Colegiul Financiar Bancar din Chișinău

Proiect la geografie

pe tema: Protejarea mediului in localitatea natală

“Satul Cristești, raionul Nisporeni”

Realizat de eleva gr.CB1204G

Prisecari AnaProfesor de geografie

Colța Valentin

Chișinău,2015.

Cuprins:1. Poziția fizico-geografică.......................................................................3

2. Aprecierea economică a condițiilor și resurselor naturale...................4-9

3. Populația................................................................................................9-11

4. Economia...............................................................................................12-14

5. Protecția mediului în localitate..............................................................14-16

2

1.Legenda satului Cristești. Cristești este o localitate-centru de comună în Raionul Nisporeni, Republica Moldova situată în coordonatele 47°3′18″N   28°17′10″E , la 159 metri față de nivelul mării. Această localitate este în adriministrarea or.Nisporeni. Conform recesământului din 2004, populația este de 1208 locuitori. Distanța derectă până în or. Nisporeni este de 12 km. Distanța directă până in or.Chișinău este de 64 km. Satul are o suprafaţă de circa 1.26 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.71 km.  Exista o legenda extraordinar de interesanta a localitatii Cristesti. Atestarea documentara a Cristestilor dateaza cu 1429. Din punct de vedere geografic, localitatea este situata pe segmentul de distanta, care leaga direct doua importante manastiri: Varzaresti si Capriana.Precizam faptul ca mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” din Varzaresti – cea mai veche din Basarabia a fost ctitorită de Domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun și atestată documentar la 1415. Pe de alta parte manastirea Capriana - una dintre cele mai cunoscute mănăstiri basarabene, un simbol al credinței ortodoxe, atestată încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, la 1420, când locul numit Poiana lui Chiprian era dăruit sfetnicului Oană. Potrivit legendei, calugarii in drumul lor de la Varzaresti spre Capriana si inapoi, treceau prin Cristesti unde instalasera si o rastignire la rascrucea, unde faceau popas de fiecare data. Pentru a indica locul unde se intalneau in drumul lor unii cu altii si unde poposeau isi ziceau: "la Crist", adica la rastignirea lui Cristos. Locul respectiv este numit si astazi de catre localnici: "in deal la Cruce". In perioada sovietica, rastignirile din acel loc erau de cele mai multe ori incendiate. Tot in perioada sovietica s-a insistat pe varianta, precum ca numele localitatii ar proveni de la numele unui boier Cristea, care isi avea conacul pe acele locuri. Versiunea legendei cu denumirea care provine de la boier e urmatoarea: Alexandru cel Bun ar fi fost un bun prieten cu boierul Cristea Giudi,căruia i-ar fi permis să fie și căpetenie pentru locuitorii satului, unde Giudi și-a construit un conac. Boierul era omănos și bun cu locuitorii satului. Le-a împărțit localnicilor pământ în egală parte. Cât a trăit boierul Cristea, satul nu a primit o denumire, tocmai după moartea acestuia,cetățenii au hotărât să numeasca mâna de pământ, tăiat în jumătate de afluentul Lăpușniței, în cinstea boierului- Cristești.Satele vecine și distanțele de la Cristești până la ele(rază de 10 km).

3 km - distanța directă pînă la Satul Mîrzoaia din Raionul Nisporeni  3 km - distanța directă pînă la Satul Bolţun din Raionul Nisporeni  3 km - distanța directă pînă la Satul Iurceni din Raionul Nisporeni  5 km - distanța directă pînă la Satul Bursuc din Raionul Nisporeni  5 km - distanța directă pînă la Satul Secăreni din Raionul Hînceşti  6 km - distanța directă pînă la Satul Secărenii Noi din Raionul Hînceşti  7 km - distanța directă pînă la Satul Dolna din Raionul Străşeni  7 km - distanța directă pînă la Satul Corneşti din Raionul Hînceşti  8 km - distanța directă pînă la Satul Micleuşeni din Raionul Străşeni  8 km - distanța directă pînă la Satul Huzun din Raionul Străşeni  8 km - distanța directă pînă la Satul Odaia din Raionul Nisporeni  8 km - distanța directă pînă la Orasul Nisporeni din Raionul Nisporeni  9 km - distanța directă pînă la Satul Vărzăreşti din Raionul Nisporeni 

