REGLEMENT Ă RI LEGALE Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

21
REGLEMENT REGLEMENT Ă Ă RI LEGALE RI LEGALE Ş Ş I ETICA I ETICA TRANSPLANTULUI TRANSPLANTULUI

description

REGLEMENT Ă RI LEGALE Ş I ETICA TRANSPLANTULUI. STRASSBOURG 2003. Dincolo de dificultăţile tehnice, transplantul de ţesuturi şi organe a devenit, inclusiv pentru România, o piatrã de încercare a maturităţii sistemului sanitar: s upraspecializarea medicilor, - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of REGLEMENT Ă RI LEGALE Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Page 1: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

REGLEMENTREGLEMENTĂĂRI LEGALE RI LEGALE ŞŞI ETICA I ETICA TRANSPLANTULUITRANSPLANTULUI

Page 2: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

STRASSBOURG 2003STRASSBOURG 2003

A 7-a Conferinţă Europeană a A 7-a Conferinţă Europeană a Comitetelor Naţionale de Comitetelor Naţionale de

BioeticăBioeticăEducaţia universitară în Educaţia universitară în bioeticăbioeticăSprijinul Consiliului Europei Sprijinul Consiliului Europei pentru a ajuta Comitetele pentru a ajuta Comitetele Naţionale de Etică să difuzeze Naţionale de Etică să difuzeze cunoştinţe în domeniul cunoştinţe în domeniul educaţiei în bioeticăeducaţiei în bioeticăSusţinerea comitetelor Susţinerea comitetelor clinice de etică şi formarea de clinice de etică şi formarea de specialişti în domeniuspecialişti în domeniu

A 25-a Reuniune a Comitetului A 25-a Reuniune a Comitetului Director pentru Bioetică a Director pentru Bioetică a

Consiliului EuropeiConsiliului EuropeiRaport asupra traficului de Raport asupra traficului de organe şi strategia de luptă organe şi strategia de luptă împotriva acestuiaîmpotriva acestuiaMetode de cooperare între Metode de cooperare între statestateMăsuri de penalizare a Măsuri de penalizare a traficanţilortraficanţilorProiectul unui protocol de Proiectul unui protocol de înterzicere a comerţului cu înterzicere a comerţului cu organe şi ţesuturi umane în organe şi ţesuturi umane în vederea transplantăriivederea transplantării

Page 3: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Dincolo de dificultăţile tehnice, transplantul de ţesuturi şi Dincolo de dificultăţile tehnice, transplantul de ţesuturi şi organe a devenit, inclusiv pentru România, o piatrã de încercare a organe a devenit, inclusiv pentru România, o piatrã de încercare a maturităţii sistemului sanitar: maturităţii sistemului sanitar:

ssupraspecializarea medicilor, upraspecializarea medicilor, mmanagementul resurselor financiare anagementul resurselor financiare

costuri - R 35 000 $, C 100000 US $.costuri - R 35 000 $, C 100000 US $.

Transplantul de ţesuturi reprezintă o Transplantul de ţesuturi reprezintă o balanţă de evaluare a balanţă de evaluare a încrederii populaţiei în elita intelectuală a sistemului sanitar, o încrederii populaţiei în elita intelectuală a sistemului sanitar, o sarcină actuală fiind alinierea la standardele UEsarcină actuală fiind alinierea la standardele UE

Studiul comparativ al datelor din ţările în care transplantul a Studiul comparativ al datelor din ţările în care transplantul a devenit curent, relevă că, în timp ce listele de aşteptare cresc devenit curent, relevă că, în timp ce listele de aşteptare cresc geometric, transplanturile efectuate cresc aritmetic. geometric, transplanturile efectuate cresc aritmetic.

>> 25 % din pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare mor înainte 25 % din pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare mor înainte de a le veni rândul Ia transplant, majoritatea având vârsta sub 45 de de a le veni rândul Ia transplant, majoritatea având vârsta sub 45 de ani. ani.

