DR. RAZVAN COSMIN ROGHINA

LOGICA

$I EFECTELE TRANSPLANTULUICONSTITUTIONAT DIN 1866

Universul JuridicBucuregti

-2;OL6-

Cuprins

Abrevieri ......"................5

CONSIDEIIATII INTRODUCTTVE .......,"............7Tema, obiectivele, con{inutul lucrdrii qi metodologiacercethrii ...............7

TITLUL ICIRCUTATT{ MODELELOR JI-TRIDTCE iN LUME.TRANSPIANTUL JURIDIC.............. ...............26

Capitolul I. Fenomenologia transplantului juridic .........26Secliunea 1. Problematica transplantului juridic .........26Sec{iunea a2-a. Teoriile transplantului juridic ............31

S1. Teoria lui A. Watson u. teoria lui P. Legrand........................3152. Teoria lui O. Kahn Freud.."..... ...........3853. Teoria lui E. 0riicti ..........3954. Teoria lui G. Teubner............ ............40

Sec[iunea a 3-a. <lmaginile>> teoriilon transplantului juridic.Jocul metaforelor .....-................+ZSectiunea a 4-a. Actorii transplantului juridic.. ............46

Capitolul II. Transplantul constitu{ional, speciea transplantuluijuridic ............... ..................49

Secliunea 1. Transplantul constitu[ional. Prolegomene.................49Secliunea a 2-a. Tipologia transplantului constitulional ................51Sectiunea a 3-a. Logica Ei efectele transplantuluiconstitulional.............. ..............54

S1. Justificdri ale transplantului constitulional ..........................56S2. Succesul qi eqecul transplantului constitu{ional....................58

Scurte concluzii.".. .....................65

402 Logica gi efectele transplantului constitulional din 1866

TITLUL IIcoNSTrruTroNALrsMUL MODERN LTBERAT ................66

Capitolul I. Ideologia constitu{ionalismului liberal .......66Secliunea l.,,Patrimoniul filosofic" al constitutionalismului-!1'rT"'ii:#lx,rrmrl

:.......,........'' :: li1.2. Teoria lui J. Locke ......711.3. Teoria lui J.J. Rousseau... ...........,.73

$2. Spiritul legilor si teoria separaliei puterilor tn stat....:... .......76Secliunea a 2-a. Coordonatele constitutionalismului modernliberal....... .................. ,..............80Sec{iunea a 3-a. Constitu{ionalismul modern liberal - ohiectal transplantului constitu{ional? .................90

Capitolul II. De ce constitu{ionalismul modern liberal?..................95Sec{iunea 1. Reperele de reformd ale elitei politice romdnegti ......95Sec{iunea a 2-a. inregistrarea influenlelor liberale qineliberale in dezvoltarea constitulionalh a Romdniei(171.1,-"tS66)........... ....................97

TITLUL IIIEVOLUTIA IDEILOR $I A REGLEMENTARILORCONSTTTUTTONALE iro pnnVCparELE ROMANE (1 7 1 1 -1 866).PREMISELE TRANSPI-A.NTULUr CONSTITUTIONAL DIN 1 866 ..... 1 05

Capitolul I. fara Rom6neasci qi Moldova in epocaabsolutismului luminat Ei in debutul epocii monarhieineoabsolutiste............. ...............105

Sec{iunea 1. Receptarea ideilor constitulionale in epocafanariotd (1711-1821)................ ...............105Secliunea a 2-a. Primele reforme constitu{ionale ('1,821,-1,830) ....113Sec{iunea a 3-a. Regulamentele Organice qi primele reacliiimpotriva neoabsolutismului regulamentar (1 83 1 - 1 848) ............. 1 1 8

Capitolul II. Revolu{ia din 1848 - punte cf,treconstitu{ionalismul rom0nesc modern..... ....................1,26

Sec{iunea 1. Viziunea revolu{iei muntene asupra organiz[riistatului ..................1,29

Cuprins

Sec[iunea a2-a. Viziunea revolufiei moldave asupraorganizlrii statului...... ............135

Capitolul III. NaEterea statului na{ional unitar romdn.Autoritarismul domnesc moderat - paradoxul debutuluiregimului parlamentar romdnesc................ .................1,41,

Sec{iunea L. Divanurile ad-hoc (1857) Ei Conven}ia de la Paris(1858) ....................1.41.

