Locuinta Trecut, Prezent Si Viitor

of 13 /13
LOCUIŢA: TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR Masterand: Istoric-geograf Hicea-Cornea Cristian O definţie simplă a locuinţei este, potrivit dicţionarelor de tot felul : o construcţie destinată să adăpostească una sau mai multe persoane. Fie că este vorba de o construcţie improvizată, de un apartament la ultimul etaj al unui bloc modern, de un adevărat palat sau o vilă somptuoasă, în final este tot o locuinţă. Sunt locuinţe extrem de interesante din punct de vedere arhitectural, locuinţe kitsch şi locuinţe cochete, dar cu toate schimbările suferite de-a lungul timpului rolul de bază al unei locuinţe a rămas acelaşi : să ofere protecţie în faţa vremii şi a pericolelor din exterior. Caracteristicile fizice ale unei case depind in bună masura de mediul in care aceasta este construită (climat şi teren) dar şi de materialele şi tehnologia folosite, precum şi de factori culturali precum statutul social şi resursele financiare ale proprietarului. Principalele materiale folosite în construcţii sunt lemnul, cărămida, piatra sau în unele cazuri pământ, cimentul şi otelul având în principal rol de susţinere. În ultima perioadă au început să apară tot mai multe edificii ce par alcătuiri stranii şi reci, fără viaţă, executate din oţel, beton şi sticlă. Alegerea acestor materiale depinde de zona în care se contruieşte, de resursele financiare disponibile, de gusturile viitorului proprietar şi de disponibilitatea materialelor.

description

Oricare ar fi dotările, dimensiunile şi forma, o locuinţă oferă cel puţin nevoile de bază ale unei familii. Locuinţa, aşa cum o cunoaştem astazi, are in spate o istorie care se confundă cu cea a umanităţii şi incepe odată cu aceasta.

Transcript of Locuinta Trecut, Prezent Si Viitor

LOCUIA: TRECUT, PREZENT I VIITOR

Masterand:Istoric-geograf Hicea-Cornea Cristian

O definie simpl a locuinei este, potrivit dicionarelor de tot felul : o construcie destinat s adposteasc una sau mai multe persoane. Fie c este vorba de o construcie improvizat, de un apartament la ultimul etaj al unui bloc modern, de un adevrat palat sau o vil somptuoas, n final este tot o locuin. Sunt locuine extrem de interesante din punct de vedere arhitectural, locuine kitsch i locuine cochete, dar cu toate schimbrile suferite de-a lungul timpului rolul de baz al unei locuine a rmas acelai : s ofere protecie n faa vremii i a pericolelor din exterior.Caracteristicile fizice ale unei case depind in bun masura de mediul in care aceasta este construit (climat i teren) dar i de materialele i tehnologia folosite, precum i de factori culturali precum statutul social i resursele financiare ale proprietarului. Principalele materiale folosite n construcii sunt lemnul, crmida, piatra sau n unele cazuri pmnt, cimentul i otelul avnd n principal rol de susinere. n ultima perioad au nceput s apar tot mai multe edificii ce par alctuiri stranii i reci, fr via, executate din oel, beton i sticl. Alegerea acestor materiale depinde de zona n care se contruiete, de resursele financiare disponibile, de gusturile viitorului proprietar i de disponibilitatea materialelor.Dar oricare ar fi dotrile, dimensiunile i forma, o locuin ofer cel puin nevoile de baz ale unei familii. Locuina, aa cum o cunoatem astazi, are in spate o istorie care se confund cu cea a umanitii i incepe odat cu aceasta.1. LOCUINELE PREISTORICEPrimele locuine folosite de oameni erau temporare i mobile, reflectnd stilul de via nomad, de tipul vntor-culegtor. Cele mai vechi adposturi descoperite pn azi dateaz de 500 000 ani, fiind construite deHomo erectuslngChichibu,Japonia,unde s-au gsit urme de guri ntr-un strat de cenu vulcanic. Vestigii mai recente dateaz de acum 400 000 de ani i au fost descoperite n situl de laTerra Armata, n Frana, unde punctul de susinere al adpostului din nuiele erau coloanele de piatr.

