MRRCIfl l.. lltil. fl WRtTtR t IREIil

III COTHBORflRE CU IEBORHH E. BUSH

,\v

[r l.R Joc rR iltl/RInRE

CUM FOTOSI]I/I JOTIJI DIIRCTIC

r1{ EDUTHIfl r[,lPURrr

Traducere din englezd de Rodica Abrudan

TRCI

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MANCUITSCU

Redactor:VICTOR POPESCU

Coperta:DANIELTOMAFOTO COPERTA: @ LOSTFLOWER I DREAMSTIME'COM - VECTOR SET OF

KINDERGARTEN IMAGES PHOTO

Director produclie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Dtp:RAZVAN NASEA

Corecturi:DUSA UDREAMARIA MUSUROIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomlnieiNEU. MARCIA L.

De laioc la invtlare : cum folosim iocul didacticin educalia timpurie /Marcia L. Nell ;iWalter F. Drewin colaborare cu Deborah E' Bush;

trad.: Rodica Abrudan. - Bucure;ti : Editura Trei, 2O16

Contine bibliografieISBN 978-606-7r9 -826-3

I. Drew, Walter F.

II. Bush, Deborah E.

III. Abrudan, Rodica (trad.)

371.382

Titlul original: From Playto Practice. cLnnectingTeachers' Playto Children's Learning

Autori: ttiarcia L. Nell 5i Walter F. Drew, in colaborare cu Deborah E' Bush

Copyright O 2Ol3 by the National Association for the Education ofYoung Children.

PhotOs copyright @ by Walter F. Drew

Copyright o Editura Trei, 2016pentru prezenta edilie

O.P.16, Ghigeul 1, C.P.0490, BucuregtiTel.: +4 021 3OO 60 90; Fax: +40372252020e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

IS BN : 978 -60 6-719 -826 -3

Cu prins

21

282931

32

33

3435

36

37

38

4042424446484952

53

53

Cuaint-tnainte

Capitolul 1. IntroducereCapitolul 2. Copiii 9i adullii, invilarea gi jocul

Importanfa jocului pentru copii gi adulliCe este jocul autoactiv?

$apte principii ale jocului autoactiv pentruadulli

Principiul lPrincipiul2Principiul3Principiul4Principiul5Principiul5Principiul T

Scurti prezentare a teoriilor despre jocFriedrich Frobel (17 82-1852\Lev Vigof ki (189 6-193 4)

Jean Piaget (1896-1980)Brian Sutton-SmithStuart Brown

Beneficiile jocului pentru copiiDezvoltarea fizicdDezvoltarea cognitivd

De la ioc la fnvllare . Cu prins

6586t63

Dezvoltarea lingvisticd gi alfabetizareaDezvoltarea socialX qi emofional5

Concluzie

de educa{ieCercetdtorii creativitdtii

j.P. Guilford (1,897 -1,987)

Joan Erikson (1902-1997)Mihaly CsikszentmihalyiErik Erikson (1902-199 4)

Creativitatea, artele gi invdfareaDescdtugarea intuilieiCalea spre o viziune coerentd asupra lumii

Resuscitarea energiei creative prin joc

Creativitatea in practica profesionaldTransformarea educaliei prin practicaprofesionalS

deliberatPregitirea cadrului

Mediul gi atmosferaMateriale cu variate posibilitdli de folosire

Experienla atelierului de joc

|ocul solitar (individual)|ocul interactiv

Asocierea jocului deliberat cu qtiinlele,matematica si comunicareaConcluzie

65 Capitolul 3, Cum stimuleazi iocul creativitatea la nivel

67676869707273

75

767982

878788899097

ro0

85 Capitolul 4. Elemente esenliale ale procesului jocului

103

lO5 Capitolul 5. Rolul indtructorului

109.110

116

r18

Instructorul intuitivCalit[file unui instructorRolul instructorului in timpul atelierului de joc

jocul solitar (individual)]ocul in grup

AEteptali-vd la rdspunsuri intuitive

106107

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De Ia ioc la invSlare . Cu prins

125

t27130

l3s136

724 Capitolul 6. Legdtura dintre practica didactici qi experienla 7

joculuiImersarea activi in joc si invdgareainvSlarea experienfialdPuterea jocului: transformare, integraregi sentimentul de putere

|ocul gi forla interioardO aventurl didacticS: experienla ludicda unei educatoare

747 Capitolul 7. Iocul deliberatininvilimAntul superior: studiide caz

Experienfele de joc in programele de licen!5Seminarul urban: Philadelphia - vara lui201.0 qi201.1.