3

9 km - distanța directă pînă la Satul Pereni din Raionul Hînceşti  10 km - distanța directă pînă la Satul Mireşti din Raionul Hînceşti

Aprecierea economică acondițiilor și resurselor naturale.

Teritoriul satului Cristești este o parte componentă a podișului Moldovei centrale. Relieful este variat complicat deluros, fragmentat de văi adînci și ravene  de 150-250 m cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren. Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături.

4

Râpa lui Frăsman și dealurile satului.

Cristeștii se află într-o regiune de deal,acoperită cu o vegetație bogată.În această zona sunt multe păduri, cunoscute printer localnici ca regiunea Codrilor din Centrul Moldovei.Din cele mai vechi timpuri pădurile dese din jurul satului erau un refugiu pentru țăranii împovărați de impozite și datorii.În imaginea populară pădurea staruia ca o chemare pentru cei care ar dori “să uite drumul satului și coarnele plugului,să ia drumul Crângului și poteca Codrului ”. Pentru că păduri erau prea multe,țăranii au folosit

5

diferite tehnici de defrișare,pentru a face rost de poieni pe care să le are. O tehnică tradișionala folosită în sat era tehnica de ardere a copacilor.O altă tehnică era defrișarea pădurilor în etape. Prima etapă era jupuirea cojii și opoi încrustarea în trunchiuri a unor inele care duceau spre uscarea pomilor.În zonele defrișate,țăranii lasau să crească iarbă verde,apoi plantau cereal. Ca solul să-și recapete fertilitatea, pământurile erau parasite și lăsate în paragină. Astfel constituindu-se un ciclu economic “pădure-iarbă-cereale-pădure”. Uneori pădurea se defrișa pentru a obține pământuri arabile,astfel se făceau grădinile pentru cultivarea cerealelor, ca mai apoi acestea sa fie iar lasate pentru restabilire,formându-se ciclul “pădure-cereale-pădure”.Ultima etapă de dezvoltare a tehnicilor agricole,a dus la menținerea pământurilor veșnic arabile,ciclul acesta economic fiind “pădure-țârână”. În așa mod,omul prelua de la natura noi terenuri de pământ utilizate la obținerea unor cantități mari de produse alimentare. O altă ocupație era prisăcăritul.Din prisăci,suprafața cărora era “atâta cât un tânăr bărbat putea să arunce cu secerea”, se lua mierea, care era suficientă în îndulcirea bucatelor și tratarea unor boli,și ceara,care ajuta la iluminarea încăperilor pe timp de noapte.Aceste doua produse,însă,constituiau și elemente foarte importante în comerțul intern și extern.Cea mai de bază îndeletnicire a țăranilor a fost aceasta,nu în zadar,cel mai des întâlnit nume în sat este Prisăcaru. Pădurile ofereau și încă oferă posibilitatea țăranilor de a culege fructe de pădure,ciuperci și unele rădăcini comestibile. Se vânau lupi,vulpi,iepuri. Din pomii pădureți se altoiau alți copaci,unii chiar în pădure. Spunându-se că cel care altoiește în pădure pomi cu cele mai bune fructe își spală păcatele.Mai mult,unii preoți,în sat chiar,dadeau canon celor care au greșit în fața Domnului,să altoiască pomi în pădure. Terenurile forestiere ofereau și oferă și astăzi, lemn de foc și de construcție în cantități mari.Copacii se curățau de uscături,care erau folosite ca combustibil pentru sobe,la prepararea hranei și încălzirea locuințelor.Lemnul de asemenea se folosea pentru a contrui obiecte meșteșugărești ca butoaie,banițe, covate, instrumente agricole, fusuri, bărci,iar lemnul strâmb- era folosit la ars. Speciile de arbori sunt numeroase,deoarece situat în Codri,satul Cristești este dominat de speciile ca: Tei,Fag,Frasin,Mesteacăn,Gorun,Stejar,Fag,Soc,Nuc,Arțar,Pin,Brad,Molid,Oțetar. După război și foamete,încercările cele mai mari,prin care a trecut satul, fiecare familie din sat participa la munca în gospodăriile colective. Mai târziu,după dobândirea independenței Moldovei, satul a ispășit greutățile.Astfel,în 1994,înregistrându-se 408 gospodării individuale.Gospodăria agricolă,numită sovhoz-fabrica Cristești deșinea 654 ha de pământ,dintre care 104 ha pământ arabil,320 ha vii și 149 ha livezi. După 2005 în sat activează peste 286 gospodării,7 magazine,o piață agricolă,o brutărie,o minimoară,o piloramă,o cafenea, un club de dansuri,oficiul postal,biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, primăria Cristesti, punctual medical, Soala medie Cristesti care din 2006 a devenit Gimnaziu, casa de cultură cu program artistic permanent, grădinița de copii Izvoraș și alți agenți economici străini,care și-au extins activitatea recent. Șeptelul în proprietate individuală din 2005 este compus din 46 bovine,50 cabaline,1500 ovine și 250 porcine.Gospodarii mai dețin și peste 6000 de păsări.În 2005 au fost înregistrate 20 autovehicole,48 autoturisme,25 tractoare și o combină.La acestea se adaugă o stație de telefoane cu 375 abonați, 390 aparate radio și 408 televizoare. Conducta de apă OO Izvoare are 407 de membri. În sat mai sunt si 82 fântâni.În ultimul timp suprafața terenurilor arabile s-a redus,în schimb,cea cu vii a crescut la 350 ha .Toate suprafețele care au sporit,au viță-de-vie europeană.S-a redus numărul tractoarelor cu sine,a crescut numărul tractoarelor cu roți. S-au mărit considerabil suprafețele livezilor de pruni.

