Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaFacultatea de Istorie şi FilosofieAnul universitar ISemestrul I

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Titlul disciplinei: Logică generalăCodul: HFR0411Numărul de credite: 6Locul de desfăşurare: sala „Florian Ştefănescu-Goangă”, sediul central UBB, et. IProgramarea în orar a activităţilor: miercuri, 10 - 12

II. Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Nume, titlul ştiinţific: Damian Alex. Sergiu, lector univ. dr.Informaţii de contact (adresă e-mail, eventual nr. de telefon): sergiudam@gmail.com

- tel.: 412264, 413701Ore de audienţă: miercuri, 12 – 14

III. Descrierea disciplinei:[Obiectivele cursului/disciplinei, conţinutul acestuia, competenţele dobândite prin absolvirea disciplinei, metodele utilizate în cazul predării, al seminarului sau al lucrărilor practice – 10-20 de rînduri].

După o paralelă între gîndirea discursivă şi gîndirea intuitivă, cursul urmăreşte abordarea principalelor concepte şi teme ale logicii clasice şi ale logicii simbolice cu scopul de a releva rolul esenţial al logicii în asigurarea raţionalităţii. Sunt tratate: definiţii ale logicii; noţiuni de bază ale logicii (formă logică, termen, propoziţie logică, inferenţă, validitate, deducţie, inducţie, argument); principiile logicii, principii prelogice; diferite clase de propoziţii; inferenţe imediate, inferenţe mediate (silogismul); funcţii de adevăr şi principalii functori interpropoziţionali; introducere în logica claselor şi în logica relaţiilor; erori logice.Competenţele dobîndite de studenţi vizează: cunoaşterea exigenţelor şi criteriilor logice în fundamentarea şi vehicularea adevărului; însuşirea unor principii şi reguli de a căror respectare depinde corectitudinea gîndirii raţionale; formarea unei gîndiri critice; înţelegerea faptului că în cadrul unui demers teoretic a proceda raţional înseamnă a construi efortul teoretic în conformitate cu condiţiile logice de raţionalitate, a gîndi necontradictoriu, ordonat şi consecvent. Studiul logicii înlesneşte depistarea erorilor în argumentare, prevenirea explicaţiilor şi argumentelor inconsistente, conferirea unui caracter justificat aserţiunilor şi conduce la dezvoltarea abilităţii de a exprima idei concise şi clare, de a evita ambiguitatea, de a formula argumente riguroase. Toate acestea au implicaţii benefice corespunzătoare asupra luării deciziilor şi asupra acţiunii.Metodele utilizate: în cazul predării – expunerea, iar la seminarii – rezolvarea de exerciţii, problematizarea.

IV. Bibliografia obligatorie:[Datele complete de identificare a lucrărilor fundamentale utilizate în cadrul disciplinei, precizarea locului unde acestea se pot accesa (inclusiv resursele accesibile prin Internet) - max. 10 titluri].

Balaiş, M., Logica simbolică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978.Botezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997.Botezatu, P., Constituirea logicităţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.Cazacu, A., Logica fără profesor, Humanitas, Bucureşti, 1998.Didilescu, I., Botezatu, P., Silogistica. Teoria clasică şi interpretările moderne, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.Enescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997.Ioan, P., Logică şi filosofie, Institutul European, Iaşi, 1996.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.Vergez, A., Huisman, D., Curs de filozofie, Humanitas, 1995.

Lucrările sunt accesibile la biblioteca secţiei de filosofie şi la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. V. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei:[După caz: calculator, instrumente de specialitate sau de laborator, echipament special, diverse materiale etc. – cu precizarea dacă acestea sunt sau nu asigurate de facultate- opţional].

VI. Planificarea/Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare:

[Precizarea exactă a tematicilor abordate în cadrul fiecărei întâlniri în parte, cu precizarea datei la care acestea sunt planificate şi menţionarea, la fiecare curs/seminar/lucrare/verificare intermediară în parte, a:

- conceptelor de bază sau a cuvintelor cheie,- partea relevantă din bibliografia obligatorie, cu precizarea capitolelor sau a paginilor aferente,- obligaţiile studenţilor pentru întîlnirea respectivă (lecturi, teme, lucrări)].

1. Gîndire discursivă şi gîndire intuitivă; intuiţie şi raţionament; concept şi silogism; definiţii ale logicii; logică şi limbaj; logică şi formalism.

BibliografieBotezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, § 1.2, §1.3.Enescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997, pp. 7-16.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 14-15.Vergez, A., Huisman, D., Curs de filozofie, Humanitas, 1995, cap. 7, pp. 130-134.

2. Declinul logicii lui Aristotel şi ştiinţa modernă; logica formală modernă; principalele funcţii de adevăr, calculul propoziţiilor; logici plurivalente; deducţia, raţionamentul prin analogie, inducţia.

Bibliografie Balaiş, M., Logica simbolică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978, pp. 62-69.Didilescu, I., Botezatu, P., Silogistica. Teoria clasică şi interpretările moderne, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976. Introducere, pp. 17-26.Vergez, A., Huisman, D., Curs de filozofie, Humanitas, 1995, cap. 7, pp. 134-140.

3. Noţiuni de bază ale logicii; formă logică; termen; propoziţie logică; inferenţă; argument.

BibliografieEnescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997, pp. 7-16.Cazacu, A., Logica fără profesor, Humanitas, Bucureşti, 1998, pp. 5-7.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 9-11, 81-82, 230-232.