Cursul de experienle creative pentru vArstamicdAvantajele experienfei de joc pentru viitoriieducatori

Jocul deliberat in programele postuniversitareArta in educalie: Cursul de vard deeducalie timpurie de la UniversitateaMuskingum (ECSTD

$coala de vard de la UniversitateaMillersville dedicatl educaliei timpuriiBeneficiile jocului nestructurat pentrulicenliafii ir pedagogie

Concluzie174 Capitolul 8. Deplqirea barierelor in utilizarea jocului ca

instrument de invdlareBariere culturale in calea joculuiPerceplia educatorilor cu privire la barierelein calea joculuiSusfinerea necesard

Educarea pdrinlilor cu privire la importantajocului

152152

158

160

161

t62

166

17t

172

175

776

179

180

8 183

188

Promovarea joculuiCapitolul 9. Construirea de parteneriate comunitare pentru

a intdri educalia din copilHria timpurie: exemple

de caz

Centrele de resurse refolosibilelJtilizarea materialelor cu variateposibilit5li de folosirePireri desPre materiale

Importanla jocului in dezvoltarea umand -modelul de formare,,Head Start"

$coala Hawkeru LYndhurst, OhioMuzeul de marmurd al coPiilor dinRateigtu Carolina de Nord

Programul de mentorat tealizat de adolescenli

de la clubul KeY KiwanisConcluzie

Capitolul 10. Apel la acliuneMotive Pentru a Promova joculPromovarea jocului

Povestea din PittsburghPovestea $colii HawkenPovestea din CalifomiaPovestea din Phoenil; Arizona

Recomanddri din raportul executivDe ce s[ Promovdm jocul?

Motivarea Pentru autoactualizare

BibliografieAnexeAnexa A. Articole utileAnexa B. Filme pe YouTubelmedia despre materiale cu aariate

posibilitdli de folosire gi ateliere de lucru de iocAnexa C. Perspectkta noastrd asupra spaliului de ioc

189

194

195198

204205

208

210211

211

z\z2122t62r7217

219221222

225237

239242

243

MARCIA L. NELL 1I WALTER.F. DREW De la joc la invSlare . CuvA nt-inainte

Cuvi nt-inainte

De ce este aceastd carte atet de important[ azi? Acum gi intrecut, jocul a fost adesea considerat ca o activitate neserioasi,uneori fiind vdzutd chiar ca nereligioase sau pdcdtoasd. Una din-tre temele constante de-a lungul istoriei teoriilor jocului - gi aldisculiilor legate de relafia dintre joc qi educalie - este ideeacX valoarea jocului pentru invHlare scade pe mesure ce copilulcregte. Adesea uitdm cd jocul este una dintre ciile cele mai natu-rale prir- care oamenii invafd. ln programa noastrd, jocul face

loc ,,sarcinilor", pe mdsurd ce copilul igi dezvoltd aptitudinilegi abilitatea de a conceptualiza. Adullii insistd atAt de mult asu-

pra invifirii, incAt timpul alocat jocului gi avantajele creative 9irecreative pe care acesta le ofer[ sunt adesea scdpate din vedere.

Am observat cI toatd lumea, in diferite etape ale viefii, inva{ddin joc gi devine mai energicH prin acesta.

