Xvb XXIV.

1888.

' Lse rn secare áumrnr'cá. kteáactiuoss.:

^8tr»â» priovipsl» 375 a.

t°rs^ü pe un an 10 tl.ke ',2 ás an 5 tl.; ps '/«

! áe an 2 ti. 70 cr.ksntru kománta ps an 25 lei.

17 iuliu st. v.29 iuliu st. n.

LLIetor-la pelreoerea Iul O ?ovunid68ou la ^srvi. (Din scrisori remass áe áensul)

» (Urmare.) -N'ervr 26 novembre 1882.

plöis Hi nu o âo loo sőre, ou töte aste s ^^2^0816 140. Hm stat un eias ps maiul marii Hi

privii spectacolul aámirabil es-i prssintá 'vilorósole unâo. 8o roâioâ la innâl^imoa âo 4—5 motri Hi so rspeá ou putoro violentá eâtrâ stânesle vaouo, bubuinâ oa tunotul Hi iwproHeânâ milisrâs âo stoms âo pulbere âo apa, âo oari 80 umple âorul Hi bovine oa Hi plin âo cola, Aceste oânt inbaiatiuniie nostrs naturale, âo cari 80 userâ to^i ou o aâmira- dilâ voluptats.

Oseâ Io uifi Is colosul turbatelor valuri, ts in- îroki, os ests okiar vasul col mai mare ou vapor, faha âo un slsmsnt atât âo teribil! Hstâ<)i liinâ âi âs ploie, o obioeiu a soris epistole, a âa rutels Ia speist, âamsle tac Ia oiorapi, âomnii se amuse^â, tac poii- tioa, se 'ntinâ ps sola in sala âs oonvorsars etc.

Duo o viola âostul âs plăcuta, őr principiul msu o, a nu lucra nimica. Dos avantajul o aici, eâ îrobuo sa ts 'nbraei elegant — ca seos âin eutis —

' vicsuit Hi puâruit ea o papura, eâei vii nseontonit in atingere eu âame, âe eari altmintrelea, noliinâ sâos- tos, nu prs mult te interesezi.

In sala âe lectura mai invsrtssc toile italiane,kranlurrsHei Hi eogisreHei, ms mai uit prin putinele note, eari stau ps pianino, Hi pe eari Is Hoiu âoM po gin alarâ, ms mai oar pulin in grââinâ seu intr'un pare vsein unâs ests o psâurs âs portosaié, si mai tur cate una, ms mai Hovâese pânâ Ia mal, iau stân- «ole âe-a iungu Hi âs-a iatu, me intőre öráHi inâerst

numer trspteis pânâ 'n otaju al 3-lea. ^Hâ trses âiminâla Hi oca trage oiopolslul sâ mergem Ia âe^un.

Os am mâncat aHi? kicâ! ksHes bert eu sos,— un fol âe bungenbrsten eu sos pus pe — mâmâiigâ! ^sta s'o taeâ Hi sorióra Mrica, s bun, praetie Hi ars un aspeet nobil, Mmâliga móls âs láhimsa lun­gului larluriei vine aoopsritâ giur impregiur eu lâbile ge kripturâ Hi presto tot so versâ sosul, inso nu prs mult — se pune o iingurâ Hi o turculâ, simpla mân- oars ss numeHse: koast âo boul en sauos sula po- lsnta â Ia lüilsnoso. Dupâ aeosa am mânoat pui eu saiatâ, brâv-râ, marono, alune, migâals Hi mere, in- gkolatâ âs vin âs lacrima Oristi. Intr'o <)i am avut un puââing âs smoekios ar<)6nâ! in rum aprins; al­léié nu HCii eum sâ is mânânei.

Oupâ awiâ<)i plietiseia âin nou. Luntem vr'o

patru tineri, cam âs o bólá, âo o verstâ. numai nu âs o pungâ. linul o iiu âo proprietar âs case âin Visna, altul uu tiu âs fabricant âin Orssâa, al trei­lea un biet inginera^ âin brun Hi ou-noi patru ns linóm tot Ia un Ioc Hi rîâem âsspre ce avem si âes- pre ce n'avsm. InginersHuI. sârseu, s mai sârâeul Hi umblâ Hi cu gbete eárpits, ór iagârocicul in cars umkiâ neavenâ bumbi ii lins eu mânile ea sâ nu-l pierââ. Ooi âin Orosâa e törte comic, nu-i mai scoli âin -kören 8s mai, seben Hi mai, ab non, etc.« Vie- nssui o törte elegant, vorbele iranlursHce, engls- ^SHes Hi nemleges, eântâ lörte bine Ia clavir pânâ Hi Ootpourris âin »Oraiu nou«, âin caro am un esem- plar eu mine.

^m scris eri Iui Nastasi sâ-mi trimilâ vioIina.Hi notele, lâr âe cari veâ câ nu-i trebâ, nu. pot trâi.

Ospelii sünt in mars parte germani, liste .si o engie^oicâ sub^re -si cât mine âo mare, âar o âamâ atât âs tinâ Hi âslieatâ, atât âo nobilâ in purtarea ei lafâ âs eoialaili, ineât n'a.s li erejűt in viel» mea, eâ engls^oieile pot li atât âs âelicats. li .si bârbatul si cu âensa, un om âs comereiu, âur, egoist, cars mi ss pars o traets^â cam — russHce.

Oemoiseis sünt âs töte — 4. íréi germane Hi una ineruciHStâ, italianâ. Intr'o ssrâ ns-am ^ucat: gbioirea unui cuvânt, eum îli place stc. 8'a âat eu- ventui l'o ca rîu Hi ca cuvântul transei -peau.« Lânâ ajunse rânâul Hi Ia Oresâian Hi-I intrekâ o âom- niHörá: -eum >li place?« prostul âe nâml, nsinlele- genâ bine cuvântul l)iee: »Inâoit îmi plaes«, va sâ l^icâ: po—po. lotâ socitatea tâeu lele — pausâ po- nibilâ — apoi piesnste âe rîs, sr nemlu o tub Ia euleuH.

^cii e o <)i törts lrumosâ. Norii ss imprâHciâ, söreik iucsHes in splenáöroa maisstatieâ Hi marea s ea oglinâa âs nstsââ. Mergem Ia preumblare.

^'evvr 29 novembre 1882.k'râliors âragâ, cum poli sâ âoreHei atât âs

mult casa pârinleseâ, eânâ e.Hti numai câteva ore âs- parts âs sa! 8âra mânânci eartob tripli cu eepâ, lapte, unt Hi OHeu mai Hcie eâte delicatese! llu nu mai e.si âin petrecerile âela lârâ, eum ests tâiatul lemnelor, seötsrea apei Hi alte asemene. 0, tsrieituls, âe âoue ori, âs trsi ori lerieitulo! Lum te inviâisrr pentru viola ta âin raiul Lo eârpiturânimornieâ mai ssts moâul meu âs traiu ps Iângâ al teu esl natural

29

326 Vä LllOIN

— Hi es este mai ás câpeteoie — m ie>a ia! !ku Hcii, cât hinsam Ia hóra msa, Ia căminul pârinhssc HÍ ms vsHi unâe sünt Hi unâe trâese! Oeparts âs ea- minul părintesc intre străini, in regiuni strâins — sâ-mi eaut sânstatsa! O, cât eHti âs igricit ! T'u mâ- nânei cartoL prâjihi — su portocale, pe care singur le rup âin pom, pe tine ts ninge — su ms car in luntrs ps mare Ia o tsmpsraturâ âe 20§ L, tu ai ala­iuri âs tine o sohis iubita Hi amabila, — eu niHte kehe ssrbsâe Hi trecute, englerisHei Hi kranhu^SHci, tu mânânci sera cu iubitahi nevestâ unt ca aurul âe galben, lapte Hi pâne — su inse H«d Ig âiner ca Ia »turse^Ici ba^anv«, table d'bote! Hi Hie cânâ »come ca-, cânâ »o prsgo a piacere qussto cosa« etc. Hi imi trec ps âinaintea nasului câte 6—7 feluri âe nici nu ls Hviu cum ss mănâncă cu furculița ori cu lin­gura. 0 cât SHti âs koriéit! Oe cânâ mi-e mi urla ureebile âs isbirsa valurilor mârii âs stânci Hi mai se bate timpana uroebilor âs ksl âs fel âs incurcâ- turi âs limbi strâins, hio-hi rruiâs in urscbi sonuri plâcuts âe pââurs Hi te destâto^i in auHuI sonorei, âul- csi Hi scumpei limbi materne I .. . .

yilels trecute er fussi atât âs bolnav, ineât pot Hics câ am scâpat âin gbiarsls morgii. In timpul bóléi mele âs acum mi-am fâout esls mai curióse planuri, ânume âs ar li sâ âevin in faptâ tuberculos — o, sâ nu eredi câ ms icm — atunci cruhându-me anul acesta, aH âa cu orebestra âin LrsHOv câteva

, concerte acolo Hi in OucursHei Hi apoi âin banii aceș­tia HÎ âin ce ar incurgs pe composihiunile melemi-aH agonisi un mic eapital ^i m'aH retrage in hóra msa, ea aci sâ-mi tsrmin incst ssrmana mea esistinhâ.

N'aH retrage âeparte intre munhi sâ ku seutit âe ori es larma Hi miHeari âin lume, sâ 6 numai su Hi gândurile msls Hi viora mea! O, ee âules trebue sâ Le acolo, sâ 6 singur la focul pocnitor âe cetina âs braâ Hi sâ tot visezi ssu ps muHobiul verâs âin pââurea umbrâsâ âe braHi sâ visuri, sâ visezi! O, VHeuls âscâ imi âorssc csva, apoi sste o asemene viehâ! Lumea nu-i atât âs âisgustatâ! Llusica m'ar putâ invioHâ mi-ar putâ râsipi grierii âin cap, âar cadavrul msu missrabil, nu-mi permite, sunt prâ bol­nav. Lântarea âin viorâ ms akeehionârâ atât âe mult, ineât nu-mi mai sste permis a cânta, niei a com­pune, ba nici cbiar a seris scrisori, âar asta nu me retine a serie scumpului msu krâhior, câci numai ps unul am, scumpei msls soriors, câei numai pe una o am, eum Hi scumpului meu pârints.

Ls sâ-Hi mai scriu? ln Lenua veHui multe lu­cruri lrumóss. Oasele sünt eu 8—9 Hi cu 10 (!) stage, krsHes, eâ aiei sâ sus omenii ps seripihâ, âe regulâ sünt âe 4—6 etsgs. Oin töte ferestrele spânrurâ afsrâ ruks sâ ss usues. ^ei s asta la moââ, pentru câ nici n'au curte la case. tramvaiul nu merge pe Hin, pâ­rghii lui sunt âs sticlâ Hi ts oari plâcut.

Ncrvr ÎS dscembre 1882.

^vsm aici Hi un bstrân cu betrâna-sa âssprs ears Hilsls astsa m'am inkormat cins-s, mi s'a spus: Or. L^erlserbi âin Alsacia. Intr'o Hi s'a întâmplat âs a cântat pianistul nostru, visnssul, o Polonaise âs Obopio, eânâ vsâsm eâ betrânul ss rsâieâ Hi aseultâ stânâ ea o statua — laerâmils îi eurgsau pâras âin ocbi, Hi tsrminânâu-ss piesa, apuca mâna pianistului Hiesnd: »Nonsisur, un msâeein celebre a âit, que la musiqus, âans Ies beaucoups âes morbes, est un sure rsmeâe; Vous aurais aujourd'bui mon msâiein; je vous remereie!

