1

LP2 Piesele bucale -sunt reprezentate de mandibule, maxile, labium şi labrum. Toate aceste piese formează aparatul bucal (armătura bucală) care este adaptată în funcţie de modul de hrănire. Aparatul bucal pentru rupt şi mestecat (de tip ortopteroid) (Blatta orientalis) -este prototipul de aparat bucal din care au derivat toate celelalte tipuri de aparate bucale. -serveşte cu predilecţie la consumarea hranei solide însă starea sa de nespecializare îi conferă o mare plasticitate funcţională în consumarea unei game largi de alimente. -este înâlnit la ortoptere, coleoptere, neuroptere, blatarii, odonate, dermaptere, etc. -acest tip de aparat bucal se aseamănă cu cel de la miriapode. El este întâlnit la multe stadii larvare ale diverselor grupe de insecte. Mandibulele: -sunt reprezentate de o pereche de piese uniarticulate (formate dintr-o singură piesă) care sunt puternic chitinizate. Ele prezintă dinţi pentru tăiat şi sfărâmat care sunt mai scurţi şi lăţiţi în partea bazală (regiunea molară) şi mai lungi în partea distală (regiunea incisivă). La speciile vegetariene mandibulele sunt scurte şi masive (de exemplu la ortoptere), la cele coprofage au aspect de pensă iar la cele răpitoare sunt lungi, ascuţite intern, curbate ca nişte iatagane, cu vârfurile suprapuse în repaus (Carabus spp.). Uneori pot fi folosite drept arme de atac (la masculii de Lucanus cervus) sau ca unelte de lucru (la furnici, termite, albine). Mandibulele sunt în general primele piese bucale care vin în contact cu hrana şi ele au rol în apucarea, ruperea, sfâşierea, sfărâmarea acesteia. Maxilele I (maxilele propriu-zise): -sunt reprezentate de o pereche de piese alcătuite din mai multe articule. O maxilă are un articul bazal care se numeşte cardo prin intermediul căruia se articulează la cap. Urmează stipes care are terminal doi lobi (lame masticatoare): -lobul intern (lacinia): este mai moale şi are peri pe partea sa internă. -lobul extern (galea): este formată din două articule. Serveşte mai mult pentru curăţat. Lateral (spre exterior) se află palpii maxilari formaţi din patru articule. Maxilele au rol în triturarea (fărâmiţarea) hranei. Maxilele II (labiul, buza inferioară): -se unesc median, longitudinal, formând labiul. Cele două cardo formează submentumul iar prin unirea stipesurilor se formează mentumul. Terminal se află lobii interni (glosele) şi lobii externi (paraglosele). Lobii sunt moi şi servesc mai mult pentru luarea picăturilor de lichide de pe substrat. Lateral se află palpii labiali care sunt formati din trei articule. Labiul serveşte la susţinerea alimentelor, la dirijarea acestora în timpul hrănitului şi la luarea hranei lichide. Pe faţa internă (dorsală) a labiului se deschide hipofaringele care are la bază glandele salivare. Labrul (buza superioară): -este o piesă unică, nepereche, uniarticulată, fiind considerată a fi o răsfrângere tegumentară articulată la clipeus. Are rol în dirijarea alimentelor în timpul mestecatului. Pe faţa internă (ventrală) a labrului se deschide epifaringele. Aparatul bucal pentru rupt, supt şi lins, de tip labial, la Apis mellifera La himenoptere aparatul bucal este de tip ortopteroid, cu mandibule normal dezvoltate, însă în cadrul suprafamiliei Apoideea (albinele şi rudele lor) putem observa apariţia şi evoluţia progresivă a unei trompe formată de maxile şi labiu, această trompă fiind folosită pentru a lua nectarul din corola florilor. La albină această trompă atinge maximul de dezvoltare. Labrul şi mandibulele rămân relativ neschimbate. Mandibulele sunt mici şi puternice, fiind folosite la prelucrarea polenului şi a cerii precum şi pentru alte munci în cadrul coloniei,

2

ele având rol şi în susţinerea celorlalte piese bucale, trompa propriu-zisă fiind formată de maxile şi de labiu. Maxilele se alungesc. Cardo şi stipes se alungesc. Laciniile se reduc până la dispariţie. Galeele se alungesc foarte mult, ele fiind scobite pe faţa lor internă. Palpii maxilari sunt rudimentari, formaţi din două articule. Labiul Între cele două cardo se află un sclerit specific himenopterelor numit lorum. Submentumul este mic şi triunghiular, el fiind articulat bazal la lorum. Mentumul este mult alungit. Glosele sunt mult alungite, concave pe faţa lor internă, prin unirea lor formându-se glossa (limba, ligula), în interiorul ei aflându-se canalul salivar, ea având terminal şi un label (labelum, linguritã, flabelum) care ajută la linsul picăturilor mici de lichid. Palpii labiali sunt mult alungiţi, formaţi din patru articule, primul fiind mult mai lung. Prin unirea celor două galee şi a palpilor labiali se formează canalul alimentar prin care hrana lichidă este absorbită parţial prin capilaritate, parţial cu ajutorul forţei de sucţiune a pompei faringiene. Hrana solidă este dizolvată cu ajutorul salivei eliminată prin canalul salivar, ea fiind apoi absorbită prin canalul alimentar.