Fig. nr. 1. O macheta a unei colibe preistorice care reproduce modelul de locuire nomad (sursa: http://www.spatiulconstruit.ro}Primele construcii ale oamenilor preistorici au fost corturile din piei de animale susinute de stlpi de lemn. n zonele n care lemnul era o raritate, pentru susinerea construciei erau folosite oase de mamut (pn n anii 10 000 .Hr.). n jurul anului 6000 .Hr. ns, oamenii au nceput s foloseasc crmizi de ml uscat i lemn pentru construirea locuinelor. Acopereau pereii cu o tencuial fin, pe care pictau ornamente ntrebuinnd colorani din plante. Podelele erau acoperite cu piei de animale sau paie ori goale. Mobila era compus din paturi i mese, fcute din crmizi de ml. Pentru a se feri de intemperii, primii oameni i fceau acoperiuri din stlpi de lemn acoperii cu frunze i crengi, cu straturi groase de pmnt prins ntre rdcini de ierburi sau cu paie. n zonele cu clim cald se fceau acoperiuri plate, pentru ca razele soarelui s se reflecte i n cldiri s fie rcoare. n regiunile temperate, acoperiurile erau nclinate, pentru ca apa de ploaie s se scurg repede. Locuinele din Ierusalim aveau de pilda, acoperiuri plate i mprejmuite cu parapete.n jurul anului 4000 .Hr., sumerienii dinMesopotamiai construiau locuinele din stuful din mlatini. Ei fceau acoperiuri mari i curbate din mai multe straturi de stuf, dar acestea nu rezistau foarte mult timp, fiind nlocuite o dat la un interval de ani. n jurul anului 3000 .Hr., oamenii dinEuropa,Egipt,America de Sud,Orientul MijlociuiChinaau nceput s utilizeze piatra ca material de construcii. La nceput au utilizat piatra necioplit. Apoi, pe msur ce uneltele de metal au evoluat, ei au nceput s taie piatra n blocuri mai mari, rectangulare. Acestea erau aezate unele peste altele. Peste perei se ridicau acoperiuri plate sau nclinate. Cldirile din antichitate serveau ca locuine, ca adposturi pentru animalele domestice, pentru depozitare, unele aveau destinaii religioase, iar altele serveau drept morminte. nEuropa, primii agricultori europeni i construiau locuine cu perei din plas mpletit din rmurele i acoperite cu lut, ca s nu ptrund vntul, ploaia sau ninsoarea. In perioadele reci sau in cele ploioase focul se fcea n interiorul locuinei. Adesea, ei decorau pereii cu pigmeni extrai din plante. Prin 2000 .Hr., chinezii nlau locuine cu stlpi de lemn i acoperiuri mpletite din paie. Spre deosebire de construciile din ml i lemn, construciile din piatr s-au pstrat pn n ziua de azi.2. LOCUINELE ANTICHITATIIAntichitatea a fost momentul in care construcia de locuine a nceput s aib reguli i norme clare, cnd s-au pus bazele a ceea ce astzi numim arhitectura, cnd simplele improvizaii s-au dovedit a fi insuficiente.n oraele societilor antice, construciile se fceau din piatr, ca s fie solide i durabile, fiind deseori placate cu roci decorative precum marmura. Pentru un aspect mai impresionant erau realizate manual. Existau deja unelte i dispozitive, schelele, care permiteau ridicarea edificiilor mari i a arcadelor sofisticate. Grecii erau buni arhiteci. Studiul matematicii le-a servit n proiectarea unor cldiri bine proporionate, n armonie cu peisajul. Prin 300 .Hr., grecii fceau planuri de urbanism, proiectnd n detaliu orae ntregi i dispunnd strzile dup un caroiaj. Pn i constructorii din America Central foloseau planificarea urbanistic. n alte regiuni, oraele s-au dezvoltat pornind de la aezri iniiale-sate, fortree, porturi sau ntretieri de drumuri-avnd un mod de dispunere mult mai puin ordonat.Romanii au adoptat multe idei ale grecilor, dar au descoperit i tehnici noi. Una dintre acestea a fost obinerea betonului, n jurul anului 200 .Hr. La nceput, betonul era utilizat la fundaii, dar nu dup mult timp a fost inclus n structura zidurilor i a acoperiurilor unor imense domuri. Romanii au mai realizat arcade pentru locuine, poduri i apeducte. Oraele romane au constituit germenii oraelor aglomerate din zilele noastre. Fig. nr.2. Interiorul unei insulae (sursa: http://www.skyscrapercity.com)Obiectivele construciilor au devenit mult mai ambiioase