Page 4: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

NOŢIUNEA DE „MOARTE” NOŢIUNEA DE „MOARTE”

medicalmedicaljuridicjuridicffilozoficilozoficsocio-cultural - Extremului Orient socio-cultural - Extremului Orient moa moarrtea = tea = proces social 2 ani proces social 2 ani Acceptarea noţiunii de „Acceptarea noţiunii de „mmoarte oarte ccerebrală” permite:erebrală” permite:

oprirea unei vieţi vegetative atunci când procedurile terapeutice oprirea unei vieţi vegetative atunci când procedurile terapeutice actuale nu mai pot asigura viaţa;actuale nu mai pot asigura viaţa;obţinerea unor ţesuturi şi organe de calitate, viabile.obţinerea unor ţesuturi şi organe de calitate, viabile.

Paul E. Terasaki: Paul E. Terasaki: A History of Transplantation: Thirty-five Recollections" (A History of Transplantation: Thirty-five Recollections" (UCLA UCLA Tissue Typing Laboratory Press, 1991). Tissue Typing Laboratory Press, 1991).

Page 5: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

DILEME ETICEDILEME ETICE

Diagnostic de moarte în absenţa semnelor de moarte reală. Diagnostic de moarte în absenţa semnelor de moarte reală. În acelaşi timp nu se poate concepe o reintegrare socială a unui În acelaşi timp nu se poate concepe o reintegrare socială a unui individ decerebrat. individ decerebrat. Nu poate fi etic să prelungeşti viaţa artificial, fără şansa revenirii în Nu poate fi etic să prelungeşti viaţa artificial, fără şansa revenirii în societate.societate.

Paul E. Terasaki: Paul E. Terasaki: A History of Transplantation: Thirty-five Recollections" (A History of Transplantation: Thirty-five Recollections" (UCLA UCLA Tissue Typing Laboratory Press, 1991). Tissue Typing Laboratory Press, 1991).

Page 6: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

DEDEFINIŢIA FINIŢIA MORŢIIMORŢII

1959 coma dep1959 coma depăşită Mollaret şi Goullonăşită Mollaret şi Goullon1965 moarte cerebrală 1965 moarte cerebrală 1968 1968 formulare de către formulare de către Committee of the Harvard Medical SchoolCommittee of the Harvard Medical School1968 impune 1968 impune “regula donorului decedat” – evită incriminarea “regula donorului decedat” – evită incriminarea omorului voluntar omorului voluntar , cazul Wada, cazul Wada1981 1981 s-a recomandat ca moartea cerebrală să fie sinonimă cu s-a recomandat ca moartea cerebrală să fie sinonimă cu moartea întregului organismmoartea întregului organism 1993 protocol1993 protocolul de laul de la Pittsburgh Pittsburgh multitudinea definiţiilor referitoare la moarte, acestea fiind mai mult multitudinea definiţiilor referitoare la moarte, acestea fiind mai mult o reflectare a practicii medicale, decât un raţionament logico reflectare a practicii medicale, decât un raţionament logicLovell Lovell remarcă - definiţia legală a morţii cerebrale s-a impus odată remarcă - definiţia legală a morţii cerebrale s-a impus odată cu dezvoltarea programelor de transplantcu dezvoltarea programelor de transplant, , datorită necesităţii de a datorită necesităţii de a obţine organe de la cadavreobţine organe de la cadavre.. Lovell RRH. Ethics, law and resources at the growing edge of medicine. Bioethics News 1990

Page 7: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

diagnosticul legal al morţii a avut la bază triada lui diagnosticul legal al morţii a avut la bază triada lui BichatBichat (în (încetarea ireversibilă a circulaţiei, cetarea ireversibilă a circulaţiei, ventilaţiei şi a activităţii nervoase ventilaţiei şi a activităţii nervoase ==moarte moarte somatică sau clinică). somatică sau clinică). Conceptul de moarte cerebrală sau moartea Conceptul de moarte cerebrală sau moartea trunchiului cerebral, a fost introdus în 1976 .trunchiului cerebral, a fost introdus în 1976 .Leziunile cerebrale severe care nu interesează Leziunile cerebrale severe care nu interesează centrii respiratori pot conduce la instalarea unei centrii respiratori pot conduce la instalarea unei stări particulare, definită ca stare persistentă stări particulare, definită ca stare persistentă vegetativă. Pacienţii aflaţi în această stare respiră vegetativă. Pacienţii aflaţi în această stare respiră spontan, clipesc, pot prezenta grimase, dar nu spontan, clipesc, pot prezenta grimase, dar nu interacţionează cu mediul.interacţionează cu mediul.

