1

I.I,. CARAGIALE

SI

MOMEI'{TE

SCHITE,

Postfald, tabel cronologic, referinJd criticd deAURELIU GOCI

I

Sffi editura exigent

Cele trei zeite ....."... ....I23Lanlutr slfbiciunilor..............". ""-.'.I25Bubico. ...". 131

Cdldurd mare ......... ..'. 138

Greu de azipemdine... sau unchiul qi nepotul ...."......." '." 143

FoliticA gi delicatefe ........"...... ..'...149Istoriaserepet[ ...'..'...' 155

Tempora. ... 159

Inspecfiune ......'-."...".'.164

Triumfirltalentului. .-.'.175

Ultima emisiune. ........ 181

O lacun6. ".. 186

Repausul dominical ."..I92Petiliune '.- 199

lnfamie. ....205Doui loturi .'..'.'. """"'211Arendagul romdn '.".....729in vreme de rdzboi .""...232

Hdfitrxra Hxflgexatoferd spre v6nzare cititorilor interesati

cdr{ile publicate sub egida sa

cu o reelucere

de tflo./o din prefui de v0rizare.

Dacd vaicarea cdl'{i lerr eoitlanclritcdepii6egte sutna

ele [t]0 - i 5{} trei"

cumpdr*tot'ill l:enefiaiazS de o reelue*'re

de i5?'6, respeetiv 2{'J%"

Retraf ii sr,rpiimentare la telef,on/fax:

fi21.26fi.A4.76sall

e-mail : editura-,exigent@,-rrahoc. coryr

*#sfepffirra..scrydsosrfe'dttsryemexuswa{se'f

V5 i'u"g6m sd ne seri*{i ia adresil.:

--c*i'-]

i uE{ifarc"a Hvigem$ iI st;. f;a"rrn Nee ui*c *tn" E I

l- -- xltv:} ffiry:l-:: *l

MOFTANGII

Rrornffnul

Moftangiul este eminamente romAn; cu toate acestea,

?nainte de a fi romAn, el este moftangiu.Ndscut dintr-o familie sdracd dar onestS, el este fiul operelor

sale, gi, degi democrat prin na;tere, el face parte din aristocraliainteligenfii, a meritului, qtiinfei, artei, culturii q.c1.

Dar... ndscut dintr-o veche familie de adevdrafi boieri,cari au ;tiut totdeauna si pund interesul patriei mai presusde interesele de clas6 renunfAnd la privilegii, el, aristocratulget-beget, este adevdratul democrat...

Moftangiul rom0n este patriot hot[rdt, nafionalist exclusiv,romin pdnd in m[duva oaselor! toatd lumea trebuie s-o qtie!

Guvernamental, sau, cAnd din nenorocire nu se poateasta, opozant, moftangiul felicitd Rrrom0nia in cazul intdi, o

deplAnge ?n cazul al doilea, in ambele cazrni o iubegte pdn[la nebunie. De aceea, el urSgte cu furie tot ce nu e romAn, totce nu e naJional.

El stimeazi agricultura, dar viseazd o industrie marenafional5, care s[ ne scape de tributul ce-l d[m strdinilor;ceea ce-l inspdimdntb este o cucerire a Rrromdniei pe terenuleconomic de cdtre infamii de strdini, ajutaJi de copiii vitregiai gdriqoarei lui!

E om de partid, cdtd vreme nu-i vorba decdt de vederiasupra politicii interioare. indatd ins6 ce e vorba de a ne

Iffsnicnfm pi m*hEfe

i,r,..,.r!ltir fng6 e-:u str[inii, el crede ed tc'!i rom0uii trebuie sd

,rrt, rrrricilo pasiuni ;i, dfindu-gi m6na fid{egte, si pd.geascd

rr,,u:. unili fbtd eu pa"ime.jdia eeonomicd., politicii, sociaid. qi

, ,,itriirri6 a Na{iuniil inirnicul oomufi este str*.inull "jos Str[-r r : r:;ri rrii ! sus llrronr6.nismull ! !