4. Validitatea logică; condiţia extralogică şi condiţia logică pentru corectitudinea unei inferenţe.

BibliografieEnescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997, pp. 12-14.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 11-14.

5. Principalele clase de propoziţii după criteriul intenţiei; propoziţii cognitive, propoziţii pragmatice, propoziţii axiologice; propoziţie logică, judecată, aserţiune; sensul gramatical şi sensul logic al propoziţiei.

BibliografieBalaiş, M., Logica simbolică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978, pp. 30-34.Botezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 54-58.Enescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997, pp. 78-79.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 44-46.

6. Principalele tipuri de propoziţii după structură; propoziţii de predicaţie, propoziţii de intensiune, propoziţii de extensiune, propoziţii de relaţie, propoziţii modale; propoziţii compuse.

BibliografieEnescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997, pp. 79-83.

7. Propoziţiile ipotetice şi implicaţia materială.

BibliografieBalaiş, M., Logica simbolică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978, pp. 43-47.Ioan, P., Logică şi filosofie, Institutul European, Iaşi, 1996, pp. 11-20.

8. Principiile logicii; principiul identităţii, principiul noncontradicţiei, principiul terţului exclus, principiul raţiunii suficiente.

BibliografieBotezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 25-44.Enescu, Gh., Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997, pp. 84-93.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 33-42.

9. Principiile prelogice; condiţiile conceperii, condiţiile judecării, condiţiile raţionării.

BibliografieBotezatu, P., Constituirea logicităţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, pp. 155-159.

10. Teoria termenilor; structura termenilor; raportul dintre extensiune şi intensiune; clase de termeni; raporturi logice dintre termenii generali; operaţii logice asupra termenilor.

BibliografieStoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp.80-121.

11. Tipurile fundamentale de propoziţii categorice; relaţii logice între propoziţii categorice cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat; inferenţele imediate: opoziţia, conversiunea, obversiunea, contrapoziţia, inversiunea.

BibliografieBotezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 98-107, 184-196.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 123-144.

12. Inferenţe mediate cu propoziţii categorice; silogismul categoric – definiţie, figuri, moduri, validitate; silogismul ipotetic; silogismul disjunctiv; entimema, polisilogismul, soritul, epicherema.

BibliografieBotezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 196-218.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 145-168.

13. Inferenţe inductive; erori logice.

BibliografieBotezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 233-245.Stoianovici, D., Dima, T., Marga, A., Logică generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, pp. 188-201, 233-241.

14. Introducere în logica claselor şi în logica relaţiilor.

Bibliografie

Balaiş, M., Logica simbolică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978, pp. 195-225.Botezatu, P., Introducere în logică, Polirom, Iaşi, 1997, pp. 223-229.

VII. Modul de evaluare:[Componentele de activitate a studenţilor care vor fi evaluate (verificări pe parcurs, lucrări de semestru, proiecte de cercetare, participare activă etc.), ponderea acestor componente în nota finală, modalitatea de desfăşurare a examenelor/verificărilor, criterii de evaluare].

Evaluarea activităţii studenţilor se face pe baza unui examen de două ore, programat în timpul sesiunii şi compus din două lucrări scrise:a) o lucrare constînd din cel mult zece chestiuni referitoare la cunoştinţele predate la

cursuri;b) o lucrare-test vizînd activitatea seminarială (exerciţii, probleme).Ponderile celor două componente în nota finală sunt aproximativ egale, punctajul pentru cea de-a doua lucrare înglobînd şi aprecierea activităţii studenţilor la seminarii.Criteriile avute în vedere urmăresc însuşirea corectă a conceptelor, a cunoştinţelor predate şi capacitatea de a opera cu acestea în mod adecvat şi eficient.

VIII. Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale:[Prezenţa la ore (după caz), condiţii de prezentare la examen, modalităţi de recuperare, noţiunea de plagiat, consecinţele plagiatului la lucrările elaborate, consecinţele cazurilor de fraudă la examen, rezolvarea contestaţiilor].

Prezenţa la cursuri, condiţiile de prezentare la examen şi modalităţile de recuperare sunt abordate în conformitate cu regulamentul intern al universităţii.Plagiatul atrage după sine nerecunoaşterea lucrării sau a părţii din lucrare în cauză. Frauda la examen atrage după sine eliminarea de la examenul respectiv. Contestaţia la o lucrare scrisă conduce la recorectarea acesteia.

IX. Bibliografia opţională:[Datele complete de identificare a lucrărilor adiţionale recomandate în cadrul disciplinei, precizarea locului unde acestea se pot accesa (inclusiv resursele accesibile prin Internet)].

Aristotel, Organon, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.Dumitriu, A., Istoria logicii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.Enescu, Gh., Fundamentele logice ale gîndirii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.Enescu, Gh., Dicţionar de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.Flew, A., Dicţionar de filozofie şi logică, Humanitas, 1996.Kneale, W., Kneale, M., Dezvoltarea logicii, vol. 1, 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974, 1975.Piaget, J., Tratat de logică operatorie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.

Lucrările sunt accesibile la biblioteca secţiei de filosofie, la Biblioteca Centrală Universitară sau/şi la Biblioteca Academiei, Filiala Cluj-Napoca.