Page 8: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Stările agonale sunt caracterizate prin anoxieStările agonale sunt caracterizate prin anoxieneuronii - cele mai sensibile celule la neuronii - cele mai sensibile celule la scăderea concentraţiei de oxigen. scăderea concentraţiei de oxigen. limita de supravieţuire a creierului în hipo-limita de supravieţuire a creierului în hipo-anoxie este de 3-5 minute. anoxie este de 3-5 minute. structurile cerebrale subcorticale apărute mai structurile cerebrale subcorticale apărute mai devreme pe scara filogenetică, rezistă mai devreme pe scara filogenetică, rezistă mai mult lipsei de oxigen (bulbul până la 30 de mult lipsei de oxigen (bulbul până la 30 de minute).minute).

Page 9: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Factorul major care a determinat Factorul major care a determinat acceptarea morţii cerebrale ca acceptarea morţii cerebrale ca semn de certitudine a morţii persoaneisemn de certitudine a morţii persoanei = transplantologia = transplantologia

OO sursă de organe sursă de organe care trebuie să fie înainte de recoltare în foarte care trebuie să fie înainte de recoltare în foarte bune condiţiibune condiţiiOrganele viabileOrganele viabile chiar dacă donorul este decedat chiar dacă donorul este decedatOOrgane de calitatergane de calitate acestea trebuie să fie rapid transplantate după acestea trebuie să fie rapid transplantate după deces. deces. Înfiinţarea şi dezvoltarea Înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor de transplantreţelelor de transplant depinde în totalitate depinde în totalitate de organele recoltate de la pacienţii la care moartea a fost determinată de organele recoltate de la pacienţii la care moartea a fost determinată după după criterii criterii medicale medicale bine definitebine definite şi şi unitarunitar aplicate. aplicate.

CConsens cu privire la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală, cu onsens cu privire la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală, cu prognostic negativprognostic negativ,, la care tratamentele nu mai sunt eficiente şi astfel la care tratamentele nu mai sunt eficiente şi astfel nu mai sunt necesare. nu mai sunt necesare.

““Dacă nu mai există speranţă pentru recuperarea pacienţilor Dacă nu mai există speranţă pentru recuperarea pacienţilor aflaţi în moarte cerebrală, iar medicina nu mai poate face nimic bun aflaţi în moarte cerebrală, iar medicina nu mai poate face nimic bun pentru ei, atunci recoltarea organelor nu le mai poate face lor nici un pentru ei, atunci recoltarea organelor nu le mai poate face lor nici un rău”. rău”.

Working Group of Royal College of Physicians (1995) "Criteria for the diagnosis of brain stem death" Journal of the Royal College of Physicians of London 29, 381-382.

Page 10: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

SITUAŢIA RECOLTĂRII DE ORGANESITUAŢIA RECOLTĂRII DE ORGANE

a. SOLUŢII APARENTE a. SOLUŢII APARENTE

-Cardul de donor 1980 perspectiva utilitaristă consideră Cardul de donor 1980 perspectiva utilitaristă consideră consimţământul prezumatconsimţământul prezumat-Rata donorilor în Spania 32,5/mio, USA 21,4/mio, UK 30%Rata donorilor în Spania 32,5/mio, USA 21,4/mio, UK 30%-Registrul donatorilor de organe – elimină obţinerea consimţământului Registrul donatorilor de organe – elimină obţinerea consimţământului de la familiide la familii

b. PENURIA DE ORGANE b. PENURIA DE ORGANE

-paradox doar în teorie se acceptă donarea paradox doar în teorie se acceptă donarea -ipocrizie optează 85%, consimt 45% Siminoff 1995ipocrizie optează 85%, consimt 45% Siminoff 1995-teama de afectare corporală chiar după decesteama de afectare corporală chiar după deces-posibila implicare emoţională a familiilor posibila implicare emoţională a familiilor -insuficienta înţelegere a noţiunii de moarte cerebralăinsuficienta înţelegere a noţiunii de moarte cerebrală

Youngner S.J., Watson S.E. Dep of Bioethics, Cleveland, RRE, 2,5, 2004

Page 11: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Recoltarea şi conservarea de ţesuturi şi organeRecoltarea şi conservarea de ţesuturi şi organe

Conservarea Conservarea durata de păstrare > 24 h organelor recoltate „veriga slabă” durata de păstrare > 24 h organelor recoltate „veriga slabă”

Recoltarea de ţesuturiRecoltarea de ţesuturi nu ridică aceleaşi probleme tehnice ca nu ridică aceleaşi probleme tehnice ca cele de organe. Donorul mort se alege, de obicei, dintre indivizii de cele de organe. Donorul mort se alege, de obicei, dintre indivizii de vârstă între 18 şi 45 de ani, cu dosar socio — medical curat. vârstă între 18 şi 45 de ani, cu dosar socio — medical curat.

