LOTERIA SUPRAVIEŢUIRII!...Acum tot la Sibex - Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu -...

48
LOTERIA SUPRAVIEŢUIRII! ANUL VI, NR. 2 (59) FEBRUARIE 2009 SE DISTRIBUIE GRATUIT MEMBRILOR UNTRR ROVINIETE PRIN UNTRR Produse comercializate prin UNTRR

Transcript of LOTERIA SUPRAVIEŢUIRII!...Acum tot la Sibex - Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu -...

LOTERIA SUPRAVIEŢUIRII!

LOTERIA SUPRAVIEŢUIRII!

ANUL VI, NR. 2 (59)FEBRUARIE 2009

SE D

ISTR

IBU

IE G

RAT

UIT

MEM

BR

ILO

R U

NTR

R

ROVINIETEPRIN UNTRR

Produse comercializate prin UNTRR

3Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

LOTERIA SUPRAVIEŢUIRII!În mod firesc, cei care ştiu ceea ce fac

în afacerea lor ar spune că speranţa în lo-terie există doar pentru nepricepuţi, iar cei care îşi cunosc cu adevărat sensul afa-cerii sunt în afara oricărui pericol al sorţii, avându-şi soarta în propriile mâini.

Strategii, planuri, scenarii pentru cele mai sumbre situaţii îşi poate construi ori-cine. Doar pentru situaţiile pe care vi le puteţi imagina! Poate că în urmă cu un an, mai mulţi se aşteptau la o stagnare a dezvoltării economice, însă cam nimeni nu se aştepta la situaţia globală de astăzi.

Aţi anticipat rata de schimb la peste 4,3 lei pentru un euro în ianuarie 2009? Poate 4,2!

Aţi anticipat “naţionalizarea” unor companii multinaţionale celebre în a do-ua jumătate a anului trecut?

Dacă nu, este foarte posibil să faceţi parte dintre cei care au bilete la lo-teria supravieţuirii în 2009! Desigur, din punct de vedere al afacerii!

Sibex cota un Euro la 3,732 lei pentru la sfârşitul anului trecut, iar re-alitatea lui decembrie a arătat între 3,8 şi 3,99! Acum tot la Sibex - Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu - Euro a fost cotată în scădere pentru scadenţele septembrie şi decembrie ducând valoarea monedei europene pentru termenele mentionate la 4,551 si 4,66 lei, potrivit unui comunicat al Sibex. Pentru mar-tie, moneda europeană a fost cotată la 4,3868 lei, în creştere cu 0,35 la sută, iar pentru iunie la 4,485 lei.

Preţul combustibilului scade pe pie-ţele internaţionale, fără ca lumea să se grăbească să scadă şi preţul final. În Austria la un preţ similar al combustibi-lului la pompă cu cel din România (15% mai mult), accizele sunt cu peste 30% mai mari decât cele din România. Practic în România se pare că activitatea de vân-zare combustibil este una mai profitabilă decât în ţările din jur. Rapoartele anuale ale unor astfel de companii dovedesc pe deplin acest lucru.

Asigurările cresc, fără să se ofere ceva în schimb. Am solicitat autorităţilor în domeniu să realizeze clasamente pu-blice cu perioadele în care se realizează despăgubirile de către firmele de asi-

gurări, dar industria asigurărilor doar ia bani de la clienţi – fără să dea nimic la schimb, nici măcar informaţii care ar putea stimula creşterea calităţii servi-ciilor oferite.

Birocraţia creşte de asemenea: de la personalizarea copiei conforme a licenţei de transport, la lipsa sincroni-zării legislaţiei naţionale în domeniul muncii cu cea europeană din domeniul activităţii şoferilor în transporturile ru-tiere R 561/2006. Cum conduce cineva 56 de ore într-o săptămână? Perfect legal conform 561 - lucrând 78 de ore- însă im-posibil când Codul Muncii din România protejează angajaţii de suprasolicitare la 40 ore pe săptămână. Facem programul rabla, dacă se poate şi pentru vehicule comerciale? Da, însă când se termină rablele din România, guvernul mai lasă să intre alte rable din UE. Practic pe banii noştri curăţăm Europa de tinichele, omorâm industria locală şi vânzările de autoturisme şi vehicule comerciale noi. Ca să fim siguri că ne merităm numele de Cimitirul Europei, în România nu se doreşte înfiinţarea unor numere de înma-triculare provizorii internaţionale pentru vânzarea unor vehicule spre export, în ciuda repetatelor cerinţe ale mai multor organizaţii şi agenţi economici.

Tot din prietenie, autorităţile din România nu amendează transportatorii străini. Singura autoritate română de care am auzit să se plângă transportatorii

străini este Poliţia Rutieră! Da, pentru că poliţiştii ştiu că amenzile eliberate nu sunt plătite vreodată de străini şi nici nu urmăreşte cineva încasarea lor, astfel că în situaţiile prevăzute la lege – reţin per-misele de conducere ale şoferilor străini.

Tot în domeniu trebuie amin-tit ca de la 1 ianuarie 2009 înre-gistrările radare-lor fixe din cele-lalte ţari UE vă vor fi tri-mise acasă, la fel ca şi cele din Elveţia – nu uitaţi că multe dintre abaterile considera-te contravenţii la noi,- sunt tratate ca infracţiuni la ei!

Taxele de pod Giurgiu - Ruse au fost reduse la 01. Ian 2009 conform acordu-lui cu 25%, şi stabilite în euro, însă cum leul s-a depreciat cu circa 20% în ul-timele 6 luni, rezultatul tinde spre zero, în ciuda eforturilor unor conaţionali de a-şi atribui succese la care nu au avut vreo contribuţie.

Mult prea lăudata autonomie locală, împiedică în continuare alinierea denu-mirii taxelor locale şi de acces, stabilirea unor valori real justificate şi sincroniza-rea procedurii de obţinere a permiselor de acces.

Ca la orice joc de noroc, speranţa este cea care dă energie jucătorilor! Şi moare doar la terminarea jocului, când nu eşti câştigător!

Mult noroc!

Radu Dinescu,Secretar General al UNTRR

4

SUMAR

■ HIGER - Gamă completă de autocare turistice pag. 28

■ Roviniete prin UNTRR pag. 24-27

■ "Drumurile noastre toate" pag. 36

■ Camerele/radarele fixe instalate în România pag. 36-39

■ Produse specifice transportului comercializate de UNTRR pag. 42-43

■ Indici IRU pag. 44

■ Preţul litrului de motorină la pompă 19 ianuarie 2009 (în euro)■ Evoluţia principalelor valute 19 decembrie 2008 - 19 ianuarie 2009

pag. 45pag. 45

■ Info Utile ■ Noutăţi legislative

pag. 29-33pag. 33

■ Publicaţii UNTRR pag. 40-41

■ Automobilul – încotro? pag. 45-46

■ UNTRR intervine pag. 14-18

■ Transportul comercial angajat în protecţia mediului pag. 19

■ Radiografie ţări UE din ultimele 12 intrate pag. 20-22

■ FUN INFO■ Truck ART■ Evenimente

pag. 23pag. 23pag. 23

■ Acordul industriei europene pag. 11

■ Managementul datelor tohograf pag. 12-13

■ UCRAINA- Notificare preliminară pag. 10

■ Loteria Supravieţuirii! pag. 5

■ Amendamente drepturi calatori pag. 6- 9

■ Anul 2009 – anul consolidării şi diversificării pentru trans portatori Anul 2009 – anul consolidării şi diversificării pentru transportatori

pag. 9- 10

6

Amendamente UNTRR la propunerea de regulament privind drepturile călătorilor din transportul cu autobuzul şi autocarul

Considerentul 2◆ Text propus de Comisie

Deoarece călătorul cu autobuzul sau autocarul este partea defavorizată a unui contract de transport, drep-turile călătorilor în această privință ar trebui garantate indiferent de naționalitatea sau locul de reședință al acestora în Comunitate.◆ Amendament

Deoarece drepturile călătorilor ar trebui garantate in-diferent de naționalitatea sau locul de reședință al aces-tora în Comunitate.◆ Justificare

Prin considerarea călătorilor ca parte defavorizată în cadrul contractului de transport se induce ideea că prin aceste contracte transportatorul are ca scop doar obţinerea de profit prin desconsiderarea persoanelor transportate.

Considerentul 6◆ Text propus de Comisie

Serviciile de transport de călători cu autobuzul și auto-carul ar trebui, în general, să ofere avantaje cetățenilor. În consecință, persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, indiferent dacă este cauzată de un handicap, de vârstă sau de orice alt factor, ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a folosi servicii de trans-port cu autobuzul și autocarul care să fie comparabile cu cele folosite de alți cetățeni. Persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă au același drept, ca toți ceilalți cetățeni, la liberă circulație, libertatea de alegere și tratament nediscriminatoriu.◆ Amendament

Serviciile de transport de călători cu autobuzul și autocarul ar trebui, în general, să permită transportul persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă, indiferent dacă este cauzată de un handicap, de vârstă sau de orice alt factor comparabile cu cele folosite de alți cetățeni. Persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă au același drept, ca toți ceilalți cetățeni, la liberă circulație, libertatea de alegere și trata-ment nediscriminatoriu.◆ Justificare

Este evident că nu trebuie făcută discriminare între persoanele cu mobilitate redusă/handicap şi ceilalţi cetăţeni, însă transportul rutier de persoane nu trebuie să ofere avantaje suplimentare primelor comparativ cu

ceilalţi cetăţeni, ci ar trebui doar să ofere servicii simi-lare – transportul în sine – fără nicio discriminare, lucru care în realitate se întâmplă, accesul la transport fiind nediscriminatoriu. Totodată, ar trebui să se ţină seama şi de investiţiile care ar trebui realizate în domeniu – în special pe vehicule dar şi în autogări – pentru a permite creşterea accesului persoanelor cu mobilitate redusă/handicap la utilizarea acestui tip de transport, investiţii care necesită timp şi pentru care ar trebui ca autorităţile să ofere sprijin şi stimulente operatorilor de transport în vederea realizării lor.

Considerentul 7◆ Text propus de Comisie

În lumina articolului 9 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și pentru a oferi persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă posibilități de călătorie cu autobuzul și autocarul comparabile cu cele ale altor cetățeni, ar trebui instituite norme privind nediscri-minarea și asistența pe durata călătoriei. Prin urmare, persoanele în cauză ar trebui să fie acceptate la trans-port și să nu fie refuzate din cauza handicapului sau a lipsei de mobilitate, exceptând motivele întemeiate de siguranță prevăzute de lege. Aceste persoane ar trebui să beneficieze de dreptul la asistență în terminalele de au-tobuz sau autocar și la bordul vehiculelor, inclusiv la îm-barcare și la debarcare. În interesul incluziunii sociale, persoanele în cauză ar trebui să beneficieze de asistență fără taxe suplimentare. Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul ar trebui să instituie norme privind accesibilitatea, utilizând de preferință sistemul european de standardizare◆ Amendament

Neschimbat◆ Justificare

Este evident că nu trebuie făcută discriminare între persoanele cu mobilitate redusă/handicap şi ceilalţi cetăţeni, însă transportul rutier de persoane nu trebuie să ofere avantaje suplimentare primelor comparativ cu ceilalţi cetăţeni, ci ar trebui doar să ofere servicii simi-lare – transportul în sine – fără nicio discriminare, lucru care în realitate se întâmplă, accesul la transport fiind nediscriminatoriu. Totodată, ar trebui să se ţină seama şi de investiţiile care ar trebui realizate în domeniu – în special pe vehicule dar şi în autogări – pentru a permite

7Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

creşterea accesului persoanelor cu mobilitate redusă/handicap la utilizarea acestui tip de transport, investiţii care necesită timp şi pentru care ar trebui ca autorităţile să ofere sprijin şi stimulente operatorilor de transport în vederea realizării lor. De asemenea, trebuie clarificată problema asistenţei persoanelor cu mobilitate redusă/handicap, mai ales datorită faptului că în cazul trans-portului rutier de persoane, spre deosebire de transpor-tul feroviar şi de cel aerian, la bordul vehiculului se află, în general, doar un conducător auto.

Considerentul 8◆ Text propus de Comisie

La luarea deciziilor cu privire la proiectarea de noi terminale, precum și în cadrul unor reamenajări de proporții, organismele de administrare ar trebui, în cazul în care este posibil, să țină seama de nevoile per-soanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă. În orice caz, organismele de administrare ale terminalele de autobuz și autocar ar trebui să prevadă puncte în care persoanele în cauză să își poată notifica sosirea și nevoia de asistență.◆ Amendament

Neschimbat◆ JustificareTrebuie să se ţină seama şi de investiţiile care necesare în autogări pentru a permite creşterea accesului per-soanelor cu mobilitate redusă/handicap la utilizarea acestui tip de transport, investiţii care necesită timp şi pentru care ar trebui ca autorităţile să ofere spri-jin şi stimulente operatorilor de transport în vederea realizării lor.

Considerentul 11◆ Text propus de Comisie

Inconvenientele cu care se confruntă călătorii din cauza anulării sau întârzierii prelungite a călătoriei lor ar trebui să se diminueze. În acest scop, călătorii ar trebui să primească asistență și informații în mod corespunzător. Aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a-și anula călătoria și de a primi înapoi contravaloarea biletelor sau de a obține o redirecționare în condiții satisfăcătoare sau informații cu privire la serviciile de transport alternative. În cazul în care întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu oferă călătorilor asistența necesară, aceștia ar trebui să aibă dreptul de a obține o compensație financiară.

◆ Amendament Inconvenientele cu care se confruntă călătorii din

cauza anulării sau întârzierii prelungite a călătoriei lor ar trebui să se diminueze. În acest scop, călătorii ar trebui să primească asistență și informații în mod

corespunzător. Aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a-și anula călătoria și de a primi înapoi contravaloarea biletelor sau de a obține o redirecționare în condiții satisfăcătoare sau informații cu privire la serviciile de transport alternative.◆ Justificare

Dacă “asistenţa necesară” nu este definită stabilirea unei compensaţii financiare pentru călători în cazul în care nu primesc asistenţa necesară este un caz relativ şi interpretabil fiind astfel necesară eliminarea sa.

Art. 1 alin. 4◆ Text propus de Comisie

obligațiile întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul față de călători în caz de anulare sau întârziere◆ Amendament

obligațiile întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul față de călători în caz de anulare sau întârziere, când acestea se datorează întreprinderii de transport◆ Justificare

Trebuie făcută o delimitare între cazurile de anulare sau întârziere datorate întreprinderilor de transport şi cele datorate unor factori care nu ţin de acestea.

Art. 6 alin. 3◆ Text propus de Comisie

Pentru orice daune mai mici de 220 000 EUR, o între-prindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu își poate exclude sau limita răspunderea dovedind că a depus eforturile necesare conform alineatului (4) litera (a).◆ Amendament

Pentru orice daune mai mici de 50 000 EUR, o între-prindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu își poate exclude sau limita răspunderea decât în cazul în care aceasta s-a produs conform alineatului (4) litera (b).◆ Justificare

Suma propusă este exorbitantă, fiind mai mult decât dublul considerat în cazul daunelor avute în vedere în cazul transportului aerian. Totodată, această sumă (220 000 EUR) devine practic neasigurabilă ca urmare a faptului că poate da naştere la abuzuri din partea călătorilor. În plus, datorită lipsei unor definiţii clare, în special cea a daunei (obiectului) şi cea a locului, poate da naştere la interpretări.

