aceasta este mem%ria imun, "de ex., nu facem aricelă de două ori datorită limfocitelor cu

memorie*.

() R,#unul imun me"iat CELULAR este mediat de limfocitele +.Etapele actiării imunită!ii mediate celular:- intrarea agentului patogen în organism "sânge, limfă, lic0id intersti!ial*- in!ec4ia unei celule de către agentul patogen "el pătrunde în interi%rul unei celule a organismului, de

exemplu, irusul 0epatic care infectează o celulă a ficatului*- recun%a&terea Ag prelucrat şi prezentat de către macrofage prin rece#t%ri #eci!ici de pe suprafa!a

limfocitelor +- elec4ia &i #r%li!erarea cl%nal, - limfocitul + citotoxic este acti$at şi se multi#lic, "proliferarea în

organele limfatice secundare a clonei de limfocite care prezintă receptori specifici pentru Ag care adeclanşat R&*

- limfocitele + citotoxice se leag, "e celulele in!ectate şi eliberează #er!%rineleo perforina tr,#unge membrana plasmatică a celulelor infectate care se g%lec de citoplasmă şi m%ro prin uciderea celulelor infectate, limfocitele + citotoxice #ri$ea5, viruii de mediul în care aceştia se

multiplicăo limfocitele + citotoxice omoară celulele canceroase - celulele canceroase apar periodic în organism

şi prezintă la suprafa!a lor m%lecule #e care nu le g,im la nielul celulelor normale şi care suntrecun%cute de lim!%citele T cit%t%6ice ca fiind non-self.

REACTIA 7EBRILĂ EXPERIMENTALĂ

/eac ia febrilăț este consecin a modificării nielului func ional al centrilor termoreglatori 0ipotalamici,ț ț

cu stabilirea unui punct termic superior, sub ac iunea agen ilor biologiciț ț piretogeni "exo i endogeni*.ș 0ateriale necesare animal de experien ă, leură de bere 36, ace, seringi, microscop, lame, pipetăț

pentru leucocite, solu ie +Urc, solu ie 'iemsa, metanol, ulei de cedru.ț ț

Q

7/21/2019 LP 3


%e"nica de lucru se urmăre te ob inerea unei rec ii febrile utilizând un pirogen exogen "leura de bere*ș ț ț

la animalul de experien ă i urmărirea modificărilor func ionale i leucocitare în cursul reac iei febrile.ț ș ț ș ț

2e determină numărul de leucocite i formula leucocitarăș "pe frotiu colorat 'iemsa*, temperatura

rectală, frecven a respiratorie i cardiacăț ș înainte i după ce se in/ectează pirogenul exogen, i.. la iepure sauș

i.p. la obolan, la 4%, D= i Q= minute.ș ș

nterpretare după in/ectarea i.. au loc modificări celulare i func ionale ce apar după un timp deș ț

laten ă ariabil de 4% $ D= minute. &ni ial se constatăț ț leucopenie aând la bază fenomenul de sec0estrare aleucocitelor în teritoriul spla0nic i pulmonar ca urmare a asoconstric iei periferice "ș ț leucopenie de

distribu ie).ț Aceasta corespunde perioadei de instalare a reac iei febrileț caracterizată prin cre tereaș

tonusului func ional simpato-adrenal, cu modificări cardio-circulatorii "redistribuirea olumului sangin*,ț

modificări renale, digestie, determinate de ac iunea pirogenilor leucocitari rezulta i din leucocitele iț ț ș

macrofagele actiate. 7a aprox. O ore de la in/ectare se constată cre terea elementelor neutrofileș

nesegmentate, ceea ce duce la devierea la stnga a formulei 2rnet"+Sc"illing. Aceste modificări au loc subinfluen a factorului stimulator de colonii "2* produs de macrofage, cu ac iune asupra măduei mieloide.ț ț

2e constată, de asemenea, cre terea frecven ei respiratorii i cardiace.ș ț ș

5

LP 3

Documents

Transcript of LP 3