Oupâ aceea mai agrâii Hi eu pe betrânul in limba polonâ — Hi nu vrsa sâ ereââ ureebilor. Oe 33 âe ani n'a auHit vorba polonâ. In rsvoluhiunsa

Anul XXIV.

polonâ 6inâ oLeir, âupâos luase âiploma âe âoetor âela facultatea âe meâicinâ âin Oracovia, a trebuit sâ ss refugiere in Oranha, unâe eâHtigânâ ârsptul âs liberâ practicâ, s'a impatriat, a luat o franessâ âs sohis Hi a practicat 33 âe ani, in timpul âin urmâ in blübldausen in âlsacia cu tóté astsa el are idea­luri mari despre viitorul Oolonisi.

Nebunul de drerdian tot nebun remâns. OsunâHi îi Hiee englerul — dupâ ce acela-H tot lâudâ eiasor- nicul: — »lin ciasornie bua trebue sâ mârgâ bine Hi in apâ!- — NegrsHit, Hiee drerdianul Hi ÎHi puns ciasornicu intr'un pabar, âr englesul tórná apâ in- luntru, seohându-Hi apoi dârloga Iui de oias, rohile Hi tot erâ plin âe apâ! »Nes, asta n'aH 6 ersHut-ü.« — LItâdatâ âr l'a fâcut ds rîs o domniHÓrá. Numele lui s Ors^. Ora soris pe un petec âs kârtis: HVsiss- manâl, Oorumbescu, Ore^. »OetsHes- îi Hiss Iui. Ll 66t6H66. »Lins, acum numsrâ numele.« Orerâianul crsHând câ este vr'o glumâls mijloc, eetSHee numele seu âe ârept numerát, Hicânâ: VV. 1, O. 2, Hi cu Drey sünt 5!« kîsete neslârHite! »VeHi,« Hise âra, »âta niei nu Hoii sâ numeri pân la — 3«.

NHi tunâ Hi kulgerâ grorav, acum sâra ms uit pe ksrâstrâ Hi veâ veâenie granâiosâ eum sbicius ful­gerul marea, care strâluesHes âe lumillâ albastrâ. lubitâ soriorâ, trimite-mi intr'o bârtiuhâ râpaââ Hi eu ihi trimit intr'o stieluhâ apâ âs mare! ^ici se 'oceps primâvâra Hi mâneâm âeja matere Hi fasole nouâ. Lrâdinels âe legumi sâ eultivârâ âeja peste tot, âr grLâinile âs Lori sânt in âsplinâ pompâ.

Nervi 21 decembre 1882.

O 8^2 âiminâha — timp forte krumos. Sârsls n'a resârit pe âeplin el ÎHi mai assunâs capul strâ- lueitor âupâ monte tino, Hi acesta selipSHee ca Hi eânâ ar svâ prinpregiur rare âs gloris — miaunat! ' ^cum se rsâieâ 8órel6 ea o parâ âe foc âsasupra muntslui aurit Hi aruneâ o luminâ msgbicâ presto mare. Onâels mÎHcats âs un âules vânt matinal se rekleetâsâ in rarele purpurii Hi sclipesc ca petri âs âiamant. O o âiminâhL dumnsHsâscâ! Os aceea ms sculai rspeâs ea sâ raportor Hi scumpilor mei âsspro krumseha oi. — blulhâmitâ lui OHsu imi morge bins, numai âo tusâ nu pot seâps. Oo vr'o 14 Hils avem tot timp frumos, niei oâatâ subt 18—200.

Osunâdi am eompus o nocturna pontru viorâ Hi - piano, Hi acum nu-mi dau paco ospehii sâ ls-o tot cânt Hi sâ Is-o dau sâ H-o deeopiere, mai cu sâmâ âamols. Numai polonului bstrân, drlui Lrerlserlâ, ps ears-I am mai drag, i-o cânt, dar eânâ aud csialalhi iss cs burehii ds prin tots ullgbiurils. ^i betrânul ms iubsHes Hi dics eâ am csva eopilârsse es ar trebui sâ me nisusse a oonssrvâ, câei me va trece preste tote psrieolels viehii. Lântul msu — Hiee el — ar k ea o vorbire bine simhitâ, Hi apoi eâ vorbese din illimâ Hi dirset Ia inima, sonurile glasuesc ea un eor ângerese purtat de miresme aromatice Hi ds rekri linguHitori, o musicâ, care petrunde adânc in inimâ Hi rsdieâ pe om preste miserabilul seu cadavru kâ- eându-I adevtzrat om.

i^Hâ imi grâkHee betrânul.Ns pare reu câ drerdianul a plecat cri Ia LIsn-

tons. »Nck nss, ou mai român in Nervi« Hicsa el, »cbslnsrii sunt prâ aroganhi psntru mine.« ^dscâ îi Hissse unul, câ is prâ multâ fripturâ, 3—4 bueâhi. Lâtsva Hils nainte ds a plecâ, a mai pâhit csva ri­dicol. Intr'o Hi s'a âus Ia Lenua. Oa cs te âuci? il intrsbarâm. — âb, trebue sâ-mi cumper o umbrela.« Lins. 8âra vino Hi Is âiner il intrsbâm cum a petre­cut in Lenua? 8puse câ kürte bine, câci a dat ds o kamilie cunoscuta care tare s'a bucurat veHându-1

änul XXIV.

HÍ vu erâ sâ-l lasâ sâ mai plece. Os omeni plâcuhi! — var umbrela? ,/IK, âsr âsibel« — âcâ imi aâu- ssrâhi amints âe ea — eâ mî-am kost uitat âe tot âe cumperarea ei.« vrostu ss âuce anume ia asta HÎ uitâ.

Nânsâi sr se âuos Ia Osnuasâ-HÎ cumpere um­brela; âar xuvsnâu-se ps trsnu asoslsrat, ps sare biletul âe rstour vu valore^â, erâ pe aci sâ-I âsa akarâ, preoum vs spuvs sâra eânâ vevi asasâ — âr kârâ umbrslâ. mai plâtit HÎ amsvââ ps trenul ac- sslsrat Hi apoi iv O.enua a râtâsit pe malul mârii! Hi n'a âat âs prâvâliile su umbrele, pe urmâ a kost bucuros sâ a âat âe un birjar sare l'a aâus pânâ la garâ. ^stsa tóts Is snsrâ intr'un ton atât âe lamentabil insât noi am rîs âe ns-am spstit. k'am skâtuit apoi sâ ss mai âusâ oâatâ Ia Osnua, âar atunsi sâ pornesca âela garâ eu trâsura ârspt Ia prâvâliile eu umbrele Hi se 'ntorcâ apoi tot su asesa trâsurâ la Zarâ. Le veâe sâ nebunului i-a plâeut aesst plan Hi in âiua urmátórs aHâ a Hi lâcut Hi stâ-l sera sâ vine su o parapls colosala. Oreâsam sâ mu­rim âe rîs. Ilics el: »Leben Lee, bőrén Lee, n'am aliat âs ale âs sőre, sm luat âesi âe aste italiensHci sari scutesc bine âe sőre.« vine.

^lâneâi ns plimkâm ps mal, sl cu umbrela, âs Hi nu erâ sőre, si pu^in vent. ll intrsbâm: âs cs ba- lancerâ el SHâ mârs^ su umbrela eânâ nici nu-i sőre? yise: »^b, il ^in contra curentului, câ am âursrs âe âinhi Hi n'am âurmit totâ noptsa.« Oânâ el balansiâ Hi suciâ mai bins umbrela, vsâem câ i-o ia vântul ea pe un luktbalon Hi o asvsrle ps stânei lâsânâu-1 numai su bâtul si in mânâ, o vsâurâm apoi porninâ ea o corabie ps apâ, er sl tot strigâ Hi ss vâicârâ, »umbrela mea, umbrela mea.« ^poi sârî preste stânci pânâ lâ apâ Hi ereâsa câ o prinâe cu mâna eânâ o unââ il improHcâ eum se eaâe Hi îi âuse âeparts umbrela. Atunci striga, »o luntre, o luntre, umbrela mea, ser- mana umbrslâ.« Ltâ Hi veni un luntrsH, ss sui Hi el In luntre, âar eânâ erau aprope sâ âsa âs umbrslâ, acesta se cukunââ spre a nu se mai arâtâ. Veninâ napoi tot uâ, noi i-am kâeut soeotela aklânâ eâ aeea umbrelâ l'a a^uns la 45 âe kranei.

var aeum sksrHSsc, eâ nici nu mi-ar li permis sâ scriu asâ mult.

(Incbsiarsa va urmâ.) i

6. ?orumb>6ssu.

oânturl.........

xs mult M LM illârLgit in voi, Aâk! cânturi, iulnics Hi scumpe, ^OLnâ lucrimile-mi curg Hiroi

8i inimu-mi âs âor se rumpe.

Ui-^i kost in dine Hi in reu L mele prietine sincere ^i voi m'nti urmărit mereu Ou âulcs» vostru mângâers.

In somnu-mi greu m'uji străduit, Ou mine v'um purtat Ia mLsâ, ve multe ori m'ati mântuit ve mizeria ce m'apesâ.

prin lumi âe basme m'a^i purtat Ou tacla noppi suri^inâs, Oânâ sulletului întristat Lpsran^s noue âs isbânââ.

var niei oâat' SHâ âe greu Hu v's^i skrmst io suilet, cânturi,

_______ 327pâcsnâu-me sâ plâng mersu, Ve-»eum cânâ sbor speranțe 'n vânturi!

Irsisn H. ?op.

— Oomeâis in 3 acte âs vmnas //ui. — (llrmare.)

8esna V.Aceiași, Ottrrkîao (8trânte mâna ânei 8mitk Hi celor

âoi barbari.Iiucran. vs ce ai venit aHâ târziu?Oarrtttts. âm primit la club.... otravâ cu-

ratâ.lucrau, I'rebuiâ sâ vii sâ prâu^SHci aici.OariAao. Xu puteam ; inkâ^ÎHam pe Vumont balaș,

care a kost ales cri Hi care a venit sâ prâncilâseâ a<)i; âar, âupâ mesâ, imi erâ asâ âs rsu, incât mi-a venit in gânâ sâ ms âuc Ia kiosalia klickon Hi sâ cer mu- mâ-Hi ceva calâ, ca sâ me mai întremez. I^Ii-a kâcut ckiar sa o cescâ âs csaiu âs muHS(d... o minune! X'am beut âs cânâ sânt aHâ csaiu bun, Hi apoi am venit aici.

8/am'âs. (Isressi.) Os-si spunsam su, ânâ? t7arr'^ve. ^i vorbit âe mine?Ltanisîas. i^m vorbit âe llosalia.OarMac. ve âra Nicbon?Kantás. vs âra klicbon. Os respectos te kacs

csaiul âs muHS^el!Oarâc. vin nenorocire, n'am ârept sâ-i Hic ârsi

^licbon, llosalia, aHâ . . . scurt.Kcmrskas. (sparte.) Li aHi! ('bare.) Xici eu!T/enrr. Xici su!^ucra». Xici su!Terssa. Xici su!

Kanr's/M. (bui Oarillac.) k,)icsm Hi noi: -llosalia Mebon«, cum am ^ics: -Xinon âs Kendos« or -Lo­ba Lrnoulâ«. Lâima e kamiliarâ cu alsHÜ sei.