Art. 8 alin. 2◆ Text propus de Comisie

Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), în caz de deces, plata în avans nu este mai mică de 21 000 EUR pe călător.

8

◆ AmendamentFără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), în

caz de deces, plata în avans nu poate depăşi 5000 EUR pe călător.◆ Justificare

Suma propusă este exorbitantă, fiind aproape du-blul considerat în cazul daunelor avute în vedere în cazul transportului aerian. Aceasta poate fi, totodată, considerată ca urmând a fi acoperită printr-o asigurare corespunzătoare.

Art. 9 alin. 1◆ Text propus de Comisie

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau au-tocarul sunt răspunzătoare pentru pierderea sau dete-riorarea bagajelor aflate în responsabilitatea lor. Valoa-rea maximă a despăgubirii se ridică la 1 800 EUR pe călător.◆ Amendament

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau auto-carul sunt răspunzătoare pentru pierderea sau deterio-rarea bagajelor aflate în responsabilitatea lor. Valoarea maximă a despăgubirii se ridică la 500 EUR pe călător.◆ Justificare

Suma propusă este exorbitantă, fiind mai mult decât dublul considerat în cazul daunelor avute în vedere în cazul transportului aerian, depăşind totodată cu mult valoarea bagajelor călătorilor transportate cu autocarul sau autobuzul.

Art. 9 alin. 2◆ Text propus de Comisie

În cazul unor accidente care survin în timpul exploatării serviciilor de transport cu autobuzul și auto-carul, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul răspund de pierderea sau deteriorarea lucru-rilor personale pe care călătorii le aveau asupra lor sau ca bagaj de mână. Valoarea maximă a despăgubirii se ridică la 1 300 EUR.◆ Amendament

În cazul unor accidente care survin în timpul exploatării serviciilor de transport cu autobuzul și auto-carul, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul răspund de pierderea sau deteriorarea lucru-rilor personale pe care călătorii le aveau asupra lor sau ca bagaj de mână. Valoarea maximă a despăgubirii se ridică la 250 EUR.◆ Justificare

Suma propusă este exorbitantă, fiind aproape dublul sumei considerate în cazul daunelor avute în vedere la transportul aerian, depăşind totodată cu mult valoarea bagajelor de mână ale călătorilor care circulă cu auto-

carul sau autobuzul.Art. 12 alin. 3

◆ Text propus de ComisieLa cerere, întreprinderile de transport cu autobuzul

și autocarul pun la dispoziție legislația internațională, comunitară sau națională care stabilește cerințele de siguranță și pe care se bazează normele de acces nedis-criminatorii.◆ Amendament Eliminare◆ Justificare

Nu intră în responsabilitatea întreprinderilor de transport să pună la dispoziţia persoanelor interesa-te legislaţie internaţională, comunitară sau naţională, mai ales că aceasta este disponibilă oricărei persoane interesate printr-o varietate de mijloace de informare publică.

Art. 15◆ Text propus de Comisie

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau au-tocarul furnizează cel puțin asistența specificată în a-nexa I partea (b), în mod gratuit pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, la bordul autocarului sau autobuzului, la îmbarcarea în și debar-carea din autocar sau autobuz, cu condiția ca persoana în cauză să îndeplinească cerințele de la articolul 16.◆ Amendament

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau auto-carul furnizează cel puțin asistența specificată în anexa I partea (b), în mod gratuit pentru persoanele cu handi-cap și persoanele cu mobilitate redusă, la bordul auto-carului sau autobuzului, la îmbarcarea în și debarcarea din autocar sau autobuz – în cazul în care acesta are un echipaj format din mai mulţi membri – cu condiția ca persoana în cauză să îndeplinească cerințele de la arti-colul 16◆ Justificare

Trebuie clarificată problema asistenţei persoanelor cu mobilitate redusă/handicap, mai ales datorită faptului că în cazul transportului rutier de persoane, spre deose-bire de transportul feroviar şi de cel aerian, la bordul ve-hiculului se află, în general, doar un conducător auto.

Art. 20 alin. 1◆ Text propus de Comisie

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau auto-carul sunt răspunzătoare pentru anulări și, atunci când durata programată a călătoriei depășește trei ore, pentru întârzieri la plecare de peste două ore. În aceste situații, călătorii în cauză cel puțin:

9Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

Ianuarie 2009S-a scris şi se va scrie mult, mult

mai mult, despre starea globală a economiei, despre „CRIZĂ”, despre efectele ei asupra conti-nentelor, ţărilor, asupra anumi-tor domenii de activitate şi nu în ultimul rând despre efectele ei asupra oamenilor.

Fiind direct conectaţi în do-meniul transporturilor prin intermediul membrilor noştri, companii de transport rutier intern şi internaţional, precum şi prin afilierea noastră la or-ganismele internaţionale din acelaşi domeniu, cunoaştem dificultăţile şi provocările cu care se confruntă transportato-rii şi îi sprijinim activ prin acces la informaţii, printr-o ofertă de servicii gratuite şi de pro-

duse cu preţuri speciale pentru membri.

UNTRR consideră că, deşi afectaţi din plin de recesiunea economică, fapt care conduce în primul rând la o scădere în-semnată a comenzilor şi la lupta pentru supravieţuire, transpor-tatorii români - prin compani-ile din domeniu, preocupate în mod real în activitatea de trans-port rutier, îşi vor consolida afacerile în perioada următoare în ciuda unor măsuri antipopu-lare pe care le-ar putea aplica pe termen scurt, măsuri de restrân-gere a activităţii, generatoare şi de somaj.

Companiile de transport de dimensiuni mai mici care au ca obiect secun-dar de activitate transportul rutier se vor reo-

rienta către alte activităţi din portofoliul lor.

Pentru 2009 diversificarea specializată pare să fie singura soluţie pentru toţi, diversifi-care care nu permite realizarea de profit prea mare pentru că se urmăresc prea mulţi „iepuri” în acelaşi timp, şi este dificil să prinzi mai mulţi dacă nu eşti foarte atent, însă contribuie la distribuirea riscului, fiind mai puţin probabil ca toate segmen-tele acoperite să fie la fel de grav afectate de criză.

Recomandăm companiilor de transport să aibă în vedere: păstrarea clienţilor, orientarea spre clienţi neafectaţi de criză (din acelaşi domeniu sau din alte domenii), sau în cazul transpor-tatorilor internaţionali spre cli-

Anul 2009 – anul consolidării şi diversificării pentru transportatori

◆ AmendamentÎntreprinderile de transport cu autobuzul și/sau au-

tocarul sunt răspunzătoare pentru anulări și, atunci când durata programată a călătoriei depășește trei ore, pentru întârzieri la plecare de peste două ore – în cazul în care aceste întârzieri li se datorează. În aceste situații, călătorii în cauză cel puțin:◆ Justificare

Spre deosebire de transportul feroviar şi de cel aerian, care se desfăşoară conform unor programe bine stabi-lite, utilizând căi specifice de transport, transportul rutier cu autocare şi autobuze se derulează pe drumuri, acestea nefiind singurele mijloace de transport care utilizează această cale. Astfel, deseori apar cazuri de întârzieri care nu se datorează întreprinderii de trans-port ci condiţiilor de trafic – accidente, ambuteiaje – de care nu poate fi făcută răspunzătoare întreprinderea de transport.

Art. 26 alin. 2◆ Text propus de Comisie

Călătorii pot depune o reclamație la o întreprindere

de transport cu autobuzul și/sau autocarul în termen de o lună de la data efectuării serviciului sau de la data la care serviciul ar fi trebuit efectuat. În termen de 20 de zile lucrătoare, destinatarul reclamației oferă un aviz motivat sau, în situații justificate, informează călătorii la ce dată poate fi așteptat răspunsul. Termenul necesar pentru formularea unui răspuns este de maximum două luni de la data primirii reclamației.◆ AmendamentCălătorii pot depune o reclamație la o întreprindere

de transport cu autobuzul și/sau autocarul în termen de o lună de la data efectuării serviciului sau de la data la care serviciul ar fi trebuit efectuat. În termen de 20 de zile lucrătoare, destinatarul reclamației oferă un aviz motivat sau, în situații justificate, informează călătorii la ce dată poate fi așteptat răspunsul. Termenul necesar pentru formularea unui răspuns este de maximum trei luni de la data primirii reclamației.◆ Justificare

Prin analogie cu regulamentul similar din domeniul transporturilor feroviare (Regulamentul 1371/2007/CE).

10

enţi din ţări deţinătoare de resurse naturale (gaz, petrol, minereuri, etc) – segment pu-ţin afectat de criza globală, datorită necesităţilor energetice globale în creştere. Atât pentru transportatorii rutieri interni, cât şi pentru cei internaţionali, pot fi posibile pentru 2009 şi următoarele soluţii - reorienta-rea cu costuri minime spre alte domenii viabile, menţinerea tarifelor în perspectiva unei deprecieri a monedei naţionale în primele luni ale lui 2009, alături de utilizarea aceleiaşi monede de referinţă în relaţiile cu clienţii/furnizorii pentru minimizarea riscului valutar, diminuarea creditării, redu-cerea costurilor la orice capitol posibil – de la combustibil, sa-larizare, finanţare, precum şi orice altă cheltuială în avans pe termen lung – asigurări, etc.

Cel mai provocator obiectiv va fi cel al “menţinerii tarifelor”, fapt greu de realizat deoarece

UCRAINA (ASMAP UA/066): Notificare Preliminară ("PP") / Declaraţie Preliminară ("PD") pentru a fi în conformitate cu legislaţia naţională actuală refe-

ritoare la importul de mărfuri

Asociaţia transportatorilor rutieri din Ucrai-na, ASMAP UA, a transmis următoarea in-formare referitoare la noul amendament la procedura de trecere a frontierei în Ucraina:

Pentru a permite importul mărfurilor pe teritoriul Ucrainei, trebuie depusă Notificarea Preliminară (“PP”) / Declaraţia Preliminară (“PD”), de către destinatarii locali, la Serviciul Vamal al Ucrainei în conformitate cu legislaţia naţională (art. 93 al Codului Vamal al Ucrai-nei; Ordinul Serviciului Vamal al Ucrainei

nr. 551 din 03.07.2006, Ordinul Serviciului Vamal al Ucrainei nr. 129 din 28.02.2003).

Din 01.01.2009, în conformitate cu Ordinul Serviciului Vamal al Ucrainei nr. 1227 din 12.12.2005, toate vehiculele care transportă mărfuri către Ucraina pentru orice alt scop decât tranzit, în absenţa Notificării Prelimi-nare (“PP”) / Declaraţiei Preliminare (“PD”), li se va refuza intrarea în Ucraina la puncte-le de trecere a frontierei şi li se va elibera documentul adecvat.

operatorii de transport rutier sunt confruntaţi cu o creştere permanentă şi uneori chiar dra-matică a costurilor fixe şi mai ales variabile – prin preţul com-bustibilului şi costurile sociale.

Conform cifrelor selectate de SVG Germania din 2008, costurile combustibilului au crescut între 2007-2008 cu 35%, costurile de întreţinere a vehiculelor au crescut cu 14%, salariile cu 13,5% şi costurile de taxare a infrastructurii cu 7,5%.

Şansele de a transfera aceste costuri sunt substanţiale dacă operatorii de transport vor ne-gocia preţurile într-o manieră bine gândită fapt ce îi poate ajuta şi poate îmbunătăţi pro-fitabilitatea companiei de trans-port.

În cazul în care nu reuşesc să-şi tran-sfere costurile operaţionale companiile de transport vor lu-cra în pierdere şi astfel ne putem aştepta ca ele să dispară sau să se orienteze către altceva.

2009 se anunţă un an al provo-cărilor pentru toţi transporta-torii, cu o încetinire a creşterii economice, precum şi o stagnare a numărului de înmatriculari de vehicule noi dar şi a volumelor de transport rutier.

Începutul anului 2009 va aduce în ţările europene o scă-dere a PIB estimată la 0,3%, şi o creştere staţionară de 3.275 milioane tone, ca şi în trimes-trul IV din 2008 a volumelor de transport rutier*.

* studiul este realizat de IRU şi este bazat pe analiza trans-porturilor în 17 ţări: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norve-gia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie.

Radu DinescuSecretar General UNTRR

11Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

decât o industrie supra-reglementată. Impu-nerea unor taxe financiare şi administrative imense asupra micilor operatori de autocare este chiar o astfel de supra-reglementare.”

Graham Smith, Vicepreşedinte IRU, a spus: “Industria europeană de autobuze şi au-tocare nu poate decât să salute reguli fezabile, adaptate structurii industriei. Solicităm legi-uitorului UE să îşi ia timpul necesar pentru a realiza o evaluare de impact adecvată şi pentru a clarifica textul, pentru a evita consecinţele potenţiale dezastruase atât pentru operatori cât şi pentru clienţi.”

* Asociaţia Europeană a Agenţilor de Călătorii şi Operatorilor de Tururi (ECTAA) este vocea agenţilor de călătorie şi operatorilor de tururi europeni. Aceasta reuneşte asociaţii ale agenţilor de călătorie şi operatorilor de tu-ruri din 26 State Membre UE, din 2 ţări can-didate la UE ca şi din Elveţia şi Norvegia.

Asociaţia Operatorilor de Tururi Euro-peni (ETOA) oferă reprezentare la nivel european pentru interesele operatorilor de tururi din şi către UE, a agenţilor de vânzare şi a furni-zorilor lor europeni. Astăzi, ETOA este vocea agenţilor de călătorie către Europa, având pes-te 400 membri.

Uniunea Internaţională a Transpor-turilor Rutiere (IRU), prin asociaţiile sale naţionale, reprezintă întreaga industrie a transporturilor rutiere din toata lumea. IRU reprezintă o-peratorii de autocare, taxiuri şi camioane, de la cei cu mari flote de transport până la şoferii independenţi.

Contacte de presă: ECTAA, Paolina Marone, +32 (0)2 644 34 50,[email protected] ETOA, David Tarsh, +44 (0)20 7602 5262,[email protected] IRU, Juliette Ebélé, +41 22 918 27 07,[email protected]

Bruxelles – ECTAA, ETOA şi IRU*, cele trei asociaţii reprezentând operatorii euro-peni de tururi, agenţii de călătorie şi operatorii de autobuze şi autocare, au adoptat o poziţie comună evidenţiind importanţa deosebită a unor reguli europene echilibrate, care să reflecte atât preocupările operatorilor cât şi ale clienţilor. Acordul asupra acestei poziţii comune a fost exprimat înaintea dezbaterii Consiliului şi Parlamentului asupra propune-rii recente a Comisiei referitoare la drep-turile pasagerilor în transportul cu autobuze şi autocare în Uniunea Europeană. Industria europeană de călătorii solicită instituţiilor europene să realizeze o evaluare riguroasă a impactului totalităţii costurilor implicate în urma implementării regulilor propuse, pentru a garanta informarea corespunzătoare a dezba-terilor şi procesului decizional.

Akis Kelepeshis, Presedintele ECTAA, a spus: “Sprijinim propunerea prin care se vor introduce drepturi pentru pasagerii de au-tobuze şi autocare care să fie similare cu cele acordate în alte moduri de transport. Cu toate acestea, regimul de responsabilitate prevăzut ar avea un impact negativ disproporţionat mai ales asupra operatorilor de autobuze şi autocare mici şi mijlocii, care se vor confrunta cu costuri de asigurare şi cu o expunere finan-ciară ruinatoare.

