Cine este misterioasa muza din celebrul tablou La Blouse Roumaine al lui Henri Matisse. Chipul ei a fost sters din picturaSinziana Ionescu,

Identitatea tinerei care i-a pozat lui Henri Matisse la realizarea tabloului La Blouse Roumaine, care a facut celebra ia romaneasca, a ramas mai putin cunoscuta publicului, dar era stiuta de lumea artistica.

Cand Henri Matisse a dezvaluit lumii tabloul sau ,,La Blouse Roumaine", pictura care infatisa o tanara fara chip imbracata intr-o superba ie romaneasca, atentia publicului s-a indreptat spre maiestria liniilor si jocul culorilor, mai putin spre enigmaticul model. Tabloul a intrat in posteritate ca fiind prima pictura care a facut celebra ,,bluza romaneasca", dar identitatea femeii care imbraca ia nu era cunoscuta sau banuita decat de cercurile artistice din Paris si Nisa, locurile unde Matisse lucrase la tablou. Era Lydia Delectorskaya, tanara si cea de pe urma muza a pictorului. Ruptura intre ei, de la un moment dat, a survenit chiar in timpul pictarii tabloului. Matisse a estompat trasaturile modelului si i-a scos numele de pe tablou, dupa ce o imortalizase pe Lydia cu tot cu nume.

In mod paradoxal, Lydia nu era nici romanca precum prietenele faimoase (Elvira Popescu, Elena Vacarescu, Anna de Noailles si Martha Bibescu) care-l inspirasera pe Matisse, nici frantuzoaica precum artistul. Era o rusoaica nascuta la 23 iunie 1910 in Siberia, fiica unui doctor din Tomsk, ramasa orfana de parinti la varsta de 12 ani. O matusa a ajutat-o sa se refugieze in Franta, unde a incercat sa studieze medicina la Sorbona. A abandonat, insa, facultatea din cauza situatiei materiale. Ca sa se intretina a inceput sa faca diferite meserii de dansatoare, figuranta in filme,

L-a intalnit pe Matisse la Nisa in 1932, devenind asistenta sa.

Avea grija de artist, ii crea conditiile de lucru din atelier, ii pregatea panzele, ii organiza agenda si ii poza pentru lucrari. Tanara rusoaica l-a fascinat in asa masura, incat timp de 4 ani, in perioada 1935-1939, Matisse a facut sute de tablouri, desene, schite si gravuri numai dupa chipul si asemanarea Lydiei. In urmatorii 15 ani, pictorul a folosit si alte modele, dar Lydia a ramas muza lui pina la finele vietii artistului.

Legatura lor apropiata si controlul pe care Lydia il exercita asupra pictorului au provocat frictiuni intre Matisse si sotia lui, Amelie, ceea ce a determinat indepartarea asistentei rusoaice din viata familiei. Ambele femei au suferit teribil. Lydia a incercat sa se sinucida, iar Amelie n-a mai vrut sa lupte cu pasiunea lui Henri. L-a parasit pe Matisse, lasandu-i locul rusoaicei cu 40 ani mai tanara decat el. Cand acesta a murit, la 3 noiembrie 1954, Lydia Delectorskaya a trebuit sa plece din camin din cauza resentimentelor pe care familia lui Matisse le avea pentru ea. ,,Regina de gheata" din Siberia, blonda cu ten alb si cu ochi deschisi la culoare, a ramas - ca tipologie si influenta - unica in viata lui Matissse. A murit la o venerabila varsta, la 16 martie 1998, la Paris.

Matisse si La Blouse Roumaine Era aprilie 1940, cand cel mai important colorist al secolului al XX-lea, Henri Matisse, dadea tusa finala unei picturi care avea sa devina simbolul unei miscari artistice universale.

Panza de dimensiuni 92 x 73 centimetri avea fundal rosu, pe care se odihnea o tanara cu chip curat, ce purta o fusta albastra invoalta si o bluza alba cu insemne populare de o neasemuita frumusete.

