DREPT CIVIL- OBLIGATII. SINTEZA( dupa Tratat Elementar de Drept Civil- Obligatii, de Liviu Pop)c.f. N.C.C

Obligatia civila este raportul juridic in care o parte, numita creditor, are dreptul de a pretinde celeilalte parti, numita debitor, sa execute prestatia sau prestatiile la care este indatorat, sub sanctiunea constrangerii de stat.-in dreptul nostrum civil este impartasita conceptia monista, obligatia fiind un singur raport juridic, care insa prezinta o anumita structura interna: subiectele, continutul, obiectul si sanctiunea.Subiectele raportului juridic de obligatii:-pot fi atat persoane fizice cat si juridiceSubiectul activ este o persoana determinata sau cel putin determinabila in momentul nasterii raportului de obligatii si se numeste creditor.Subiectul pasiv trebuie sa fie intotdeauna determinat la nasterea obligatiei si se numeste debitor!-in raporturile unilaterale unul e debitor si altul creditor, in schimb in raporturile bilateral fiecare dintre subiecte e atat debitor cat si creditor.Continutul raportului de obligatii-prin continut intelegem drepturile de creanta si indatoririle care apartin subeictelor acestuia.-raportul de obligatii poate fi simplu( donatia) sau bilateral( vanzare-cumparare)-continutul poate fi subiectiv- deoarece este stability prin vointa partilor si obiectiv- deoarece este stability de lege.-latura activa a raportului juridic este alcatuita din drepturi de creanta, iar latura pasiva din obligatii personale.-dr de creanta se realizeaza mediat sau mijlocit , iar dr reale cu realizare directa, nemijlocita.- in continutul raporturilor de obligatii pot exista si dr potestative( puterea conferita unei persoane de a modifica sau stinge o situatie juridical preexistenta ori de a recreea o situatie juridical prin vointa sa unilaterala); ex: dr de denuntare unilaterala a unui contract, dr de a revoca o oferta de a contractaObiectul raportului juridic de obligatii=reprezinta insasi prestatia sau conduit concreta la care este indrituit creditorul si la care este tinut debitorul.-poate consta intr-o actiune sau inactiune-obiectul nu trebuie confundat cu continutul; prin continut intelegem drepturile si obligatiile concrete, personale ale subiectelor, adica posibilitatile juridice de a pretinde si indatoririle juridice de a indeplini anumite actiuni sau inactiuni. Dimpotriva, obiectul consta in insasi acele actiuni sau inactiuni, pe care creditorul le poate pretinde si debitorul este tinut sa le savarseasca.- exista o diferenta si intre obiectul obligatiei civile si obiectul contractului. Conform NCC, obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridical precum vanzarea, locatiunea, imprumutul, etc, iar obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul.Prestatiile sunt de 3 feluri: de a da, a face si a nu face.Prestatia de a da inseamna a constitui sau a transmite un drept real in patrimoniul creditoruluiPrestatia de a face- este orice conduit pozitiva care nu este o prestatie de a da si nici nu intra in continutul sau structura acesteia: plata chiriei, restituirea unui bun, realizarea unui tablou si predarea lui, efectuarea unui transport, Dreptul de a nu face- reprezinta o abtinere a debitorului de a face ceea c ear fi fost indreptatit sa faca in lipsa angajamentului obligational existent intre el si creditor.-sub sanctiunea nulitatii contractului

Sanctiunea obligatiilor= consta, din perspective creditorului, in totalitatea mijloacelor juridice ofensive si defensive pe care le poate exercita, de regula, cu ajutorul fortei de constrangere a statului, pentru a obtine sau pastra prestatia care I se datoreaza de catre debitor si, din perspective debitorului, in mijloacele juridice pe care legea le pune la indemana lui pentru a se libera de datorie,prin executarea prestatiei datorate, atunci cand creditorul refuza ori nu poate sa o primeasca, debitorul avand interes sa stinga raportul obligational prin executare.A.Mijloacele juridice ofensive si defensive aflate la dispozitia creditoruluia. punerea in intarziere a debitorului=consta in manifestarea unilateral de vointa prin care creditorul pretinde sau ii cere ferm debitorului sa execute prestatia sau prestatiile datorate; se face prin notificare scrisa, acordandu-i un termen de executare.