LywN AusuNAutoarea romanului,,TirAmuri ascunse"

LOCULTEMEII

romfln

LGIN,Editura Casa Ci4ii, Oradea

2098

i.

u

PROLOGDecembrie L94L

Virginia

Virginia Mitchell iqi privi so(ul care tdia in por{ii friptura din

duminica aceea gi se intrebi daci nu cumva el o inqali. So(ul ei

era mai interesat de felul in care era gititi carnea decAt de ea.

Harold se deplasa deseori in afara oragului dat fiind serviciul lui,

deci ocaziile pentru asemenea abateri erau nenumdrate. De fapt,

chiar mAine Harold urma sd plece intr-o noui deplasare' El puse

jos cu[itul qi didu din cap aprobator.

- Friptura de vitd arati bine, Virginia. Nu e nici seacS', nici

a{oasi.Ea risufld uqurati.

- Mi temeam sd n-o fi fdcut praf. Predica a durat pu[in cam mult.

- Noului pastor ii cam place sd lungeasci inutil mesajul.

Harold ii oferi zAmbetul lui fermecdto4, care ii dezvdlui gropi(a din

obrazul stAng, atAt de dragi ei.

Virginia nu trebuia si se mirite niciodatd cu un om atAt de

chipeq qi inteligent ca Harold Mitchell. Acum se ingrijorapermanent ci el iqi va gisi o altd femeie, o provocare mai mare/

fa[i de care Virginiasd'pard anosti qi plictisitoare. Virginia cduta

intotdeauna prin buzunarele hainelor lui cAnd Harold se intorcea

acasd din cilitorie qi in fiecare compartiment aI servietei lui, de

asemenea/ semne griitoare care sd confirme ch fusese cu o altd

femeie. Mergea pAni la a mirosi gulerele qi reverele costumelor

pentru a detecta urme de parfum striin. De vreo doud ori credea

cu adevirat cd detectase o mireasmd nefamiliard.

10 LvNN AusrtN

ingrijorarea o consuma/ aqa cum famila ei consuma prAnzul

din acea duminici: Harold desficea carnea de pe os in fAqii groase

qi o punea in farfurie; Allan, biiatul lor de noui ani, baga in gurifurculile de cartofi piur6; Herbert, mezinul de qapte ani, inghi[ea

la jeleu de parcd concura cu timpul.Dar ea ce putea face? Ginny analizase situatia de nenumirate

ori in timp ce ii controla buzunarele. Nu putea sd-l pdriseascd;

cum avea sd se irntre(ind, pe ea qi pe cei doi fii ai ei de una singura?

Ar trebui si iqi giseascd o slujbi, dar nu era calificati pentru nimic

altceva decAt intre[inerea unei gospoddrii.

it prirri pe Harold care iqi turna sos de fripturi peste cartofii

piur6 qi se gindi cd poate era mai bine daci nu avea nicio

certitudine. in acest fel, nu era obligatd sd ia decizia dacd sitrdiascd cu conqtiin(a fustangiului in tdcere, iertAnd sau si-lpirdseasci. Gisea destul de dificil si decidd ce si gdteascd pentru

cind, dardmite si se lupte cu chestiuni ca infidelitatea qi

increderea. Ginny nu se amdgea - nu puteai sd mai ai niciodati

incredere intr-un bdrbat odati ce devenea w fustangiu.Alesese ca fustangiu sd fie noul cuvAnt de notat in vocabular'

Denumea o persoand care fdcuse un obicei din a-gi ingela

partenerul de viald. De mai bine de un an Ginny folosea o

enciclopedie gi un dic(ionar in incercarea de a-qi imbogdli

vocabularuf sperAnd si converseze mai inteligent de dragul lui

Harold qi sh se simti mai pulin inferioari de d'ragul ei insaqi' iqi

achizi[ionase cele doui cir[i in timpul unicului an petrecut la

colegiu qi de atunci instrumentele nu facusera altceva decAt si se

umple de praf - cu excep(ia rarelor ocazii cand erau folosite la

presatul florilor. Ea cdutase playboy irn enciclopedie, amintindu-gi

cd Harold avea o asemenea reputalie inainte s-o cunoasci pe ea'

CuvAntul playboy o trimise la fustangiu.Era eI unul? Dorea ea cu adevdrat sd qtie? il privea infigAnd

furctrlip in mazire qi in inima ei iubirea pentru el se manifestd

dureroasa. O, dacd ar iubi-o numai pe jumitate cAt il iubea ea!