Tom Jenkins, Director executiv ETOA, a spus: “Bineînţeles că dorim siguranţă. Bineînţeles că dorim compensarea clienţilor noştri în eventualitatea nedorită a unui ac-cident. Însă competitivitatea Europei ca destinaţie este dependentă de atractivitatea serviciilor. Nimic nu este mai puţin atractiv

Comunicat de presă comun IRU-ETOA-ECTAA din data de 20 ianuarie 2009

ACORDUL INDUSTRIEI EUROPEANE DE TRANSPORT CU PRIVIRE LA

REGULILE UE ASUPRA DREPTURILOR PASAGERILOR

ECTAA, ETOA şi IRU adoptă o poziţie comună pentru reguli mai practice şi mai adaptate privind drepturile pasagerilor în serviciile UE de

transport cu autobuze şi autocare.

12

TachoView

Cheie DAKO adaptor (USB)

software

cititor card

TachoArchiv

Regulament de punere în aplicare

Regula

aparatelor de control electronic pentru controlul duratelor

27 iunie 2005, cu ultima modificare în 22 ianuarie 2008:

Articolul 1

personalul de conducere (FPersV)

§2 alineatul 5

memoria a instrumentului de control sunt copiate la fiecare trei luni

sau la serviciul responsabil,

la cerere, direct sau prin transmisie de date sau un alt mediu

.

ManagementulDatelor Tahograf

oferit de

Tacho :

o-DAKO

într-un singur dispozitiv transferul datelor

Tacho

pe calculatorul sau serverul conectat la

S erver• flexibile companiei• posibilitate de alocare client fix sau variabil• Tacho•

Recomandare pentru firmele de transport mici:

Pachetul complet DAKO-DiTach1• DiTach0 & software TachoView TachoView: analiza datelor privind activitatea vehicul

Recomandare pentru firme de transport 10 vehicule:

Pachetul complet DAKO-DiTach2• DiTach1, cititor card & software TachoScan

Recomandare pentru firme de transport medii mari:

Pachetul complet DAKO-DiTach3• DiTach2 & software TachoArchiv

TachoArchiv: co a datelor pt perioadele de arhivare stabilite pt. datele personale alocarea datelor pentru a face arhivare

:DiTach 2 o. DiTach3 + Tacho DiTach 2 o. DiTach3 + integrat

Citire | Anali | Arhivaretahografe digitale, imprimate tahografe, carduri

analogice

De la introducerea tahografelor digitale, la 1 mai 2006, noii

regl date. , anali

datelor.

modulare pentru un ma-

nagement vehic .

cale

UNTRR indiferent de m rimea companiei:

Recomandare vehicule:

Mini Sistemul de Arhivare DAKO-DiTach0• Cheie DAKO & adaptor• software DAKO-DeadlineWarner

garantarea transferului de date în limita de timp chiar pt.

(a se vedea 4 Arhivare date)

arhivare obligatorie pentru 1 an

13Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

În plus mai oferim:

cardurile Tacho

(Social provisions + work times)

4. Arhivare date

1. Program

2.

3. Anal ( + timp de lucru)

ME2

• download reminding message p vehicles

• • acces flexibil de pe orice

•ehicule

calculator legat la Internet

la nivelul lunii octombrie 2008

este DAKO-TachoWeb TachoStation TaNIC

în totalitate.

REZONABIL!

DAKO-Trans

Software ale datelorprivind activitatea de conducere ale:

• diagramelor• imprimatelor tahograf• • datelor din unitatea de la bordul vehiculului

Analiza modulelor privind:• • viteza• transferul datelor în documente Offi ce (txt, csv)• •

dispozitiv mobil de înregistrare ME2:• scaner color robust rapid pentru copierea diagramelor • •

icii existente disponibile la cerere

Sistemul de management al documentelor - DMS

Managementul flotei - localizarea vehiculului

TachoSchule ( cho)

MeineFahrerkarte ( )

eb "TachoWeb" Serviciul oferit de noi pentru managementul datelor

ocal "DiTach"Gama de produse DiTach – citire, analidin tahogra

DAKO-Trans

Software sociale:

• identificarea automat ordinul minutelor, conform regulamentelor CE nr. 561/2006 si CEE nr. 3821/85• list• rapoarte cu caracter obligatoriu• UE/AETR

DAKO-Timp

Software pentru înregistrarea timpului de lucru pt. DAKO-Trans:

• tahograf create de DAKO-Trans • selectarea perioadei• •

ns

14

UNTRR intervine

15Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

16

Intervenţii taxe locale Intervenţii privind „Proceduri pentru accesul vehiculelor comerciale în diferite localităţi” au mai fost făcute şi la:Camera Deputaţilor – Doamnei Preşedinte Roberta Alma ANASTASECamera Deputaţilor – Comisia pentru Indus-trii şi Servicii - Domnului Preşedinte Iulian IANCUCamera Deputaţilor – Comisia pentru Industrii şi Servicii - Doamnei Deputat Aurelia VASILE

17Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

18

Nr.14/06.01.2009

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

Domnului MINISTRU Radu BERCEANU

Stimate Domnule Ministru,

Folosim acest prilej pentru a vă felicita încă odată pentru revenirea dumneavoastră în fruntea Ministerului Transpor-turilor şi Infrastructurii. Am urmărit cu mare interes declaraţiile dumneavoastră privind priorităţile Ministerului în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi de aceea ne permitem să vă atragem atenţia asupra unei probleme care a rămas nerezolvată de mai mulţi ani deşi UNTRR a sesizat Ministerul Transporturilor în această privinţă dar fără nici un rezultat.Urmare numeroaselor sesizări primite din partea transportatorilor rutieri, membri ai asociaţiei noastre, privind creşterea semnificativă a traficului la ieşirea din ţară, pe DN7, prin punctul de frontieră de la Nădlac, precum şi cozile care se formează de către autovehiculele care aşteaptă să intre în vamă şi care se întind pe mai mulţi kilometri, pe şoseaua dintre Nădlac şi Arad, una din benzile de circulaţie blocându-se complet, vă rugăm să dispuneţi luarea măsurilor necesare în vederea alocării cât mai rapide a fondurilor pentru lărgirea cu jumătate de bandă pe sensul de ieşire a DN7 cu 7 km înainte de localitatea Nădlac.În prezent, aşa cum se prezintă situaţia, camioanele cu mărfuri generale care aşteaptă să iasă din ţară ocupă mare parte din singura bandă de circulaţie disponibilă pe sensul de ieşire, iar pe lăţimea rămasă a drumului trebuie să se strecoare toate vehiculele care ies din ţară, inclusiv autocare, camioane cu mărfuri perisabile şi periculoase (care au prioritate şi nu stau la rând) şi turismele, care trebuie să circule mai mult pe banda de intrare în ţară pe care intră camioane, autocare şi autoturisme. Imaginaţi-vă cum pot trece trei vehicule de 2,5 m lăţime pe un drum de 6 m lăţime?De asemenea, vă amintim că UNTRR a solicitat şi amplasarea de panouri de avertizare cu trafic aglomerat, precum cele din poza de mai jos şi care au fost montate doar după ce au murit mai mulţi oameni aflaţi în turisme ce au lovit ultimele camioane aflate în aşteptare la ieşirea din ţară.Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să dispuneţi acordarea unei atenţii deosebite semnalizării rutiere corespunzătoare, deoarece cu costuri mici se pot obţine beneficii foarte mari în domeniul siguranţei rutire: Participanţii la trafic sunt corect informaţi asupra pericolelor pe care le pot identifica pe anumite segmente de drum; În cazul unui accident/incident rutier responsabilitatea revine celor care nu respectă indicatoarele rutiere.Acest lucru nu înseamnă însă amplasarea excesivă a unor indicatoare super restrictive.Încrezători fiind că de data aceasta sesizările noastre vor fi soluţionate în mod favorabil, vă asigurăm Stimate Domnule Ministru, de întreaga noastră consideraţie.Cu deosebită stimă, SECRETAR GENERAL,

Radu Dinescu

19Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

Comunicat de presă IRU din data de 12 ianuarie 2009

IRU solicită Comisiei UE să îşi fun-damenteze propunerea sa de revizuire a Directivei Eurovinetei pe o analiză cost-beneficiu riguroasă, înainte de a lua orice decizie finală asupra a ce extra-costuri, dacă va fi cazul, trebuie plătite şi de către cine, pentru a evita dubla ta-xare şi a asigura condiţii de concurenţă loială pentru toate modurile de transport

Bruxelles – Având în vedere că pe 21 ianuarie 2009, Comitetul de Transport şi Turism al Parla-mentului UE urmează să voteze proiectul de ra-port pregătit de MPE (Membrii Parlamentului European) Belgia Dl. Saïd El Khadraoui şi cele 530 amendamente aduse la revizuirea Directivei Eurovinietei, IRU evidenţiază că industria trans-porturilor rutiere este angajată în dezvoltarea unui transport care să asigure protecţia mediu-lui, dar aminteşte că trebuie asigurate condiţii de concurenţă loiale între toate modurile de trans-port, aşa cum solicită şi Comisia Europeană.

Preşedintele Comitetului de Legătură Trans-port Marfă al IRU, Bertil Dahlin, a comen-tat: “Comisia Europeană va eşua în curând să îşi atingă obiectivele de a stabili condiţii de concurenţă loiale între modurile de transport, prin simpla revizuire a Directivei Eurovini-etei. Astăzi, cifre relevante arată că transportul rutier de marfă deja plăteşte pentru 99% din externalităţile sale prin alte taxe şi impozite, ca taxele pe combustibil şi pe vehicul şi cele pentru infrastructură. Comisia Europeană are tendinţa să omită aceasta şi a pavat drumul pentru taxe suplimentare inacceptabile, prin utilizarea argu-mentului legat de protecţia mediului, în timp ce industria a redus deja considerabil, până la 97%, emisiile sale toxice în ultimii 10 ani!!”

Delegatul General IRU la UE, Michael Niel-sen, a adăugat: “Alte moduri de transport, cum

ar fi calea ferată, deja au legislaţie UE asupra taxării externalităţilor, dar în ce măsură chiar plătesc acestea pentru externalităţile pe care le determină? Este momentul pentru Comisia Europeană să solicite transparenţă asupra aces-tui punct înainte de a deschide discuţia asupra a ce, dacă necesar, încă trebuie plătit de fiecare mod de transport. Sectorul transporturilor ru-tiere este angajat în continuarea şi chiar spori-rea eforturilor sale de a proteja mediul, dar nu doreşte să plătească dublu sau să sponsorizeze moduri de transport mai puţin eficiente. Acea sta se poate întâmpla fără o evidenţiere clară a rezultatelor potenţiale la iniţiativele de protecţie a mediului în cadrul fiecărui mod specific!”

Pentru că se pare că CE Delft, consultantul care a pregătit Broşura Comisiei Europene asu-pra internalizării costurilor externe, a realizat în mod surprinzător şi un studiu care va servi ca poziţie a organizaţiei de lobby ecologiste, “Transport & Mediu”, Michael Nielsen a mai comentat: “Acest studiu CE Delft ‘Îşi primesc camioanele taxele de drum’ este încă o dovadă a faptului că abordarea CE asupra revizuirii Eurovinietei se bazează pe cifre referitoare la transportul rutier comercial care sunt foarte probabil părtinitoare, ceea ce nu ne apropie de-loc de o analiză cost-beneficiu obiectivă, care este necesară de urgenţă. În schimb, acest fapt tinde să pună un alt semn de întrebare asupra fundamentării propunerii Comisiei Europene”.

Parlamentul European are de jucat un rol im-portant în solicitarea unei astfel de analize cost-beneficiu riguroase, care ar trebui să includă o trecere în revistă riguroasă a ceea ce este deja plătit de diferitele moduri de transport. Ast-fel, IRU îndeamnă membrii PE să facă aceasta cât se poate clar prin votul lor din 21 ianu-arie, prin solicitarea de urgenţă a unei legislaţii adiţionale care să asigure că toate modurile de transport îşi acoperă toate externalităţile

TRANSPORTUL RUTIER COMERCIAL ESTE ANGAJAT ÎN PROTECŢIA MEDIULUI

20

SLOVENIA Suprafaţă:

Total: 20,273 km2 Teren: 20,151 km2 De apă: 122 km2

Populaţia: 2.007.711 (Iulie 2008 est.) Impozit pe venit: 16% 27% 41% PIB (paritatea puterii de cumpărare): $56,19 miliarde (2007 est.) PIB (rata oficială de schimb): $46,08 miliarde (2007 est.) PIB - rata de creştere reală: 6,1% (2007 est.) PIB - pe cap de locuitor (PPC): $28.000 (2007 est.) PIB - compoziţia de către sectorul de: agricultură: 2,1% industrie: 34,4%

Radiografie ţări UE din ultimele 12 intrate

MALTA PIB (rata oficială de schimb): $7.419 miliarde (2007 est.) PIB - rata de creştere reală: 3,8% (2007 est.) PIB - pe cap de locuitor (PPC): $23.400 (2007 est.) PIB - compoziţia de către sectorul de:

agricultură: 2,7% industrie: 22,3% servicii: 74,9% (2003 est.)

Buget: Venituri:: $3,485 miliarde Cheltuieli: $3,554 miliarde (2007 est.)Industrii: turism, electronice, construcţii şi reparaţii navale, construcţii, industrie alimentară, farmaceutică, încălţăminte, îmbrăcăminte, tutun

Exporturi: $3,238 miliarde f.o.b. (2007 est.) Exporturi - mărfuri: maşinării şi echipament de transport, manufacturi Exporturi - parteneri: Singapore 14,4%, Germania 13,7%, Franţa 12,6%, SUA 11,3%, Regatul Unit al Marii Britanii 10%, Hong Kong 6,1%, Japania 4,9%, Ita- lia 4% (2007) Importuri: $4.541 miliarde f.o.b. (2007 est.) Importuri - mărfuri: maşinării şi echipament de tran- sport, mărfuri manufacturate şi semi-manufacturate, ali- mente, băuturi, tutun Importuri - parteneri: Italia 26%, Regatul Unit al Marii Britanii 15%, Franţa 9,5%, Germania 8,8%, Singapore 5,2% (2007)

Sursa: Lumea Factbook

Suprafaţă Total 316 km² Teren 316 km² De apă 0 km²

Populaţie: 403.532 loc. (Iulie 2008 est) PIB (paritatea puterii de cumpărare): $9,4 miliarde (2007 est.)

21Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

REPUBLICA CEHĂ Suprafaţa:

În total: 78.866 km2 Teren: 77.276 m² km de apă: 1.590 m² km

Populaţia: 10.220.911 (iulie 2008 est) PIB (paritatea puterii de cumpărare): $ 248,9 miliarde (2007 est)

PIB (rata oficială de schimb): $ 175,3 miliarde (2007 est) PIB - rata de creştere reală: 6,5% (2007 est) PIB - pe cap de locuitor (PPC): $ 24,200 (2007 est) PIB - compoziţia de către sectorul de:

agricultură: 2,8% industrie: 38,4% servicii: 58,8% (2007 est)

Impozit pe venit: 19% Buget:

Venituri: $ 72,2 miliarde cheltuieli: $ 76,29 miliarde (2007 est)

Industrii: metalurgie, maşini şi echipamente, vehicule cu motor, de sticlă, armament Rata de creştere a producţiei industriale: 7,2% (2007 est) Exporturi: $ 122,3 miliarde fob (2007 est) Exporturi - mărfuri: maşini şi echipamente de transport 52%, materii prime şi combustibil de 9%, pro- duse chimice de 5% (2003) Exporturi - parteneri: Germania 30,9%, Slovacia 8,8%, Polonia de 6%, 5,3% Franţa, Marea Britanie 5%, Italia 4,9%, Austria 4,6% (2006)

Importuri: $ 116,6 miliarde fob (2007 est) Import - mărfuri: maşini şi echipamente de transport 46%, materii prime şi combustibili de 15%, produse chimice de 10% (2003) Import - parteneri: Germania 32%, Olanda 6,8%, Slovacia 6,4%, Polonia 6,3%, China 5,1%, Austria de 5%, Rusia 4,4%, Italia 4,4%, Franţa 4,1% (2006) Stocul de investiţii străine directe de - acasă:

$ 86,75 miliarde (2007 est) Stocul de investiţii străine directe - în străinătate:

$ 6.413 miliarde (2007 est)Sursa: Lumea Factbook

servicii: 63,5% (2007 est.) Industrii: metalurgia feroasă şi produsele din aluminiu, topirea plumbului şi zincului, electronice (inclusiv cele militare), camioane, automobile, echipamente electri- ce de putere, produse din lemn, textilă, chimică, instru mente de maşini Rata de creştere a producţiei industriale: 9,5% (2007 est.) Exporturi: $27,06 miliarde f.o.b. (2007 est.) Exporturi - mărfuri: mărfuri manufacturate, maşinării şi echipamente de transport, produse chimice, alimente

UNGARIA Suprafaţă:

Total: 93,030 km2 Teren: 92,340 km2 De apă: 690 km2

Populaţia: 9.930.915 (Iulie 2008 est.) Impozit pe venit: 36%

PIB (paritatea puterii de cumpărare): $191,7 miliarde (2007 est.) PIB (rata oficială de schimb): $138,4 miliarde (2007 est.) PIB - rata de creştere reală: 1,3% (2007 est.) PIB - pe cap de locuitor (PPC): $19.300 (2007 est.)

Exporturi - parteneri: Germania 18,7%, Italia 12,5%, Croaţia 8%, Austria 7,5%, Franţa 5,9%, Rusia 4,4% (2007) Importuri: $29,39 miliarde f.o.b. (2007 est.) Importuri - mărfuri: maşinării şi echipamente de transport, mărfuri manufacturate, produse chimice, combustibili şi lubrifianţi, alimente Importuri - parteneri: Germania 18,1%, Italia 17,1%, Austria 11,7%, Franţa 5%, Croaţia 4,6% (2007)

Sursa: Lumea Factbook

22

Suprafaţă: Total: 9.250 km2 (din care 3.355 km2 sunt în nordul Ciprului) Teren: 9.240 km2 De apă: 10 km2

Populaţia: 792.604 (Iulie 2008 est.) PIB (paritatea puterii de cumpărare): $21,4 miliarde (2007 est.) PIB (rata oficială de schimb): $21,3 miliarde (2007 est.) PIB - rata de creştere reală: 4,4% (2007 est.) PIB - pe cap de locuitor (PPC): $27.100 (2007 est.) PIB - compoziţia de către sectorul de:

agricultură: 2,7%

industrie: 19,2% servicii: 78% (2007 est.)

Buget:Venituri: $9,996 miliarde Cheltuieli: $9,304 miliarde (2007 est.)

Industrii: turism, procesarea ali- mentelor şi băuturilor, producţie de ciment şi gips, reparaţii reno- vări navale, textilă, produse chimice uşoare, produse din metal, lemn, hârtie, piatră şi lut Rata de creştere a producţiei in- dustriale: 3,8% (2007 est.) Exporturi: $1,495 miliarde f.o.b. (2007 est.)

Exporturi - mărfuri: citrice, cartofi, produse farma-ceutice, ciment şi îmbrăcăminte Exporturi - parteneri: Grecia 21,1%, Regatul Unit al Marii Britanii 14,3%, Germania 6,6% (2007) Importuri: $7,84 miliarde f.o.b. (2007 est.) Importuri - mărfuri: mărfuri consumabile, petrol şi lu- brifianţi, mărfuri intermediare, maşinării şi echipament de transport Importuri - parteneri: Grecia 17,7%, Italia 10,2%, Regatul Unit al Marii Britanii 9,6%, Germania 9,4%, Israel 6,5%, Franţa 5,4%, China 5,3%, Olanda 4,1% (2007)

Sursa: Lumea Factbook

CIPRU32`30

32`30

33`00 33`30

33`30

34`30

34`30

35`3035`30

35`0035`00

34`00

34`00

PIB - compoziţia de către sectorul de:agricultură: 2,8% industrie: 31,5% servicii: 65,8% (2007 est.)

Industrii: minieră, metalurgică, materiale construcţii, procesarea ali- mentelor, textilă, chimică (în special farmaceutică) Rata de creştere a producţiei industriale: 3,5% (2007 est.) Exporturi: $87,77 miliarde f.o.b. (2007 est.) Exporturi - mărfuri: maşinării şi echipamente 61,1%, alte produse manufacturate 28,7%, produse alimentare 6,5%, materii prime 2%, combustibili şi electricitate 1,6% (2003) Exporturi - parteneri: Germania 28,1%, Italia 5,6%, Franţa 4,7%, Austria 4,6%, România 4,5%, Regatul Unit al Marii Britanii 4,5%, Slovacia 4,2%, PoTeren 4,2% (2007) Importuri: $86,88 miliarde f.o.b. (2007 est.)

Importuri - mărfuri: maşinării şi echipamente 51,6%, alte produse manufacturate 35,7%, combustibili şi electricitate 7,7%, produse alimentare 3,1%, materii pri- me 2,0% (2003) Importuri - parteneri: Germania 26,6%, China 7,8%, Rusia 6,9%, Austria 6,1%, Italia 4,5%, Franţa 4,3%, Olanda 4,3% (2007)

Sursa: Lumea Factbook

23Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

17Buletin informativ al Uniunii Naþionale a Transportatorilor Rutieri din România 17Buletin informativ al Uniunii Naþionale a Transportatorilor Rutieri din România

Birouri regionale U.N.T.R.R.Program de lucru: Luni-Vineri 8-17

1. Bucureºti*Mãdãlina Gãrdãreanu, Florina SburlanStr. Ienãchiþã Vãcãrescu 60, sect. 4,C.P. 040157Tel.: 0720-999.256, 021-366.77.88,

[email protected]

2. Arad*Iuhoº FlorinStr. Prunului nr. 66; C.P. 310214Tel.: 0720-999.231, 0257-254.384,[email protected]

3. Piteºti* (Argeº)Stoica Paul, Vlaicu LoredanaCartier Popa ªapcã, str. Sf. Vineri, bl. P16,sc. B, ap. 2, parter; C.P. 110024Tel.: 0720-999.230, 0720-999.209,

[email protected]

4. Borº* (Bihor)Irimie Daciana Carmenªoseaua Borºului nr. 53, Judeþul BIHORTel.: [email protected]

5. Cluj-Napoca* (Cluj)Pop Viorica MonicaStr. Traian nr. 48; C.P. 400046Tel.: 0720-999.250, [email protected]

6. Târgu Mureº* (Mureº)Bucur RodicaStr. Cãlãraºilor nr. 77; C.P. 540320Tel.: 0720-999.244, [email protected]

7. Sibiu*Alãmorean MarinelaStr. Cojocarilor, nr. 2; C.P. 550177Tel.: 0720-999.246, [email protected]

8. Satu Mare*Lorenþ CeraselaStr. Martirilor Deportaþi nr. 10;C.P. 440025Tel.: 0720-999.247, [email protected]

9. Suceava*Pustiu DanielaStr. ªtefan cel Mare, nr. 47, bl. A1, sc. A,ap. 2; C.P. 720054Tel.: 0720-999.248, [email protected]

10. Deva (Hunedoara)Oltean DanielStr. 22 Decembrie, bl. 6, ap. 29, parter;C.P. 330167Tel.: 0720-999.240, [email protected]

11. IaºiSãvinescu DecebalStr. Strãpungerii Silvestru 30, bl. T2, sc. E,ap. 2, parter; C.P. 700005Tel.: 0720-999.242, [email protected]

12. TimiºoaraPopa MinodoraStr. Tache Ionescu 51; C.P. 300070Tel.: 0720-999.249, [email protected]

Truck Art

FUN INFO

17Buletin informativ al Uniunii Naþionale a Transportatorilor Rutieri din România 17Buletin informativ al Uniunii Naþionale a Transportatorilor Rutieri din România

Birouri regionale U.N.T.R.R.Program de lucru: Luni-Vineri 8-17

1. Bucureºti*Mãdãlina Gãrdãreanu, Florina SburlanStr. Ienãchiþã Vãcãrescu 60, sect. 4,C.P. 040157Tel.: 0720-999.256, 021-366.77.88,

[email protected]

2. Arad*Iuhoº FlorinStr. Prunului nr. 66; C.P. 310214Tel.: 0720-999.231, 0257-254.384,[email protected]

3. Piteºti* (Argeº)Stoica Paul, Vlaicu LoredanaCartier Popa ªapcã, str. Sf. Vineri, bl. P16,sc. B, ap. 2, parter; C.P. 110024Tel.: 0720-999.230, 0720-999.209,

[email protected]

4. Borº* (Bihor)Irimie Daciana Carmenªoseaua Borºului nr. 53, Judeþul BIHORTel.: [email protected]

5. Cluj-Napoca* (Cluj)Pop Viorica MonicaStr. Traian nr. 48; C.P. 400046Tel.: 0720-999.250, [email protected]

6. Târgu Mureº* (Mureº)Bucur RodicaStr. Cãlãraºilor nr. 77; C.P. 540320Tel.: 0720-999.244, [email protected]

7. Sibiu*Alãmorean MarinelaStr. Cojocarilor, nr. 2; C.P. 550177Tel.: 0720-999.246, [email protected]

8. Satu Mare*Lorenþ CeraselaStr. Martirilor Deportaþi nr. 10;C.P. 440025Tel.: 0720-999.247, [email protected]

9. Suceava*Pustiu DanielaStr. ªtefan cel Mare, nr. 47, bl. A1, sc. A,ap. 2; C.P. 720054Tel.: 0720-999.248, [email protected]

10. Deva (Hunedoara)Oltean DanielStr. 22 Decembrie, bl. 6, ap. 29, parter;C.P. 330167Tel.: 0720-999.240, [email protected]

11. IaºiSãvinescu DecebalStr. Strãpungerii Silvestru 30, bl. T2, sc. E,ap. 2, parter; C.P. 700005Tel.: 0720-999.242, [email protected]

12. TimiºoaraPopa MinodoraStr. Tache Ionescu 51; C.P. 300070Tel.: 0720-999.249, [email protected]

Truck Art

FUN INFO

A 3-a Reuniune Internaţională a Institutelor de Instru-ire Acreditate IRU, Geneva, Elveţia, 29-30 ianuarie 2009• Inregistrare (PDF Format)• Mai multe privind Programul Tahograf al Academiei IRU

Sesiune de informare privind Instructori Tahograf – Academia IRU Bruxelles (25-27 februarie 2009), în Geneva (30 martie - 1 aprilie 2009)• Înregistrare (PDF Format)• Mai multe privind Programul Tahograf al Academiei IRU

Formare ADR pentru Instructori – Academia IRU Geneva (11/03/2009) • Înregistrare (PDF Format) • Mai multe privind programul ADR al Academiei IRU

Evenimente

24

25Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

26

27Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

28

GAMĂ COMPLETĂ DE AUTOCARE TURISTICE, AUTOBUZE PENTRU TRANSPORT URBAN ŞI INTERURBAN FABRICATE SUB LICENŢĂ ÎN CHINA

Începând din 2007, UNTRR propune operatorilor interesaţi o ofertă de autocare turistice şi autobuze transport urban din gama Higer, cu un design de ultimă generaţie, finisaje impecabile şi preţuri imbatabile.

Higer este cel mai important producător de autocare şi autobuze din China, cu o capacitate de producţie de 18.000 unităţi pe an. Orientat spre piaţă, cu filozofia „Concentrat pe siguranţă şi servicii”, Higer a dezvoltat seriile de autobuze şi autocare S, V, B, W, cu lungimi între 6 şi 13 metri, pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor clienţilor de transport urban, interurban, turistic şi transfer pentru instituţii. Peste 300 de modele diferite au atras clienţi din

Europa, America, Africa, Asia de sud est şi Orientul mijlociu. Situată în Singapore-Suzhou Industrial Park, baza de producţie pentru autocarele şi autobuzele medii, mari şi urbane, este desfăşurată pe 500.000 metri pătraţi, unde lucrează 2.000 de profesionişti.

Autobuzele şi autocarele livrate în Ro-mânia corespund cerinţelor în materie de poluare şi siguranţă rutieră, beneficiază de o garanţie de 24 de luni fără limită de kilometri, service în garanţie şi post-garanţie. Toate pro-dusele importate în Europa sunt echipate cu componente provenite de la producători europeni de renume, fabricate sub licenţă în China.

Pentru a putea viziona întreaga gama de autocare şi autobuze puteţi accesa www.untrr.ro şi http://higer.untrr.ro

În măsura în care sunteţi interesat de produsele Higer, vă rugăm nu ezitaţi să ne contactaţi pentru a obţine informaţii suplimentare detaliate:CORNEL IORDACHE

Telefon mobil: 0724.044.719, e-mail: [email protected]

VIOREL MIRCESCU Telefon mobil: 0720 999 200, e-mail: [email protected]

e-mail: [email protected]: higer.untrr.ro

HIGER

29Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

INFO UTILE

1. ITALIA - Interdicţii de cir-culaţie - 2009

▶ Interdicţie:Autovehicule şi combinaţiile de vehicule cu masa totală maxim

autorizată peste 7,5 ▶ Teritoriu:

Întreg teritoriul ţării▶ Perioada:

Dumintica:- în lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, octombrie,

noiembrie şi decembrie între orele 8,00 şi 22,00 şi- în lunile iunie, iulie august şi septembrie între orele 07,00 şi

24,00.

AutovehiculeToate autovehiculele peste 10t masă maxim autorizată

Interdicţiepermanent

Drumuri1. I-1, tronsonul Sofia – PernikAutovehiculele trebuie să utilizeze ruta Dupnitsa –

Samokov – Sofia şi Dupnitsa – Samokov – Ihtiman - autostrada"Trakia"

2. I-5, tronsonul Tchernootchene - KardjaliAutovehiculele trebuie să utilizeze rutele următoare:- direcţia Haskovo - Kardjali : drumul I-5 - drumul III-

505 - Manastir - drumul III-507 - Voyvodino - Most - Tchiflik – Kardjali

- direcţia Assenovgrad - Kardjali : drumul II-58 - drumul I-5, direcţia Haskovo - drumul III-505 - Manastir - drumul III-507 - Voyvodino - Most - Tchiflik – Kardjali

- direcţia Mineralni Bani - Kardjali : drumul III-506 - drumul III-806 - drumul I-5 - drumul III-505 - Manastir

- drumul III-507 - Voyvodino - Most - Tchiflik – Kardjali

3. I-6 între km 34+385 and 44+308 (Konyavo)Autovehiculele trebuie să utilizeze ruta Radomir –

Tchervena Mogila – drumul I-1 – Dupnitsa – drumul II-62 – Kyustendil

Autovehiculetoate autovehiculele

Interdicţiepermanent

TeritoriuI-5, tronsonul Russe – ByalaAutovehiculele trebuie să utilizeze ruta Obretenik –

drumul III-5402 – Tsenovo – drumul II-54Autovehicule

Toate autovehiculeleInterdicţie

temporară – limite de viteză suplimentare

▶ Interdicţie:Autovehicule ce transportă mărfuri periculoase din Clasa 1,

indiferent de masă ▶ Teritoriu:

Întreg teritoriul ţării▶ Perioada:

În afara datelor sus-menţionate în perioada 1 iunie – 20 septembrie de vinerea orele 18,00 până duminica orele 24,00.