i mai sofisticate. n Imperiul Roman, Persia, India, China i Mexic s-au realizat drumuri pavate, care permiteau o circulaie mai rapid i folosirea carelor pentru transportarea unor poveri mai mari. Apa era trimis, prin canale sau prin apeductele nlate, s alimenteze oraele.Aa cum era de ateptat, marile construcii, care ocheaz i astzi prin tehnica i detaliu erau cele destinate monarhilor i scopurilor religioase, n timp ce pentru cei mai sraci lucrurile nu se schimbaser prea mult. n Egiptul antic toi cei care nu fceau parte din clasa superioar locuiau n locuine mici, construite din crmid ars, cu forma cubic, avnd doua-patru camere, fr etaj. Cei instrii i permiteau locuine mai incptoare, dar care respectau planul general i foloseau aceleai materiale de construcie. Edificiile cu adevrat impuntoare erau cele destinate faraonilor i sacerdoilor, astfel ajungnd pn n zilele noastre celebrele piramide i statui.n afara locuinelor destinate celor care conduceau cetatea, destul de elaborate arhitectural, locuinele grecilor erau simple. Un pasaj ducea din strad intr-o curte mic, ptrat, nconjurat de trei sau patru camere dispuse in ptrat, toate relativ reduse ca dimensiuni. i locuinele romane, aa cum se poate vedea spre exemplu la Pompei, erau asezate chiar lng strad. Dup ce treceai de vestibul ajungeai ntr-un spaiu deschis, numit atrium, de unde se putea ajunge in dormitoare. Exceptie fceau locuinele celor bogai, mai mari i bogat ornamentate, dei pstrau aceeai linie arhitectonic. n vechea Rom cetenii locuiau n locuine, numiteinsulae, ce erau echivalentul apartamentelor de astzi, cladirile avnd chiar i trei-cinci nivele, un apartament avnd ntre trei i ase camere. La parter se gseau de regula mici magazine. Locuinele celor foarte bogai erau de regul vile impuntoare, cu numeroase camere i spaii destinate petrecerilor, situate n afara oraelor. n Orientul Mijlociu construciile depindeau de materialele disponibile. Unde se puteau fabrica ieftin crmizi, majoritatea locuinelor erau in form de stup de albine, rotunde, dar cu acoperiul ascuit. Unde predomina piatra iar lemnul era greu de gsit locuinele erau din piatr, inclusiv acoperiurile. Aceste tradiii au rezistat pre de secole, fiind prezente i astzi n anumite regiuni.3. LOCUINELE EUROPEI MEDIEVALEPerioada Evului Mediu poate fi considerat intunecat pentru istoria locuinelor i n special pentru condiiile oferite. Europa acelor vremuri nu oferea prea mult din acest punct de vedere. Chiar dac existau castele i vile ncaptoare, destinate exclusiv nobililor, majoritatea populaiei era forat s se mulumeasc doar cu njghebri insalubre, locuine improvizate lipsite de condiii elementare de igien i confort, nghesuite n spaiul trasat de zidurile oraelor i asezrilor mai mici. Au disprut fermele i culturile antichitii, sperana de via a sczut dramatic, iar epidemiile i bolile erau parc de neoprit. Conditiile au nceput s se imbunteasc treptat dup anul 1000, fiind totui departe de vremea de aur a antichitii. Aceste schimbari in bine au nceput sa fie vizibile iniial in jurul bisericilor i mnstirilor, apoi n marile orae n continu dezvoltare. Apariia unei clase de mijloc, care se ocupa n principal cu negoul i mult mai trziu cu profesiile care sunt astzi numite "liberale" a ajutat enorm la aceast dezvoltare. Chiar dac s-au construit vile de mari dimensiuni condiiile de via erau aproape la fel de proaste ca nainte. Spre sfritul Evului Mediu apare i palatul, evolund de la locuinele nobililor. Se dorea treptat o locuin tot mai mare, chiar dac mai greu de ntreinut, n care proprietarul s-i poat expune avuiile i prin care s-i arate statutul social. Aceste palate erau construcii enorme pentru acea epoca, locuite de reprezentani de marc ai clerului, comerciani de succes sau familii nobiliare. n afar de camerele destinate membrilor familiei orice astfel de palat avea obligatoriu i nenumarate camere pentru servitori i alte dependine. Fig.Nr.3. Bodiam Castle East Sussex Anglia Marea Britanie (sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Bodiam_Castle)