< ir icine g0nde;te altfel. . . € ur1 trdd[tor!N,lrfiangiul se giisegte ?n toate ctraseie sq:eiale; spega iui

l,rririci"l pe tcate e[i]e de comunicafie (a1-ard de rare excep{ii,, rr i'rlr:t gratuit) 9i e ?ncuibath dtn cele mai mAndre palaturi

t,,,rr;r ur cea mai nlodestii odaie de hdtel garni"\'io{lnngiui poate avea sau nu profesiune, pcate 1-l s6rac

rrr lroqet, prost ori <legtept, neroci ori tXe spirit, t6n6r, b[tr&rl,,i, ur) sex sau de altul sau de amf,ndou5, ei a fost, este si

r li rnromAn adev6rat."" S5 te p[zeascd Dumnezeu sf aiacil,' r r ri rflnii! lui cric6t de ilepai1e, cde i moftangiul rom$n e acr

.r rr ,qrircbeasc6"

1,4 o itan*eiutr rcm8n este :

iiin clasele primare pAn6 ia ha.calaureat anarlrist;lrc [a bacalaureat p$nh ia prirnul exail]en de unirrel'sitate

'., 'r ialist;i lr, f 3 p1"jin,rl exameii pitniiia licenld __ prcgresist;r)r: ia licenfii pflnd ia slujbd - triberai;

I ir.l ia slujbrS pind la pensie - conservator.l)c la pensie incolo, irnpirtlseqte principiile tinerimii

,,"'r't.rr5;itare... Fii sigur cb ai sd-l gdsegti oriunde e vreo

' r,rrrrtbstafie inai rnult sau mai pulin politicS ori nepoliticoasb, ;trrricnfilor mai muit sau mai pufin nromAni!

Rrornflnca

lriicd de arenda;, de negustorag, de funcfiondraq, de avoc6-1,'1. rlc ofi1erag, de pop5 - sd fi lbst papa bulgdroi, sdrbotei sau

'rt't:t)t€i - moftangioaica este romdnci gi prin urrnare nobil6,

fl

S. &" €anagialc 52

et pur. consiquent nu poate suferi rnojicimea.lla este patronesi in conaite'rul unei sau mai rnultor socie-

'rI'ii rorn6ne de blnelacere saLr de euJrul6 na{iona16.

lizfoftangioaica rornfinf vorj:re$te roru.Anegte nuinai cvscLe.g rfrsntest{r.gt;e,";. ?ncolo f?anir,rzegte acu ia lec{ii de iirahaenglezd.

ln fiecare zi, anottangioaica rdstoarnd prlvdiii intregi,de ia rafltul de sr,rs p6nd ia cel de.jos, cdut6nd egantiioane

;i negbsind" wcr//qewreus€nrent, niciodati ce-i trebuie. Bogatica gi sbraeS, adeseori i se-ntimptrb din distrae{ie, cflnd se uithnegusforul in aitb parte, s6-i seape ce..'a in ffirangoxi sau suJ:

rotond6*.h4oftangioaica ?gi opregte totdeuna cupeul d-a curmezigul

stradei.Pentru dAnsa sunt numai dou6 orage ?n care poate trdi

cineva: Paris et Bukarest!Ddnsa are unui sau inai mulfi adoratori, nu de plScere sau

de pasiune, ci de datorie: o femeie de aga inaltia extracfiunetrebtrie sA aiba un suivez tnoi.

Bogatl, n*are plScere mai mare pe lume dec&t s6-gi arate

urrei amice sdrace toaletele gi s6-i spuie preful 1or fabulos, gi

atrloi proiectele, ptranul gi elevizul toaletelor viitoare.i\4cftangioaiaa s6rac[ este foarte discreii; de aceea, nu

lx,rsprefr,ilegie fonclur:ile seorete, ba" chiar q.nin contla. llentrLt

ci;re *onspird, e irmrient s5 evite pe motlangioaica lom6n6.Ccur16, adiei- neccaXrt5, pritneq-;te eildouri cle la r-dscop{i

br,;iair; 1$.s6:r-r;ipi5, faee eas-trouri la sdraei necop{i, ar}iei Xa

enizi:Ah: r:riicii-ilel

il$rrctr e vcrba dc lis'ra ,,victi;netlor" cl, irlr--flangi*alca,r:o-nF,nd -uLitd gin;1, numele gi datetre; are ins,i. ?n pdvinla eleerista

d,is{lre ainicele ei o rneimcric pr digroas5.

ffiYoffircmfa ryi mmhifa

Ciind vrei sd. flirtezi eu ntoftangioaica, se rXloiegte gt

: , [1e;cr:!5iegte. li vori:e;fi sericls, rAde; glumegti, e fbafie,rt rioas6; o salu{i, d*abia mo{6ie, o iuhegti, te spune tArgultii.

lMoftangioaica e amatoale de inrnonnintdri de lux.I'ccfrfid prin fa{a elubuii}.or, jalniea scoate capul afard din

( u[]eii. Dupd cimitir, vn tour cu ltois, cr"r ochii pldnqi gi cu..'lripul incadrat ?n dantelX neagrS, cste obiigatoriu.