51. Divanurile ad-hoc (1.857)........ .........1.41.

52. Conven{ia de la Paris (1858)........ ....146Sec{iunea a 2-a. De la Asociatia de state la statul nalionalunitar romAn....... ..................."149Sec[iunea a 3-a. Proiectele de reformd constitu{ional5,

Ei agezarea coordonatelor regimului parlamentar.......................L5251. I'roiectul de Constitu{ie al Comisiei centrale de laFocqani (1859) ...15252. Proiectul de constitulie al lui A.L Cuza (1863) Si StatutulDesvoltfltor al Conventiei de la Paris (1864) ........"....................153

TITLUL IVNECESITATEA TRANSPLANTULUI CONSTITUTIONATDIN 1 866 $r PROtsLEMATTCA IZVOARELOR "TURTDICE ............. ....16L

Capitolul I. Pericolul destrimflrii statului rom0n na{ionalqi unitar. Urgen{a legitimErii europene .....161.

Sec{iunea 1. Chestiunea prinlului strdin...... ...."..........L64Sec{iunea a 2-a. Urgenla legitimErii interna[ionale a statuluinational Ei unitar romdn pe calea modernizflriiconstitu{iona1e............. ............170

Capitolul II. Problematica izvoarelor juridice ale Constitu{ieide la 1866. ................179

Sec{iunea 1. Transplantul constitulional de la 1866, directsau indirect? .............. .............1.82

S1. Drepturile qi libert6{ile fundamentale........ .......1.82S 2. Suveranitate a nalionalh qi guvernb,mdntulreprezentativ............. ..........18553. Separa{ia puterilor in stat ........"......188

Secliunea a 2-a. Actorii transplantului constitufional de la1866......... .............199

403

404 Logica gi efectele transplantului constitutional din 1866

TITLUL VINSTITUTIILE $r MECANTSMELE CONSTTTUTTET DE rA, 1866......204

Capitolul I. De la pohticafait accompli la explorareamonarhiei constitu{ionale parlamentare ...............j.....204

Sec{iunea 1. Politica/ait accompli Ei transplantul

Sec[iunea a 2-a. Explorarea monarhiei constitulionaleparlamentare dualiste. ............2O7

S L. Principalele trdsd,turi ale regimului parlamentar dualist ... 209S2. Aqezarea puterilor in Constitufia de la 1866...... .................21,2

2.1. Monarhul * Eef al executivului Ei co-legislator ...............2L22.2. P arlamentul - reprezentantul gi le gislatorul na\iuirrii... .. 22 42.3. Guvernul - parte din puterea executivfl bicefalh............2332.4. Putereajudecfltoreasc[ ..............238

Capitolul II. Suveranitatea nalionalfl qi guvernf,mfintulreprezentativ. Sistemul electoral de la 1866 ...............239

Secliunea 1. Drepturi qi libertdli. Exerciliul drepturilorpolitice, intre culturfl na{ionall gi transplant...............................241,Sec{iunea a 2-a. Sistemul electoral consacrat de Constitulia Eilegea electoralfl de la 1866 .....251

TITLUL VIDE I-A.,,FORMA" REGIMULUI PARI.-A.MENTAR DUALIST I-A,

,,FONDUL- MONARHIEI GWERNAMENTALE.... ,....,.,.,260

Capitolul I. Frimflntirile politice de pdni la 1871. Creionareaautoritarismului monarhic.. ......260

Sectiunea 1. ,,Partidele" politice, intre ideologie politic[ Eiinterese de grup ....261,Secliunea a 2-a. Eviden{ierea personalitafii monarhice a luiCarol L...... .....,.......277