Se pare ci fiecare generalie pierde gi apoi descoperd sauregdsegte jocul. Trebuie si invd!6m iar cd jocul Ie permite copi-ilor, ca qi adulfilor, si invefe qi sd interaclioneze intr-un modpozitiv. Jocul trebuie sd fie permanent Ei este un element central tncregterea gi dezvoltarea fiinlei umane in toate etapele vielii. Laintervale relativ regulate, folosim rezultatele noilor cercetXri gi

ale noilor feluri de joacd. $i, tot la intervale regulate, ne grdbim sd

Introducere

CAPITOLUL 1

Jocul este un act de imaginafie. Cind copiii ies si sejoace - st alerge, si zburde, si sarE -, se activeazi defapt un altfel de cunoattere. Este un fel de a crede, carele permite copiilor, in cazul ln care doresc acest lucru,si fugt mai repede ca vdntul, si sari mai sus de nori,devenind intr-o clipd parte din exuberanla ;i zburd5lnicianaturii insegi. (Lewis 20O9, 8)

De la joc la inadtare se bazeazd pe cercetarea qtiinlific[ qi pepropria noastrI experienfd, noi lucrAnd gi scriind aceastd cartetimp de 30 de ani. Redactarea cdrlii a fost un proces care ne-af[cut pl6cere, ne-a dat mult de gAndit si ne-a f6cut mai energici.Sperdm cH vefi avea o experien!5 aseminitoare atunci cAnd veliciti cartea gi ve{i folosi informafiile.

Aceast5 carte susfine includerea jocului in grddinild gi claseleprimare, pentru a-i ajuta pe copii sd-qi dezvolte autocontrolul,precum gi pentru a promova abilitilile lingvistice gi cognitive,dar gi competenlele sociale ale copiilor. Educatorii pentru vAr-sta timpurie au observat c[ joaca ii ajutd pe copii sX-gi dezvoltecompetenle care le vor folosi pe toatd durata vielii gi c[ lipsajocului poate avea ca urmare o dezvoltare intArziatd sau incom-pletd (Brown & Vaughn 2009; Copple & Bredekamp 2009). Prin

De la ioc la lnvllare . Introd ucere

22 joc, copiii experimenteazi gi igi exprimd mirarea, crriozTtatea,

cunogtinfele, creativitatea qi competenfa. Pe mdsurd ce copiii iqi

exploreazd lumea frzich. gi sociald prin iocul autoactia - joc prac-

tic qi nestructurat -, ei strang informafii in mod natural 9i efi-

cient, descoperd relalii Ei iau parte in Procese creative. Astfel, ei

se dezvolt[ emotional, hzic qi intelectual.Aceastd carte se bazeazd' pe propriile noastre observa(ii qi

anume ci atunci cAnd educatoriil se angaieazd'in jocul autonom

gi ii percep personal beneficiile sociale, emofionale , frzice si cog-

nitive, ajung la o inlelegere mai profunda a beneficiilor obfinute

de copii din astfel de jocuri. Aceast[ inlelegere a valorii jocului

in dezvoltarea copiilor devine ulterior stimulentul de a-gi schim-

ba modul de lucru. Principalul scop al acestei cirfi este de a-i

ajuta pe educatori si traduci ceea ce invafi din experien{a

practici in metode profesionale mai eficiente qi, in final, inmetode mai bogate gi mai corespunzitoare din punctul de

vedere al dezvoltirii copiilor de varste mici. Aceasti carte

arat6. de ce educatorii trebuie sd aibd experienla jocului practic;

cum pot ei participa la aceast5 experienld qi cine, qi care srtnt

resursele cele mai eficiente pentru a-i ajuta pe educatori sd aib5

experienfa jocului ca practici de dezvoltare profesionalSde schimbare.

I Fiecare dintre noi are numeroase roluri profesionale pe parcursul v'ielii' Participanlii

care iau parte la atelierele noastre de joc sunt educatori, invdlitori 9i profesori, direc-

tori, formatori, consultanli de dezvoltare profesionalS;i alli profesioni;ti din dome-

niul educalional. Recunoagtem ;i acceptim posibilitatea ca invSlarea s5 se producd

;i in timpui intSlnirilor cu alte persoane, a;adal in carte folosim termenul general de

,educator", pentru a ne referi la toli participanlii care au luat parte la atelierele de joac5

prezentate in aceasti carte.