Ţesuturile frecvent recoltate - conservare/prelucrare: Ţesuturile frecvent recoltate - conservare/prelucrare:

conjunctive (inclusiv dura mater),conjunctive (inclusiv dura mater),osoase - rezultate optime 50 de aniosoase - rezultate optime 50 de anicorneecorneetegumenttegumentureche medieureche medie

Page 12: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

LEGISLAŢIA PRIVIND PRELEVAREA ŞI TRANSPLANTUL LEGISLAŢIA PRIVIND PRELEVAREA ŞI TRANSPLANTUL DE ŢESUTURI ŞI ORGANEDE ŢESUTURI ŞI ORGANE

- - Dreptul de a dispune de corpul uman şi după moarteDreptul de a dispune de corpul uman şi după moarte este este recunoscut de actele normative în vigoare, cu excepţia cazurilor în care, recunoscut de actele normative în vigoare, cu excepţia cazurilor în care, din motive de ordine publică ori sanitare, organele de justiţie, procuratură din motive de ordine publică ori sanitare, organele de justiţie, procuratură sau administrative pot impune o altă măsură.sau administrative pot impune o altă măsură.

Legea nr. 3/1978, privind asigurarea sănătăţii populaţiei, cap V, Legea nr. 3/1978, privind asigurarea sănătăţii populaţiei, cap V, secţ 2 „Terapia de sânge, plasmă şi derivate de sânge. Prelevarea de secţ 2 „Terapia de sânge, plasmă şi derivate de sânge. Prelevarea de organe şi ţesuturi umane”.organe şi ţesuturi umane”.

Legea nr. 2/1998 privind prelevarea si transplantul de ţesuturi şi Legea nr. 2/1998 privind prelevarea si transplantul de ţesuturi şi organe umane. organe umane. Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului; normele organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului; normele de aplicare.de aplicare.

Legea 588/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de transplant.Legea 588/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de transplant.Legea 95/06 reforma în sănătateLegea 95/06 reforma în sănătate

Page 13: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

CONSIMŢĂMÂNTUL DONATORULUICONSIMŢĂMÂNTUL DONATORULUI

Statele nordice au adoptat Statele nordice au adoptat sistemul consimţământului explicitsistemul consimţământului explicit. . Acestea pretind ca o condiţie a consimţământului pozitiv, existenţa Acestea pretind ca o condiţie a consimţământului pozitiv, existenţa consimţământului defunctului în formă testamentară. Asociat acestor consimţământului defunctului în formă testamentară. Asociat acestor manifestări de voinţă, se consultă şi familia care se poate, în ultimă manifestări de voinţă, se consultă şi familia care se poate, în ultimă instanţă, opune prelevării.instanţă, opune prelevării.

Din a doua grupă fac parte statele care au adoptat sistemul Din a doua grupă fac parte statele care au adoptat sistemul consimţământului prezumatconsimţământului prezumat. Acestea, Franţa, Portugalia, Spania, . Acestea, Franţa, Portugalia, Spania, Austria, Grecia, Italia, România, Irlanda, autorizează prelevarea de Austria, Grecia, Italia, România, Irlanda, autorizează prelevarea de organe dacă acea persoană nu şi-a făcut cunoscută opoziţia pe organe dacă acea persoană nu şi-a făcut cunoscută opoziţia pe parcursul vieţii, şi dacă nimic nu indică prezenţa unor convingeri parcursul vieţii, şi dacă nimic nu indică prezenţa unor convingeri religioase sau filozofice contrare prelevării. religioase sau filozofice contrare prelevării.