,,La Blouse Roumaine" avea sa-si intituleze artistul francez lucrarea pe care a inceput-o la Paris si a terminat-o la Nisa, orasul unde se stabilise. Cand a vazut tabloul, probabil Matisse a zambit gandindu-se la reactia faimoaselor sale prietene romance din Franta, care il inspirasera: Elvira Popescu, Elena Vacarescu, Anna de Noailles si Martha Bibescu.

Henri-Emile-Benoit Matisse s-a nascut la 31 decembrie 1869, in localitatea La Cateau-Cambresis, fiind fiul cel mare al unui prosper comerciant de grane.

A renuntat la cariera de avocat pentru pictura, pe care a descoperit-o in timpul convalescentei, in 1889. A inceput sa studieze la Academie Julian din Paris, unde a fost introdus in lumea fantastica a culorii, care a capatat pentru el nuante din ce in ce mai dramatice.

Astfel ca la finele anilor 1890, Matisse lasa in urma peisajele traditionale si devine captivat de suavul impresionism, noul curent din pictura. Talentul sau este eliberat de conformism, iar Matisse cuteaza sa mearga mai departe, sa exploreze cromatica, care devine puternica, vie, dura chiar, expresie a ceea ce specialistii numeau ,,fauvism" (bestia salbatica). Acest curent nu a rezistat timpului, dar Henri Matisse a ramas in istoria artei ca lider al fauvismului.

In 1918, pictorul se muta la Nisa, oras unde va ramane pana la sfarsitul vietii, la 3 noiembrie 1954. Locuieste intr-un hotel, Regina, aproape de locul unde va fiinta muzeul ce ii poarta numele, situat pe dealul Cimiez, langa ruinele galo-romane si manastirea franciscana Notre Dame, in cimitirul caruia avea sa se odihneasca pentru totdeauna. Aici, la Nisa, Matisse desavarseste in aprilie 1940 ,,La Blouse Roumaine", dupa o munca asidua de 6 luni. In acest timp, artistul face 11 fotografii-document ale evolutiei lucrarii. Imaginile foto au fost expuse si ele alaturi de pictura, la vernisajul de la Galeria Maeght din Paris.

Fuziunea liniilor, culorile tari care se armonizau, ovalul fetei modelului si infoiala manecilor cusute au creat un tablou care avea sa aduca in atentia lumii superba ie romaneasca, pe care o purtasera cu atata mandrie reginele si printesele Casei Regale a Romaniei. Designeri celebri au introdus in colectiile lor simbolul national al femeilor romance, iar in 2013 o comunitate online romaneasca, intitulata La Blouse Roumaine, a nascut miscarea prin care ziua de 24 iunie, cand este sarbatoarea Sanzienelor, a devenit Ziua Universala a Iei.

Si mai este un amanunt: Henri Matisse a refuzat sa paraseasca Franta odata cu invazia hitlerista din 1940, considerand ca este de datoria lui sa ramana in tara sa, in momentele de grea cumpana. Patriotismul este astfel cusut in tabloul care reprezinta sufletul romanesc si care poate fi admirat la Muzeul National de Arta Moderna din Paris.

Henri Matisse Sursa foto henri-matisse.org

Pe aceeasi tema:

Pictorul francez care a facut celebra ia romaneasca, La Blouse Roumaine. Un semn ascuns este ,,cusut" in lucrare

FOTO Ziua Universala a Iei, celebrata de Sanziene. Bluza traditionala romaneasca, propusa ca brand de tara

Institutul Cultural Roman si-a propus recunoasterea iei ca simbol national

Este Ziua Iei Romanesti: piesa vestimentara care nu se demodeaza niciodata

FOTO Romania intra la 24 iunie in hora de Sanziene. Imbraca o ie de Ziua Universala a Iei!

MAE a dat si cu ia in gard, la Expo Milano 2015. ,,Ia traditionala romaneasca" prezentata lumii intregi este, de fapt, o banala bluza ,,de calitate indoielnica"