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De la ioc la invSlare . introd ucere

23

ESENTA JOCULUI AUTOACTIV

Jocul autoactiv (self^active p/ay) este un termen pe care il folosim

pentru a descrie jocul spontan al copiilor 5i adullilor cu materia-

le cu variate posibilitSli de folosire, in special materiale refolosibi-

le. Pe m6suri ce degetele se joaci cu aceste materiale, creierul se

implici 5i se concentreazd, deoarece opereazE seleclii ;i face ordi-

ne. Mediul, materialele;i curiozitatea naturalS a copiilor se combi-

ni pentru a actjva creierul care construiette un sens nou.

]ocul autoactiv mai este cunoscut;i sub alte nume, cum ar fijocul deschis, jocul practic (hands-on play), jacul inten;ionat, ioculdin proprie iniliativd sau jocul constructiv. (Acelti termeni vor fifolosili interschimbabil in carte). Ideea principalS este aceeaSi -cI materialele cu variate posibilitdli de folosire sunt manevrate cu

mana pi ci in final se folosesc pentru construclii fizice, ceea ce este .o reprezentare vizuali a procesului de joc din proprie iniliativd.

ConceptuI de joc autoactiv n.u este nou in domeniul copilSriei

timpurii.,Friedrich Frobel (1887/2005) scria: ,,]ocul este etapa cea

mai inaltb a dezvolt5rii copilului - a dezvoltirii umane -, este o

reprezentare autoactivb a interiorului copilului". (54). Frobel a folo-

sit conceptul de joc autoactiv ca pe o componenti de baz5 a dezvol-

tirii umane permanente. ,,Copilul care se joaci atent, din proprie

iniliativ5, 5i care persevereazi pSnE ce obose;te fizic va fi, in mod

cert, o pefsoanE hot5r8td, capabil5 de sacrificiu pentru promovarea

binelui propriu qi al celorlalli" (55).

Al doilea scop este de a readuce gi reaprinde pasiu-nea qi bucuria profesorilor de a preda. Aga cum scrie Lyons:

,,Studierea funcfiei creierului aratd cd emoliile gi cunoaqtereasunt strAns corelate prin experien!5. Semnificafia pe care oddm tufuror experienfelor este foarte puternicS, nu numai pen-tru cd oblinem informalii noi, ci poate chiar 9i mai mult dato-rit[ reac]iilor emolionale declangate de experienfe" (2003,56).Profesorii invall atunci cAnd se joacd",la fel ca gi copiii. CAndsunt invdtafi sd reflecteze asupra sentimentelor gi ideilor legatede propriile experienfe de joc, profesorii fac de obicei acest lucrucu energie qi emofii pozitive.

Jocul practic ii ajuth pe profesori si:

. Fac[ fald stresului printr-un exerci]iu mai plin de energie,care previne epuizarea gi care le insufld in{elegere, energie,speranfd, inspirafie gi creativitate,

o Si inteleagX, sd analizeze gi sd se bucure de fundamenteleemofionale gi spirituale ale preddrii,

r Si descopere in mod nemijlocit felul in care jocul ii ajut[ pecopii s5-gi dezvolte limbajul, cunogtinlele de rnatematic[ gigtiinfd gi abilitdlite de socializare,

o Si foloseascd metode corespunzitoare, care ii ajut[ pe copiisd se dezvolte in perioada de invdlare timpurie,

. S[ inteleagX modul in care jocul ii face pe copii sd devin5niqte adulli mai flexibili gi mai siguri pe propriile for{e.

in aceastd carte oferim modele pentru a realiza experienfede joaci cu adullii, prezentdm cantri cu educatori gi pdrinfi a

cdror viald gi metode profesionale s-au transformat in urmaunor experienle asemdndtoare, precum gi idei de aplicare a

cunogtin{elor oblinute la elevii de vArst5 timpurie. Dorim sd

oferim educatorilor experienfe, informafii gi sprijin pentru a-gi

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De la ioc lainvltare . Introducere

fundamenta teoretic activitatea profesionalX. Sperdm cd vominsufla educatorilor copiilor de vArstd mici un interes puternic,ce ii va motiva s[ afle tot mai multe despre cunogtinlele actualereferitoare la legdtura dintre valoarea jocului gi lucrul la clasd.