În Belgia, consimţământul se înregistrează într-o În Belgia, consimţământul se înregistrează într-o bază de datebază de date, , existând şi posibilitatea înregistrării opoziţiei la prelevare în cadrul existând şi posibilitatea înregistrării opoziţiei la prelevare în cadrul biroului autorităţii locale de rezidenţă. biroului autorităţii locale de rezidenţă.

Page 14: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Modul în care donorul şi primitorul pot dispune de drepturile lorModul în care donorul şi primitorul pot dispune de drepturile lor

„ „prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane se fac în prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane se fac în scop scop terapeutic,terapeutic, în condiţiile prezentei legi”, art. 1 al 1 al legii nr. 2/1998 în condiţiile prezentei legi”, art. 1 al 1 al legii nr. 2/1998 asemenea operaţii asemenea operaţii „nu pot face obiectul vreunei tranzacţii”. „nu pot face obiectul vreunei tranzacţii”. art. 2 al 1art. 2 al 1

Legea consideră Legea consideră infracţiune infracţiune

•„„fapta persoanei de a dona ţesuturi şi/sau organe umane în scopul fapta persoanei de a dona ţesuturi şi/sau organe umane în scopul obţinerii unor foloase” (obţinerii unor foloase” (1 an la 3 ani1 an la 3 ani - art. 16 al 1) - art. 16 al 1) •„„organizarea şi/sau efectuarea prelevării şi/sau transplantului de organizarea şi/sau efectuarea prelevării şi/sau transplantului de ţesuturi şi organ umane, în scopul obţinerii vreunui profit, din ţesuturi şi organ umane, în scopul obţinerii vreunui profit, din vânzarea ţesuturilor şi/sau organelor umane” (vânzarea ţesuturilor şi/sau organelor umane” (3 ani la 7 ani3 ani la 7 ani - art. 17). - art. 17).

Page 15: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

DONATOR ÎN VIAŢĂDONATOR ÎN VIAŢĂ

„ „prelevarea de ţesuturi şi organe se poate efectua prelevarea de ţesuturi şi organe se poate efectua numai dacă nu numai dacă nu există un pericol pentru viaţa donatorului şi cu consimţământul scris, există un pericol pentru viaţa donatorului şi cu consimţământul scris, liber, prealabil şi expres al acestuia”.liber, prealabil şi expres al acestuia”. art. 5 al 1 art. 5 al 1

Ex vivo - „consimţământul se dă numai după ce donatorul a fost Ex vivo - „consimţământul se dă numai după ce donatorul a fost informat de medic asupra eventualelor riscuri şi consecinţe pe plan fizic, informat de medic asupra eventualelor riscuri şi consecinţe pe plan fizic, psihic, familial şi profesional rezultate din faptul prelevării” (art. 5 al. 3).psihic, familial şi profesional rezultate din faptul prelevării” (art. 5 al. 3).

Condiţii:Condiţii:

când este evident că fără transplant este imposibil a se acorda un când este evident că fără transplant este imposibil a se acorda un ajutor primitorului/receptorului;ajutor primitorului/receptorului;donatorului nu i se va genera un rău mai mare decât cel înlăturat de la donatorului nu i se va genera un rău mai mare decât cel înlăturat de la primitor, căci a dărui câţiva ani de viaţă receptorului, pe seama scurtării primitor, căci a dărui câţiva ani de viaţă receptorului, pe seama scurtării vieţii donatorului, nu este etic.vieţii donatorului, nu este etic.Controlul prealabil, clinic şi de laborator al donorului este obligatoriu.Controlul prealabil, clinic şi de laborator al donorului este obligatoriu.DDonatorul viu nu poate ceda organe unice sau vitale (omor).onatorul viu nu poate ceda organe unice sau vitale (omor).

Page 16: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

În România, În România, persoanele în viaţăpersoanele în viaţă care intenţionează să doneze în care intenţionează să doneze în scop terapeutic, trebuie să fie majore, cu capacitate mintală deplină, scop terapeutic, trebuie să fie majore, cu capacitate mintală deplină, consimţământul dat în scris, liber, prealabil şi informat.consimţământul dat în scris, liber, prealabil şi informat.

Donatori minori – interzisDonatori minori – interzis - sau persoane lipsite de discernământ. - sau persoane lipsite de discernământ.- se permite prelevarea de măduvă osoasă de la un minor, dar - se permite prelevarea de măduvă osoasă de la un minor, dar

numai în beneficiul fratelui sau al surorii - refuzul minorului împiedică numai în beneficiul fratelui sau al surorii - refuzul minorului împiedică orice prelevare.orice prelevare.