4. LOCUINA- DE LA RENATERE LA SECOLUL XIXPalatul a continuat sa fie perfecionat n perioada Renaterii, ramnnd i astzi una dintre realizarile arhitecturale cele mai invidiate, admirate i dorite, un element care a fost cel puin pentru un timp prezent in orice ora important din Europa. Primele palate in adevaratul sens al cuvntului, comori arhitectonice, au fost construite la Florena, apoi n toat partea vestic a Europei, dup care i n cea estic. n Frana conceptul de palat a fost contopit cu cel de castel medieval pentru a realiza o creaie specific n spaiul Hexagonului- celebrul chateau, care a fost mediul vieii aristocratice, al culturii i rafinamentului ncepnd cu secolul XVI. n Anglia vila a fost ncorporat ca centru al ntregii proprieti, care includea adesea sate ntregi, cu ulie noroioase i locuine srccioase.

Fig. Nr.4. Castelul de la Blois ,Frana(sursa: https://besttravelsaroundtheworld.wordpress.com)n paralel n orae s-au fcut eforturi pentru mbuntirea condiiilor n care locuiau oamenii obinuii, construindu-se locuine mai mult sau mai puin haotice, ajungnd ca poriuni ntregi s fie practic blocate de aglomerrile de edificii, multe fiind aproape de prbuire n orice moment. Incendiile care distrugeau cartiere ntregi, murdria, lipsa de condiii i mai ales aglomeraia urban au facut ca mult timp standardele din antichitate s rmn doar un vis frumos din lucrrile de istorie.5. LOCUINELE SECOLELOR XVIII- XIXRevoluia Industrial a fost nceputul visului oricui de a avea o locuin, indiferent de statutul social sau financiar.Pe ntregul glob, majoritatea culturilor s-au inspirat din arhitectura tradiional, inventivitatea i creativitatea nefiind pe culmi dect n Europa. Inovaiile arhitecturale au avut tendina de a imita stilurile anterioare preluate din antichitate i stilurile exotice preluate din colonii. S-au mrit conacele de ar i locuinele din orae, pentru care era la mod arhitectura grandioas, cu ferestre largi. Tendina de a folosi materiale noi avea s cunoasc o nflorire n perioada victorian, din secolul XIX.n multe regiuni ale lumii au rmas n uz stilurile tradiionale ce foloseau materiale de pe plan local. Colonitii i-au ridicat locuinele n noile teritorii din SUA i Rusia, precum i n coloniile europene, n plin dezvoltare, din India, Africa i America de Sud. n majoritatea cazurilor, construciile acestea erau practice, simple i tradiionale. ns guvernatorii, efii i proprietarii de plantaii i-au nlat locuine grandioase, care s aminteasc tuturor de avuia i poziia lor sociala. n sudul Statelor Unite, proprietarii de plantaii, n bun parte descendeni ai unor europenii bogai, i-au nlat conace impresionante, n stil grec. i afiau superioritatea ntr-o societate n care, n multe zone, majoritatea populaiei era format din sclavi negri.n Rusia, colonitii rui au avansat spre Siberia, unde i-au construit locuine rneti, ieftine i uoare, din butenii cioplii rudimentar. Metodele similare de construcie au fost folosite i de colonitii din Vestul Americii. n sudul Africii, zuluii triau n gospodrii mprejmuite cu palisade, concentrate n jurul unui arc pentru vite (kraal). Colibele erau construite din lemn i acoperite cu mpletituri din ierburi i paie.Unii dintre marii arhiteci au renunat la construciile monumentale pentru a se ocupa n special de locuine, crora le-au dat adesea o amprent personal, care i-a consacrat mai mult dect alte proiecte mai ample. Au nceput s apar lucrri ce conineau proiecte de locuine, simple sau complexe, precursoarele revistelor de design interior de astzi. Locuinele deveniser din nou un simbol al statutului social. Numarul celor care i construiau locuine cu cel mult un etaj pe o parcela redus de pmnt a crescut n proporie geometric. Au nceput s apar cartiere muncitoreti alctuite n principal din blocuri sau cldiri cu dou etaje. Locuinele deosebit de mpodobite i complicate au devenit o prezen obinuit, iar n paralel s-au dezvoltat rapid instalaiile- canalizare, nclzire, curent electric. Spre sfritul secolului XIX, s-a dezvoltat un nou tip de arhitectur. Avea la baz folosirea oelului, din care se alctuia un "schelet" sau un cadru de susinere a cldirii. ntruct pereii nu mai aveau de susinut greutatea proprie, cldirile puteau fi mai nalte. Zgrie-norii cu structura de susinere din oel au fost ridicai prima dat n Statele Unite, dup inventarea ascensorului de ctre Elisha Otis. n 1884,William Le Baron Jenney a construit primul zgrie-norii din lume la Chicago. Fig. Nr.5. Home Insurance Building din Chicago 1884 (sursa: http://openbuildings.com)