Locur- FEMEII 11

Harold prelui, ca intotdeauna, rolul de mediator al

conversa[iei din timpul mesei, intrebAndu-i pe baie{i despre ce

studiau la qcoali gi despre proiectele Clubului Cercetaqilor. Ginnynu avea nimic nou de raportat despre slptimAna care se incheia.

Se sim[ea proastS, anosti qi stupidd - un alt cuvdnt de dic[ionar.

Via(a ei era neinteresanti qi plictisitoare, zi dupd zi. Numai de-ar

putea face lucruri entuziasmante, provocatoare, de-ar putea fi ofemeie cu viziune gi cu perspectivd, ca Eleanor Roosevelt. Atunci

Harold n-ar mai avea niciun motiv sd,he t'ustangiu.Flacira lumAnirii se ince{oqa in fa{a ochilor ei care se umpleau

de lacrimi. Remarcase oare cineva efortul ei de a face aceastd maside duminici speciald: lumAndrile aprinse, vesela ei cea mai bunddin por(elan qi tacAmurile de argint, fa{a de masd de damasc qi

gerve{elele? Duminica era singura dintre zile cAnd mica ei familieera acasi impreunE intreaga zi qi ei ii pldcea si o facd si fiespeciald. Mergeau intotdeauna la biserici imbrica{i in cele maibune haine pdstrate in acest scop, bdietii aritAnd ca niqte micidomni in sacouri qi la cravatd. Ginny nu-qi dorea deloc ca Allan qi

Herbert si creascd foarte repede. Ea iqi dorea ca ei sd fie incdbebeluqi, sau cel pulin sub vArsta de trei ani, invi(6nd sd meargigi purtAnd pantalonaqi. Harold glumea mereu Pe seama faptuluici ea incd ii trata ca pe niqte bebeluqi.

Virginia privi piur6ul de cartofi qi jeleul dispdrAnd, iar fripturaficAndu-se rimdgite. Harold qi baie(ii infulecard mult prea repede

placinta cu mere ficutd de ea, se scuzard qi se ridicard de la masd,

dispdrAnd in sufragerie. Harold suspind,lisAndu-se in fotoliul luian Sunday Timesin fa{d. Bnie[ii se intinseri pe podea aldturi de

ciinele familiei qi de benzile desenate. Poate ci Ginny n-ar trebuisi se uite doar fugitiv peste gtiri. Poate ar kebui sd se intereseze de

evenimentele care aveau loc in Europa, aqa cum fdcea Harold.Foate cd celelalte femei nu ar pirea atAt de ispiftoare daci ea ar fiin stare sd discute cu el evenimentele de actualitate.

Dar evenimentele actuale trebuiau sd mai aqtePte pAnd spila gi

$ergea vasele. Virginia iqi roti privirea peste masa parasiti qi li

12 LvNN AusrrN

veni sd plAngi. Toatd munca depusi: cdlcarea fe(ei de masd qi a

gerve{elelo1, curi[area cartofilor, desfacerea mazdrei, pregdtireacirnii perfect condimentate qi a sosului fdrd cocoloaqe, pldcintafrumos rumenitd, curd(atul merelor gi felierea lor in bucd(i de

grosime uniformi - o ord qi jumf,tate de munci intr-o bucitdrieplind de aburi qi felurile au fost consumate in douizeci qi doui deminute. li va lua incS o ori si strAngi qi sd cure(e totul. $i era o

muncd atAt de stupidd. Nu e de mirare ci Harold se plictisise de

ea... qi ea era plictisita de ea insdqi. Ar fi dorit sd fie mai curajoasd,

mai deqteapti, mai increzS.toare - ca Eleanor Roosevelt.

Mrginia gtergea ultimeie crati(e qi tigdi cAnd sund telefonul.

- Ginny! Ascul{i radioul? intrebd dintr-o suflare vecina de

vizavi.

- Nu, de ce?