Moftangioaica e o romAncd brav6: ea gtie suferi, cu hotir6rea,, r c noismul caracteristice rom6nului, totlura concertelor clas ice,

l(tt'l en vogue astLzi... Astfel, daciryi place muzica, fereqte-te

:,ri mergi la acele concerte: de c6te ori orchestra o avea un

; r i rrnissimo, moftangioaica cornmencera d causer fo rtis simo . . .

Moftangioaica sufere ?n general de stomac; oricdnd are

:r:i iasd in lume seara, nu m[nAncd toat[ ziua in vederea,'orsetului. Astfel, e prudent sd nu o prea iei la vals: suflarea ei

It: face s[-1i aduci aminte cu mult regret de mirosul violetelortlc Patma.

Poftiti sau nepoftitL, ea trebuie sI se afle la toate balurile,lc rigoare, ale curfii, ale societ[filor, ale lumii mari, latcprezenta\iile prime, extraordinare sau de gal6.

Ea e abonatd la L'Independance roumaine qi trebuie siligureze neapdrat in Carnetul lui Claymoor.

Fiecare moftangioaici spune bucuros din fir in pdr toat[u'onversafia pe care a avut-o cu prinJesa mo;tenitoare ,,aproapeo.jumdtate de ceas" la balul din urm[ de la Cotroceni. Cdte

riroftangioaice au fost la bal cd nu lipsegte una! - vezirliLnnneata cAte jumdt6{i de ceasuri a finut acel bal minunat.

O moftangioaicd gititi 9i impopofonat[ de ;apte ori mair-rcun-lp decAt s-ar putea explica prin mijloacele consoarteluitl-sale, dacl o intrebi ce pfrere are despre prinfesa:

F te, m o n ch er'. nu zic! e tdndr6; frumu gic il, s i v ou,s v ou I ez ;

tl:1. ". prea e luxoasdlCAnd vorbegte de regina, zice:7a pauvrel

j

-f,, ,ll

'k h4nntou cri ia!ic roiuncid

3. L" €aragiale 54

La balui cue"{ii rnai ales. surn s*a abfinut toatd ziua Ce

mAncare, abuzeaze" de gampanie, de icre" de inghelati. ile

bomtrroa.ne nn cle plbcere ori de licomie, nu!.. " cle etratorie" '

O datd silpeazb cu un ,-ami{:", pe urm[ cu un cufiezan. mai

despre ziu6, se-n{etrege, vine gi rindul dumnealui: Aide,

eocogelule, 1;r buf"etl" A$*, dupf ing]re{at[, rT rinincil iar icre

rnoi, qi iluph Fome ry extrrs-sec;ft'apa6,iar eiucalatA ticr't-rin1'e " ' "

A dcrua zi, clo*tcntl kigh-life se vecle silit a-i pirescrie o cutie

gi juinState de cailsuie de ricin.Dup[ fiecare h*l rht monde, a cioua r'i, ca'it doftoriior

rnqrndains aleargS p6ni le ies* trirntia cle rin c<it"

Cuimea sup6r6rii - s* c seape din vedere CXayrnocr.

Lluknea arnbiiiei - un rninister perttnt b6rl-raf si il'n

secretar!at prentni arnic.

Ai sfi nu uit. ".C 6,n d vez i eio il6 ruotta-n51ie,ale;c.: ixlri $5 lls-eciin{1*- 5i a'litr a de

pe, i:uze gi ;cc#ineiu-se {lu .*:luitb. *:dicirel'ii, sh gtii e[ nr-l se pct

sufuri.At't! wo t:here, f e ne Sx,tis is :;entiY"!

SAVAI{TUL

hnporlant birbat - un bdrbat serios. Membru in toate';ocietdfile culturale nafionale gi internafionale, preferd dintre:rr:cstea pe cele de ginte latin[. Dacd nu e incd ?n Academie,;rrc sd fie.