6. LOCUINA SECOLULUI XXLocuinele care s-au rupt radical de stilurile deja consacrate, care au ieit din tipare i au propus ceva nou n domeniul arhitectural, au fost foarte greu acceptate de marele public. Ca n orice alt domeniu i aici noutile erau privite cu scepticism. n 1889 arhitectul american Frank Lloyd Wright a fost i unul dintre pionierii care a ncercat s ofere altceva amatorilor de nou, realiznd o locuin inedit ce se armoniza cu peisajul. A fost urmat de ali confrai, att din Europa ct i din SUA, care au oferit un stil arhitectural de forme metrice i suprafete simplificate, aproape lipsite de decoraiuni. Schimbrile din epoc n domeniile picturii i sculpturii au urmat aceasta tendin, iar in anii 20 ai secolului trecut stilul modern, era prezent. Sticla, oelul, betonul erau noile materiale care ofereau noi opiuni de design, i pn la jumtatea secolului locuina modern era deja comun. n paralel cu acesta au supravieuit i stilurile tradiionale.7. LOCUINA N PREZENTn Secolul XXI s-a construit deja primul zgrie-nori, care a btut toate recordurile; urmeaz altele mai nalte, care deja se afl n construcie. Omul modern incearc s-i ofere cele mai bune condiii care i le poate oferi o locuint, tendina actul este evadarea din aglomeraia urban spre linitea oferit de mediul rural. Pentru omul modern locuina actul trebuie s fie util, spaioas, s ofere confort i linite, s fie incojurat, dac se poate de o grdin, un spaiu verde de relaxare. Fig. nr.6. Locuin Satu Nou de Jos (sursa: colecia personal) Dar chiar dac pe glob exist case alimentate cu energie solar, ap geotermal sau cladiri construite pe platforme pentru a se invrti dup Soare, totui exist zone pe glob n care acestea sunt primitive.

8. CONCLUZII LOCUINA VIITORULUI Dorina de modernizare dar n acelai timp de protejare a mediului va conduce spre o locuin care s mbine att tehnologia ultramodern ct i nevoia de respect fa de mediul ncojurtor. Cum se vor mbina cele dou deziderate ale omului numai timpul ne poate spune.

Bibliografie:Botez - Crainic, A.Istoria artelor plastice, vol. I, E.D.P., 2004Istoria-Enciclopedie pentru ntreaga familie, editura TeoriaMarea Enciclopedie a Cunoaterii-volumul 5-Arta, Arhitectura i Literatura, editura Literahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_arhitecturiihttp://www.spatiulconstruit.ro/http://openbuildings.comhttp://en.wikipedia.org/wiki/Bodiam_Castlehttps://besttravelsaroundtheworld.wordpress.comhttp://www.skyscrapercity.com