- Ar fi mai bine si-i dai drumul. Am fost ataca(i.

- Ataca{i? Cum adicd?

Dar Betty inchisese deja. Ginny ndvdli in sufragerie trecAnd

peste picioarele intinse aie lui Harold gi peste benzile imprdgtiateale lui Allan, ficAndu-qi drum spre radio. Cocoqatul Philco se treziIa via{i cu un zgomot spart.

- Cine era Ia telefon? irtrebd Harold in timp ce tuburileradioului se incilzeau.

- Betty Parker. A spus ci ar trebui sd ascultim radioul. Spunea

ceva despre un atac. Aparatul bAzAi in timp ce Ginny ajustd

frecven{a cu ajutorul butonului, pentru ca in final si gdseasci unpost de radio. Durd pu(in pAnd cuvintele crainicului constAnd

intr-un raport pe un ton sumbru si ajungi pAni la ei.

,,Fum gros se ridicdtncd deasuprabazei naaale americane de la Pearl

Harbour, locul unde este ancoratd flota americand din Pacific Ei din

Hickham Field, de unde s-a raportat cd mai mult de o sutd de aaioane

americane au t'ost distruse la sol. Nu se cunoa1te incd numdrul exact al

aaselor aoarinte. Hndin momentul de t'a[d s-a confirmat moartea a peste

doud sute de militari, dar acest numdr este in continud cregtere."

Locur- FEMEII

Harold cobori ziarul gi se apleci inainte, peste marginea

fotoliului. Allan iqi ridicd privirea din ,,Micula orfand Annie" facand

ochii mari.

- Ce s-a intAmplat, tat6?

- Stt!... Ascultd!

,,Martori oculari suslin cd emblema Soarelui Rdsare se putea uedea

pe aripile arsioanelor atacatoare. Existd raporturi necont'irmate ale

faptului cd japonezii au t'olosit portaaioane pentru transportarea

aaioanelor pdnd la punctul optim de declanqare a atacului aerian. Vd

reamintim tncd o datd: tn aceastd diminea[d, in jurul orei 7 .55 ora locald,

na[iunea japonezd a lansat un atac surprizd asupra bazelor militare

americane din Hawaii, proaocdnd un dezastru maior. Preqedintele

Rooseaelt se intfrlneEte chiar in acest moment cu tnal[ii ot'iciali din

Washington Ei este de agteptat ca sd ceard Congresului sd declare starea

de rdzboi."

,,Rdzboi!" Un fior rece de fricd o strdbitu pe Ginny la auzulcu€ntului. Ce se vaintAmpla cu copiii ei, cu cdminul ei? Va trebuiHarold sd plece pe front, si lupte? La cei treizeci qi cinci de ani ai

iui era potrivit pentru a fi seleclionat in acest scop. Se uita in golla camera care cu doar un minut in urmi i se pirea atit de siguri

;i protejati qi senzalia cd japonezii ii atacaserd ciminul era foarte

p'uternici. Pere[ii pdreau dintr-odata fragili qi vulnerabili, copiii ei

nu erau decAt fragile corpuri de carne gi sAnge,la o distan(6 infimiie moarte.

- Harold! Ce ne facem?

- Virginia, calmeazi-te, te rog!

- Dar am fost ataca(i! Dacd japonezii invadeazd America?

- Te ingrijorezipreamult. Proteclia acestei familii este datoria:rea,

- Dar mi simt atAt de inutild! Vreau sd fac ceva!

El o privi indulgent.

- Nu aq refuza o ceaqci de cafea. A mai rdmas?(s{efr?tTot ce putea ea face era... cafea? Virginia iqi dadu seama

5 el r-orbea serios, cd o indepdrta, aqa cd iegi, trecAnd peste cAine

13

L4 LyNN Ausrrx

qi paginile de ziar imprdqtiate pe jos, intorcAndu-se in bucitdrie.ii putea auzi pe Harold gi pe bdie(i discutAnd despre Imperiul

Japonez qi rizboiul ce izbucnise in Europa, in ti*p ce ea puneavasul cu cafeaua rimasd pe atagaz sd se incilzeascd qi aprindeafocul.

