Capitolul I

MASURAREA STARII DE SANATATE

NATALITATEA SI FERTILITATEA

Demografia este stiinta care se ocupa cu studiul populatiei umane: nivelul, structura si caracteristicile populatiei si de legitatile care guverneaza aceste caracteristici.

Studiul demografiei prezinta interes pentru medicina sociala deoarece:

obiectul medicinei sociale il consttuie studiul starii de sanatate a populatiei;

starea de sanatate a populatiei este influentata de o serie de factori printre care si structura populatiei pe grupe de varsta, pe sexe, pe ocupatii, etc.;

indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate a populatiei au la numitor populatia sub diferite aspecte (populatia de sex masculin sau feminin, populatia ocupata, etc.);

actiunile de interventie care vizeaza imbunatatirea starii de sanatate trebuie sa aiba in vedere caracteristicile populatiei;

sursa primara de informatii pentru principalele evenimente demografice (nasterea, decesul) este medicul care completeaza certificatul medical constatator al nasterii sau decesului.

In lume, in ultimele decade, au aparut o serie de probleme demografice ca urmare a schimbarilor rapide care au survenit in structura si dinamica populatiei.

In 1904, Frank Notenstein a aratat existenta relatiei intre mdificarile demografice si schimbarile social-economice. El a stabilit trei etape mari in evolutia temporala a fenomenelor demografice (teoria tranzitiei demografice).

Prima etapa inregistrata in societatile premoderne, dar intalnita si astazi in diferite zone ale lumii, este caracterizata prin natalitate, dar si mortalitate, ridicate.Ca urmare, in populatie se inregistreaza o stare de echilibru relativ.

In a doua etapa, ca urmare a cresterii productiei agro-alimentare, ameliorarea conditiilor de viata si imbunatatirea asistentei medicale, mortalitatea a scazut, natalitatea ramanand crescuta, numarul populatiei a crescut. Este etapa in care s-a inregistrat o crestere rapida a numarului populatiei pe intregul glob.

A treia etapa este etapa de planificare si limitare a dimensiunilor familiei (pastrarea numarului de copii dorit). In aceasta etapa mortalitatea ramine stationara si natalitatea scade, realizandu-se astfel o stare de echilibru relativ in populatie.

In secolul XX, in ultimii ani, pe glob, natalitatea a continuat sa fie mare, la o rata de crestere a populatiei de3%. Consecinta acestei situatii o reprezinta presiunea exercitata asupra resurselor naturale ale globului, presiune ce a determinat extinderea productiei agroalimentare prin chimizare, prin cresterea suprafetei arabile si, deci, cu implicatii asupra starii de sanatate a populatiilor.

CARACTERISTICI ALE DINAMICIII POPULATIEI IN EUROPA

In ultimele doua decenii in situatia demografica a Europei s-au produs schimbari radicale.

Tendintele inregistrate sunt:

-declin puternic al fertilitatii cu scaderea numarului copiilor de rang mare (III, IV, V, VI) si intarzierea aparitiei primului copil.

-scaderea nuptialitatii si cresterea divortialitatii, uniunile consensuale inlocuind tot mai mult casatoriile. Ca urmare a crescut numarul copiilor din afara casatoriilor oficiale.

-rolul femeilor in societatile evoluate a crescut, la fel si nivelul de educatie. Acest fenomen are consecinte favorabile asupra starii de sanatate a copiilor. A scazut numarul copiilor nedoriti si prin urmare a crescut timpul devotat cresterii copiilor. Cresterea rolului femeii in societate are efect insa si asupra divortialitatii in sensul cresterii incidentei divorturilor.

-eficacitate mijloacelor contraceptive a facilitat uniunile consensuale si reducerea numarului de copii nedoriti.

-echilibrul instalat intre numarul de nascuti vii si numarul de decese determina un spor natural scazut. Consecinta este imbatranirea populatiei. Astfel, in 1985 ponderea persoanelor in varsta de 65 ani si peste a fost de 12%, iar in 2025 se prevede o pondere de 18%. Ca urmare apare o schimbare a raportului de dependenta.