•ExcepţiiPot fi acordate derogări numai în cazuri de necesitate

absolută sau de urgenţă, în cazul lucrărilor de importanţă naţională care fac indispensabilă munca cu foc continuu chiar în zilele de sărbătoare. Aceste autorizaţii vor fi limitate la ar-terele rutiere cu trafic redus şi la comunele adiacente locurilor de lucru în cauză. Nu se vor elibera autorizaţii în zilele cu trafic turistic maxim, în regiunile respective.

SURSA: CONFETRA, Decembrie 2008

Transportul mărfurilor periculoase

1, 6 ianuarie 08.00 – 22.00

10 aprilie 16.00 – 22.00

11,13 aprilie 08.00 – 22.00

14 aprilie 08.00 – 14.00

24 aprilie 16.00 – 22.00

25 aprilie 08.00 – 22.00

30 aprilie 16.00 – 22.00

1 mai 08.00 – 22.00

30 mai 16.00 – 22.002 iunie 07.00 – 24.00

27 iunie 14.00 – 24.00

Zile de sărbătoare şi zile cu trafic intens (interdicţie de circulaţie între orele)

4,11,18,25 iulie 07.00 – 24.00

31 iulie 16.00 – 24.00

1 august 07.00 – 24.00

7 august 16.00 – 24.00

8 august 07.00 – 24.00

14 august 16.00 – 24.00

15, 22,29 august 07.00 – 24.00

31 octombrie 16.00 – 22.00

5, 8 decembrie 08.00 – 22.00

24 decembrie 14.00 – 22.00

25,26 decembrie 08.00–22.00

2. BULGARIA – Interdicţii de circulaţie 2009În general nu există restricţii de circulaţie în trafic internaţional

pentru autovehiculele de marfă duminicile sau sărbătorile legale.

Teritoriu 1. autostrada "Hemus" – unele tronsoane între km 33+644

şi km 34+402 şi între km 373+820 şi km 398+618;2. autostrada "Maritsa" – unele tronsoane între km 74+050

şi km 89+100 şi între km 108+510 şi km 111+970;3. Drumul internaţional І-3 – unele tronsoane între km

151+716 şi km 164+395;4. Drumul internaţional І-4 - tronsonul “Omurtag –

Targoviste” (km 205+680 - km 213+345);5. Drumul internaţional І-5 - tronsonul între Shipka top

şi oraşul Shipka; 6. Drumul internaţional І-6 - tronsonul între Manolovo

şi Nikolaevo; 7. Drumul internaţional І-8 - unele tronsoane între km

30

• Perioadă de valabilitate: ◆ 1 zi – valabilă pentru ziua marcată pe vinietă; Vinieta trebuie folosită

în maximum 7 zile de la data emiterii◆ 7 zile – valabilă în ziua indicată prin orificiile făcute pe vinietă şi

următoarele 6 zile. Vinieta trebuie folosită în maximum 14 zile de la data emiterii

◆ 1 lună – valabilă din ziua indicată prin orificiile făcute pe vinietă până în aceeaşi zi a lunii următoare, inclusiv. Dacă luna următoare nu are o dată corespunzătoare, vinieta este valabilă până în ultima zi a lunii respective.

◆ 12 luni – valabilă din ziua indicată prin orificiile făcute pe vinietă până în aceeaşi zi a anului următor (inclusiv). Dacă anul următor nu are o dată corespunzătoare, vinieta este valabilă până la sfârşitul lunii respective.

Vă rugăm să reţineţi că vinieta nu este valabilă dacă:- Vinieta nu este plasată în colţul dreapta jos al parbrizului;- Vinieta şi cuponul de control nu sunt perforate corespunzător;- Cuponul de control nu conţine numărul de înmatriculare al vehiculu-

lui sau dacă numărul de înmatriculare este incorect;- Vinieta sau cuponul de control este deteriorat;- Există semne de interferenţă chimică sau mecanică pe cuponul de con-

trol;- Cuponul de control este laminat sau altfel manipulat făcând imposibilă

verificarea autenticităţii cuponuluiÎn cazul în care vinieta nu este validă amenda aplicată este de 3.000 PLN

(zloţi).Sursa: ZMPD, Ianuarie 2009

4. SLOVACIA - Taxe de autostradăToate vehiculele care utilizează anumite tronsoane ale reţelei de

autostrăzi din Slovacia trebuie să deţină o vinietă. Sunt disponibile 5 tipuri de viniete:

a) Vinieta pentru 1 zi care este valabilă 24 ore din ziua emiteriib) Vinieta săptămânală care este valabilă din ziua emiterii (de la ora

00,00 plus următoarele 7 zile ( până la ora 24,00) chiar dacă aceste zile fac parte din anul următor.

c) Vinieta lunară care este valabilă din ziua emiterii (de la ora 00.00 plus următoarele 31 zile (până la ora 24,00) chiar dacă aceste zile fac parte din anul următor

12 t şi peste EURO 0 sau EURO 1(Tarife

exprimate în zloţi)

EURO 2 sau mai mult

(Tarife exprimate în zloţi)

24h 38 387 zile 130 1101 lună 400 36012 luni 3150 2600

Vinietele sunt de vânzare la punctele de trecere a frontierei şi la bi-rourile vamale interne. Vinietele zilnice şi săptămânale se pot cumpăra de la benzinării.

Puncte de vânzare a vinietei se găsesc la adresa de internet: http://www.botm.gov.pl/index.php?m=karty&i=punkt

Vinieta trebuie completată de către compania de transport înainte de începerea călătoriei prin introducerea numărului de inregistrare al vehicu-lului.

Vânzătorul trebuie să perforeze vinieta pentru a indica data la care devine validă.

Vinieta este formată din două părţi:1) partea autoadezivă plasată în colţul de jos din dreapta al parbrizului2) cuponul de control care trebuie sa fie păstrat la bordul vehicululuiAmbele părţi ale vinietei constituie dovadă de plată. O vinietă care nu

este completată sau este completată incorect nu constituie dovada plăţii taxei.

Tarifele sunt următoarele:

1. Drumul internaţional I-7 - the tronsonul from km 176+000 to km 201+000 (trecătoarea Varbishki);

2. Drumul II-35: trecătoarea Troyan - Karnare.

RESTRICŢII DE VARĂAutovehicule

toate autovehiculele peste 3,5tInterdicţie

De la 1.7.09 la 15.9.09Zona

Vehiculele care circulă de la Sofia la Burgas şi vice versa sunt obligate să utilizeze următoarele rute:

-direcţia Sofia-Burgas: Trakia autostrada - drumul II-66 - trecătoarea Stara Zagora - drumul I-5 (Zmejovo - Iagoda -

Tulovo) - drumul I-6, km 319+600 – intersecţia Petolychkata - Burgas-direcţia Burgas-Sofia : drumul I-6 (Sliven - Kazanlyk) - direcţia Sofia-direcţia Burgas - Plovdiv : drumul I-6 (Sliven - Ka-zanlyk), km

319+600 - drumul I-5 (Tulovo - Iagoda - Zmejovo) - trecătoarea Stara Zagora - drumul II-66 (legătura cu autostrada Trakia) - autostrada Trakia

Restricţii temporareLa temperaturi de peste 35°C, există o interdicţie asupra camioanelor

şi vehiculelor combinate de peste 20t MMA pe reţeaua de drumuri şi autostrăzi între 12h00 şi 19h00. Datele exacte ale începutului şi sfârşitului restricţiilor vor fi anunţate prin mass-media cu cel puţin două zile înainte.

Zile de sărbătoare – 20091 Ianuarie, 2 Ianuarie, 2 Martie, 3 Martie, 19 Aprilie, 20 Aprilie, 1 Mai,

6 Mai, 24 Mai, 6 Septembrie, 21 Septembrie, 22 Septembrie, 1 Noiembrie, 24 Decembrie, 25 Decembrie, 26 Decembrie.

Sursa:AEBTRI, Ianuarie 2009

Taxa de pod - GiurgiuPodul Dunăre – Taxele percepute pentru podurile peste Dunăre între

oraşele Ruse (Bulgaria) şi Giurgiu (România) de la 1 ianuarie 2009 vor fi următoarele:

• autoturisme - 6 Euro• autocare cu mai mult de 9 locuri şi până la 23 de locuri (inclusiv

şoferul) - 12 Euro• autocare cu peste 23 de locuri (inclusiv şoferul) - 25 Euro• Vehicule marfă cu masa maximă autorizată de:◆ 3,5t sau mai puţin ◆ Peste 3,5t dar mai puţin de 7,5t ◆ 7,5t dar mai puţin de 12t ◆ 12t sau mai mult (max 3 axe) ◆ 12t sau mai mult (min 4 axe)

NB: taxele sunt percepute înainte de traversarea podului în direcţia Giurgiu; ele sunt percepute pentru toate vehiculele, indiferent de ţara de înregistrare.

Sursa: AEBTRI 2009

3. POLONIA - Taxa de utilizare a drumurilor Vehiculele poloneze şi cele înmatriculate în alte ţări de 12 t şi peste sunt

supuse unei taxe de utilizare a drumurilor.

– 6,00 Euro– 12,00 Euro– 18,00 Euro– 25,00 Euro– 37,00 Euro

89+000 şi km 130+000 (Ihtiman);8. Drumul internaţional І-9 - unele tronsoane între km 90+700 şi

km 95+645 şi între km 205+300 şi km 207+800.

RESTRICŢII DE IARNĂAutovehicule

toate autovehiculeleInterdicţie

temporară – închidere pentru perioada de iarnăTeritoriu

Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România 31

Greutatea totală a vehi-

culului sau a combinaţiei de vehicule

Vinietă pentru

1 zi

Vinietăsăptămânală

Vinietă lunară

Vinietă pe 9 luni

Vinietă anuală

≤ 3,5 t - 4,90 Euro

9,90 Euro

- 36,50 Euro

> 3,5 t – 12 t

8,60 Euro

24,00 Euro

55,00 Euro

495,00 Euro

-

> 12 t 10,00 Euro

40,00 Euro

90,00 Euro

810,00 Euro

-

Restricţii permanente IInterdicţie: Autovehicule sau combinaţii rutiere cu greutatea

totală maxim autorizată mai mare de 7,5 t.

Teritoriu: Pe întreaga reţea de drumuri şi autostrăzi

Perioada: Sâmbăta şi în ajunul zilelor de sărbătoare de la orele 22,00 până duminică şi în zilele de sărbătoare la orele 22,00.

Interdicţii suplimentare în perioada de varăInterdicţie: Autovehicule şi ansambluri de vehicule cu MMA

mai mare d e 7,5t

5. FRANŢA - Interdicţii de circulaţie – 2009 – transportul de mărfuri

d) Vinieta pe 9 luni care este valabilă de la 1 Ianuarie până la 30 Sep-tembrie

e) Vinieta anuală care este valabilă de la 1 ianuarie până la 31 ianuarie a anului următor

Vinieta pe relaţia Slovacia pentru anul 2009Tarifele sunt următoarele inclusiv TVA (19%):

Notă

* Vinieta trebuie să fie plasată pe marginea de sus sau de jos a părţii interioare a parbrizului pentru a putea fi vizibilă din exterior şi este valabilă doar dacă este lipită pe parbriz. In cazul combinaţiei de vehicule, vinieta trebuie lipită numai pe tractor.* Taxele de utilizare a drumurilor se bazează pe greutatea totală a autovehiculului sau a combinaţiei de vehicule aşa cum este indicat în certificatul de înmatriculare al autovehiculului.* Vehiculele care circulă, fără a avea o vinietă valabilă, pe acele tronsoane de drumuri şi autostrăzi unde vinieta este obligatorie, vor fi supuse unei amenzi care va fi de 3 ori mai mare decât preţul anual al unei viniete . * Vinietele sunt vândute la punctele de frontieră, la anumite staţii de alimentare cu combustibil, la oficiile poştale şi la oficiile Asociatiei slovace CESMAD.- tel: (+421 2) 55 41 04 12 sau 55 41 04 20 .* In general este posibilă plata cu ajutorul cardurilor de credit, la staţiile de alimentare cu combustibil, dar şoferii trebuie să aibă în vedere faptul că nu toate cardurile de alimentare cu combustibil (de ex Shell, Aral, DKV) sunt acceptate în toate staţiile de alimentare. Cardurile de credit nu sunt acceptate la oficiile poştale.* Tronsoanele de drumuri şi autostrazi pe care nu se plăteşte taxa de utilizare a drumurilor sunt indicate prin următorul semn rutier: Bez uhrady* Restituirea TVA este posibilă doar la prezentarea părţii tipărite a vinietei.

Sursa: CESMAD Slovacia, Ianuarie 2009

Bourg en Bresse-ChamonixA40 de la Pont d’ Ain (intersectia A40/A42) la Passy-

le Fayet (intersecţia A40-RD1205)RD1084 de la Pont d’ Ain (intersectia RN1084/

RN1075) la BellegardeRD1206 de la Bellegarde la AnnemasseRD1205 de la Annemasse la Passy-le FayetRN205 de la Passy-le Fayet la Cha-monix

Lyon – Chambéry - Tarentaise- MaurienneA43 de la A46 sud/A43 intersecţia de la A43 la

intersecţia A432 în direcţia Lyon-ChamberyA43 de la intersecţia A43/A432 la Tunelul FrejusA430 de la Pont Royal (intersecţia A43/A430) la

Gilly-sur-Isere (intersectia A430/RN90)RN1090 de la Pont Royal la Gilly-sur-Isere (intersecţia

A430/RN90)

RN90 de la Gilly-sur-Isere (intersecţia A430/RN90) la Bourg-Saint-Maurice

RD1090 de la Bourg-Saint-Maurice la SeezRD306 (Rhone) şi RD1006 (Isere şi Savoie) de la Saint-

Bonnet-de-Mure la FreneyRN201 tranzitarea Chambery (VRU – ruta rapidă de

tranzit urban)Lyon – Grenoble - Briançon

A48 de la Coiranne (intersectia A48/A43) la St Egreve (intersectia A48/A480)

A480 de la St Egreve (intersectia A480/A48) la Pont-de-Claix (intersectia A480/RN 85)

RN85 de la Pont-de-Claix (intersectia RN 85/A480) la Vizille (intersectia RN 85/RD1091)

RD1091 de la Vizille (intersectia RD1091/RN 85) la Briançon

Bellegarde şi St Julien-en-Genevois – Annecy – Albertville

A41 nord de la St Julien-en-Genevois (A40/41 intersecţia de nord) la Cruseilles (A410/A41 intersecţia nord)

RD1201 de la St Julien-en-Genevois la Annecy

Teritoriu: Întreaga reţea de drumuri şi autostrăzi

Perioada: În zilele de sâmbătă 11, 18 şi 25 iulie şi 1 şi 8 august între orele 7,00 şi 19,00 si de la ora 00,00 până duminică la ora 22,00 (NB: circulaţia autorizată în aceste sâmbete de la orele 19,00 la 24,00)

Derogări: Derogări permanente se aplică (vezi mai jos)

Interdicţii suplimentare în perioada de iarnă

Interdicţie Autovehicule şi ansambluri de vehicule cu greutatea totală maxim autorizată mai mare de 7,5t, cu excepţia autovehiculelor speciale şi celor agricole

Perioada: În zilele de sâmbătă 14, 21 şi 28 februarie, precum şi în data de 7 martie de la ora 07,00 până la ora 18,00 şi de la ora 22,00 până duminică la ora 22,00 (NB: circulaţia autorizată în aceste sâmbete de la orele 18,00 la 22,00)Restricţii suplimentare pot fi introduse sâmbăta 7 februarie datorită Camionatului Mondial de Ski de pe Val d’Isere

Teritoriu:

32

Notă:- Oprirea în zonele de livrare din Paris este limitată la 30 minute.- Utilizarea discului „Livrare de Mărfuri” (Livraison Marchandises)

este obligatorie pentru a indica momentul sosirii şi tipul motorului. Discurile sunt disponibile de la autorităţile oraşului Paris, asociaţiile profesionale, Camera de Comerţ şi inspectoratele de poliţie. Discul trebuie afişat în mod vizibil în spatele parbrizului.