7'e-esa. la sâ ne intoresm Ia taina nostrâ mai bine.

Aanislas. Oum vsâurâm ps kucian, câ ss botâ- rsHCS, jurâmentul nostru ss sebimbâ: unul âintre noi erâ in primejâi âe câsâtoris; ns botârîrâm, sâ-i ve­nim intr'a^utor Hi kâcurâm o invoirs ps temeiurile urmâtors: l) vsssver.Hitâ legâturâ intrs prietenii be- cbsri Hi prietenul însurat pentru apsrarsa pâmsntului casnic: softa skântâ pentru sus numirii bseberi, âr ei se prinâ sâ o kacâ sâ petrecâ in tote cbipurile HÎ la trsbuinhâ, sâ o mângâs, intru cât ingââus morala, âe s'ar intâmplâ s'o inHsle bărbatul.

^sresa. i^^i kost siliti sâ vs gânâihi HÎ Ia nscrs- âin^a dârbatului?

Ka^rÄas. Xu putsam kacs alt kel. Os cautâ o ls- msie, cars crsâs, câ ars sâ ss plângâ âs kârbatul seu? Oautâ un prieten, câtrâ care sâ ss plângâ, or un amant, cars s'o resbune. Lsmda tinsrâ, nsinhs- lâsâ ss va âsstâinui mai bine unui bârbat mai inna- intat in verstâ, cu perul cârunt. Ou rolul acesta s'a kost insârcinat Henri, bseber nesebimbat, cars a pri­mit sarcina cam kârâ voe. Oscâ n'a^ungs prietenia, âecâ tinerei ^riane îi trebus nsapârat miHcsrsa or turburârile iubirsi tainice, eu, cars, ss âics, câ sânt veselia in bin^â, su sânt gustul, Hi Oarillac, care su- kerâ âs stomac patima. . . linul va b Lantssio cela­lalt Wertksr Hi inâatâ kârbatul va k incunoHcinhat âs starea mingii Hi inimii nevestei sals. In sckimbul cârora, âisul bârbat se prinâe sâ spus tovarâHÎIor sei Hi prieteni töte inttzwplârils, töte peripețiile, tote im­presiile, dune or rele, ce sr isvori âin insurstore, ca

328 LANIVIA Anul XXIV.

sâ ss potâ botârî HÍ áonHÜ, ia urma aosstor âesluHiri sâevsrate, neooolito, âs trebue 8â ss insórs Hi si, or âs e mai bins sâ rsmâs bsobsri. Aossta s ougstarsa moralâ: aHâ sünt statutele tsinios ale oonkrâ(isi nós- trs. Oum (i so par ânâ?

Lerssa. Ni ss pars, sâ iâeia s póts iscusita, ori- Zinalâ, spiritualâ; âar Ia urma urmelor nekolositors, zââarnioâ. ve s(i 6 temei, in loo sâ L(i bârba(i, a(i tzsi, sâ or-sare ar 6 obiceiurile, loeul traiului, korma âe pe âin akarâ a sooietâ(ilor, kemeia române tot ko­mmá : eâ !MNZo Ia măritiș Hi okiar Ia grsHolâ, avenâ totâouna soolaH iâoal: sâ 6s iubitâ; ea, noounosoenâ realitâ(ile, or-ss invo(âminto kârâ âoveHi i ar 6 âat soi sari o inoongiurâ: — tlusturatisi Hi âose-ori pri- mo)âioHi — «Hâ s, ea e tlâmânââ âo iubire Hi âs res­pect Hi oâ singura mosurâ, oars póts izbuti ou oa in oâsâtorio s totâouna Hi kârâ vorba: iubirea! Iubirea s vernisa, eum e si bucuria ss primcHco solor mai mslansolisi sorols krumos âs vorâ Hi oelor mai stri- oa(i zimbotul unui oopii; iubirea s'a nâsout oâatâ ou lumea nostrâ Hi va trâi mai mult âeoât âonsa oa sâ inkiin(ozo altolo noi. Lr oânâ o vorba, âs ai kost ns- inâemânatio, noârspt; nooreâinoios, oânâ s vorba, âecâ vins momentul psioologio, sâ Iup(i in msHtoHug Hi violonis ou o kemoio kotârîtâ sâ-Hi rssbune Hi ea Ia ronâu-i, nioi prin gânâ sâ ve trooâ oâ ve(i putoa, oopii. oum r)ios vranoina. Vs vs(i putea uni oât vs(i voi, âvostrâ bârba(ii, nu ve vo(i potrivi ou âonsa la putors. (Oui vucian.) Oreâe-ms, âragâ âle âs vive- rollss, ai o novostâ tinóra, krumosâ, oâroia niei o âo)anâ nu-i poți lass, âoHtSptâ, oam oiuâatâ Ia gus­turi, âar âs rasâ mânârâ Hi nobilâ. L un mâni- âs sânge, ou oars trsbus sa umbli UHursl. îs iubsHos. Oosa os âioi âta eâ s noHoiin(â âs iubire, e iubirea os ss ââ color sari nu iubsso. vsoâ n'o iubsHci (Vor- binâ mai inost.) ssl pusin kâ tot ss po(i, sa sâ crsrM oâ o iubcHei. 'l'ot kâsonâ-o ps ea sâ orerjâ, o sâ oroâi Hi âta Ia urma urmii. Iubirea î(i va veni pots inost, ps â'asupra ia iertarea âs sus, kârâ sâ Iii vreânio âs ea altkol, âseât prin âorin(â Hi râbâare. (Varo.) Acum me âus sâ-mi veâ bârbatul Hi oopii. (vlooânâ, Iui vucian.) 8pune-i vranoinoi (Intra vranoina.) Ak! ui­te-o! (vranoini.) SoseHsi Ia vrems; toomai plsoam (0 sârutâ.) vormo oopilul?

Iraucrua. N'a gonit A nota, oum a aâormit; mi-a ^is, oâ somnul Iui nu ms priV6H06.

Lcresa. Ns âus sâ o sârut Hi ps sa HÎ ps puiu. Is-ai mai liniHtit?

Lrancr'na. va. ^-a vsnit trâsura? Teresa. A vsnit âs un oeas.Kaur'slas. Vs vom insohi pânâ Ia trâsurâ, ânâ. Lcresa. Vo(i?Vkcnrr. Vo(i. Nu vei avoa nioi-oâatâ o esoortâ

vreânisâ âe âta (Vorosa Hi vranoina ss âspârtszâ vorbinâ.

6/anrslas. (vui vuoian.) vomai ou bins; mâns ne veâem.

Lucra», va ne vom veâoa inâatâ.Ka»rslas. 0 sâ vii Ia oluk?Lucra», va.Lenrr. Nai bine stâi acasâ.Lucra», Hi âta kaoi moralâ, âragâ! vasâ-o ps

soma ânsi 8mitk.Larrttac. (Oare H-a turnat in pabsr Hi bs.) Ak!

oum ms âore stowaoul!S<a»r'skas. vu-te âs ts ouloâ.Larr/Iac. AHâ am âs gânâ sâ kao.KaurÄas. (vranoinoi oars intrâ.) vnâ âe vive-

rolles, am onors sâ ve inkâhiHsr respeotele mele.Lrancrua. Nu mai vorbesc ou âta.iAanr'skas. Atunci ne vom veâoa mâne, Ia oiooi

eânâ primeHoi.

Lra»cr»a. Aâio, sâio.Lkenrr. Lu am kost ou minte.Larr^ac. Hi eu.Lra»crna. (vui Oarillao.) Ak! bine r)ioi, nu to-an»

voâut. Ai venit pe oânâ nu eram aioi. Atunci bunâ Hiua Hi aâio (Oarilac Hi Henri es.)

Lucra». (Oaro a sunat Iui Oelestin, oars intra.) 8â pui oaii. .

Leiesir». va oupeu?Lucra», va. Oaii osi murgi. (Oelestin ese.)

8eena VI.L>ancr»a' Lucra».

L>ancr»a. Oe, pisoi?Lucra», va.L>a»cr»a. vs vrsmsa asta?.. . Ilnâe te âuoi?Lucra», va oiub.Lraucrua. Os sâ mai kaoi ia oiub?Lucra». 8â-mi mai veâ prietenii, pe oare nu

i-am voâut âo eâteva c)iio, oât am kost Ia tata.L,a»cr»a. Nioi ps mino nu m'ai voâiut âs oâts-

vs <)ils.Lucra». Nai am Hi al (ii.Lracrna. 8s voâs oâ o plâout grozav sâ ts âuoî

Ia oiub!Lucra». Oânâ.âormi ta . ..Lrarrcr'na. Nu mi-s somn.Lucra». Nioi mis.L>a»cr»a. Li. stunoi nu ts mai âuos Ia club kLucra», Am kâgââuit oâ me âuo.LVancr'na. Hi mie mi-ai kâout tâgââuolâ Hi ânoâ

mult mai âs mult âooât aossta.Lucra». Os kâgââuolâ?LVancr'rra. Oâ vsi kaos tot os voi vrâ eu. . AHâ-

mi spuneai, pânâ nu ns luasem.Lucra». Hi tu mi-ai kâgââuit aoseaHi kâgââuslâ.L>a»cr»a. Lu, mi se pars, oâ mi-am (inut-o.

N'ai âooât sâ vroi oeva, spuns, sâ vsc)i oum kao in­âatâ.

Lucra», vo mine m'ai sobimbat. Nu mi-ar mar veni, sâ-ti oor osva.

L>a»crna. var oo-am kâout?Lucra». Nimio, numai «Hti oam norvosâ.L-aucrrra. viinâ oâ tu nu mai «Hti eum erai, âar^

H0ii, âo ksi, Hi acosta âe oânâ. . .Lucra», vo oânâ?LVancr'na. vo eânâ am kâout ps Oaston. Nu m»

mai iubkHoi.Lucia», 'vs iubsso, oum trsbus sâ ts iubsso

aoum!Lraner»«. Aoum! Os vrea sâ Hioâ aossta?Lucra», Votâ âkua srai ou 6ui teu; am orsHub

oâ-I iubsHoi mai mult âeoât ps mins.Lraucr»«. OK! Os korioitâ a-Hi ll, âsoâ ai putea,

sâ 6i gelos, okiar âe kiul teu!Lucra», Am kost.L>a»cr»a. Hi aoum nu mai SHti?Lucra». Nu. — Am in(slss ouvintols ps oars mr

ls-ai âat, oânâ. . .L>a»cr'»a. Oânâ?Lucra». Oânâ ts-am skâtuit sâ bagi âoioâ.L>anorna. vs mine m'a lâptat mama; ps tins âa

asswsnsa ts-a lâptat mama ta .. .Lucra». OK! ps atunoi. . .F>a»cr»a. Oum, ps atunoi! . . . (viHsnâ.) Va sä

^ioa, SHti superat ps mins ilinâ oâ. . . Munci sâ Hoir oâ pe krats-seu nu-I voi mai lâptâ eu.

Lucra», ve krate-seu?L>a»cr»a. Or pe sorâ-sa.

(Va urmâ.)Dumitru Stânosseu.

Llvvl rsgo spLlliol ps troa.