Ctipitolul II. Monarhia guvernamentalf, (1871-'1.914)....................291,Secliunea 1. Via{a politicf, de dupl 187].. Parlamentul -emanalie a guvernului (monarhic)................. .............297Secliunea a 2-a. Rotativa guvernamentali - indepbrtarea deguvernlmAntul reprezentativ ...................303

Cuprins

TITLUL VIIC-ARACTERIZAREA TRANSPI-A.NTULUI CONSTI'IUTIONAIDE tA 1866.......... .....31.4

Capitolul I. Teoria formelor f[ri fond. Autocriticatransplantului constitu[ional ................:. "...31.4

Sec[iunea 1. Formele f5,r5, fond - expresie a dezechilibruluidintre societatea romdneascfi qi transplant............ ....31.4Secliunea a 2-a. Perspectivele teoriei formelor fdr[ fondasupra transplantului juridic ....................319

Capitolul II. Parametrii ra{ionali qi ira{ionali ai transplantuluiconstitu{ional de la 1866 ...........336

Secliunea. 1. Parametrii rafionali .............337$1. Urgenla legitimhrii interna[ionale a statu]ui na{iuneprin intermediul modernizdrii constitu[ionale............. .............337S2. Replica datfl regimului autoritar cuzist.... .........340

Sec{iunea aZ-a. Parametrii ira[ionali... ....341

Capitolul III. (In)Succesul transplantului constitu{ional...............356Secliun ea 1. Succesul transplantului constitulional.Legitimarea internalionali a statului romdn nalional Ei unitar...356Sec{iunea a 2-a. Eqecul transplantului constitulional.Raportul dintre formd, qi fond ...................359

51. Forma a iritat fondul? ...36352. Fondul a modiflcat forma? ..............367S3.Formaarnodificatfondul?..........-....... ..............371.

coNSrDERATrr FTNALE .............374

BTBILIOGRAF-I8............ ..............383

Titlut ICirculafa modelelor juridice in lume.Transplantul juridic

Capmon"utltFenomenologia transplantului juridic

Sec.tiunea 1Prohlematica transplantului j aridie

.. Dreptul comparat Ei istoria drepturui ne aratd cf, dreptul estedinamic, rnereu intr-o continu[ dezvoltare, schimbare sau mutatie.Cercetarea acestei dimensiuni dinamice a devenit o pr"o.rpu;.;;;;ila. dreptului comparat. Accentul este pus pe exprbrarea'fenomenuluicirculafei modelelor juridice in lume, *uo"it in doctrind prin sintagmatransplant juridicl. prin transprant juridic inlelegem pro.lrJ prin ca,reun sistem de drept adopt5, sau preii institufii, ,rJr-*, .or."pt. juridicesau chiar sisteme politice din alte sisteme de drept2.

. -.9 teorie generald a transplantului juridii a fost articurat5, deA. watson in anii '70 ai secolului al XX-lea3. profesorul american (ae

^ 1 A..lVatson, prin publicarea lucrdrii Legal T?ansplctnts: An ,Approach toComparatiae Law in 1974- (Edinburgh, Scottish"Academic p."rrf, prffi.atd lntr_onoud edife in 1993 (The University of Ceorgia press, Athens and London), este celcare a deschis plan,r a nurnero-ase-$.9"6i ii;,r,,r relaliei ai"t u r*g" qi societate siasupra-facxorilor care determind schimbirile tn arept.2 in lucrare, in ideea de a evita

"""r" *r,r*"i[ri redundante, vom folosi, dup[caz, 9i-terrneni precum-corpuri juridice sat eremente i"rtiiii,' p;;h. a ilustraobiectul general al transplu"t rt"i ;irriOir:Zconstituponat.