- Pe benzile dedicate autobuzelor, zonelor de livrare sunt pentru opriri limitate şi nu pentru parcare. Ele sunt rezervate exclusiv pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor de profesionişti care utilizează autovehicule de marfă.

- Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la Primăria Parisului, Direcţia de drumuri şi deplasări, Secţiunea staţionare, Bdul Carnot, nr.15, 75012 Paris, tel. + 33 144 67 28 00.

- Această Reglementare se aplică în Paris, dacă nu este prevăzutaltfel de o reglementare specifică.

Livrări autorizate 24h pe zi

Autovehicule Autovehicule cu o suprafaţă mai mică de 29m2

Livrări autorizate De la orele 22,00 la 17,00

Interdicţie Autovehicule cu o suprafaţă mai mică de 29m2 şi cu motor electric, pe gaz sau hibrid sau care îndeplinesc cerinţele Euro 3 (până la 31 decembrie 2008), Euro 4 (de la 1 ianuarie 2009) sau Eruo 5 (de la 1 ianuarie 2010)

RD1508 de la Bellegarde la Annecy RD3508 trecătoarea AnnecyRD3508 de la Annecy la UgineRD1212 de la Ugine la Albertville

Chambery- Annecy – ScientrierA410 de la Scientrier (intersecţia A410/A40) la

Cruseilles (intersecţia de nord A410/A41)A41 nord de la Cruseiiles (intersecţia nord A410/A41) la

intersecţia cu A43 la ChamberyRD1201 între Chambery şi AnnecyRD1203 între Annecy şi Bonneville Grenoble – Chambery A41 sud între Grenoble şi A43 (intersecţia Francin) la

graniţa de nord MontmelianRD1090 între Montmelian (73) şi Pontcharra (38)Derogări: Derogări permanente se aplică (vezi mai jos).

ZILE DE SĂRBĂTOARE 200901 ianuarie, 13 aprilie, 1 mai, 8 mai, 21 mai, 1 iunie, 14 iulie, 15

august, 1 noiembrie, 11 noiembrie, 25 decembrieSURSA: AFTRI, ianuarie 2009

Interdicţii de circulaţie – 2009 – transportul de călători

Interdicţie: Autovehicule destinate transportului a mai mult de opt persoane, fără şofer, care sunt utilizate pentru o operaţiune de transport organizată în principal pentru copii.

Teritoriu: Pe întreaga reţea de drumuri şi autostrăzi din afara zonei formată de departamentul de plecare şi departamentele limitrofe. Pentru autocarele provenind din străinătate, este considerat ca departament de plecare departamentul de intrare în Franţa. Oraşul Paris şi departamentele Hauts de Seine, de la Seine Saint-Denis şi Val de Marne sunt considerate ca fiind un singur departament.

Perioada: Sâmbătele 11 iulie şi 1 august 2009, de la orele 00,00 la 24,00.

vehicule cu o MMA de peste 7,5t, cu excepţia vehiculelor speciale şi celor agricole

Zona: Următoarele secţiuni ale reţelei de autostrăzi din regiunea Ile-de

France:A6a, A6b - între şoseaua de centură Paris şi autostrăzile A6 şi A10 (Wissous)A106 - între autostrada A6b şi aeroportul OrlyA6 - între autostrada A6a-A6b şi RN104 (Lisses)A10 - între autostrada A6a-A6b şi RN20 (Champlan)A13 - între şoseaua de centură Paris şi şoseaua de racord Poissy-

Orgeval A12 - între autostrada A13 (Rocquencourt) şi RN10 (Montigny-le-Bretonneux)

Interdicţii Din Paris Vineri 16.00-21.00

Ajunul sărbătorilor legale 16.00-24.00 Sâmbătă 10.00-18.00 şi 22.00-24.00

Duminica şi în zilele de sărbătoare legală 00.00-24.00Spre Paris

Sâmbătă şi în ajunul unei sărbători legale 22.00-24.00Dumincă sau sărbătoare legală 00.00-24.00Luni sau următoarea zi după 06.00-10.00sărbătoarea legală

RESTRICŢII LOCALE – PARIS Această reglementare privind librarea şi încărcarea mărfurilor se

aplică operatorilor profesionişti de transport care transportă o livrare şi/sau încarcă mărfuri în Paris; companii care transportă, livrează sau încarcă mărfuri în cadrul activităţii lor; persoane care ocazional transferă mărfuri.

RESTRICŢII LOCALE - ILE-DE-FRANCEAutovehicule: camioane şi combinaţii de

Autovehicule Autovehicule cu o suprafaţă de 43m2 sau mai puţin

Livrări autorizate De la orele 22,00 la 07,00

Derogare permanentă Autovehicule utilizate pentru următoarele funcţiuni:- Camionete pentru servicii de securitate- aprovizionarea pieţelor- livrări de făină- cisterne- vehicule care transportă maşini- vehicule care transportă materiale la sau de la şantiere de construcţii- vehicule de întreţinere a drumurilor- colectarea gunoiului- vehicule pentru mutat

33Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

7. Interdicţii de circulaţie - 2009În următoarele ţări, traficul internaţional al autovehiculelor

de transport marfă nu este supusă nici unei interdicţii de circulaţie la sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare:

6. RUSIA

Biroul IRU din Moscova ne-a informat că începând cu 1 februarie 2009 va fi introdusă o taxă de utilizare a drumurilor în Federaţia Rusă, pentru camioanele peste 3,5 t înregistrate în 29 de ţări. Vă transmitem ataşat traducerea neoficială în lb.engleză şi franceză a documentului cu informaţii referitoare la procedurile de plată, sumele taxate şi ţările avute în vedere.

România se află pe lista celor 29 de ţări ai căror cărăuşi sunt taxaţi pentru utilizarea drumurilor în Federaţia Rusă.

Sumele taxate:

Perioada în care vehicu-lul se află în Federaţia Rusă

Valoarea taxei, în ruble ruseşti

1 an 60.0001 lună 5.0001 săptămână 1.1541 zi 385

Albania KuweïtArmenia LetoniaAzerbaïdjan LituaniaBelarus Macedonia (FYROM)Belgia MoldovaBosnia- Herzegovina

Norvegia

Cipru UzbekistanDanemarca OlandaEstonia RusiaFinlanda Serbia şi MuntenegruGeorgia SuediaIran TadjikistanIrlanda TurkmenistanKazakhstan Turcia

Kirghizistan Ucraina

Noutăţi legislative

1. HOTĂRÂRE nr. 1697 din 17 decembrie 2008 privind aprobarea nivelurilor impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aplicabile în anul fiscal 2009

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 873 din data de 23 decembrie 2008

Textul integral al Hotărârii se găseşte pe site-ul UNTRR www.untrr.ro la Noutăţi.

2. ORDIN nr. 113 din 17 decembrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 886 din data de 29 decembrie 2008.

Textul integral al Hotărârii se găseşte pe site-ul UNTRR www.untrr.ro la Legislaţie – Diverse.

3. ORDIN nr. 62 din 30 decembrie 2008 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 245/2008 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 27 din data de 14 ianuarie 2009

Textul integral al Ordinului se găseşte pe site-ul UNTRR www.untrr.ro la Legislaţie – Infrastructură

4. ORDIN nr. 1548 din 17 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 42/2006 privind condiţiile de pregătire profesională iniţială şi continuă a anumitor categorii de conducători auto şi a anexei la Ordinul ministrului transporturilor nr. 794/2007 pentru aprobarea Normelor de autorizare a centrelor de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 32 din data de 16 ianuarie 2009

Textul integral al Ordinului se găseşte pe site-ul UNTRR www.untrr.ro la Legislaţie – Pregătire profesională

5. ORDIN nr. 1566 din 22 decembrie 2008 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 3 ianuarie 2009.

Textul integral al Ordinului se găseşte pe site-ul UNTRR www.untrr.ro la Legislaţie – Legislaţie - RNTR

6. HOTĂRÂRE nr. 1373 din 28 octombrie 2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 749 din data de 6 noiembrie 2008

Textul integral al Ordinului se găseşte pe site-ul UNTRR www.untrr.ro la Legislaţie – Legislaţie - Infrastructură

SURSE:Asociaţile membre IRU, decembrie 2008 – ianuarie 2009

34

PARTENER OFICIAL

IMPORTATORPIESE ORIGINALE

35Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

36

În aceastã rubricã dorim sã prezentãm transporta-torilor şi publicului larg, inclusiv autoritãţilor, situaţii actuale întâlnite pe drumurile din România. Astfel transportatorii vor cunoaşte mai bine zonele pericu-loase şi vor putea evita pericolele, pânã autoritãţile vor putea reacţiona. Gropi, denivelãri, marcaje rutiere necorelate sau expirate (dupã terminarea lucrãrilor, cel mai frecvent dungile galbene pentru devierea circulaţiei rãmân pe şosea) sunt elemente care pun în pericol viaţa şi siguranţa celor din trafic.

Aşteptãm pozele dumneavoastrã cu situaţii întâlnite pe drumurile din România pe adresa [email protected] pentru a fi publicate în cadrul rubricii „Drumurile noastre toate!“

„Drumurile noastre toate!“Se vor întâlni vreodatã cu autostrãzile din UE?

DRUM EUROPEAN SIBIU-VÂLCEA

http://speedcams.tehnoplus.net/sc_download/Camere_GATSO_RO_active.htmCuprinde toate camerele cunoscute ca fiind montate pe teritoriul României, indiferent dacă acestea sunt în curs de mon-tare, funcţionale, defecte sau false. Nu sunt incluse camerele demontate.

Camerele/radarele fixe instalate în România

Judeţ Localitate Fabricant, model şi tip cameră Limită viteză

Arad Săvârşin VITRONIC, model PoliScan speed Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli

50

Argeş Mărăcineni GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Argeş Bascov GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Argeş Piteşti GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Argeş Piteşti GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Bacău Bacău CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bacău Nicolae Bălcescu CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bacău Nicolae Bălcescu CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bacău Bogdan Vodă CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bacău Bogdan Vodă CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bihor Tinăud CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bihor Aleşd CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bihor Sântion CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bihor Borş CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bihor Sânmartin CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Bihor Sânmartin CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Brăila Viziru-Însurăţei CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 100Brăila Barăganul-Însurăţei CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 100

Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România 37

Brăila Însurăţei CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Brăila Însurăţei CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Brăila Însurăţei CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Caraş-Severin Buchin CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Caraş-Severin Buchin CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Caraş-Severin Constantin Daicov-

iciu CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Caraş-Severin Constantin Daicov-iciu

CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Caraş-Severin Sacu CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Cluj Căpuşu Mare CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Cluj Păniceni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Cluj Căpuşu Mare CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Cluj Izvoru Crişului CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Cluj Izvoru Crişului CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Cluj Poieni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Cluj Poieni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Cluj Copăceni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 70Cluj Tureni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 70Cluj Tureni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 70Cluj Mărtineşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Cluj Tureni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 70Cluj Mărtineşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Covasna Sântionlunca CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Covasna Ozun CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Covasna Chilieni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Giurgiu Daia CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Giurgiu Daia CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Giurgiu Remuş CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Giurgiu Remuş CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Giurgiu Ghimpaţi CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Giurgiu Valea Plopilor CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Giurgiu Slobozia CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Ialomiţa Cotorca GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp,

senzor microunde în banda K 50

Ialomiţa Coşereni GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Ialomiţa Coşereni GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Ialomiţa Slobozia GATSOmeter, model DRCS/Radar 24 (FIP), cameră foto 2Mp, senzor microunde în banda K

50

Ilfov Baloteşti GATSOmeter, model GTC-D, cameră foto color 2Mp (1200x1600), cu senzor buclă inductivă tip GLD4-2S

70

38

Ilfov Lupăria GATSOmeter, model GTC-D, cameră foto color 2Mp (1200x1600), cu senzor buclă inductivă tip GLD4-2S

70

Maramureş Buzeşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Maramureş Sârbi CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Maramureş Giuleşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Maramureş Berbeşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Maramureş Seini CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Maramureş Seini CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mehedinţi Argineşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mehedinţi Butoieşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mehedinţi Argineşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mehedinţi Tâmna CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Mehedinţi Faţa Cremenii CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mehedinţi Tâmna CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Mureş Cristeşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mureş Fântânele CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mureş Sângeorgiu de Pădure CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Mureş Vânători CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Neamţ Dumbrava Roşie CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Neamţ Dumbrava Roşie CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Neamţ Săvineşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Prahova Bărcăneşti GATSOmeter, model GTC-D, cameră foto color 2Mp (1200x1600), cu senzor buclă inductivă tip GLD4-2S

70

Prahova Ghioşeşti GATSOmeter, model GTC-D, cameră foto color 2Mp (1200x1600), cu senzor buclă inductivă tip GLD4-2S

70

Prahova Puchenii Mari GATSOmeter, model GTC-D, cameră foto color 2Mp (1200x1600), cu senzor buclă inductivă tip GLD4-2S

70

Prahova Sinaia GATSOmeter, model GTC-D, cameră foto color 2Mp (1200x1600), cu senzor buclă inductivă tip GLD4-2S

70

Satu Mare Ciuperceni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Satu Mare Ciuperceni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Satu Mare Paulian CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Satu Mare Doba CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Satu Mare Supuru de Jos CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Satu Mare Supuru de Sus CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sibiu Cristian FALSĂ, imită camera VITRONIC, model PoliScan speed

Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli 50

Sibiu Apoldu de Sus FALSĂ, imită camera VITRONIC, model PoliScan speed Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli

50

Sibiu Săcel VITRONIC, model PoliScan speed Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli

50

Sibiu Boiţa FALSĂ, imită camera VITRONIC, model PoliScan speed Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli

70

Sibiu Tălmaciu 2 FALSĂ, imită camera VITRONIC, model PoliScan speed Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli

70

39Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

Sibiu Veştem FALSĂ, imită camera VITRONIC, model PoliScan speed Fixed, senzor LIDAR, 2 camere foto A/N 4Mpixeli

100

Suceava Drăguşeni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Drăguşeni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Drăguşeni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Dumbrăveni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Dumbrăveni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Dumbrăveni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Dumbrăveni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Roşiori CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Suceava Roşiori CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sălaj Bobota CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sălaj Sălăjeni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sălaj Bârsău Mare CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sălaj Ileanda CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sălaj Sânmihaiu Almaşului CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Sălaj Sâncraiu Almaşului CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Dumbrăveni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Dumbrăveni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Goleşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Goleşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Haret CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Pufeşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vrancea Călimăneşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vâlcea Bujoreni CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 40Vâlcea Gura Văii CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vâlcea Câinenii Mari CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vâlcea Robeşti FALSĂ, imită camera CODEC, model C01, senzor microunde

în banda K 40

Vâlcea Ioneşti CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50Vâlcea Milcoiu CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 40Vâlcea Slătioara CODEC, model C01, senzor microunde în banda K 50

Note: - Camerele sunt sortate în următoarea ordine: Judeţ, Locali-tate - În acest tabel sunt doar camerele care au starea "Verificată", "Confirmată" sau "Aşteaptă Confirmarea" setată în baza de date. - Camerele pot fi descărcate în diverse formate (iGO/Mio/Garmin/TomTom/etc.) de pe site-ul SpeedCams România (speedcams.tehnoplus.net). - Acest tabel reprezintă situaţia curentă (la zi) a bazei de date

şi este actualizat la data de: 2009-01-22 19:00:31. Actualiza-rea are loc odată cu fişierele cu camere pentru GPS-uri. - Aceste date şi informaţii sunt protejate de legea dreptului de autor şi copierea, utilizarea, prelucrarea, publicarea sau distribuţia lor prin orice mijloace este interzisă fără un acord scris din partea SpeedCams România şi fără a preciza în mod clar şi vizibil de unde provin (SpeedCams România).