Credem cd educatorii trebuie sd se bucure in mod nemijlocit de

efectele diverse gi pline de beneficii oferite de jocul liber ales.

Aga cum spunea un participant Ia un atelier ludic:

Am putea participa la un milion de ateliere in cqre sd discutdm ce

poli face tn clasd, ce sentimente trdiesc elettii pe principiul: ,,inchide

ochii gi ?ncearcd sd-li imaginezi cit de bine aa fi". Dar atunci cind

incerci lucrurile direct, le simli gi li le amintegti. Trebuie sd ai o

legdturd personald cu ele.

25

26

--rnaterialelorfeutifiZabjle din,66ff1un'it5!-iler nod"arneijcane adun5

-: aceste mater:ialevalorcase - cum ar fi cartoane,'Iesituri; pana '.i'

'r glici, pisl6;-spum5; lemn, collareidie fuian1E,r5,6';1iu *:5jlepii6:1fa '' ", dis pozili a, profesor,i l o r,.a rtigtilor. sau"fa mi,lii l or, pen tru a g uslin e

r .iocul: csnstr,qetiV.gi,,ireativ 6i:,p,entr''ur a istim ula uperiehlele '

i e diucationa lo ah copli lot ;i a dullitor; ( Pentru, ma l nrulte.inform:ali i

despre astfel de centre vezi Capitolul 9). Aceste resurse reutilizabile

, au'u n poten[iai nelimitatpentru i etivit4i artistice, de con.st$cfie,

: .de.modelare 5i joc,nestructurat..Educalorii l,e potfolosi:la orele de

' matematicei$tiinie,limbii';i scriere 5i citire; studii'soeial€ ti'desen' '

r ,rAcestermatel:iale-au o,irnporlan}i, ertica'in:prolesele' de- ioclptac'tic;i restructurat pe care le vom descriein aceasti carte. Pentru a

afla maimulte,'despre resursele refo]olibile.vB rug5m citili articolql '"

,;De'ce resurse te-ut.ilizabi1er'lw/ 'Reusable Resources?]r{,2oo8}.r"' '.::t.. :

Al treilea scop al nostru este si ii motivim pe educatori sifoloseascd metodele didactice de joc pentru a imbunitifi sta-

rea de sinitate, productivitatea 9i starea emolionali de bine

a milioanelor de invificei cu care au de-a face. Este ugor de

vdzttt qi totuqi foarte important de relinut cum promovareamediilor de joacd gi a timpului de joc pentru copii poate duce

la imbundtilirea relafiilor in familie gi societate (Ginsburg et

al.2007). Exist[ studii cu pregcolari legate de impactul jocului

asupra s[ndtafii emolionale a copiilor, a rezistentei conferite inadolescenfd gi la maturitate (Brown & Vaughn 2009; Copple &Bredekamp 2009).

Sperdm ci ideile din aceastd carte ii vor responsabili-za gi inspira pe profesori sd facS ceva - copiii trebuie sd

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De la joc la invilare . Introd ucere

cxperimenteze, prinjoc, momente de invdlare variate 9i plinede sens! Apelim la profesionigtii ce se ocupd de pregcolari sile comunice gi celorlalli complexitatea reali a dezvoltirii gi

importanfa pdstrdrii jocului, ca o abordare esen{ial[ a invd!6rii.Societatea trebuie si ajungd sI cunoascS, sd in(eleagX gi sd apre-

cieze ce fac invdfdtorii qi ce invafd copiii in primii ani de viafd.