330 v Ll

Sonst.

rââg.r jelegei aeumL forieirils trecute te leHi inveluitá âs a suferindei purâ,

xî^>klânxi eâ ni nvut ininte pre aprinsă Hi UHvrâ Oâ ts-ai mistuit ps rugul unei vieți neeunoseuts.

s Os oe, eu-nls lor ieâne, vremurile âe oâiniorâ 8L te nmLrnscL pururi? llnor umbre prefăcute pentru ce le âai tu vlstâ Hi grai, cânâ sls-s tâcute? La »'ajungi sâ-ti Le traiul neurnita, grea povara?

pii cuminte. .. ââ uitârii pentru veci trecutul tsu, Nepasarea, peste âsnsul, vslu-i gros si-I va alterne, lf'srs sâ ts mai munceseâ trist pârsriie âe rsu;

Lr cânâ falnic ierna vierii âsssupra ta-si va cerne k'ulgii albi. .. timpul năprasnic iutinâ vecinie pasul seu biniHtitâ a^tsptâ-vsi ceasul stîngerei eterne

R. Stăvili.

LIsotrioltâtSA ?i rolul si Iu soouoâ Vl6t6l.

Iî-/ 680uI âs katâ, âs a sarui bas U8 apropiâm, ps basa inven^iunilor prsâominants ss nu- msHos vsaou! âs ksr, sâu veacul aborului. Iu anul 1814 construi vobsrt 8tspksnson priina

sa locomotiva, — Hi astâ^i tóts serile, in cari a stră­bătut cultura sünt incrucisats âs cai kerats, cari UHU- rs2L comunioMunea intr'un moâ admirabil. Mei un âsal, üs acela cât âs mars, ^i nici un rîu, ks unâsls lui or-cât âs voMtöre, nu impsdsoâ locomotiva in cursul si. Har marsls Ocean ss cu triera âs nai purtat« âs putsrsa aborului HÎ assmsnsa palaturilor plutitor«. In aâsvsr kâcsnâ istoria culturală o rspri- virs asupra psrioâslor trecute, alia câ nici unul nu se pőts mssurâ eu acesta, in care trâiw noi.

Llarâ âs aceste inversiuni, in cari aborul zooâ o rola principala, sunt âs vsa mars inssmnâtats Hi inversiunile tâcute pe basa elsotrioitâhii.

?romsteu a aâus omsnilor tocul âin cer, âin care causâ a kost aâorat ca ssmi-vsu.

ilarele vunâtor (âos) Hoisa causâ stricăciuni cu rassle sale kulgsrâtors, acelora cari nu ss supuneau voinhei sals. Hi acuma! blajul fulgerător, atributul Heitâtii supreme a âsvsnit sclavul omenimei, căci in or-cs loc HÎ in or-es ce timp ii pote astrîngs voinsa omeneseâ. sâ-i presteze servicii inssmnats.

Apollo se pőts eukunââ liniștit in unâsls Ocea­nului, câci raâul fulgerului, sclavul nostru moâsrn, ns prskace nóxtea intunsoatâ in âi luminüsL.

Ou töte câ ou iu^â^» vântului ÎHi indspliniâ klsreur, nunhul aripat al vsilor, misiunile sals, totuH il intrece sclavul nostru servil, câci acesta grâbsHos cu iur.ela fulgerului âela emisfera la emiskerâ. Hi cât âs klâsl ne aâucs sl or-cs solis! blici un sunet Hi nici un cuvânt nu ss psrâe.

Ororav suna ia kauria lui Vulcan cânâ lucrâ Hi cânâ pregâtiâ arme Hi vase artiboials. ^stââi Hi acsstâ lucrare ni-o inâeplinsHos sclavul susnumit. la liniate âescompune metale nobils Hi nsnobile; im- preunâ atomi cu atomi Hi pregâteHoe lucrurile cele mai strâluoite. Hi eins e acel sclav atât âs folositor? Ilcela e — electricitatea, care ^ooâ a^i inviâhaprao tioâ un rol âsstul âe inssmaat.

8ud eleâ'â^e înțelegem causa necunoscuta a unei mulțimi âe fenomene, cari atsrnâ âela o stare

* Lu uz'utóiul mai multor autori străini.

v I 4 änul XXIV.

inâiviâualâ Hi spontanee a corpurilor. In aoâsta stare pot 6 aâuss tóts corpurile prin frecare sâu alte ope­rațiuni mskaniee, prin diksrite procese klsioe, cbe- mics Hi cbiar Hi bsiologios. Oorpurile, ce au primit acesta stare elsotricâ, ss numesc sieckrics Hi au pro­prietatea âe a atrage bucâ^sls âs kârtis. bombige âe soc Hi alte corpurele uHórs, Hi erâ-HÎ âe a le res­pinge. Okiar Hi antioitatea a cunoscut acsstâ proprie- tats; — "fbalss âin Mist nâso. 640, mort 568 an. Obr. — âarâ numai la obioklibar, âsla care H-a Hi primit numirsa, câci grscsHcs acest mineral se nu- M6H6S Oa intsmeitor al Hciin^ei electricetrebus sâ reounóHcsm ps msâioul sagler ^Villiam Oilbsrt — nâscut 1540 in Oolscbsstsr, mort 1603, — care constată, câ akarâ âs ekioblibar — succin — âneâ o mars mucimé âs corpuri pot oâpetâ prin trsoars etc. acesta proprietate âe a atrags Hi respinge corpurele uHóre. Dupâ Oilbsrt a promovat Hoiin^â slsotricitáhii primarul âin klagâeburg Otto Ousricke — nâsc. 1602 LIagâsburg, mort 1686 in Hamburg, — cars âupâ absolvarsa ârspturilor se âeâicâ stuâiului matematicei Hi mecbanicsi Hi se ocupa mult Hi eu succes cu esperimente ksioale. Ll constatâ pentru primaâatâ urmâtorele kenomene electrice: respingerea elsctrioâ, conâucerea ei prin un kir âs a^â Hi lumina slectricâ Hi s'ar pute Pos câ el a construit prima maHwâ elsotricâ, ürsHce körte priwitivâ : constâtâtors âin un glob âs puciosâ prove<)ut cu o osis HÎ cu un mâner, ks acest glob punsnâu-I in miHcars il kreoâ eu mâna HÎ asttel proâuesnâu-se in si elsotrioitate, putea atrage oorpurels Hi putea proâucs sebintee slsetrieâ. Aceste acțiuni Hi kenomene elsotrice le atri- bue renumitul tisie ameriean vsaiamin vrsnolin unui kluid eleotric âsosebit numit elsetricon. ^oest âuiâ se eonsiâerâ ea o materie tinâ imponâsrabilâ Hi elas- tieâ a oârei pârtieele se resping intre sine, pânâ cânâ pârtieslsle ponâsrabils ale corpurilor, in cari se aklâ »esst corp, se atrag. Oonkorm bipotessi aces­teia, corpurile sünt atunci neelsetrice, cânâ convin âin acsst kuiâ o cantitate oorsspun^stórs masei Hi natúréi lor; in cas inse cânâ prsvalesâ tluiâul, cor­pul e positiv elsetric Hi vicsvsrsâ. Ou tóts câ eu aeâstâ bipotssâ kranelinianâ seu unitarâ ss pot es- plieâ mults ksnomens slsctrios. totuH, pâinile ei um- kross au aâus ps 8ymmsr — 1759 — aoolo, eâ stâ- tori o a âoua tsoris, numitâ rirrâ'â, aâmihânâ in tot timpul, in tóts eorpurils ssistinha a âous kluiâs contrare — unul positiv Hi altul negativ — numite elscfrrcä, eari kluiâs in corpurile in stare nsslsctrioâ se neutrálisévá.

^karâ ds aossts âoue kipote^e mai esistâ Hi al­tele, câci unii 6sioi mai noi suspin, câ electricitatea positivâ Hi negativâ ss naHes prin eantitatsa mai mars sâu mai mieâ âscât in stars normalâ a eteru­lui, care se aoumulssâ pe acele corpuri, ce se aratâ a 6 electrice.

Mii inse, precum vanksl — 1856, — privsHoe electricitatea âe undula^iuni ale sterului Hi acesta e positivâ seu negativâ âupâ direcțiunea in care se miHoâ unäula^iunils.

Oars âin aceste ar 6 adsvsratâ, cu acesta ooa- siune pu^io ns atinge, âsstul atâta câ prin studiile kaoute asupra slsotricitâ^ii nu numai soiin^sle au oâH- tigat mult, ci Hi in economia vierii s'a kâcut âin multe puncte âe veâsre modikoa^iuai admirabile, pe cari in cele urmâtors le voi espune in scurt.

ve mars inssmnâtats ssts aplicarea eleotrioi- Mii Ia transmisiunea âs puteri; âar s âs inssmaat oâ aei stâ ia .legâturâ ou magnetismul. Ou putere ns- impsdeoaverâ învârte apa röte puternios Hi turbine; acssts pun in miHoare maHinele eleotrioe prin «ari puterea apsi ss prekaos in elsotrioitats. ventru ds a

Lóul XXIV. ? A MIvIA 331

o oonâuos mai dsparts nu mai avem trsbuiv(á âe osnalurî scumpe, — o simplu sirmâ e dsstulitors es sâ se trsvspunâ puterea apei pânâ Ia locul unâe avem trebuința âs es Hi unâs pote pune in miHoars maHi- nols unei kabrios întregi, Aplicarea practicâ s trans- misiuoii âe puteri sisctrios ssts esenlislminte âe âoue feluri: pe-rk-'-t Är^arkärr -nari si pk-rir» Ä-ska-Är mai miei.

vs spliesrea slsotricîtâhii in essul prim se fine Hi âA-'a/ak, ears s'a inventat âin nisuîn(a omenilor âe a-H comunicâ Hcirils osie mai importante Ia âi- stan^ii lórts mari Hi intr'un timp torte scurt, lelogra- kul âs almintsnsa a ssistat ds-oâatâ eu owenimea. Oei âinteiu telegraf a fost esl acnsiie ssu verbai, in urma oâruia KrsHLS in âistanfs miei ómenii se puteau inhslsgs intre sine prin strigate. Inse sunetul ss rss- xândsHce numai inest abiâ eu o esleritats âs 340 m. Ia sscunââ Hi ps lângă aeeea slâbsHce in raport iuvers eu depârtarea: âs aeeea in locul telegrafului acustic, care erâ restrâns numai Ia distante neînsem­nate, au trebuit sâ ss caute alte mîjloes pentru te- legratare.

Un atars mijloc ns oferi lumina, care âââu naH- cers Ia ieisAra/ai optic. Aessta lârâ indoslâ întrece cu mult ps cel âînttzîu, âin eausa eâ lumina ss propaga cu mult mai repeâs (42.000 âs milurî Ia secunââ) Hi akarâ âs aceea ns ofsrâ Hi alts favoruri. AHâ â. s. lâsânâu-o sâ trecâ prin sticla eoloritâ ne ââ »Hâ nu- mitsls siA-raie optice, precum ss întrebuința, si la eâle fsrate. 8e povestSHee câ prin mijlocirea acestui fel âs telegraf — aâscâ prin semne puse âin âistanfe ia âistsnfe — s'au Heiut eââerea 'Irosi in 8amos âncâ in aceea âi.

varâ Hi acsst kel âe telegraf ars mult« inconve­niente, tiinâ restrâns numai la lumina. lóts aceste telegrafe inse sünt întrecute prin telez-ra/r electric, a cărui construim ests un proâuct al ssclului present. vs altmintrensa âncâ înainte âs a ss âescopsri cu­rentul galvanic, s'au tăcut încercări âs a folosi elec­tricitatea Ia telegrafars Hi eu âeosebire âupâ ce s'a constatat, eâ celeritatea cu ears se propaga electri­citate, este enorma, (dupâ ^Vbeastone 62,000 milurî) lóte aceste incereari inse nu au avut niei un rssul- tat, âin causâ eâ msHina eleetricâ, cu oare se pro- âucea slsctrioitstsa e neconstantâ. tiinâ aternâtore âela starea bidroscopj-sâ, aâeoâ âela umeHela ce se atlâ in aer Hi a. Inâatâ vs s'a descoperit curentul galvanic Hi columna lui Holta s'au lâcut incereari mai eu succes. Aâevsratâ insemnâtate practica au câHtigat aceste incereâri numai cu âesooperirea elso tro-magnstismului. Lele âintsiu construcții au fost tirsHLk körte primitive, âarâ ou timpul s'au perfec­ționat Hi astââi esistâ mai multe sisteme, prsoum: telegraful ou aoe, telegraful cu inâioe, telegraful Iui Idorse, alui krequet eto. Llai usitat ests a Iui Uorse, care ss consiâsrâ âe xârintels telegrafului. Ill, un ti- sic snglex, a kost uu om mai mult prsctîo âeoât in­vocat, âin oars oausâ mul^i, Hi cu âeosebire 0erma­nn îi âetrag paternitatea telegrafului.