Radu DINESCUSecretar General

40

Staţiile de spălare a autovehiculelor de transport mărfuri periculoase, din Europa, ediţia 2008.

• Fişe de siguranţă pentru şoferii profesionişti, pregătite cu sprijinul IRU si al Ministerului Tran-sporturilor din România, pentru o bună informare a conducătorilor auto. Fişele sunt plastifiate, pentru a fi rezistente la utilizare intensivă de către conducătorii auto, fiind un instrument util la bordul vehiculului, care îi ajută pe şoferii profesionişti să preîntâm-pine o serie de evenimente şi să crească siguranţa rutieră, oferind sfaturi utile cu privire la verificările necesare cursei şi la comportamentul prudent în trafic: * Fişa de securitate a şoferului de camion; * Fişa de securitate a şoferului de autocar; * Fişa de securitate a şoferului de taxi; * Fişa de securitate rutieră în tuneluri pentru şoferii profesionişti.

Fişa de securitate a şoferului de camion

Fişa de securitate a şoferului de taxi

Fişa de securitate a şoferului profe-sionist pentru circulaţia prin tuneluri

Fişa de securitate a şoferului de autocar

Publicaţii UNTRR

• Broşura IRU "Ştiaţi că? - date despre tran-sportul rutier şi petrol", oferind informaţii deo-sebit de interesante cu privire la consumul de petrol şi eficienţa noilor tehnologii, alternativa bio-combustibililor, dimensiunea taxelor guvernamentale în preţul motorinei, rolul transporturilor rutiere într-o economie globalizată.

Autobuzele in slujba transportului public rutier si turistic

41Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

Publicaţii UNTRR

• Linii directoare IRU in materie de siguranţă pentru trans-portul de persoane: un ghid util destinat transportatorilor şi şoferilor de autobuze, autocare şi taxiuri, cuprinzând recomandări şi instrucţiuni vo-luntare în materie de siguranţă rutieră şi securitate a şoferilor, pasagerilor şi vehiculului, adoptate de membrii Consi-liului de Transport Persoane al Uniunii Internaţionale a Transporturilor Rutiere - IRU.

•Biblia Transporturilor 2008: peste 1000 de pagini cu texte legislative, oferind o colecţie completă de legislaţie specifică transporturilor rutiere, pregătită şi promovată în parteneriat de către UNTRR, cu sprijinul Minis-trului Transporturilor, domnul Lu-dovic Orban.Preţul publicaţiei este de 99 RON (TVA inclus), UNTRR asi-gurând gratuit membrilor sãi ex-pedierea poştalã.Poate fi comandatã acum la sediul UNTRR din Bucureşti şi la birourileUNTRR din ţarã. Preţul publicaţiei este de 99 RON (TVA inclus), UN-TRR asigurând membrilor sãi expe-dierea poştalã gratuitã.

• Logistica, distribuţia şi transportul mărfurilor - prezintă situaţii şi recomandări care tratează schim-burile şi transporturile internaţionale

Ghid al Pictogramelor Tahografului Digital si al Rapoartelor Imprimate

Reguli privind orele de conducere ale soferilor in UE

Pliante şi stickere pregătite cu spri-jinul Asociaţiei Transportatorilor de Marfă din Marea Britanie (FTA), prezen-tând sintetic şi explicit principa-lele cerinţe ale reglementărilor sociale europene, pentru o mai buna informare si reamintire a conducătorilor auto: * Pliantul "Re-guli cu privire la orele de condus şi timpul de lucru al şoferilor în UE"; * Pliantul "Ghid al Picto-gramelor Taho-grafului Digital şi al Rapoartelor Imprimate"; * Sticker-ul "Reguli cu privire la orele de condus ale şoferilor în UE; * Sticker-ul "Lista zilnică de verificare a vehiculului";

• Bazele exploatării autove-hiculelor de marfă în trafic intern şi internaţional - un ghid necesar oricărui operator de transport care nu a mai efectuat sau care efectuează transporturi auto.

Recomandările europene privind cele mai bune practici în dome-niul securizării încărcăturii pen-tru transportul rutier- Ediţia a doua -

42

Diagramatahograf,

Kienzle

Diagramatahograf,

Siemens VDO

Diagramatahograf,Siemens VDO

Stingãtorauto

Triunghire�ectorizant

Trusasanitarã

Benzire�ectorizante

Vestãre�ectorizantã

Chingã�xare marfã

Suport numãr

Harta Europapliatã

43Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

Diagramatahograf,

Kienzle

Diagramatahograf,

Siemens VDO

Diagramatahograf,Siemens VDO

Stingãtorauto

Triunghire�ectorizant

Trusasanitarã

Benzire�ectorizante

Vestãre�ectorizantã

Chingã�xare marfã

Suport numãr

Harta Europapliatã

M/UERIMUNED

PRESPECIALPENTRUMEMBRIIUNTRR

ERPVÂNZAREFÃRÃ TVA FÃRÃ TVA

ãtalerp tp orue 2,3 digir tp orue 0,31ãtalerp tp orue 2,3 digir tp orue 0,3

)* EBLA ETNAZIROTCELFER IZNEB )* ENEBLAG ETNAZIROTCELFER IZNEB 2

34

5 6 7 8 9

31

51

71819102122232

627282920313233343

PRODUSE SPECIFICE TRANSPORTULUI -COMERCIALIZATE DE UNTRR - IUNIE 2008

Pentru r suplimentare ne contacta la tel.: 021 336 77 88 sau 021 337 46 08,(Monica Trache), fax: 021 335 48 25,

sau la sediul UNTRR din strada Vãcãrescunr. 60, sector 4, Bucur

*) Plata se face în RON la cursul BNR din data Pr negociabil la mari (>10 role).**) trusã sanitarã, triunghi r stingãtor auto, vestã r Oferta este valabilã în limita stocului disponibil iar

pr de vânzare nu include cheltuielile de transport SPECIALE PENTRU MEMBRII UNTRR CU LA ZI

83,19 ron

4,2 ron25,21ron1.68 ron56.30 ron63.03 ron1.68 ron8.40 ron24.37 ron24.37 ron0.63 ron37.82 ron8.40 ron8.40 ron21.01 ron8.40 ron8.40 ron92.44 ron69.75 ron26.89 ron37.82 ron0.80 ron8,40 ron9,24 ron42.02 ron3.36 ron22.69 ron663.87 ron42.02 ron14.29 ron84.03 ron32.77 ron15.97 ron24.37 ron24.37 ron

BIBLIA TRANSPORTURILOR 2008BROSURA-TIMPI DE CONDUCERESI DE ODIHNABROSURA -STATII CURATARE CISTERNE TRANSPORT ADRCERTIFICAT DE AGREERECHINGA FIX MARFA 5T/10MCHINGA FIX MARFA 5T/12MCONVENTIE CMRCONVENTIE TIRDIAGRAME TAHOGRAF KIENZLE 140 km/hDIAGRAME TAHOGRAF KIENZLE 180 km/hDIAGRAME VACANTA KIENZLEROLE - TAHOGRAF DIGITAL KIENZLEFOI PARCURS INTERNFOI PARCURS EXTERNHARTA PERETEHARTA EUROPA PLIATAHARTA ROMANIA PLIATAPLACI IDENTIFICARE VEHICUL LUNGPLACI IDENTIFICARE VEHICUL SCURTPLACI TIR MICI 200*250PLACI TIR 400*565SCRISOARE DE TRANSPORT (CMR)CMR 3 FOI CMR UNIVERSALSTINGATOR AUTOSUPORT NUMARTRIUNGHI REFLECTORIZANTTRUSA ADRTRUSA SANITARAVESTA FLUORESCENTA

ROLE - TAHOGRAF DIGITAL HAUGDIAGRAME TAHOGRAF HAUG 125 km/hDIAGRAME TAHOGRAF HAUG 140 km/hDIAGRAME TAHOGRAF HAUG 180 km/h

mmBUCBUC

BUCBUCBUCBUCCARTECARTECUTIE / 100 FILECUTIE / 100 FILEFOI3 BUC/CUTIECARNET / 100 FILECARNET / 100 FILEBUCBUCBUCSETSETSETSET6 FOI/SETCARNET DE 20 SETURICARNET 50 FOIBUCBUCBUCBUCBUCBUCSET3BUC/CUTIECUTIE / 100 FILECUTIE / 100 FILECUTIE / 100 FILE

83,19 ron

4,2 ron25,21ron1.68 ron56.30 ron63.03 ron1.68 ron8.40 ron24.37 ron24.37 ron0.63 ron37.82 ron8.40 ron8.40 ron21.01 ron8.40 ron8.40 ron92.44 ron69.75 ron26.89 ron37.82 ron0.67 ron8,40 ron9,24 ron29.41 ron3.36 ron18.49 ron663.87 ron32.77 ron12.61 ron84.03 ron32.77 ron15.97 ron24.37 ron24.37 ron

NR. CRT. DENUMIRE U/M

Preţ de vânzarePreţuri speciale pentru

membrii UNTRR cu cotizaţia la zi

PRET RON VANZARE

CU TVA

PRET RON VANZARE

CU TVA

PRET RON VANZARE FARA TVA

PRET RON VANZARE CU

TVA

1 BENZI REFLECTORIZANTE ALBE *) m 2,55 euro pt rigid 2,75 euro

pt prelata

2,50 euro pt rigid 2,70 euro pt prelata2 BENZI REFLECTORIZANTE GALBENE *) m

3 BIBLIA TRANSPORTURILOR 2008 BUC 86.55 103.00 83.19 99.004 BROSURA-TIMPI DE CONDUCERE SI DE

ODIHNABUC 5.04 6.00 4.20 5.00

5 BROSURA -STATII CURATARE CISTERNE TRANSPORT ADR

BUC 26.89 32.00 25.21 30.00

6 CERTIFICAT DE AGREERE BUC 2.10 2.50 1.68 2.007 CHINGA FIX MARFA 5T/10M BUC 58.82 70.00 56.30 67.008 CHINGA FIX MARFA 5T/12M BUC 65.55 78.00 63.03 75.009 CONVENTIE CMR CARTE 2.10 2.50 1.68 2.00

10 CONVENTIE TIR CARTE 8.40 10.00 8.40 10.0011 DIAGRAME TAHOGRAF HAUG 125 km/h CUTIE / 100 FILE 16.81 20.00 15.97 19.0012 DIAGRAME TAHOGRAF HAUG 140 km/h CUTIE / 100 FILE 26.05 31.00 24.37 29.0013 DIAGRAME TAHOGRAF HAUG 180 km/h CUTIE / 100 FILE 26.05 31.00 24.37 29.0014 DIAGRAME TAHOGRAF HAUG DE VA-

CANTACUTIE / 100 FILE 65.55 78.00 63.03 75.00

15 FOI PARCURS INTERN CARNET / 100 FILE 8.40 10.00 8.40 10.0016 FOI PARCURS EXTERN CARNET / 100 FILE 8.40 10.00 8.40 10.0017 HARTA PERETE BUC 21.01 25.00 21.01 25.0018 HARTA EUROPA PLIATA BUC 9.24 11.00 8.40 10.0019 HARTA ROMANIA PLIATA BUC 9.24 11.00 8.40 10.0020 PLACI IDENTIFICARE VEHICUL LUNG SET 96.64 115.00 92.44 110.0021 PLACI IDENTIFICARE VEHICUL SCURT SET 71.43 85.00 69.75 83.0022 PLACI TIR MICI 200*250 SET 29.41 35.00 26.89 32.0023 PLACI TIR 400*565 SET 40.34 48.00 37.82 45.0024 ROLE - TAHOGRAF DIGITAL HAUG 3BUC/CUTIE 25.21 30.00 21.01 25.0025 ROLE - TAHOGRAF DIGITAL DAKO 3BUC/CUTIE 21.01 25.00 17.65 21.0026 SCRISOARE DE TRANSPORT (CMR) - 6 FOI/

SETCARNET DE 10 SETURI 8.40 10.00 7.14 8.50

27 SCRISOARE DE TRANSPORT (CMR) - 3 FOI/SET

CARNET DE 20 SETURI 8.40 10.00 7.14 8.50

28 SCRISOARE DE TRANSPORT (CMR) UNIVERSALĂ

CARNET 50 FOI 10.08 12.00 9.24 11.00

29 SUPORT NUMAR BUC 3.78 4.50 3.36 4.00

30 TRIUNGHI REFLECTORIZANT BUC 21.01 25.00 18.49 22.00

31 TRUSA ADR** BUC 672.27 800.00 663.87 790.0032 TRUSA SANITARA BUC 37.82 45.00 32.77 39.0033 VESTA FLUORESCENTA BUC 14.29 17.00 12.61 15.00

PRODUSE SPECIFICE TRANSPORTULUI - COMERCIALIZATE DE UNTRR

Produse comercializate prin UNTRR

*) Plata se face în RON la cursul BNR din data plăţii. Preţ negociabil la cantităţi mari (>10 role). **) Conţine: trusă sanitară, triunghi reflectorizant, stingător auto, vestă reflectorizantă. Oferta este valabilă în limita stocului disponibil iar preţul de vânzare nu include şi cheltuielile de transportNOUTATI: PREŢURI SPECIALE LA TOATE PRODUSELE, PENTRU MEMBRII UNTRR CU COTIZAŢIA LA ZI.