. ' P9 relinut este ci A. wats-on ,,, aeruoita'm acelasj timp o teorie generar5 adreptului ln raport cu.societatea, augi a.esia pare cd pune un real accent peuniversalitatea teoriei sale (a se vedea M. Ewald, iomparaiue Jurirpiudrnru (II): Thetgq19 of L2qal Transplants' American Journar'of comparatiae Lai. uor. +:, *. +,1995, pp. 504-506). De remarcat este, in acelasi context, Ei faptul ce A. watson si-aepuizat exemplele doar in sfera dreprului privat si rloar iu *r.rt"'ii"il"pi"i

Circulaiia modelelor juridice tn lume. Transplantuliuridic 27

origine sco{ian[) este de pirere cd dezvoltarea dreptului are loc de celemai multe ori prin intermediul transplantului juridicl. Pundnd dreptul in

occidental; aceste aspecte atrag un caxacter de ambiguitate asupra viziunii sale

teoretice (a se vedea R. Cotterrell, Is There a Logic of Legal Transplant?, in ,,AdaptingLegal Cultures", D. Nelken, J. Feest (eds.), Hart Publishing, Oxford - Portland Oregon,2001, p. 78). in Legal Culture us Legal Tradition (in ,,Epistemology and Methodologyof Comparative Law", M. Van Hoecke (ed.), Hart Publishing, Oxford and PortlandOregon, 2004, pp. 1-7), A. Watson igi avertizeazd cititorii, probabil in urmanumeroaselor lucr[ri care s-au ocupat de critica teoriei sale, cd se referd doar ladomeniul dreptului privat gi c[ dreptut constitulional este dincolo de cunoaqterea sa(p. 1). Aceast6 remarc[ cdnt[reqte foarte mult nu doar pentru inlelegerea respec-tir,rrlui articol, ci qi pentru evaluarea corect5, a teoriei sale despre circulalia modelelorjuridice in lume. Faptul cI A. Watson nu s-a concentrat in studiile sale qi pe ce

urmeazd dupd actul de transfer? (efectele transplanhrlui), mullumindu-se doar s5,

precizeze cd dreptul transplantat suferl modjficflri in contact cu societatea recep-toare (a se vedea A. Watson, Legal History and Common Law for Europe' MVsterU'Reatity, Imagination, Arne Longfern Offset AB, Sticholm, 2001' p. 1O4; LegalTransplants: An Approach to Comparatiae Law, The University of Georgia Press,Athens and Londoq 1993, p.114), denot[ inc[ o dati cE acesta nu a avut in atenlie qi

transplanfirile juridice din dreptul public. in pofida acestui lucru, profesorulamerican a reuqit sd suscite, prin lucririle sale, discutii similare Ei in sfera dreptuluipublic. Ideite lui A. Watson trebuie s[ fie nuanlate in momentu] tn care sunt scoasedin eqafodajul lor specific, atunci cAnd pfirlsesc tir6mul dreptului privat.

1 A se vedea, in acest sens, A. Watson, Legal Transplants: An Approach toComparatiue Law...ellt., pp.7-9; Aspects of Reception of Law (American Journal ofComparative Law, vol. 44,1996, nr. 2, pp. 335-352); Comparatiae Law and LegalChange (Cambridge Law Jour:nal, vol. 37, 1.978, nr. 2, pp. 313-336), LegalTransplants and Law Reform (Law Quarterly Review, vol. 92, w. 1.,1976, pp' 79-84);Society and, Legal Change (scottish Academic Press, Edinbwgh, 1977: Znd ed.,Temple University Press, Philadelphia, Z0O1); Sources of Law, Legal Change, andAmbiguity (University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1984); The Euolution ofLaw (The Eaolution of Law, Johns Hopkins University Press, Baltimote, 1985\: LegalOriginsand, Legal Change, (Hambledon Press, London, 1997); The Eaolution ofWestern Priuate Law (Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2001),' From LegalTransplants to legal formanrs (American Journal of Comparative Law, vol. 43, nr. 3'1995, pp. 469-476); Law out of context (Edinhurgh Law Review, vol. 4' nr. 2' 2000,pp. 147-1.67) g.a. Este curioasfl promovarea sintagmei ,,kansplant ivrrdic" (legaltransplant) de cdtre profesorul american {de origine scoliand) A. Watson, pflrinteleei, in conditiile in care a sa teorie nu pune ln prim-plan caracteristicile unui transplantin sensul s[u organic. Acesta nu s-a aplecat pe exprimarea condifiei compatibilitEf,iintr-un mod care s5 determine cititonrl s-o ia in considerare ca pe o condifle general6pentm reuEita transplantului juridic. Nu s-a preocupat gi cu explicarea teoreticb afansformbrilor, influenlelor qi miqcirilor ce au loc in sistemul de drept importator. Deaceea au apirut $i alte teorii, fie sub forma unor prelungrri menite s6 acopere laturilenedezvoltate de profesorul american, fie sub form6 de replic6.