Ou tots câ transmisiunea în âepârtâri mari e âs csa mai mars înssmnâtats Hi kolos, totuH Hi apli­carea transmisiunii âs puteri electrice in âistan^s mai mici a aklat o inssmnâtate valorabilâ ou deoss- dirs in inâustrie. AHâ ss pun in miHoars cu maHini electrice o mulțime âe maHini âe cusut âin stagiul cel mai âeasupra al etablissmsntului »A Ia keile âarâ ini ere- âin ?aris, unâs motorul e staționat inpro- vin(â. Aiarâ âs aceea ss aplicâ transmisiunea slso- trioitâ(ii Ia elevatorul slsctrio, os ss intrebuinfe^L la suirea personalelor in diferitele etagiuri ale otelurilor Hi localîtâ(ilor industriali mari, vrimul a kost con­struit in kerlin de 8îsmen Hi kalslce.

I^u mai nsinssmnat servi( ns fao clopoțeii elec­trici, ce ss aplicâ ou deosebire Ia telegrafe ?i cai fe- rst6, ca aparate spsciale âe signale in oas âe perîclu eto. In lipsa âe atari signale, oomunioahiunea cu calea feratâ ar ki aprops imposibilâ. var aosHti clo­poței elsctrici ss intrebuin^erâ Hi in alts locuri psntru âs a da signale de alarm.

Una dintre cele mai insemnate aplicâri ale elec- tricîtâ^ii este Ia luminarea șalelor mari, prin aHâ nu­mitele lampe elsotrîos, oari dupâ modul oum se pro­duos lumina slsotrîoâ se pot divide în 2 grupe: în regulatori Hi in lamps âe inoandescen^â.

Regulatorii au kost âesooperi^î âe englezul IIum- pbrsy vavi, dar aoe?tia numai mai târâiu, dupâ os Ia a. 1848 prin kranoesul Rouoault Hi meokanioiî vu- bosov Hi 8srrin, fure ameliorati, incepurâ a avs o aplicare sstinsâ. Osie mai prao^ios lamps construite dupâ principiul regulatorilor sünt cels diferențiale alui 8iemon Hi kalske, aoâror aplicare in urma no­țiunii esaots este körte estinsâ, Hi dsla inventarea lor datârâ avântul eminent al illuminârîi eletrice.

(Incbeiarea va urmâ.)Llis Oristea.

?O68i1 xoporals.. — vin comitatul Lolnoc-voboca. —

^^'ine-H teme nevasta,

^^bacâ-H garâ in giur âe ea, lot ou pari

i Oe stejari, Ou grââele âs nuis Oar cine vrâ tot o ie.

Vrunrâ verâs âs trifoi, . -c Oânâ trsci daâs pe Ia noi,

- ' Uu ts uitâ oblu 'n curte, Oam âuHmane forte multe,

- Oi te uitâ pssts sat,O'or gânâi eâ ts-sm lâsat,

, 8eu te uitâ Ia pâmsnt,O'or gânâi eâ te-am urlt.

Voie verâs tulipán, .Am un bââiHor muntean,Ou pena âs magksran, 'Vântul pena o bâtea, Oebii Hi gura-i riâea.

krunsâ verâs rusmslin, ktsu i stâ juns ketrân; Naieran crescut in ârbâ, keu i stâ june, eu dsrdâ. .

inima mea cânâ s'aprinâe, Hepte sate nu mi-o stinge, Ruinai mânâra cu gura, Hi figanul cu âibla.

Orags mi-s fetele âragi,Vâra eânâ culeg Ia kragi, Onâe-s multe Hi msrunte, Hi nu-ocap sa ss sâruts.

Oukess Äs: I-aura Vsturis AlurSHan*.

* ba culegerea possiilor poporale publicate pân' acuma ! âs mine, m'au ajutat ânels âlaria vaneiu, leoâosia Voma,

âHora llorea IlisH Hi ânii loan Oiugan, leoâor Lota, Limeon kop, Anârone ketri, Vas. kiebrsan, baur. âlicbsH.

L. O AL

i

332 ^HMIVIH Hóul XXIV.

Klumps âin tsairu.XXVI.

0 Orca — scisrä /8k jueä nu äs mult intr'un teatru important, o

árama, iu oars rolul tatălui srâ (inut âs un aotor os n'avea mai mult ás 22—24 ani, sr osl al tliosi âs o aotrijá os intrsosa pssts 50 ás rone la eosija si.

In al treilea aot, 6ioa vine sa se arunos in Kra­kels talâlui seu, âupâ o luogá revsáere; aeesta, ou tot aparatul teatral eu ears era âegkisat, Hi eu totâ ingroHsrea âe voee posibilâ, — âupâ ee o strinse Ia piept, îi âise:

— O 86UMPL mea kiieâ! o miea mea oopilâ!Un spectator âin 8tal, se veâe câ erâ nemul­

țumit en tsestul autorului, eâei cu un ZI as âestul âe aurait, întrerupse âialogul eâlâuros, aáresánáu-se eâ­trâ tatál âin âramâ, eu urmâtârels euvinte:

— l)i-i, âowllule, mai bine: O seumpa mea sâerâ! sâu: O nesuferita mea soerâ! — aHâ tot H-a mai conveni! — âar F/ea? .. . fugi incolo.

Vai âe bieta piesâ Hi âe actori, eum au mai mers pânâ la sfârâit âupâ o aHâ improvizare oeprs- veHutâ!

XXVII./ / /

1)1 âireotor âs teatru intr'o provincie âin Dlolâovs, ms ruga torte mult sâ-i transcriu ortvAra- ^cesie o piesâ, âe composipe proprie a ss, Hi sâ i-o Hî ináreptes, pe unâe sr 6 âe nevos.

Nevoia se simhis smsrnic esm Is Leee renâ al piesei, âar finenâ sâmâ âe amorul propriu al auto­rului, vu-i fâoesm observajiuni âecât unâe Hi unâe.

Hjuns la niHte versuri fürté Hebiópe, — i arâtai eâ in eele âoue ce urmâxâ:

âcum süniem logoâiji, 8â trâim fericiți....

lipssHoe âels ultimul vers o silabâ Hî o'sr L bins sâ umplem aceea lipsâ.

Ol .*. se reâieâ âeasupra mesei, — se uitâ lung Hi serios Is eele âoue versuri âin urmâ, H-apoi c'un ton convins, imi âise:

— Hi âreptste! veâ bins eâ versul acela e mai sourt.. .

— vs, msi trebue o silaba! 8â punem o prs- posi(îe sâu...

— H nu! nu-i âs nevoie!.. .Ou aoeste cuvinte, îmi luâ pena âin mâna, Hi

scrise la Lves cuvântului/eriorA, trei mari puncte âe eselswajie.

— Ltâ, — spoi sââugâ âl âirector! eîteHcs scum versurile, H-or sâ Le tot uns âe lungi. ..

Ostii âsr, Hi veHui.. .Lemn suntem logoâiji, 8L trăim fericiri / / /

Intr'aâever, versurile acum erau tot una âe lrvgî, Hi vu msi svesw ee replica âireetorului!

XXVIII.An cornpMmrlar.

Heum vr'o 15 ani in urmâ trupa ânei larâîn^ âsâes represinta^ii in votOHgnî. Rolurile âs intrigant

in ârams, erau Minute in totâeuna âe un veodiu ao­tor 8tsvrll Lalcelarv.

Intr'una âin piesels oe ss rspresintsu atunoi, ss aLâ o seenâ in oare, intrigantul voia sâ kortese prin sets. ps vietima sa, a-i âssveli un secret; Hi ea mij­locul acesta sâ Le mai puternic, srâtâ însetatului un vas plin âs apa, Hi-i Hiess:

— Nu vroi sâ rsspunHi Ia intrebsrea insa, — eî bins! vei muri âe sete, cu Iote eâ spa e SHâ âs aprope âe tine!

Un speetator âin parter, se emoționa körte mult âs astâ privelîHLtz, — ba âneâ se inlurîâ intr'stât, ineât S6Ó86 un galoH âin picior«, îl reâieâ in sus, Hi râeni âs-oâatâ eât ee putu:

— vei! n'auâi tu! . .. ââ apâ omului âe beut, ori î(i arune galoHul ista in «ap ! . . .

viețui 8akslsry, Ia o LHâ âe bruseâ amenințare, se veHâ N6voit a-Hi aââpâ vietima.

. XXIX.An cuplel I« »Mplsa

Oâutânâ âin ourîo8îtat6 prin rspsrtorul unui prieten — artist âramatie — veHui intre alte piese Hi »Nóptea Rurtunüsá« áe I. U. Osrsgiali, in manu- seris ; Lînâ e'o eunoHessm âe mult, vrui s'o âau âv-o- parte, Hi o resturnsi ps mesâ, ou titlul in jos. NiHts versuri Ia knsle vastului îmi atrase privirea; ms ui- t mai bine Hi vsHuî un euplst in totâ korma pus la rspliea Iui âupân vumitraebs, Hi eare ss ssprimâ astktzl:

öt» nopte» furtunos» vs aeum» a trecut

- loji cu frunte» clar voiosâ.LL mergem I» pitrecut!Nu ne pasa âs 'ntsmplare, 6» eu »m pe 6kiri»c 6»re I» orice pornâ mare Hcio a-i veni âe dac!

7ott.Nu ne pas» âe 'nttzmxlare 8â trLisca Ldiriae!Lare I» ori ce porna maro ^eio a-i veni âe Lac!

Dâoâ âl Oaragiali n'a avut inspirația âe a aââu- gâ âin eapul Iovului un assmsnsa euplst la piesa sa — sâ nu piârââ oeasia eel jîu(in âe-avum invainte, psntru vr'o eâijis vîitârs.

XXX.A» eulusr'asl al scâler noae.

^uvasem aeum câteva ssptsmâvi Ia vaeâu, cla­sica piesâ »LloHtenitorul Universal«, âe vegnarâ. vupâ aetul al treilea, ss presintâ in vabinâ Ia mins, tocmai ps cânâ îmi lapeâam costumul âs «eâuva vu care kussssm travestit in acel avt, un âomn, aâvo- vst âistins, cu cars kâcussm âs ourenâ eunoHoinhâ.