6

Casa de cultură Cristești. Gimnaziul Cristești.

Cafeneaua Camarad Monumentul Oxanei-simbolul satului Cristești

Punctul medical Cristești. Oficiul Poștal Cristești.

Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”( finisată în prezent)

7

Club de danusuri “BAR LA GHENA”(reconstruit si reparat în prezent)

Grădinița de copii “Izvoraș”

Lacuri.

8

Iazul “De după deal“. Iaz săpat artificial cu o lungime de 3550 m, 600 m lățime și adâncime de până la 4,5 m. Folosit pentru creșterea culturilor pescicole în scopul comercializării speciilor ca Carp,Șălău,Tolstolob alb și Biban. Apele iazului sunt populate de Racul-de-râu și Scoica-de-râu.Șerpi de apă, rațe sălbatice,lebede și fazani, sunt unele dintr speciile pe care le poți vedea fie adăpându-se din lac,fie pe malul lui. În apele acestui lac se prcatică scăldatul și plimbatul cu barca. De asemenea, apa lacului este folosită în irigarea recoltelor de zarzavaturi de pe șes.

Un alt lac,artificial, este iazul “La pătrat” de dimensiuni mai mici ( 85 m lungime și 32 m lățime,având o adâncime de 2 m). Lacul A fost săpat în scopul adăpării ovinelor de la o stână din preajmă și pentru irigarea terenurilor agricole din jur. Se pescuiește doar un tip de pește: Tolstolobul. O specie foarte des întâlnită pe malul lacului acesta este Broasca Țestoasă-de-Baltă.