i efectele transplantului constitu{ional din 1g66

rela{ie cu societatea, neaga universalitatea teoriei dreptului ca oglinde asocieti{ii (mirror thesis). Nu pune accent pe cerinla .rmpatibilitatiifondurilor sociale care intr[ in ecuatia unui tiansptani;uriaic qi susliriec[ evolutia dreptului poate sh fie edificatd Ei filr[ a face referire lafactori sociali, politici Ei economici. Existen{a legii este, pentru A. watson,mult mai important[ decdt imprejurarea ce ea a fost creatd subinfluenla anumitor condilii socialel.

-

, complexitatea problematicii transplantului juridic a atras atenlia qialtor teoreticieni. Tema a c6p6tat intr-un scurt iimp caracter de dezba-tere, oferind bogate versiuni teoretice. Actualmente, nu mai putem facereferire la o teorie general[ a fenomenului pus in discu{ie. intd,lnimmulte teorii, unele chiar puternic antagonice, curn este cea a lui p. Legrandin raport cu cea a lui A. watson. primul a eraborat puternice contestatiicu privire la posibilitd{ile transplantului juridic, subliniind artificiaii-tatea transferului, faptul cd doar ,,aparent; corpurile juridice str[ine seregflsesc qi in sistemul aEa-zis receptor2. profesorul"francez s-a f6cutcunoscut ca un puternic adept al teoriei potrivit chreia dreptul esteimaginea societhtii.

-Agadar, tn doctrinE este sustinutf, atdt ideea cd nu existd maripiedici in a exporta o normi juridic6 dintr-o perioadr, istoric6 in alta saude la un stat la altul, cdt $i opinia care respinge posibilitatea transplan-turiior juridice, negdndu-se capacitatea aiestori de a prinde rdd6cin[

- 1_ Idem, Legal Transplants: An Approach to Comparatiue Law..., cit., p. 96. Oabordare similar6 gdsim ln comentariile lui F. Schauer cu privire-ta un caz detransplant juridic efectuat intre sistemul de drept estonian (receptor) qi cel american(donator). Forrdul receptor a transplantat legea-folimentut i air'irpirl a*e.ica., c,rsucces: P'or Estonia to haae an American-baikruptcy laut ftahich it does, drafiedl:rgdy by foculty and stud.ents of the Georgetown Law School) seems to mostEstonians not much dffirent from drinking Fiench wine and fro* oining Germancars, Japanese teleaisions, and Taiwanese bicycles (in The poiitics and Inientiues ofLegal Transplantation, Center for Internatioial Developrnent, uarvarA University,2000, p. 8). Totusi, autorul subliniazd faptul cd factorii poiu"i, sociau gicjturali sunt*dt..rn3 ulpgrtlnti pentru

lug,.a,tia- ideilor, ,or*Llo. 9i i"rtit"iiirtr de dreptconstitulional decat penku cere-care privesc, spre exempru, dreptul alacerilor,dreptul comercial sau fiscal. Transpla-ntul .omtituli*i u*"ri.urr" ar^fi rost cu totulaltceva pentru estonieni, intrucAt ai fi insemnat o limitare a suveranitdlii lor gi aacelui specific care face ea o na,tiune sd. se constituie ca o natiune rtii.d.eml. IJn caz:rPy inJqnim ln dreptul polonLz (W. Osiatynski , The Constitution _ Ui*irS processin Poland, Law and policy , vol. 13, 1991,,pp.1ZS_1.43).