Asupra consimţământului de donare, donorul poate reveni Asupra consimţământului de donare, donorul poate reveni oricând (art. 5 al 4), în situaţia în care consideraţii etice, morale sau oricând (art. 5 al 4), în situaţia în care consideraţii etice, morale sau religioase fac imposibilă donarea.religioase fac imposibilă donarea.

Legea interzice prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe Legea interzice prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe exercitarea unei constrângeri de natură fizică sau moralăexercitarea unei constrângeri de natură fizică sau morală (art. 2 al 3) (art. 2 al 3)””prelevarea sau transplantul de ţesuturi şi/sau organe umane fără prelevarea sau transplantul de ţesuturi şi/sau organe umane fără consimţământul dat”consimţământul dat” (2 ani la 5 ani - art. 14); (2 ani la 5 ani - art. 14); „„determinarea cu rea credinţă sau constrângerea unei persoane să determinarea cu rea credinţă sau constrângerea unei persoane să doneze ţesuturi şi/sau organe umane, indiferent sub ce formă”doneze ţesuturi şi/sau organe umane, indiferent sub ce formă” ( (de la de la un an la 3 aniun an la 3 ani - art. 16 al 2).art. 16 al 2).

Page 17: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

PERSOANE DECEDATEPERSOANE DECEDATE

Numai dacă Numai dacă moartea cerebrală a fost confirmată medicalmoartea cerebrală a fost confirmată medical

Legiuitorul condiţionează prelevareaLegiuitorul condiţionează prelevareadacă s-a manifestat consimţământul în scris dacă s-a manifestat consimţământul în scris nu se compromite o autopsie medico-legală solicitată în condiţiile legiinu se compromite o autopsie medico-legală solicitată în condiţiile legiisituaţia în care donorul este un minor decedat - prelevarea de ţesuturi situaţia în care donorul este un minor decedat - prelevarea de ţesuturi şi organe se poate face numai cu şi organe se poate face numai cu consimţământul scris al părinţilor sau al consimţământul scris al părinţilor sau al reprezentantului legal al minorului. reprezentantului legal al minorului.

Page 18: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

Agenţia Naţională de TransplantAgenţia Naţională de TransplantRegistrul Naţional de TransplantRegistrul Naţional de Transplant

Centre/oficii Regionale de TransplantCentre/oficii Regionale de Transplant

Medicii care constată moartea cerebrală/cei care efectuează Medicii care constată moartea cerebrală/cei care efectuează prelevarea sau transplantul de organe trebuie să facă parte din unităţi prelevarea sau transplantul de organe trebuie să facă parte din unităţi funcţionale sau servicii sanitare distincte (art. 9 al 2).funcţionale sau servicii sanitare distincte (art. 9 al 2).

Legislaţia română interzice publicitatea în favoarea donării de Legislaţia română interzice publicitatea în favoarea donării de ţesuturi şi organe în folosul unei persoane sau al unei instituţii spitaliceşti ţesuturi şi organe în folosul unei persoane sau al unei instituţii spitaliceşti determinate.determinate.

ANT defineşte şi supraveghează trasabilitatea grefoanelor umane ANT defineşte şi supraveghează trasabilitatea grefoanelor umane conform directivelor şi recomandărilor UE.conform directivelor şi recomandărilor UE.

Criteriile medicale de atribuire R WHA 44.25 care arată că Criteriile medicale de atribuire R WHA 44.25 care arată că „organele trebuie puse la dispoziţia bolnavilor pe baza necesităţii „organele trebuie puse la dispoziţia bolnavilor pe baza necesităţii medicale şi nu pe baza consideraţiilor financiare sau de altă natură”.medicale şi nu pe baza consideraţiilor financiare sau de altă natură”.