9

Solurile predominante sunt Cernoziomul, solul brun și cenușiu. În zonele mai ridicate,în podgoriile cu viță de vie,solul are în componența sa straturi destul de groase de argila și nisip. Din punctul cel mai abrupt și înalt al satului,în apropiere de Râpa lu Frăsman, se extrage nisipul alb,folosit în construcții. De asemenea,din partea opusă a satului,se extrage lutul portocaliu și albastru. Al doi-lea fiind utilizat și în scopuri medicinale. Deoarece pe două părți diferite,cu straturi de sol diferite,curg 2 afluenți ai Lăpușniței, cel care curge dinspre iazul La Pătrat,spală nisip,pietriș și sol cenușiu în calea sa,el are apa de culoare gri. Celalalt aflent,care izvorăște dintr-un lac de sub deal,spala în calea sa argilă, apa sa are culoare gri-gălbuie. La întâlnirea acestor două pârâiașe,se observa bine diferența apelor.Astefel ușor se poate de determinat ce tipuri de sol sunt în satul Cristești.

Populația.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1208 oameni, dintre care 49.59% - bărbaţi și 50.41% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.34% - moldoveni, 0.17% - ucraineni, 0.17% - ruşi, 0.17% - bulgari, 0.17% - alte etnii.

În satul Cristeşti au fost înregistrate 407 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.Densitatea populației este de 959 loc/km2

10

Tradițiile care se respectă din neam în neam sunt: Colinda, Hăitul, Șezătorile,Sorcova și sărbătorile religioase,care în fiecare an se serbează în același mod. Sărbători tradiționale au devenit Duminica Mare,ziua în care în sat este declarant deschis sezonul sportiv. În aceasta zi se organizeaza diverse concursuri de atletism și forță,seara,pentru sat se organizează hora mare,unde vin diverși artiști naționali.Altă sărbătoare este Adormirea Maicii Domnului,28.08.- Hramul Bisericii și al satului.Tot pe data de 28 august este închiderea sezonului sportive,cu aceleași probe sportive și cu hora mare din partea primăriei satului. Tradițional,la Hramul satului se organizează un concert în cinstea sărbătorii,a limbii și a independenței țării.

Deschiderea sezonului Sportiv.Proba din imaginea 1: Trânta la cârlanul viuProba din imaginea 2: Fuga la iepure(200 m)

Hora Mare.

11

Hramul satului. Cristeștiul la împlinirea celor 580 de ani.

Nunta din moși strămoși,organizată la hramul satului.

Hora Mare. Zinaida Julea-invitat special

.

12

Ramurile economiei pe care se bazează populația satului Cristești. Deoarece viața la sat este mai dificilă și nu oferă mari posibilități de extindere a business-ului de familiei, o mare parte a cetățenilor apți de muncă au părasit hotarele satului și ale țării,plecând la muncă în străinatate. Prin finanțarea de peste hotare,se dezvoltă astăzi economia satului. Agricultura este cea mai importană ramură în mediul rural. Pe lângă grădinile gospodărești,oamenii plantează hectare întregi de culturi cerealiere,boboase,legume,vii și livezi tinere.O parte dintre gospodari au vândut pământurile arabile, care le aveau la distanță mare de casă,unui german, care a plantat pe cele 50 ha grâu. În centrul satului construind un deposit pentru grâne,dotat cu tehnică germană de uscare a boabelor de grâu în 24 de ore.La această firmă,s-au angajat 21 săteni. O altă firmă cu un success deosebit este S.A Colass ,care se ocupă cu prelucrarea semintelor de floarea soarelui. La aceasta întreprindere cu un personal de peste 150 muncitori,dintre care 85 sunt din Cristești, semințele de floarea soarelui sunt sortate pe Linia de Sortare, decojite,cojile se prelucrează, iar în etapa finală, se împacheteaza semintele bune,miezul și sunt exportate în Germania,Polonia, Letonia,Ungaria și România. Din coji si resturi sunt fapricate bastoane de cărbuni care deocamdată sunt realizate doar pe piața poloneză și germană. Altă întreprindere este cea de colectare a poamei și fermentarea ei pentru a prepara vinurile,care se exportau pâna anul trecut într-o regiunde din sudul Ucrainei. Alt agent economic ce-și dezvoltă activitatea în satul Cristești este minifabrica de cotileți din pietriș și a cărămizilor. Aceste două entități,sunt vecine și au ca același șef. Din mărturisirile șefului Șoșov Valeriu, subalternii lui sunt în număr de 8 , toți fiind locuitori ai satului Cristești.