Oupâ cs ms complimenta asupra jocului (vel pujin va âe obiceiu intre prieteni), îneepâ a vorbi Hi âsspre piesa:

— Intr'aâever! s nostimâ âe tot! aHâ piese î(i mai âau árumul inimei sâ rîHi pu^in! — Ou tote as­tea e vam âeeoltatâ. .. 8s veâe bine, vâ autorul si s'a molipsit âs esemplsls lui Xola!

— 8s pote! — respunsei su; — numai, wi-se pare, vâ âin vsnorovirs, Regnarâ a murit aprope nu­mai ou vr'o 200 âs ani, innaints âs vs a inceput a-Hi serie romanele sale, autorul »Navalei-, »6er- minalului«, 6te. .. .

k' I L I âänul XXIV.

8« veâe eâ distinsului avocat nu i-a plâcut de loe acesta descoperire, câci n a mai dat ocbi eu mine pânâ Ia plecarea mea din acel ora;.

. H. A. Logâsn.

vin vie^A âs vuonrs^oi.<Sei mai kericiti — Oum petrecem. — Oe iese Ia ivâlâ cu pri- Is)ul esLmenelor. — luve^âmeutul omuciâ. — kesboiu progra­

melor.)Dâra 'ndoisla, cei mai loricei in timpul ds lasâ

sânt aosi eari pot Hics ea maestrul eântâtor din De­părași :

Oocuiosa mea âe vLraL Ia t4râ;

;i eari, drept totâ ambițiunea in lașa ^âdârnicisi lu­crurilor lume;ei, prefera, tot ea el, sâ msra

Oa un üuturs ps 8ors,Leat âe söre,

Oe proliim âs amor.Hi tosi am voi sâ putem Hice asemene, eâei niei

intr'un timp nu pricepem mai bine tot adevsrul pos­siei traiului tibnit ds sera, decât ps o eâldurâ ds apróps 40 ds grade es ts apssâ ls ora; ea o atmos­fera ds plumb topit ;i is tace sâ dore;ci

.... valea verâsOnâe pierâs

Omul negrele gânâiri . . .Hi psntru eâ nu tosi putem niei a rspetâ eu

poetul, niei a ne lâudâ eu îndrăgostiri sortéi eâ 1o- cuiosa nsstrâ de vâra s la ssrâ, ns silim sâ gustâm ;i noi ps apueats din frustul oprit luptâtorilor psn­tru esistensâ, ;i astfel umplem in dilels ds ssrbâtori sesls stssiuni ds drum ds lîer unds-si posi pisrds câteva esssuri negrele gândiri ;i uitâ ds inkamia

sclaviaAuritelor riâiri.

^stksl, dela Lâmpina pân' la krsdsal ;i Lra;ov, Lomona, Kiurgiul, 8lânicul ;i Oâmpul-lung, sânt nă­vălite in acele âile — mulsâmitâ trenurilor ds plâ- csrs — ds stoluri ds eâlâtori eari, mai avidi decât stolurile ds loeusts, prin sebimbarsa aerului, prin plăcerea ;i obossla câlstoriei, ar deveni o adeveratâ primejdie pentru articolele de branâ ale localnicilor, dscâ birta;ii — es mulsâmesc cerului pentru a;â in- vasiuni pe eari le dorsse cât mai dss — n'ar 6 prs- veHstori.

Oei mai pusin iubitori de o eâletorie mai mati­nala ;i mai indspârtatâ, kas ea diferitele societari ale diferitelor corporasiuni din capitalâ, cari se dus sâ pstrscâ in marginea ora;ului, la Dordeiu, Ia Dsres- treu, ori la 'fei; ps ;ossua filantropia ori ps ;ossua Dasarab; sr eâ mai mult iubitori de sucul ps cars Oambrinus il patronéra, fac ea societatea germana »Lintraebt«, eare duminscâ s'a instalat Ia grâdina Oplsr.

promisiunile alî;ului kâceau eu totul de nslnat in ssmâ taesa de 50 bani a intrârei, ears d'altlel erâ ps d'asupra ea fuiorul popsi; acssta n'a impsdseat lumea d'a alergâ mai numsrosâ ;i mai amestecata decât on-eând, ;i nici a îmboldit societatea sâ pro­cure vr'un divertisment deosebit publicului; mai mult decât tuturor, acssta a prins bine intrsprindetorului cars a imburunârit un bun venit.

8srs, dupâ o scurtâ represintasiuns in sala de teatru a coloseului, din care nici actorii nici specta­torii nu prea puteau înțelege mult, — ;i unii ;i al (ii Kind obosiși »ds munca dilsi«, — a urmat dansul.

33»

eu care prilej s'a putut stabili ale cârui picidre erau âncâ sepsns, ;i negre;it prâ pusins trebue sâ k kost eari sâ nu ti slâbit.

***'tot s;â, ;i mai reu âncâ — trebus s'o rseu-

nó;cem — a slâbit Ia noi invesâmentul, lucru cars din an in an pare a e;i Ia ivslâ cu oeasia esamenelor, in ciuda tuturor mesurilor ce se propun — dar nu ss adopts^L nici odatâ — in favorea si. Hcolarii nu mai invssâ nimic, cssa cs, dscâ dovsds;cs câ das- câlii nu-;i prea tac datoria, mai dovsde;es ;i acsea câ programele sânt prea ineârcats. Hi nu e de na- dâjduît vr'o u;urare cândva! Liecars dascâl dâ o importsntâ prodominantâ materiei cs profess^â ;i sins cu dînsii la intocmirsa programelor spre a nu ss omits ; Iuasi-Is numai in mânâ ;i ve va sâri in oebi netrebnicia multor din acssts materii. Hi es s rsu imens, nersparabil, ni;te a;L ds nesocotit intoc- mits programe pricinuiesc fragedelor gsuerasiuni cs cresc gârbovindu-se sub sdrobitsrea greutate a ne­trebniciei lor! Msiunea;cslei nu este d'a invesâ tot, ci de a 'ndrumâ spre tot, d'a srâtâ calea ps cars cineva trebue s'o urmele ca sâ ajungâ la scopul sprs ears sints;os. Mu -mârs, sed -»îdtu-u. . .

Altmintrelea, ;i anums a;â eum ss urmsrâ as- tâdi, invesâmentul va msritâ cu drept cuvânt califi­cativul ds omucid, ps ears ds Laprade i l'a dat acum dousHeci ds ani, eând a publicat asupra acsstsi css- tiuni cartea sa: »Lducasiunea omucidâ», cs-a avut un mare resunet.

Litrele fiind mai convingetőrs, stâ câteva aduse de doctorul Dagneau in memoriul ssu asupra »covsr- ;irei intelectuale ;i a sedentaritâssi in ;csle-, cetit acum doi ani Academiei ds msdieinâ din Daris:

-Dupâ documentele culese in Danemarca, asu­pra a 28,114 ;colari ds ambeseess: in 8vedia, asu­pra 11,000 ;colari; in Drusia, asupra a 14,245 tineri cari s'au prssintat la volontariat; in f'ransa, asupra tinerilor admi;i in ;csla dsla 8aint-L;r, dela 1874 pânâ Ia 1876, resultâ câ din 100 ds ;colari, se gâ- sese dsla 29 pânâ la 56 atin;i ds miopie, ds dureri de eap, ds dsss sângsrârî din nas, ds ansmis, ds serofule, ds deviasiuni ale col sosi vertebrale, de di­ferite maladii cronice. Droporsîunea lor mijlocie, dela 37 in clasele inlerisre, se redicâ la 58 in clasele su- perisre. Itinerii voluntari, in vederea nesuficisnsei desvoltârii lor lîsice, sünt amânași ssu scutiși intr'o proporsis aprspe indoitâ decât acea a eeloralalsi rs- crusi in raport ds 80 la 45 Ia suta.-

8p»siul nu ns psrmite sâ reproducem in între­gul ei amsnunsitâ dare de ssmâ ps cars doctorul Decaîsns a fâcut-o asupra »prea multei incsrcâri a școlarilor- ;i a lucrârîlor relative. Irseend peste descrierea relelor cs bântus;cs ps elsvi ;i psste cele- lalts cause pricinuitsre, vom insistâ numai asupra alcâtuirsi programelor.

kl adsvsrat — cum observâ doctorul Lrsard — câ o societate nu se sussine ;i nu se innalsâ decât prin diversitatea elevilor pe cari i produce, dar nu incârcând ssttel psste mesurâ inteligsnssle ss kor- msrâ nasiunils csls mari.

8ünt dous mii ds ani de când 8snsca a jude­cat un asemenea regim: »Lum nu este pâment ori­cât de rodnic care sâ nu sârâcsscâ, dscâ ss cere neîncetat fecunditâssi sale recolte noi, nu este spi­rit ori-cât de arHetor als cârui puteri o munca ne­contenita sa nu sfsr;ssca a Ie sdrobi. Lucrul farâ mesurâ aduce indatâ in inteligînsile ce-i sünt supuse, o stare ds enervare ;i de lângsdslâ.«

Doctorul Desprss a sinut cam acela; limbsgiu 29

334 LANILIä Anul XXIV.

ill iulie 1886, Ia consiliul municipal al parisului, in- tr'o interesanta âiscuhiuns asupra igienei copiilor âin Hcolele primare: »Lultura intelectuala, ca Hi cultura plantelor, ca Hi agricultura, care mâsurâ, tempera­mente Hi respectul timpului, Hi n'ahi invâhâ nimica nou pe cei oari cunosc cultura trulanâalelor, amin- tinâu-Ie eâ plantele ce roâesc nainte âe timp sânt oiHte plante oaâuoe, bolnâviciâse, cs nu resistâ la âoue ierni. Iot astksl e Hi cu tirana intelectuala Ia copiii pe cari ii facem sâproâuoâ âin vreme, Aoâstâ supraineârosre ars âous inconveniente, âupâ 6ri. La copil care asimilârâ, corpul se resimte, âssvolta- rea Iisioâ se oprsHce, trupul e paliâ, slab, kârâ pu­tere.

Xumsrose malaâii ale copilârisi au kost atribu­ite muncei âs stuâiu, cu oorpul inâoit ps mesâ, seu mai mult lucrului âe sera. Lbisr âoctorul Dsoaisns, oare gâseHos aoi puhinâ ssagsrahiuns recunóHoe totuH oâ ââoâ un stuâiu âe un oess, o lecție âe o ^uwâ- tats âs ceas ou intervale nu sunt vâtâmâtore, leo- hisls ingrâmââite unele peste altele sünt, obiar Ia aâolssoenhi, o oausâ oomunâ a frigurilor tifoiâe, sâe- vârata bolâ a prea multei inoâroâri. Dâoâ âar ou mstââele Hi programele actuale, este neevitabil ca copiii, ori-ears ar 6 uHurinha lor, sâ tis inoâroahi cu teme âe lucrat aoasâ, trebus sâ lovim in programe.

»Acest reureâiu — repetám pentru noi ceea ce s'a As pentru Oranha — prin prefacerea programelor, s'a osroat âs mai multe ori âe un numer insemnat âe ani, lârâ mare folos pentru flecare generahiuns Hcolarâ, oare vsâe moâillcânâu-ss neincetat materiels invâhâmentului in timpul âuratsi stuâielor. L aâevâ- rat, oum a As âootorul Riant, câ acsea os ss Htsrgs astâA, ss va aââugâ mâne, in urma unui raport nu mai puhin convins A convingetor. lots acests obo­sesc pe profesori Hi pe elevi A acests rskorms oe ss âeoorâ^â ou numsls âs progres nu reálisává âeoât tropâitul in loo.