Page 19: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

L 2/1998, L 104/2003, L588/2004, L 95/06 achiesează L 2/1998, L 104/2003, L588/2004, L 95/06 achiesează acestor principii subordonate:acestor principii subordonate:

unui scop terapeutic, exclusiv umanitar, altruist în subsidiar, unui scop terapeutic, exclusiv umanitar, altruist în subsidiar, ştiinţific;ştiinţific;ţesutul sau organul să fie cedat şi nu vândut;ţesutul sau organul să fie cedat şi nu vândut;intervenţia să aibă şanse de succes (să nu fie temerară) în intervenţia să aibă şanse de succes (să nu fie temerară) în condiţiile eşecului altor terapii şi a insuficienţei ireversibile a condiţiile eşecului altor terapii şi a insuficienţei ireversibile a organului de înlocuit;organului de înlocuit;consimţământul donorului/familiei şi a receptorului să fie consimţământul donorului/familiei şi a receptorului să fie liber şi informat;liber şi informat;actul terapeutic să răspundă solidarităţii umane;actul terapeutic să răspundă solidarităţii umane;momentul declarării morţii să fie indubitabil, verificabil şi momentul declarării morţii să fie indubitabil, verificabil şi concordant cu momentul actual de dezvoltare ştiinţifică;concordant cu momentul actual de dezvoltare ştiinţifică;responsabilitatea deciziilor este multipersonalăresponsabilitatea deciziilor este multipersonală

Page 20: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

PRIMITOR/RECEPTORPRIMITOR/RECEPTOR

Informare asupra riscurilor posibile, iar interesul pentru progresul Informare asupra riscurilor posibile, iar interesul pentru progresul ştiinţific trebuie întotdeauna să fie secundar interesului pentru bolnav. ştiinţific trebuie întotdeauna să fie secundar interesului pentru bolnav.

Bolnavul are dreptul de a fi informat asupra riscului la care este Bolnavul are dreptul de a fi informat asupra riscului la care este expus şi fără expus şi fără consimţământul scrisconsimţământul scris al acestuia „dat în prezenţa medicului- al acestuia „dat în prezenţa medicului-şef al secţiei în care este operat şi a doi martori” , şef al secţiei în care este operat şi a doi martori” , transplantul nu poate transplantul nu poate avea loc.avea loc.

În cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-şi exprima În cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, consimţământul poate fi dat în scris de către unul din voinţa, consimţământul poate fi dat în scris de către unul din membrii membrii familiei sau reprezentantul legal al acestuiafamiliei sau reprezentantul legal al acestuia..

Situaţia de excepţie, caracterul urgent şi grav au determinat însă Situaţia de excepţie, caracterul urgent şi grav au determinat însă legiuitorul să prevadă şi posibilitatea, frecventă, în care consimţământul legiuitorul să prevadă şi posibilitatea, frecventă, în care consimţământul primitorului sau al membrilor familiei să nu-i mai fie necesar dacă „nu se primitorului sau al membrilor familiei să nu-i mai fie necesar dacă „nu se poate lua în timp util, din motive obiective” dar numai în situaţia în care poate lua în timp util, din motive obiective” dar numai în situaţia în care „întârzierea ar duce, inevitabil, la moartea acestuia” „întârzierea ar duce, inevitabil, la moartea acestuia”

Faptul se consemnează într-un document de către medicul-şef al Faptul se consemnează într-un document de către medicul-şef al secţiei şi doi martori.secţiei şi doi martori.

Page 21: REGLEMENT Ă RI LEGALE  Ş I ETICA TRANSPLANTULUI

AATRIBUŢII ALE INSTITUŢIILOR UNIVERSITARETRIBUŢII ALE INSTITUŢIILOR UNIVERSITARE

L 104/2003L 104/2003Art. 24Art. 24(3) Instituţiile de învăţământ superior medical uman, precum şi (3) Instituţiile de învăţământ superior medical uman, precum şi spitalele prevăzute la alin. (1) înfiinţează un spitalele prevăzute la alin. (1) înfiinţează un sistem de bănci de sistem de bănci de ţesuturiţesuturi pentru conservarea acestora şi de monitorizare a pentru conservarea acestora şi de monitorizare a transplantului de organe.transplantului de organe.

Art. 25 Art. 25 Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi instituţiile de învăţământ Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi instituţiile de învăţământ superior medical şi farmaceutic uman superior medical şi farmaceutic uman organizează un sistem organizează un sistem informaţionalinformaţional privind prelevarea şi conservarea ţesuturilor şi privind prelevarea şi conservarea ţesuturilor şi organelor umane.organelor umane.