E un exemplar de lux in galeria moftangiilor romAni qi

r ost[ scump.'feorii noud din cdr-ti vechi - invenliuni pe cari strdinii, vrij-

rrrrsii RromAniei, apucl de le fac mai-nainte - studii speciale

rnisiuni la staliuni balneare - comisiuni ;i delegaliuniconferenJe savante, un fel de pot-pour:ri de fapte diverse

;tiintifice - apoi direcJiuni de instituliuni gi publicaliuni -Irurte astea trebuie sd coste scump.

'l'ipul nostru iubeqte, mai presus de orice, $tiinfa ;ii ( rorninia, cfrora le sacrifi cd activrtatea, linigtea, s[nitatea,l;rnrilia sa, tot. El susfine cd ;tiin!a, deci esenlia umand,

trt:huie, mai ales la o naliune micf gi 13n6th ca a noastrS, s[ fien;rtional[. El constat[ in fiece rnoment cu mAndrie progresul

1'rodigios al gtiinlelor momAne.

Ill dirijeazf un institut nalional savant sau, dacd inci nu

t';rnii acuma, va inventa unul sau doud pentru a le dirija -rrr:;{itute absolutindispensabile Rromdniei, care este qi trebuie,.i llc eentrul gi fanrl cultural in Peninsula Balcanicd... Ar fi o

r r r:; i rle sd lisfm pe Bulgaria sb ne ia ?nainte !

De exemplu. Este absolut indispensabil si intemeiem un

rrrstitut pentru domesticirea, pr[sirea 9i educafia licuricilor

4i

X. L. earagiale 36

- lampyris resplendens - avAnd misiunea de a studia un nousistem de luminare a oraqelor rregatului cu aceste interesanteg6ngdnii fosforescente. inchipu-iascd-qi acu orice rromdncu dorr de larrd cdtd economie qi ce lumind ! strdlucitoare,gratuitd 9i - igienicd!

Dar pentru asta, savantul nostru, bfrbatul ingenios, patriotulneobosit, eate adescoperit aceastd luminoasi idee, trebuie si c6-

l5toreasc[ in cele dou[ emisfere, spre a studia, primo: deosebitele

sisteme de luminare a capitalelor mati, secundo: diferitele spefe

de lampyris resplendens... Dupi spusa entomologigtilor, existipdndacumavreo patruzeci, afarl, se-nfelege, de acele pe cari le

va mai descoperi savanrul nostru.Moftangiul gtiinJifrc este sacrosanct.Nici un guvern nu cuteaz6. nu g0ndegte mdcar sd se atingd

de el 9i de institutul lui; sunt lucruri inviolabile; ar fi unguvern care ar vrea sd sting6 lumina, si rearunce Rromdniain obscuritate! Din contra, la fiece buget nou, trebuie sd se

creascd cifra respectivi - progresul qtiinfei reclamd 9i altprogres : progresul paragrafului respectiv.

$i toate astea, fiindc[ gtiinfa e mai presus de luptelepolitice; guvernele sunt trecdtoare, gtiinla e etern6; intr-o lardeminamente constitugionald, ap a tr ece, mo ftangiii rdmdn.

CAnd moftangiul e un imbecil, ii pasi de critic6 maipulin decAt ii pas[ unui suveratt afncan de opiniile presei

europene; cdnd are oarecare talent gi spirit, critical ittteazdgi-l neodihneqte ca pe o cochetdbdtrand care se teme si nu se

afle in sffirgit cd are dinli falgi 9i pir prepus. De aci se vede

cum intre moftangii, cei de spirit gi cu oarecare talent sunt

mai slabi de inger dec0t imbecilii.Culmea moftangiului savant: a-qi comanda statua incd din

viaJd gi aprezida la inaugurarea ei qi la apoteozarea sa - a

acestui mare luptdtor nafional in ogorul gtiinfei rromAne!

uN PEDAGOG DE $COALA NOUA

D. Mariu Chicog Rostogan, distinsul nostru pedagog

irbsolut, gi-a inceput cariera printr-o memorabilb conferenfd

tlidactici.Vom da aci mai la vale conferenla in rezumat, apoi

ciiteva note, luate dupd nafurd, despre activitatea in praxi a

cminentului pedagog.

Trebuie prealabil sd spunem cd d-sa, totdeauna inainte de

c ai i, pronun!6 pe: n ca gn franfuzesc, t ca k, d ca gh, gcai,cca$.

Aceasta pentru ugurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale,

pe cari voim sd le transcriem pe cdt se poate cu pronunJarea lororiginalS. Cititorul va suplini p[r.tile din cale afar[ originale,pe cari ne-a fost prea greu sd le transcriem exact, ca de ex"

grr 9i !.