» . .. Dosa âe munoâ impusâ Hi preoipitahiunea oe se aâuoe in stuâii sünt astfel, inoât ai oeroâ in- ^ââsr sâ supui un om format la asemenea munoâ. Dâoâ ar trebui s'o inâure in aoelaH meâiu Hi in acs- lâHi oonâihiuni materiale in oari sünt puA elevii, el n'ar resistâ. -

Rentru a ss atenua urmârils vâtemâtore als ooverArei intslsotuals Hi a seâsntaritâhsi Hoolars, âoo­torul Lagneau, ps lângâ reâuosrea orelor âs olasâ, orsâs ou atât mai mult âs trebuinhâ a se rsâuos orele âs stuâii, lechiele Hi temels âs luorat aoasâ. lilunoa intslsotualâ Alnioâ nu trebus sâ trâcâ peste Hess sâu opt ore, âupâ verstele âsla âoispreâlsoe Ia âous^eoi âe sni. Irsbus asemenea sâ se reâuoâ pro­gramele âs esamsn a oâror amplituâins enoiolopeâioâ sârobvHoe printr'o inoâroars pssts mesurâ inteligenta fârâ oa s'o impresioneze intr'un obip âurabil. 0 no­tare Alnioâ, mai puhine teme, ssamsne parhiale suc- ossive, lunare, sâptâmânals, ar garanta mult mai dine âsspre regularitatea lucrului Hi ar asigurâ mult mai bine ounoHoinhsle invâhats âecât aceste essmens enoiclopeâioe, oari, la anumite momente, cer âela tineri o inoorâars inteleotualâ atât âe pâgubitârs sâ- nâtâhsi lor.

Spunem aceste observahiuni Ia zuâscata celor in ârspt, oari, in âoue luni âe vsoanhâ, vor avâ âes- tul timp spre a le rumsgâ in titmâ, asigurânâu-i os prin aoâsta vor 6 ou mult mai folositori Hi vor meritâ mai mult rsounoHcinha generahiunilor vi- itâre, âeoât prin metââels inâârâtnios ori âe âoloe tsroiente oe prokssssâ astâA in invâhâmtznt.

/I. L. ^or.

Mieul spaniol ps tron.— VeA ilustrstiunea âin nr. acesta. —

Spania e hâra hsremoniilor. Lesa oe ss fsos aoolo in ssts privinhâ, nu se msi intâmplâ nioâiri. Ilustrahiunsa âin nr. aoests inlâhOHâsâ un asemenea aot ourios.

Rotitorii noHtri Hoiu, oâ 'n primâvâra aoâsta s'a hinut la Rarcelona o esposihis. Aoâsta s'a âesobis âe ensuH regele. Dar 6inâ oâ aoela nu-i âeoât âs âor ani, l'au SHsâat frumos in scaunul âs tron, i-au pus in oap uu olâbâs. La pioiore i Hkâsau suriorsls, mi- osle infante. De-a ârâpta ma^sstâhii sale mioi âoioa sa, âr âs-s stânga mama. 6iur imprsgiur prinhi, sr- obiâuoi, prinosss, in orâinsa âiotatâ âe legile hers- monisi.

Lr primarul Karcsi onei, in âsplinâ galâ, oitSHoe in numsls orgHului, ou tâtâ seriositatsa, rugarsa ace­luia oa Ala^. Sa sâ binsvoiâsoâ a âssokiâe esposihis.

^i nimene nu suriâe.I. N.

Londons.Hsnorooirile litsrahilor. 'Doi omeni âe litere oâletorsso impreunâ.— Rs lipsâ âs noroo am, smios. InobipueHte-hi

oâ Aarul in oars sünt lâuâat intr'una n'ars nioi un abonat!

— Lu sünt A msi âeplâns, rsspunâs oslalalt. Lâ-hi iâsie oa âoue Asrs, in oare sünt oritioat Hi oa- lomiat, in flecare A, su -cel mai mare numer âs abonshi.

*Intre un oâletor A un obelner.lln oâletor, in momentul â'a pârâsi otslul, lA î

verikoâ soootâls.— Ai pus Hi serviciul? intrsbâ sl ps obslnsr.— Nu, âomnuls, aossta ssts lâsat la gensrosi-

tatsa câletorului.— Dar ââcâ nu sânt generos?— Atunci, âle, serviciul este 2 frânei pe A,

ceea oe psntru trei Als kao 6 kr.— Li bine! imi plaos mai bine sâ llu xsneros;

âoâ 1 franc!*

0 femeie gâssHos in totââuna oâ este riâicolâ iubirea sincerâ a unui bârbat . . . psntru o altâ ks- msiâ.

— In sckimbul wioelor servioii fâcute, omenir interesahi cor mult; âmsnii âelioahi, âorsso mult!

*NaHcsrea Vsnersi âin unââ ssts un simbol pro-

funâ ; trebus oa frumusehea cea mai complsotâ sa aida Hi un grăunte âs sare in spirit Hi furtuni in immâ.

si^olrl UtorLrS. DI arobitect in

România, a soris un interesant stuâiu arobeologio: »Ruina Zânnicârâ âin Rurtea âs ArgSH.« — Darâ sr 6or«noâ, invitahii reginei Româniși, âin causa âoliului in anul aossta nu vor mergv I» 8inais.

LtLtlIL Iul Nlroll LvsUll Din o âars âe semâ a âlui V. A. llreobs allâm, oâ konâul statusi lui M- ron Rostin oonstâ la linsa lui iunie âin 15,500 lei âspUHi Ia bsnoâ. Din aosHti bani sânt a se mai plâtr 10,000 Iei in aur sculptorului la Rsris A restul va

Lnul XXIV. RDVIIvlD 335

servi Ia soclu ^i transportul statuei, impreunâ ou su­mele oe sünt subscrise ^i oari nu s'au primit ânoâ, in valore ds peste 30,OM lei. vste probabil, eâ, gra- (iâ serbârilor âin la^i, nu mai lipsesc âeoât vr'o 2000 lei, oari asemenea se sperâ eu siguritats, eâ se vor inoassâ âupâ listele ee sünt âueâ respânâits in Hers. Astkel, tara niei o subversiune âela bustul ministe- riului instr. publiee, pentru prima orâ se va ll reâi- oat, in Lpet. in ls^i un monument âe peste 30,OM frânei!

LlLilIL lot âSLVdl, fâeutâ âs sculptorul Oeor- goscu, este gata in Rucure^oi. Dupâ ee se va regulâ loeul unâe se va a^s<^á. se va transporta Ia laM acolo âneâ inainte eu ^ese ani s'a inllMst un co­mitet, in frunte cu mitropolitul Nolâovei losik Xa- niesou, pentru reâicarea monumentului, âar banii trebuincios nici acuma nu s'au aâunat âneâ.

kavsje poporal». apârut la vsrnâuhi urmâ- tőrsa carte: »volinds, cântece âe stea ^i urâri la nunM, âin popor luate ^i poporului âate âe âr. lon al lui 6. Lbiers, profesor la universitatea âin Vernâu(i ^i membru al Academiei române âin RuoursM.

Istori» dÍ8Lri0SSVL apârut la RucureM in­tr'un splenâiâ volum -Istoria mitropoliei Moldovei« cu o mulțime âe acte privitor« Ia istoria lui 1821 ; autorul este âl Vonst. vrbicânu. cel mai neobosit eercetâtor al vecinelor nostre documsnts.

81Ooovoriul âill âlda-lall», pe carc-l snun(arâm

in nr. 27 al toii nostre ^i care s'a Mut Ia 3/15 iulie, a reunit forte bins. Isologii âin Zibiiu, oari l'au aran­jat, a kâcut publicului aâunat o serâ plâcutâ. die­sele âin programâ s'au esecutat precis ^i publicul a remas pre mul(âmit. In piesa »Un tutor« inse dom- ni^órels âiletante au Mut mai bine rolurile lor, âs aceea meritâ sâ le insemnâm sici numele: â^orels RIsna Rroâan, Victoria ko^oa ^i loselina Llareiao. vupâ concert yi teatru urmâ jocul, la oars luarâ parte vr'o 40 âs pâreoki, âe hunele familii âin par­tea locului lipsirâ. vintre âame ni ss inscmnâ dâm- nsls: Aurelia Vslican, vlsna 'bordában, ^na Rati(a, vatsrina kopp, vmilia Lluntsan n. kipo^, 0. Llarciac, Zokia Rsrbu, D. vota. vadar, Muntean âin Vbirkeu, Ro^oa ^i â^orsle: kl. Vslican, vlaudia Rop (costum.) losekina l^Iarciac (costum,) kv Va^ol(ian âin vancrem (costum,) vlsna Rroâan, Victoria Ro^ca, (costum.) v. virles, lâ. Hsrban (costum,) surorile Rsrgbian (costum,) Antonia LIaroiac (costum,) ^i vuksmia Ripo^.

Voîtlro rowâaoso Is, LodktâÎL. Reuniunea âe cântâri âin 0ravi(a va rsprssitâ Ia 1 august in sa­lonul âs curâ âin dâils erculsans opsrsta »Xa^a 1'rina«, cars a kost atât âs bine primitâ Ia 0ravi(a yi al cârei tscst s'a scris âs âl âr. 6. Vuia, msâio la blsbaâia. er melodiile s'au compus âin âiverss piese strâins. Va Râile bsrculans viâ(a s körte veselâ; toc­mai primim inMin(area oâ s'a (inut ?i al treile con­cert, aossta in kavorul inunâs(ilor âin Mgaria. va acest concert tot âl Rapasovici a elsorisat publicul ou aâmirabilul seu arou^, âimprsunâ cu alte âous âomni^ore române, â^ora Riloescu yi vâra si â^ora Dna Ropovioi. ambsls cu pian.

SimoasMii Noovîtllv, Volosvll laUâll vor kace ou trupsls lor o sscursiuns artistica in totâ Ro­mânia, dând rsprssintafti âe gimnasticâ, danhuri, asal­turi cu klorsta tzi cu sabia, oomsâii teatrale etc. Ou acestâ ocasiune dânșii vor culege jocurile naMnals româns^ci sprs a le proâuos la ssposi(ia âin Raris in anul viitor, vin Raris trupa va porni spre Dms- lios.

^viri persoNLls Di X7coiae âria/r subjuâs Ia juâsoâtoria âin ZreZxârâ a kost numit juâs Ia tribu­nalul âin Zrabaâka. — Dl Mosioi cunos­cutul Român macedonân, a kost âecorat âe Sultanul Dbdul-Ramid eu »Nedjidiâ«, clasa III, âr țiul âsale a kost âecorat ou »Kleâjiâic-, clasa a IV-a: acâsta âe- corars a proâus in lumea grâcâ âin Oonstantinopols

in lumea grecomanâ âin Macedonia un sgomot nu tocmai plâcut.

L^wvll Dl <lr. /»ll» Oluri», meâic cercual in Rrebu(. Ia 15 iulie s'a cununat in Oravi(a ou â?ora viena Ropasu, 6ica fostului negustor âin Rra^ov I. Ropasu.