2 A se vedea, in acest sens, e. tegrand, Tie Impossibility of.Legat rransprants,,,Mastricht Journal of European and Comparative law, vot. +,19b2,pi. ttt-tZ+.

CirculaYia modelelor juridice tn lume. Transplantul iuridic

in fonduri societale strdine. intfllnim qi pozitii de mijloc, care preiau qi

dezvoltf, variabile de la extreme. Astfel de pozi,tii sunt, spre exemplu,cele adoptate E. Oriicii, K. Freund sau G. Teubner, care, in funclie de

unghiul de ahordare, se apropie mai mult sau mai pufin de una dinextreme. Din perspectiva acestor teorii de mijloc, intrebarea central5, adezbaterii este: dreptul unui stat, dezvoltdndu-se in baza unor condi{iiistorice proprii, specifice, se poate transplanta in alt sistem de drept?R[spunsul general este unul afirmativ, insfi condilionat de necesitateaunei seleclii ralionale a celor transplantate qi de cerin{a adaptflriiacestora la cultura societE"{ii receptoarel. De eviden[iat este faptul cd

aceste cerin{e au fost lansate in ecualia unui transplant juridic de

succesz, in care elementele transplantate produc efectele urmftrite de

receptor sau chiar unele mai bune, neaEteptate. Se poate traduce ideea

cd, pentru a creqte qansele de succes, un transplantjuridic trebuie s[ fieefectuat pe baze ralionale Ei in mod conEtient3. Dacf, fondul receptor nupoate susline hagajul importat, cel mai probabil din cauza diferen{elorculturale, transplantul juridic, deEi formal exist[, poate s[ fie nociv.Drept urmare, in cursul dezbaterilor actuale, intrebarea centrald artrebui sf, fie: clreptul unui stat, dezuoltdndu-se tn baza unor condiliiistorice proprii, specifice, se poate transplanta cu succes4 tn alt sistemde drepl,?

1 A se vedea, in acest sens, E. Oriicii, Law as Transposition, International and

Comparative Law Quarterly, vol. 51, 2002, pp. 212 qi urm.2 in principiu, un transplant juridic este efectuat cu speranla succesului, dar

gneori este positril si lipseasc6 inten{ia de a da via![ celor transplantate in fondu]

receptor; lrtransplant juridic poate sd fie efectuat gi din considerente extrasociale.

De aceea, este necesar s[ se fac[ disociere intre transplantutjuridic pozitiv/formal qi

transplantul juridic in acliune. Primul este evaluat doar prin criteriul existenlei

norm-elor sau institufiilor juridice in sistemul receptor, iar u]timul este analizat prinprisma efectelor pozitive/negative pe care corpurile juridice transplantate le

genereazi in noul fond. in cel din urm[ caz, este vorba despre dimensiunea dinamicE

a dreptului, despre interac,tiunea concret6 a celor importate cu sistemul de dreptgazd[ - dreptut in acliune (R. Cotterel, op. cit.' p' 79).

3 z\ se vedea M. Gulan, op. cit., p. 66-67 ; Idem, Dreptul comparat contemporqn 9iactualitatea teoriei .fumelor fdrdfond", Pandectele RomAne rrlr. 4/20O9, p. 42.

a Succesul transplantului juridic este o alt6 problematicir complexfl din cadru]fenomenologiei circulaliei modelelor juridice in lume. Nu existd o teorie inchegatl'capabil6 sI ilustreze flrd echivoc un tipar de succes al transferului juridic. Succesul

unui transplant juridic este pus in mod inevitabil in disculie prin prisma efectelor

sale. Tocmai aceaste imprejurare impiedicfl dezvoltarea unei teorii generale a

transplantuluijuridic de succes. Spre exemplu, putem observa efecte benefice pentru