În sat,sunt 3 familii,care și-au dezvoltat business-ul familial administrand magazinele din sat, Petru și Tatiana Bocșăneanu administrează 3 magazine, Valeriu și Ana Prisăcaru – 2 magazine, Anatol și Lidia Secrieru- 1 magazin. Ghenadie Istrati este cel care administrează clubul de dansuri Bar La GHENA- punctual de distracție al tineretului din sat in week-end , vacanțe și de sărbători.

13

Colass S.A

14

Agricultura-ramura de bază a țăranilor din satul Cristești.

Protecția mediului.

Primăria satului Cristești are grijă ca satul să fie curat și numarul deșeurilor să fie minim. De

asemenea,primarul satului a câștigat nenumarate proiecte pentru ameliorarea situației satului.De

aceea,din 2004 fiecare casa are apă trasă în casă și astfel s-a redus poluarea apelor din fântâni și

deteriorarea cișmelelor amenajate.Din 2012 s-a dat in exploatare zona umedă constrită ZUC

Cristești,proiectul ApaSan,pentru colectarea,prelucrarea și filtrarea apelor uzate,ce vin din

sistema de canalizarea a satului. Zonele Umede Construite (ZUC) sunt concepute ca o soluţie de

epurare simplă şi ecologică a apelor uzate în zonele rurale. Ea asigură epurarea apelor uzate prin

procese biologice, chimice şi fizice, cum ar fi adsorbția, precipitaţii, filtrare, nitrificare,

descompunere, etc.

Din martie 2014 activează și autoturismul special pentru autosalubrizarea localității.

Autospeciala încarcă deșeurile din cele 32 de cantoane special amenajate cu cate 2 sau 3

tomberoane pentru selecția gunoaielor și le transortă la gaura special pregătită pentru racoltarea

deșeurilor.

15

Canton amenajat pentru recoltarea deșeurilor.Situat lângă lacul din imaginea precedentă.

16

ZUC Cristești.

Animalele ce populeaza dealurile și pădurile satului sunt sub protecția proprietarilor de păduri de la ocolul silvic. Este interzisă vinătoarea fără permisiunea răspunzătorilor de la MoldSilva și ocolul Silvic respectiv. Sezoanele de vânătoare se deschid și închid oficial sub supravegherea pădurarilor din sat. Este interzisă categoric și amendată vânătoarea de cerbi și căprioare,lupi,de vulturi,bufnițe, fazani și lebede. Arborii din pădure de asemenea se taie doar la dispoziția pădurarilor. Speciile de plante care sunt sub protecția proprietarilor de parcele silvice sunt : Ghiocelul,Bujorul de Pădure,Laleaua Pestriță,Papucul Doamnei și Lăcrimioarele.Cristești ste una din primele localităţi din ţară care a construit un sistem de aprovizionare cu apă potabilă. Dacă acum 12 ani, localitatea Cristeşti era campioană în raionul Nisporeni la capitolul îmbolnăviri de hepatită, unde 50 de cazuri erau înregistrate pe an, astăzi, nici vorbă de asemenea boli.Pentru eventuale maladii sau bolicare pot apărea,în sat,la punctual medical, Surorile medicale Tatiana Homițchi și Vasilina Cimpoieș,sunt gata oricând să sară în ajutor și să ofere consultații.

17