LssoolLMvoS. trallSllVLllâ. Rrssiâiul anun(â. câ direcțiunea câilor kvrats ^i 'n anul acesta a acor- âat bilets eu prs(ul seââut acelora oari âoreso a luâ parts Ia aâunarsa âin Dbrud a HssociaMnii transil­vane. vegitima(iunils pentru asemenea bilets ss ca- petâ Ia âirecMnils âsspârlemintslor.

v kÜllä»Mll0 II0UL. VI v,sorge Vlassa, coope­rator o. r. castrens ^i protopop gr. e. in arckiâieeesa Rla^, a fâcut pe sâma ^colei poporale gr. c. româns âin comuna sa natalâ (Muâ, in comitatul lurda- Drie^, o kunâaMns psrmsnentâ, ââruinâ spre aesst scop patru ao(ii originale âe als institutului âe ereâit ^i economii »Xrie^ana« âin l'urâa, in aâministrarea mitropolitului si al consistorului arobiâiscesan âin Rla?. Interessele funda(iunii se vor intrebuin(â spre augmentarea salarului inveMorese !;i sprs proveâsrea eu oâr(i, rsevisits ^oolars si alte trebuințe ale tine- rimsi școlare.

ketreosrl âo vor». Dr Domni», eomunâ in 8e- lagiu, eu oeasiunea aâunârii generale a despâr^âmân- tului XI al DssociaMnii transilvane ^i a Reuniunii femeilor române sslâgene, la 6 august st. n., se va (ine un eonoert !»i petrecere âe vâra, in favorul Reu­niunii femeilor româns âin Lelagiu. vomitstul aran- giator: vemetriu Luciu prssieâints, Veorgiu Ropu se­cretar, V. VavM ?i I. IVIarcu controlori, Vavril 'I'riku cassar, ^mbrosie Roitbor, Vssiliu Rutean, vmil Rran. vauren(iu Rran, 6avril Rerinâe, ^ntoniu Vixe, Ve­metriu Liencu. loan t!e(e, ^lesanâru t>s(6, Vasiliu 6^'urlco, vmil vemen^, loan vsngvel, LiZismunâ ven- xyel, Simeon Nsciu, Dlesanâru IVliou, Dugustin Raul, Nibaiu Ropu âs RâseM, Nikaiu Ropu âs Órha, vu- âovio Ropu. loan Ziavaniu, ^ursliu Ziimon, luliu Sabou, Ztsfan 8abou, Xioolau Rinou, Vasiliu Vaiâa, Rstru Vaiâa. — »âninrea«, societate acaâemicâ âin 0ernâu(i, va aranziâ in vâra acâsta serate cu âans in 8oloa, VâmpulunZ .si 8ucâvg.

Ltlpovâil Lomisiunea aâministratâre a fonduri­lor școlare centrale âistrictuals âin Xâseuâ, (prs^e- âints Ion Viooan, secretar loackim ^lure^an,) publicâ concurs psntru stipenâiils -;i ajutorsls sals ps anul școlar viitor, psntru tinerii cari stuâiâ^â Ia vr'o fa­cultate innaltâ, Ia aeaâsmie, Ia preparsnâie, Ia ^oola âe caâehi etc. ori vrsu sâ 'nvs(s ceva mâestrie. I'sr- minul concursului e 10 august.

^ällllLN IllVö^Ltoroyol. Reuniunea invchâtorilor români gr. or. âin districtul 8igIM6ra va Mâ adu­narea sa generalâ la 5, 6 ^i 7 august st. n. in bi­serica românâ ortodocsâ din RlâM, lângâ Nedia^. vu asta ocasiune, alarâ de agendele otlciale, se vor Mâ HÎ prelegeri ^i anume: loan Muntean despre »Ro- losul bunei eduoaMni», Rilon Xec^a despre tema „vum trebus un agronom bun sâ-^i cultive pâmân- tuv, loan Oprea »Despre cultivarea stupilor« : âr in- ve(âtorii vemetriu Ltuokirean, Xicolae ciunteau ^i loan RIórea vor studia tema rscomandatâ de consis- torul arebidiecesan âin Libiiu. — Reuniunea invehâ- torilor români gr. or. âin districtul vsva va Mâ adu-

336 LämlDIX änul XXIV.

narea sa generală io Ratsg la 19, 20 Hi 21 august a. Ou prilegiui acesta iovstâtorii Xieoiae lug», loan Rranga, KI. bucuist, laoob 6erman vor tinö prelegeri teoretice - prsHeâintsle reuniunii e protopresbiterul loan Pspiu clin Deva, secretar âl 6eorge Oiia.

LollUMVlltlll âlll ValakLt. Ps locul unâe in anul 1877 se allâ bateria Oarol l-iu se gâseHoe astââi un monument marét, in a cărui petra kundamentalâ, — pusa acum âoi ani âe regele Hi regina, — prelângâ brisov, s'a mai âspus âecora^iunile, msâaiiiie Hi mo- neâelo României. monumentul se compune âintr'un peâestal Hi o piramiââ, cioplite frumos âin âoue blo­curi âe petra, Hi are o innalftme âe 7 m. 60 cent., er ornamentele sünt âe metal bronzat, infâ^Hânâ: ^quila romana SHec^atâ pe un glob pe vertül pirami- âei, ^inenâ crucea in cioc Hi avsnâ aripile âescbise pentru sbor spre Viâin. Doue corone Hi âoue table ou iuscriphii sünt aH6<)attz pe oele patru kete ale pie- âestalului. Inscriptiunea âe pe tabla principala este urmâtorea : »Dssobisu-s'a focul asupra ostașii Viâi- nului âe bateria Oarol I., trei obusuri turosHoi spâr- genâu-se in apropierea âomnului României Oarol, l.;« ür pe partea aâversâ a monumentului tabla pdrtâ inscriptiunea: »In amintirea bombârâsrii Viâinului in 17 maiu 1877.«

üßlllläL lumol. Dr. Xubn, fostul ministru âe resboiu al ^ustro-Ongarisi, Hi 'n urma general âe ar­tilerie a kost dispensat âela comanâa corpului âe ar­mata Hi pus in âisponibilitate. beásta âispensare a proâus mare sensa^ie, âe brâ-cs n'a urmat la cererea proprie. — Drrperaiak Germaniei nu s'a intors »Hâ cu- renâ Ia Berlin, âupâ oum se credea; intoroenâu-se âin Petersburg, va visitâ 8toâboim Hi Oopenbaga Hi numai in primele âile ale lui august se va inróroe la Potsdam. Le assigurâ, oâ dânsul va visitâ pe regele Lumbert Ia Roma, in oursul Iui ootombre. — XöAina Lerbiei a âkHteptat in pressa Russiei mari simpatii; tots fiarele independente blamerâ purtarea Oerma- niei, oare nu s'a sfiit a espuisa o femeie, oare nu putea sâ-i kaoâ nioi o primeiâis. 8s ^ioe, oâ regina va merge in cursnâ âin Paris Ia IaHi unâe ss va in- stalâ âslinitiv. Regsie Nilan compuns un msmorial sprs a âovsâi prin âooumsnte intrigsls politioe ale rsginsi. O Hoirs mai nouâ âin Leigrad ns anuvhâ, oâ âsspârhirsa pârscbsi regale nu ss va sssoutâ; âar regina Natali a va ave sâ rcmânâ in strâinetate! Diri Dei^rsâ se âepkHsrâ: Linoâul s'a âeolarat âe osoom- pstent in afacerea âe divorț a pâreolni regals, oars ss va psrtraotâ aoum inaintsa torului bissrioeso, in- naintea oonsitorului âin Relgrad. 8s sorié âin Relgrad, oâ spiritsls sünt kórts agitate. Xlarâ âe mitropolitul Hi arobiepisoopul âin ^ajoar, tot clorul s'a pronunțat contra regelui. — Dosiiia Derâmauâ âs Oo-burA e sguâuitâ; Hoirile cs sosssc âin Rulgaria con- Lrmâ acesta evident; Káinok? a obsmat Ia sine pe agentul austro-ungar âm 8okia, spre a-i cere raport. - Dm D-mâra ss ca imperatesa, vsâuvaVictoria, a provooat ps mackeo^is sa âssorie istoria aâsvsrata a bűim imperatului Lriâer.c, pentru ca des­crierile meâicilor germani, sunt io mare parte âeieo- tuüse Hi neesacte. macken^is are sa-Hi moepa in ou- rânâ aossta descriere.

orLH aaa. o nouâ dovsdâ âespre iu^la ou oare resar Hi erese oraHele americane ne ââ oraHul Osribalâi, lângâ Luenos î^res, oare peste oâteva sep- temani trebue sâ Le gata pentru 4000 âe emigranti italieni, cari aHteptâ sâ se mute aoolo. OraHul se va compune âin 800 âe oase, intre oari o primâris oo- losalâ, un okoiu poHtal tslegrsLo Hi telsfonio, un palat âe justiție Hi o biblioteoâ. Klóul oraH are o oa-

nalisars perkeotâ; oteluri, cafenele, trsmvvay, bulevar- âuri, cbiosouri âe musioâ, un teatru, o biserioâ mare a sântei Rosa (numele mamei lui Oaribaldi) Hi o sta- tuâ a lui Oaribalâi innaltâ âe 8 metri, ln Hiua skn- firei oraHului va apârâ aoolo primul numer âintr'un âiar democratic »Il Oaribalâino.«

Holrl svarts Xa Aimirasiai âiu Dla^ a âevinit vaosntâ oateâra âe profesor pentru âsssmn, ou plata âs 600 Ü.; tsrwinul concursului o 15 august. — Oa- sina âin Dobra a arangiat âuminsoâ Ia 22 iulie n. o pstrsoers âs vsrâ ia pââursa mare a Oobrsi. — Da Oraiova intr'un internat âs bâshi se cautâ âoi peda­gogi, cari au terminat cursul gimnasial; a se adrssâ Ia âl loan Laur prolesor acolo.

HvvpalvK 6snerairâ Lesa, kostul presiâsnt al Oamerei deputatilor Româniși, a incetat âin vi- «tâ.

a r a â â.' De L ti.

vin âoue pârji se compuns. ^araâa ce voi a spune;

krima parte âe catari In armata româna o aklati; Lr a âoua âe voi(i, Ln animal o sa găsiri, ttwenâous împreunate, O straâ» o sa v'arats.

Ierminul âe âeslegsre s 20 august. Oa totâouna Hi âs astâ-âatâ se va sorti o carts intrs âsslsgâtori.

Osslegare bunâ primirâm âsla âomnele Hi dom- nisorels: bl ina Pop, maria Noldovan, 8idonia molâovan, maria David Hi dsla dl Lavei NaâaHan.

Premiul I-a dobândit âna maria molâovan.

RsüLo^íuriii.Lerisörea âsla oraH nu ni-a sosit; âar âs

acolo nu nî-ai puts scris ceva?1rimite-oe vr'o scinda âs acolo.

Uns» 6. In nr. viitor.

LLIindaruI 86x>t6iriân6î.

Dumineca 5 âupa Rusalii, Lv. âela Aateiu, c. S, st. 14, a înv, b.piu» sept. E Oâlinâarui vsobiu Oâlinâ nou

Duminsoâ 17 1° mart. marina 29 martaLuni 18 laoint Hi Rmilia 30 RsatriosIHarti 19 Ouv. maorina 31 Ignatis Doj.merouri 20 î 8t. Prorocu llis 1 Xug. Petrudoi 21 Par. 8imson Hi loan 2 OustavVineri 22 f 8. maria magdal. 3 August8âmbâtâ 23 mart. Loca 4 Dominio

Proprietar, redactor respun^âtor Hi editor: 1081? VNDNâNILu tipariul lui Otto Mgel in Oraâea-mare.