29

30 Logica Ei efectele transplantului constitutional din 1g66

- , ln-opinia noastr[ se poate oricand transplanta orice element/corpjuridicl, dar nu se poate transplanta cu succes oricand Ei oriceelement/corp juridic. constatarea c6 fenomemrl denumit transplantjuridic se inregistreazd,la o scard largfl qi de regulf, in mod voluntar nuimpune qi concluzia c[ ar fi mereu benefic, de succes. in acest sens, s-aupromovat gi abordrri teoretice care pun accent pe cauzele2 gi efectele3sale. De asemenea, s-au pus in lumin[ tipologii ale transplantuluijuridica. Totodatd, s-a remarcat cf transpraniur c6nstitu{ional, specie atransplantului juridic, este mai diflcil de efectuat, evaluaf sau controlat.Av6nd in vedere natura qi efectele generale pe care normele de dreptconstitulional le irnplic[, importul constitu(ipnal poartd un risc miiinsemnat de respingere, mai ales dacd nu sunt fntreprinse anumitepregdtiri sau evaludri rationale inainte qi dup6, actul de tiansfer5.

autoriiiniEatorii transplantului, dar, in acelaqi timp, si constatdrn consecintenegative pentru restul societ6lii sau invers. in care caikansplanlul este de succes?REspunsurile, din nou, pot alterna, in fimcse de modul de aboidare a problemei.. 1 PIin transpla.ntul unui elemenVcorp juridic ne referim atdt la posibilitateaimportdrii unui intreg sistem politic, cdt gi ia posibilitatea importdrii doar a unuiconceptjuridic.

2 Pentru detalii, a se vedea M. Ewald, op. cit., pp. 4g9-510; R. Sacco, Legulformants: A dynamic approach to comparatiue lai (II), American Journai ofComparative Law, vol. 39, nr. l, 1991, pp. 1-34; J.M. Miller, A Typology of LegalTransplants: using sociology, Legal Hiitory and, Argentine Exailples-io nxptainthe Transplant Process, American Journal of cornlarative Law, vot. 5, 2003,pp. 839'886. in lucrarea noastri, in cuprinsul ritlului i capitolul II, Sec{iunea a 2-a,vom aborda tipologia transplantului constituflonal - specie a transplantului juridic;tiplogia prezentat5, este valabili qi pe,tru transptannrrjurioic in geneie.

_ 3 Pentru detalii, a se vedea D. Berkowitz, r. pistoi, J.F. Riciard, The TransplantEffect, American Jour:nal of Comparative Law, vol. 51, nr.2,2O63, pp. 163-204;$. l-eun19r, Legal lritants: Good Faith in British Law or How unifuingLiw Ends upin New Dittergencies, Modern Law Review, vol. 11, 199g, pp. rr"qi rim.; E. Oriicii,op. cit.; Eadem, critical comparatiae Law: considering par-idoxes'for Legal systemsin Transition, Nederlandse vereniging voor Rechtsver[e[iking rrr. is, rtuwer, tqgg,p. 119; Eadem, The Enigma of comparatiae Law. variatiois on a Theme for theTwenty-fir-st century, Martinus Nijhoff Rrblishers, Leiden/Boston, 2004, pp. o+ qiTm.; R. Cotterel, op. cit., p. 79; Smits J.M., On Successful Legal Transplants tn'aFuture lus commune Europaeum,in-comparatiae Law in the 2ist century",HardingA', orticti E. (eds.), Kluwer Academic putrshers, London, Hague, New york, 2002,pp. 138 Ei urm.

a J.M. Miller, op. cit.,pp. 843-867.

_ 5 M. Gulan, Romaniun Tradition in Foreign Law Import..., cit.;W. Osiatynski,Paradoxes of Constitutional Borrowing, International Journal of ConstitutionalJournal nr. 2,2OO3, pp. 244-268.