Acum şi on line - http://magazin.untrr.ro/ Pot fi comandate şi livrate prin curier în orice punct din ţară

NOU

44

Bază Prevedere

Index 1990 – Trim.I 2009 – Trim. I 2010 – Trim.I

Categorie Index Valoare Index Valoare Index Valoare

Transport rutier de mărfuri (Milioane tone) 100,0 44,8 179,52 80,4 182,1 81,5

PIB ($ Miliard) 100,0 39,4 145,9 57,4 146,7 57,8

Înmatriculare Camion (Numarul Înmatriculării) 100,00 1937 125,79 2436 125,68 2434

Bază Prevedere

Index 1990 – Trim.I 2009 – Trim. I 2010 – Trim.I

Categorie Index Valoare Index Valoare Index Valoare

Transport rutier de mărfuri (Milioane tone) 100 82,0 113,3 93,0 114,6 94,0

PIB ($ Miliard) 100 47,4 142,0 67,3 142,9 67,7

Înmatriculare Camion (Numarul Înmatriculării) 100 2895 97,30 2817 97,21 2815

Bază Prevedere

Index 1990 – Trim.I 2009 – Trim. I 2010 – Trim.I

Categorie Index Valoare Index Valoare Index Valoare

Transport rutier de mărfuri (Milioane tone) 100 107,4 100,0 107,4 101,4 108,9

PIB ($ Miliard) 100 55,9 126,3 70,5 127,1 71,0

Înmatriculare Camion (Numarul Înmatriculării) 100 1402 71,22 999 71,10 997

Indicatori transport rutier pentru Austria

Indicatori transport rutier pentru Belgia

Indicatori transport rutier pentru Elveţia

Trim.I 2009 - Prevedere

Trim.I 2009 - Prevedere

Trim.I 2009- Prevedere

Indici IRU

Datele statistice privind Transportul de mărfuri şi pasageri în ianuarie – septembrie 2008, tipărite în Buletinul nostru infor-mativ din luna ianuarie, pag. 42-43, se referă la Republica Moldova.

45Buletin informativ al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România

Evoluţia principalelor valute19 decembrie 2008 - 19 ianuarie 2009

Preţul litrului de motorină la pompă 19 ianuarie 2009 (în euro)

DATA EUR USD CHF EUR/USD

EUR/CHF

19 dec.2008 3.9497 2.8194 2.5617 1.4009 1.5418

22 dec.2008 3.9305 2.8066 2.5603 1.4004 1.5352

23 dec.2008 3.9297 2.8085 2.5789 1.3992 1.5238

24 dec.2008 3.9649 2.8353 2.6293 1.3984 1.5080

29 dec.2008 3.9964 2.7923 2.6684 1.4312 1.497730 dec.2008 3.986 2.8054 2.6715 1.4208 1.4920

31 dec.2008 3.9852 2.8342 2.6717 1.4061 1.4916

5 ian.2009 4.0296 2.9427 2.6745 1.3694 1.5067

6 ian.2009 4.0629 3.0341 2.711 1.3391 1.4987

7 ian.2009 4.072 2.9897 2.7111 1.3620 1.5020

8 ian.2009 4.1385 3.0468 2.7661 1.3583 1.4961

9 ian.2009 4.2127 3.0729 2.8154 1.3709 1.4963

12 ian.2009 4.2684 3.1842 2.8446 1.3405 1.5005

13 ian.2009 4.2985 3.2334 2.8921 1.3294 1.4863

14 ian.2009 4.2772 3.2316 2.8976 1.3236 1.4761

15 ian.2009 4.2764 3.2491 2.8991 1.3162 1.4751

16 ian.2009 4.2655 3.2139 2.8732 1.3272 1.4846

19 ian.2009 4.2917 3.2336 2.8824 1.3272 1.4889

Ţara Preţ fără taxe Accize

Preţ fără

TVA

% taxe speci-

ficeTVA

Valoar-ea

TVA

Preţ cu toate taxele

incluse

% (Ac-cize + TVA)

Indice al preţului

fără TVA

(Franţa = 100)

GERMANIA 0.4262 0.4704 0.8966 52.5% 19.0% 0.170 1.0670 60.1% 107.71AUSTRIA 0.4111 0.3864 0.7975 48.5% 20.0% 0.160 0.9570 57.0% 95.80BELGIA 0.4190 0.3179 0.7369 43.1% 21.0% 0.155 0.8917 53.0% 88.53

BULGARIA 0.3814 0.3068 0.6882 44.6% 20.0% 0.138 0.8259 53.8% 82.67CIPRU 0.4178 0.2557 0.6735 38.0% 15.0% 0.101 0.7745 46.1% 80.91

DANEMARCA 0.4281 0.3665 0.7946 46.1% 25.0% 0.199 0.9933 56.9% 95.46SPANIA 0.4486 0.3020 0.7506 40.2% 16.0% 0.120 0.8707 48.5% 90.17

ESTONIA 0.3981 0.3301 0.7282 45.3% 18.0% 0.131 0.8592 53.7% 87.47FINLANDA 0.5084 0.3301 0.8385 39.4% 22.0% 0.184 1.0229 50.3% 100.73

FRANŢA 0.4045 0.4279 0.8324 51.4% 19.6% 0.163 0.9956 59.4% 100.00GRECIA 0.4941 0.2930 0.7871 37.2% 18.0% 0.142 0.9288 46.8% 94.56

UNGARIA 0.4181 0.3762 0.7943 47.4% 20.0% 0.159 0.9532 56.1% 95.42IRLANDA 0.4410 0.3681 0.8091 45.5% 21.0% 0.170 0.9790 55.0% 97.19

ITALIA 0.4688 0.4230 0.8918 47.4% 20.0% 0.178 1.0701 56.2% 107.13LETONIA 0.4466 0.2530 0.6996 36.2% 18.0% 0.126 0.8255 45.9% 84.04

LITUANIA 0.4537 0.2743 0.7279 37.7% 18.0% 0.131 0.8590 47.2% 87.44LUXEMBURG 0.4087 0.3020 0.7107 42.5% 15.0% 0.107 0.8173 50.0% 85.37

MALTA 0.5066 0.2455 0.7521 32.6% 18.0% 0.135 0.8875 42.9% 90.35OLANDA 0.4548 0.4108 0.8656 47.5% 19.0% 0.164 1.0300 55.8% 103.98POLONIA 0.3696 0.3610 0.7306 49.4% 22.0% 0.161 0.891 58.5% 87.76

PORTUGALIA 0.4377 0.3644 0.8021 45.4% 20.0% 0.160 0.963 54.5% 96.36

CEHIA 0.4136 0.4078 0.8214 49.6% 19.0% 0.156 0.977 57.7% 98.67ROMÂNIA 0.4348 0.2619 0.6967 37.6% 19.0% 0.132 0.829 47.6% 83.70

REGATUL UNIT 0.3676 0.6321 0.9997 63.2% 17.5% 0.175 1.175 68.7% 120.09

SLOVACIA 0.4246 0.4783 0.9029 53.0% 19.0% 0.172 1.074 60.5% 108.46SLOVENIA 0.3838 0.3020 0.6858 44.0% 20.0% 0.137 0.823 53.4% 82.39

SUEDIA 0.4017 0.4449 0.8466 52.6% 25.0% 0.212 1.058 62.0% 101.70

După mai bine de un secol de existenţă, ca produs indus-trial, şi un efort imens de dezvoltare, cu cheltuieli uriaşe, poate cele mai mari din domeniul civil, automobilul – şi în particular autoturismul - a devenit mai sigur, mai economic şi mai puţin poluant, mai confortabil, astfel încât este greu să ne închipuim cum am putea trăi fără el.

Există însă şi un revers al medaliei: autoturismul devine tot mai greu, mai complicat şi mai scump, iar în circulaţia urbană, foarte greu de suportat: blocaje interminabile – pes-te tot, nu numai la noi – poluare locală foarte periculoasă (care afectează serios până şi coeficientul de inteligenţă a copiilor) parcare de multe ori imposibilă; la toate acestea se adaugă şi pericolul dispariţiei, estimată la jumătatea seco-lului, a hidrocarburilor, din care automobilul roade copios, contribuţia, care nu mai poate fi suportată, a automobilu-lui, prin emisiile sale de gaze de seră – CO2 - la deranjarea echilibrului natural şi la accelerarea procesului de schimbări climatice greu de suportat atât de către oameni cât şi de către planetă. Iar acum, colac peste pupăză, piaţa auto care în ul-

timii ani o cam luase razna, şi-a pierdut vigoarea, datorită crizei financiare !?, iar o parte din industria auto intră în colaps.

In aceste condiţii se pune tot mai des întrebarea: evoluează automobilul in direcţia corectă, sau merge într-o direcţie greşită? Iar dacă direcţia este greşită care ar putea fi cauzele şi ce se poate face pentru a se evita un dezastru?

În ultimul timp se aud tot mai multe voci, inclusiv ale unor specialişti şi creatori de modele noi, care susţin că autotu-rismul este tot mai greu, tot mai sofisticat şi mai scump, iar multe autoturisme au un consum de carburant mare, ajun-gând până la 15-20 l/100 km, deja inacceptabil.

Dacă aşa stau lucrurile, tocmai aici pot fi căutate şi cauzele îngustării pieţei auto care pare saturată, numărul celor care îşi pot permite asemenea automobile reducându-se în mod permanent.

În acelaşi timp piaţa unor ţări emergente (îndeosebi a gru-pului BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) care însumează aproape jumătate din populaţia globului pământesc, pare

Automobilul – încotro?

46

automobilului;- permite o economie considerabilă de energie prin elimi-

narea mersului în gol la culoarea roşie a semaforului şi recu-perarea energiei de frânare, ambele aducând o economie de 20% - 30% din consumul de energie în traficul urban nor-mal şi mai mult în traficul urban actual, deseori blocat.

- propulsia electrică este complet ecologică şi asigură o po-luare zero şi zero emisii de CO2, precum şi eliminarea con-sumului de hidrocarburi, care sunt înlocuite cu hidrogen.

Evident că există şi unele probleme complicate, lega-te îndeosebi de producerea ecologică a hidrogenului, cu randamente şi la preţuri rezonabile, stocarea lui pe vehicul în condiţii de siguranţă, crearea unui sistem de alimen-tare cu hidrogen în zonele în care circulă aceste vehicule şi distribuţia hidrogenului comprimat în staţiile de alimentare cu carburanţi. Dar şi în acest domeniu s-au realizat progrese deoarece în prezent s-a început o exploatare comercială experimentală, în California, fiind deja livrate recent primele cinci vehicule FCEV (Fuel Cell Electric Vehicle) Hyundai – Coreea, din lotul de vehicule echipate cu motoare electrice şi pile de combustibil, alimentate cu hidrogen precum şi s-a început crearea reţelei locale de distribuţie a hidrogenului.

Mai realistă însă pare etapa intermediară cu vehicule cu propulsie hibridă, care deşi nu pot satisface integral condiţiile enunţate pentru autoturismele urbane de foarte mică capacitate, destinate ţărilor emergente şi - aşa cum se preconizează - şi în unor ţări europene, pot asigura randa-mente mult superioare celor actuale şi pot fi introduse rapid pe piaţă. De asemenea foarte promiţătoare, în viitorul ime-diat, poate căpăta amploare, alimentarea motorului cu ar-dere internă, cu gaz natural (există rezerve pentru peste 65 de ani) precum şi alimentarea cu biocarburanţi.

Esenţial este faptul că există o puternică mişcare pen-tru promovarea autoturismului urban de mică capacitate, procesul de cercetare - dezvoltare şi chiar de exploatare comercială experimentală este în curs iar experienţa şi teh-nologia avansată a marilor firme din ţări dezvoltate precum şi investiţiile necesare în acest scop pot fi asigurate, datorită interesului acestor firme de a crea noi pieţe de desfacere pentru automobile şi a depăşi criza actuală din industria de automobile.

Progresul mai rapid spre automobilul urban mic şi eco-nomic poate fi sprijinit şi prin stabilirea prin reglementările internaţionale ECE –ONU şi Directivele UE, a unor cerinţe diferenţiate, mai favorabile, pentru autoturismul ur-ban (similar cu distincţia vizând autobuzele urbane şi cele interurbane) precum şi a unor facilităţi pentru introduce-rea autoturismelor de foarte mică capacitate, care oricum au un consum energetic şi emisii de CO2 mult sub limitele minime stabilite, astfel încât firmele care produc aseme-nea vehicule să nu plătească penalităţi ci dimpotrivă să fie stimulate material, din fonduri pentru protecţia mediului, prin noua directivă în curs de adoptare pentru combaterea schimbărilor climatice.

Dr. Ing. Cornel Armand Vladu <[email protected]>

capabilă să absoarbă un număr tot mai mare de automobile, dar altfel concepute .

Ele trebuie să fie mai mici, mai uşoare, mai simple şi mai ieftine şi cu un consum energetic redus. Concret, caracteris-ticile principale ar putea fi exprimate astfel:

- să aibă 2 sau 4 locuri; - o greutate proprie care nu depăşeşte 450 kg; - să nu coste mai mult de 1500 de Euro, posibilitate

ilustrată prin exemplu micului autoturism indian Tata Na-no (1700 Euro) proiectat în Italia şi realizat cu un sprijin substanţial din partea unora dintre marile firme occidentale, producătoare de automobile şi componente auto, în curs de introducere în producţia de serie, construcţia acestuia, cu motor clasic fiind mult simplificată şi adaptată cerinţelor urbane.

Evident că asemenea caracteristici nu se pot obţine ime-diat, fără cheltuieli însemnate de dezvoltare şi – mai ales – fără a renunţa la unele cerinţe devenite standard pentru autotu-rismele actuale, dar respectând standardele privind siguranţa şi ecologia, chiar şi pe cele ce se prefigurează pen-tru viitor.

În privinţa automobilului actual se nasc câteva întrebări:- în primul rând, de ce trebuie să aibă neapărat 5 – 6 sau 8

locuri, atunci când este cunoscut faptul că, în traficul urban, 90% din timp un autoturism circulă cu numai unul sau doi ocupanţi?

- în al doilea rând, de ce este necesar ca un autoturism urban, care nu are voie să depăşească în oraş 50km/h să aibă motoare imense şi transmisii complicate, grele, având prin construcţie viteze maxime de 180 - 200 km/h? Nu ar putea avea viteze economice până la 50 km/h şi o viteză maximă de 90 km/h, ca şi autocamioanele, pentru a nu în-curca circulaţia nici atunci când se deplasează ocazional pe drumuri naţionale sau autostrăzi ?

- în al treilea rând, motorul cu combustie internă, şi-a atins probabil, după mai mult de un secol de perfecţionare limitele, tot aşa cum motorul cu abur pentru locomotive a revoluţionat calea ferată dar, la un moment dat, a fost în-locuit cum motorul electric, incomparabil mai economic şi mai simplu.

Evident, la automobil problemele sunt mult mai com-plicate, dar treptat, motorul electric, combinat la început, la automobile cu propulsie hibridă, cu un motor cu ardere internă cu benzină, diesel sau mai nou cu hidrogen, iar în etapa a doua, alimentat direct de baterii de acumulatori iar ulterior de o pilă de combustibil, care transformă hidrogenul comprimat la 700 bar (ultimele realizări 350 bar) direct în energie electrică, poate fi un propulsor mult superior.

Propulsia pur electrică are multiple avantaje:- motorul electric are un randament de cca. 85% faţă de

cca. 20% cât are motorul cu combustie internă;- este mai simplu şi mai uşor iar montat direct în roată, de

preferat alimentat cu curent alternativ prin intermediul unui variator de turaţie şi echipat cu un simplu reductor, permite eliminarea ambreiajului, a schimbătorului de viteză şi a dife-renţialului, inclusiv puntea motoare, ceea ce reprezintă o simplificare considerabilă şi reducere substanţială a greutăţii