***

Principalele surse de informatii demografice sunt:

recensamantul populatiei care reprezinta inregistrarea globala a intregii populatii;

statistica starii civile (apartinand de primarii) - inregistrarea nasterilor, deceselor, casatoriilor, etc.;

birourile de evidenta a populatiei (apartinand de politie) - inregistreaza venitii si plecatii dintr-o anumita zona;

anchetele demografice care incearca sa aprofundeze elemente de structura si dinamica a populatiei; ele completeaza si adesea aprofundeaza informatiile obtinute prin metodele evocate anterior.

Demografia opereaza cu trei notiuni fundamentale:

Eveniment demografic = cazul observat purtator de informatii demografice (nascutul viu, nascutul mort, decedatul, etc.)

Fenomen demografic = ansamblul enevimentelor demografice care apar intr-o populatie, intr-o anumita perioada de timp (natalitatea, mortinatalitatea, mortalitatea, etc.)

Indicatori demografici = raportul care masoara aceste fenomene.

Din punct de vedere al demografilor si al intereselor medicinii sociale, fenomenele demografice ar putea fi studiate sub raportul statisticii si al dinamicii.

Statistica populatiei studiaza, descrie numarul si structura populatiei.

Dinamica descrie miscarea populatiei si are doua componente:

Mecanica, ce se refera la miscarea generata de factorii economici, social, politici - mobilitatea socio-profesionala si migratia (imigratia si emigratia);

Naturala (reproducerea populatiei).

***

STATICA POPULATIEI

Numarul populatiei poate fi cunoscut prin:

Recensamantul este o inregistrare globala, transversala care se face la un moment dat, inregistrandu-se intreaga populatie cu principalele caracteristici (varsta, sex, categoria socio-profesionala)

Actualizarea datelor recensamantului prin date suplimentare ce provin de la starea civila (nascutii vii si decese), operatie care se face in fiecare an.

Estimarea numarului prin interpolarea rezultatelor intre doua recensaminte sau prin extrapolarea rezultatelor ultimului recensamant.

Densitatea populatiei reprezinta numarul de locuitori pe km2.

Dispersia populatiei reprezinta gradul de imprastiere a populatiei in colectivitati constituite (comune, orase).

Structura populatiei

Structura populatiti pe medii

Repartitia populatiei pe medii depinde de structura economica a unei tari si de politica de dezvoltare economica a tarii respective.

Mediul de viata isi pune amprenta asupra modelului de morbiditate si de mortalitate precum si asupra serviciilor de sanatare, organizarea asistentei medicale fiind diferita la sat si la oras.

Structura populatiei pe sexe

In general exista o egalitate intre numarul populatiei de sex masculin si numarul populatiei de sex feminin. La nastere raportul este in favoarea sexului masculin. In timp acest raport se schimba in favoarea sexului feminin, in jurul varstei de 35 ani, ca urmare a supramortalitatii masculine. Structura pe sexe este diferita in mediul urban de mediul rural.

Structura pe sexe prezinta interes in cunoasterea riscurilor si a frecventei bolilor la populatia masculina fata de cea feminina.

Structura populatiei pe grupe de varsta

Masurarea si descrierea populatiei pe grupe de varsta prezinta interes pentru sistemul de sanatate doarece tabloul morbiditatii si al mortalitatii difera de la o grupa de varsta la alta.

Repezentarea grafica tipica pentru structura populatiei pe grupe de varsta este piramida populatiei (piramida varstelor).

Piramida varstelor poate avea aspecte diferite ca urmare, in principal, a raportului natalitate/mortalitate.

Principalele modele de piramida a varstelor sunt :

1. Modelul care imbraca forma unui triunghi, cu baza larga, caracteristica "populatiilor tinere". Este intalnita in tarile cu natalitate mare dar si cu mortalitate mare, indicele de reproducere neta fiind supraunitar. Modelul este caracteristic tarilor in curs de dezvoltare.

2. Modelul "in clopot" unde baza este relativ larga iar, ca urmare a cersterii nivelului de trai, creste si durata medie a vietii, deci se acumuleaza mai multi varstnici. Este un model de tranzitie, caracteristic tarilor rapid industrializate.

3. Modeul "in urna" caracteristic tarilor dezvoltate cu natalitate scazuta si longevitate mare. Consecinta - cresterea ponderii varstnicilor.

4. Modelul "in trefla" se deosebeste de modelul " in urna" prin baza, care este mai larga, ca urmare a unor noi schimbari aparute in unele tari dezvoltate, in special tendinta usoara de crestere a natalitatii.