- Uite Herbert, i(i arit pe harti, auzi ea vocea lui Haroldacoperind foqnetul foilor de ziar.

Crainicul continua sd descrie devastarea, fiii ei puneauintrebiri neliniqtitoare, qi tot ce putea Ginny sd facd era si stea inbucitirie reincilzind cafea. $tia cd viata ei nu va mai puteacontinua ca pAni atunci - dintr-odata totul se schimbase. Jara ei

fusese atacati qi urma si fie inghi(iti de un nou rdzboi mondialteribil. Se sim(ea neputincioasi.

- Vreau si fac ceva, spuse ea cu voce tare.

Virginia iqi aminti de temerile ei anterioare, legate de faptul cd

Harold ar avea o aventurd, qi dintr-odati ele pdreau banale princompara(ie cu cele noi.

Helen

Domnigoara Helen Kimball stitea intinsi in pat, ascuitAnd

bltaia indepirtati a clopotelor bisericii gi pentru prima datd.invia[a ei nu gisi niciun motiv si participe la serviciul de duminici.incepAnd din aceasti diminea(i nu avea si mai creadi inDumnezeu. CAnd alarma ceasului o trezise ca i:rtotdeauna la timpca si ajungd Ia bisericd, ea o reduse la tdcere qi rdmase cu hotirArein pat, privind pe fereastra dormitorului ei la ramurile copacilor

inghe(a(i. Dar aroma cafelei incepuse sd se facd simtiti indormitorul ei de Ia etaj, iar ea o gdsea irezistibili. Se ridici dintreaqternuturi, imbricd un halat, iqi incdl(d papucii de casd qi coboriin bucitlria cavernoasi.

Minnie, menajera pdrin(ilor ei, stdtea la chiuvetd fredonAnd intimp ce curi(a cartofii pentru prdnz. O pdlarie de duminicdacoperea pirul ei grizonat, moale ca IAna, qi qor[ul acoperea in

Locui FEMEII

parte cea mai bund rochie a ei, cea de duminicd. Minnie se

intoarse cAnd o auzi pe Helen intrAnd gi ochii ei negri se mdriri a

surpriza.

- Domnigoard Helen, ce surprizS! Am crezut cd a[i luat-o deja

din loc qi sunte(i pe drum spre bisericd qi iatd-va aici incd inpijama. Nu vd e bine?

- Me simt foarte bine.

Helen ciutd o cand mare in dulap qi igi turnd cafea. Minniepuse jos cu(itul de curd{at qi se sterse de sor{.

- Va pregdtesc atunci micul dejun.

- Nu e nevoie. Termind ce ai de ficut. imi prajesc singuri o

telie de pAine.

Fa{a inchisd la culoare a lui Minnie exprima ingrijorareprir.ind-o pe Helen care scotea pAinea din coq qi punea doud felii:n prijitorul de pAirre.

- N-o sd intArzia(i la bisericd, domnigoard Helen?

- Nu md duc.

- Nu mergi? Ce o sd faci, atunci?

- Ei bine... nu prea gtiu ce voi face toatd diminea(a. Dar ce gtiu

e :i nu mi-o voi petrece cAntAnd imnuri qi deciamAnd crezul sau

-lcind pe parcursul unei predici fird sens. De ce sd merg la

---ricd dacd nu cred in toate aceste practici?

- De cAnd nu crezl?

- )Ju qtiu, replicd Helen ridicAnd din umeri. Dar mi-am datie::la de asta abia azi diminea(d, aga cd am decis cd este mai binesi ;tau acasd decAt sd fiu ipocriti.

- Si nu cumva sd vd pierde{i credinla, domnigoari Helen. $ti!ir tE'.rne Biblia: ,,qi ce i-ar folosi unui om sd cAqtige toati lumea:a:i ;i-ar pierde sufletul?"

- Da, imi amintesc cd am citit acel verset, spuse Helen in timp:e verifrca stadiul de prdjire a pAinii. $i mi se aplicd mie cu

u::anta. Avocafii spun cd voi mogteni proprietatea tatdlui meu

r. iter-a luni - mai mul(i bani decAt aq putea vreodatd cheltui in:.:ul riefli mele. Mai ales cd voi impiini curAnd cincizeci de ani

L5