1. CONFERTNTa

,,Onorat aughitoriu,

Vom c[uta sd ne roskim astdzi ghespre metode ghe a prd-

rla grdmakica in jen[re qi apoi numai doatd ghespre metoda

intuikivd gi ghespre r[spunsurile neapbrake, nelSsitake ghe

X. L. 9aragiale 38

loj ica lucrului, am[surat inkelijinfii qcolerului ! "Aga incepe d. conferenliar. Cui nu a asistat la conferenfa

aceasta trebuie s6-i spunem ci pedagogul pune intrebirile gi presupune gi rdspunsurile. Aga cd urmarea, degi s-ar

pdrea o conversalie intre pedagog gi gcolar, este insugicorpul conferenfii. latd rezultatul acestei superioare opere

didactice.U rme az6 c onferenf ianil :

Pedagogul: No! ce-i grdmakica?

$colerul: Grdmakica iagte.. .

Pedagogul: N-o cd-z ce iaqte? Cd-z doar nu iagte vun lucrumafe.

$colerul: numai apoi se r[culeje gi rispunghe: grdmakicaiagte o gtiin!6 ghespre cum lucrd limba gi lejile mai apoi lacarrse supune aceea lucrare, ghin toake puncturile ghe veghere.

Pedagogul: Bravo, m6! prostovane! (ii zic aqe nu doarispre admoniliune, ci spre inghemn qi incurdjare). No, acum4spune-ne tu numai cum se impart substan-kivele? $colerul, laintrebarea aceasta a mea doar6, musai si r6spunz5, nefdsare,

amisurat priceperii gi riliunii sale:

$colerul: in substankive care se vid qi substankive care nuse vdd - regpeckive concreke gi abstracke!

Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojicgi punem cheskiunea doar:

Ali auzit voi, copii, ghespre jin? Ce iagte jdnul?

$colerul rispunghe: Jdnul e cumu-i lucru: masculin,femenin qi ekerojen au neutru, reqpeckive ghe bdrbat, ghe

femeie gi ghe ce nu-i nici bdrbat, nici femeie.Pedagogul: Exemple doard. . .

$colerul apoi musai se exprime astfel:Calul ii substankiv masculin; iel se schimbd iniap6, g-apoi

ghevine femenin.Pedagoglull: No! dar neutru?

39 , ffiomenfe Fi schife

$colerul (inolent cumu-i, el nu poake da exemplulughecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata sd-i dau ilustrd'liwnea keoriei)...

Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, dac6-i calulrnasculin qi iapa femeninS, neutru-i catdrul, carele nu-i nicical, nici iap6, nici mbgar, nici cal: e catdr, aghicd corqiturd,ghe imbele j[nuri, gi mai gheparke pentru aceea se conzult6zoologhia, care-i o altd gtiinld naturale, 9i doar[ naturalianon sunt turpia*!

Dupi aceeadoard, gcolerul musai sd fie, in r[{iunea sa pue-

ril[, eghificat pe gheplin ghe jdnurile tutor substankivelor'Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakic5... Spu-

rre-ne tu doard, B6rs[scule! (zic eu;colerului) ce in!6leji tuprin curbd, o linie curbS?

$colerul: Care nu-i ghireaptd...Pedagogul (zdmbind cu bundtate): No! care nu-i ghireapt5,,

bine! Da'cumu-i, dac[ nu-i ghireaptd?

$colerul mai apoi vine la acea induplecare a rdjiunii cd

rnusai vrea sd rdspundd minken:E o linie oabli, oabld, care rnere gi mere gi mere qi iardqi

se-ntoarn[ ghe unghe o purces.

Pedagogul (jucdndu-Si serios rolul): Bine! r6spuns lim-peghe! chiar** ! regpeckive esact. .. No acuma, spune-ne cine

au invintat numerele?

$colerul acuma, dupd memorare rurmai, cbci memoriac, cum zice Tubingen, pur animal6, rdspunghe ca animalul:numerele pare, regpeckive cele cu soliu, le-au invdntatPitagora, iar mai apoi cele irnpare, regpeckive cele fbri soJiu,

I e-au invdntat Eratoskenes !

Bravo!Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake rdspunsurile

;colerului dupS metoda intuikivb moghearnii sunt nefesitake

-Eele firegti nu sunt ruginoasel (adagiu latin).** Clar.