DINAMICA POPULATIEI

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI

Miscarea naturala a populatiei sau reproducerea populatiei reprezinta domeniul central al demografiei si care prezinta mare interes pentru medic.

Reproducerea populatiei este fenomenul de reinoire permanenta a populatiei datorita intrarii unei generatii noi in fiecare an in populatie si a iesirii, in medie, a unei generatii prin deces. Deci, reproducerea populatiei prezinta doua componente: natalitatea si mortalitatea.

In sens restrans, prin reproducerea unei populatii se intelege natalitatea si fertilitatea.

NATALITATEA SI FERTILITATEA

Definitiile evenimentelor demografice si ale unor notiuni utilizate in studiul fertilitatii.

Nascutul viu - este produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului ombilical sau contractia unui muschi voluntar, fie ca placenta a fost eliminata sau nu, iar cordonul ombilicala fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative.

Nascutul mort - este produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28 de saptamani si care dupa separarea completa de corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste 1000 de grame si o lungime de peste 35 cm.

Avortul - este produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28 de saptamani si care dupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca mai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de 1000 de grame si o lungime mai mica de 35 cm.

Produsul de conceptie - este rezultatul fecundarii unui ovul de catre un spermatozoid, care a parcurs perioada de gestatie si care se soldeaza prin nastere sau avort.

Nasterea - este evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 de saptamani. Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu numarul nascutilor vii, deoarece exista pe de o parte posibilitatea unor nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.

Rangul nasterii - exprima a cata nastere (vie sau nu) a mamei este cea in cauza.

Rangul nascutului - exprima al catelea nascut viu sau mort este nascutul considerat in suita celor pe care i-a nascut mama.

Intervalul protogenezic - este durata medie dintre casatorie si nasterea primului copil.

Intervalele intergenezice - sunt duratele medii care separa intr-o populatie nasterile de rang succesiv (durata medie intre prima si a doua nastere, a doua si a treia, s.a.m.d.).

***

Natalitatea - reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie.

Sub aspect statistic, natalitatea se masoara cu rata bruta de natalitate: aceasta reprezinta raportul (exprimat in promile) intre numarul de nascuti vii si numarul mediu de locuitori ai perioadei considerate.

in care: n = rata bruta de natalitate

N = numar de nascuti vii

P = numar mediu de locuitori ai perioadei studiate

Desi nu se mentioneaza perioada de timp la care se refera indicatorul acesta este de un an, iar numarul de locuitori este fie numarul mediu anual, fie numarul de locuitori la mijlocul anului calendaristic, deoarece gratie miscarii demografice exista in tot cursul anului variatii ale efectivelor.

Avantajele indicelui sunt simplitatea calculului is disponibilitatea datelor, in timp ce dezavantajele constau in principal in dependenta fata de structura populatiei. Altfel spus, daca dintr-o populatie efectivul persoanelor de sex feminin de virsta fertila (15-49 ani) difera fata de o alta populatie, indicele brut de natalitaet va diferi, chiar daca in ambele situatii se vor naste annual acelasi numar mediu de descendenti. Acest dezavantaj este comun tuturor indicatorilor bruti si se corecteaza prin indici mai elaborati sau prin asa-zisa metoda de standardizare a structurilor.

Studiul evolutiei indicelui brut de natalitate demonstreaza existenta unor nivele deosebit de ridicate (40-50o/oo) in toate tarile lumii. Aceasta reproducere foarte intensa nu a fost capabila sa genereze si sporirea rapida a numarului populatiei, deoarece au coexistat nivele aproape tot atat de ridicate ale mortalitatii (indicelui brut de mortalitate). Cu incepere din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, consecinta a industrializarii, urbanizarii, cresterii nivelului de trai si apoi a altor succese pe taramul ocrotirii sanatatii, mortalitatea a inceput sa coboare in tarile considerate astazi dezvoltate. Abia dupa un oarecare interval a fost antrenata si natalitatea intr-o tendinta descendenta.

Intre cele doua razboaie mondiale ambii indicatori tind sa se stabilizeze si sa evolueze paralel. Dupa cel de-al doilea razboi mondial si pana in prezent indicele de natalitate coboara continuu, ajungand in Europa in jurul valorii de 11.7o/oo (1995).

7