-poate fi facuta si prin cererea de chemare in judecata a debitorului de catre creditor.-consecinte: creditorul are dreptul sa ceara daune-interese compensatorii, de la data de la care se afla in intarziere datoreaza daune-interese moratoria, debitorul va raspunde de orice pierdere cauzata de un caz fortuitt.b. actiunea in justitiec.daunele cominatorii=sunt sumele de bani pe care debitorul este condamnat, prin hotararea unei instante competente, sa le plateasca creditorului sau pentru fiecare zi de intarziere sau alta unitate de timp, pana la executarea prestatiei.-nu au functie de despagubiri.-imediat dupa executarea prestatiei, creditorul este obligat sa restituie aceste sume.d. amenzile cominatorii=sunt sumele de bani pe care debitorul e obligat prin hot judecatoreasca sa le plateasca la bugetul de stat, cu titlu de sanctiune, pt fiecare zi de intarziere, pana la momentul in care va avea conduit la care este indatorat.-fiind venituri la bugetul de stat, ele nu sunt supuse restituirii.e.daunele- interese moratoria=sunt despagubiri in bani pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului prin intarzierea executarii prestatiei de catre debitor.-se cumuleaza cu executarea in natura a prestatiei sau cu plata de daune-interese compensatorii.f. executarea silita=este o procedura complexa prin care creditorul care are un titlu executoriu obtine prestatia ce i se datoreaza, cu concursul organelor de stat competente, in cazul in care debitorul nu intelege sa o execute de bunavoie.-ea poate di directa, prin predarea bunului sau indirecta prin echivalent banesc*In cazul obligatiilor natural, creditorul nu poate recurge la nici unmijloc juridic de constrangere a debitorului, iar daca acesta din urma executa benevol, nu mai are dreptul sa solicite restituirea platii ca nedatorata.B. Mijloacele juridice la care debitorul poate recurge pentru a se libera de datorie.-atunci cand se refuza primirea platii, debitorul are la dispozitie prerogative punerii in intarziere a creditorului, consecinta fiind ca respectivul creditor va fi obligat sa repare toate prejudiciile cauzate debitorului prin intarziere.-in cazul in care prestatia datorata consta in predarea unui bun, refuzul nejustificat al creditorului de a-l primi ii da dreptul debitorului sa consemneze bunul in cauza pe cheltuiala debitorului, liberandu-se de datorie; de asemenea poate proceda la vanzarea bunului cu notificarea prealabila a creditorului si incuviintarii instantei.Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor1.Obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face(am discutat mai sus)2.Obligatiile de plata a unei sume de bani ori de predare a unei cantitati de alte bunuri generice- obligatie de a face; transferarea dr de proprietate are loc de plin drept, ex lege, in momentul predarii bunulurilor; poate fi realizata prin executare silita.3.Obligatiile de predare a unui bun cert, individual determinat; sunt incluse in aceasta categorie obligatiile care au ca obiect prestatia de a pune la dispozitia creditorului, adica de a-i preda un bun determinat, asupra caruia el a dobandit un dr real sau un dr personal: obl vanzatorului de a preda bunul, obl locatorului de a pune la dispozitie bunul inchiriat locatarului, obl celui care a sustras bunul altuia de a-l restitui victimei; sunt susceptibile de executare silita.4. Obligatiile de prestare de servicii au ca obiect o activitate proprie a debitrului, cu exceptia predarii unui bun sau unor bunuri: transportul de bunuri sau persoane, obl medicului de a trata pacientii, obl notarului de a autentifica un act;-nu sunt susceptibile de executare silita in natura, ci doar condamnarea debitorului la plata de daune-interese.5. Obligatiile de a nu face- incalcarea acestor dr da dreptul creditorului la despagubiri.6.Obligatii de rezultat(determinate)= sunt acele raporturi juridice de obligatii in care debitorul este indatorat, prin conduit sa pozitiva sau nevativa, sa obtina un anumit rezultat, prcis determinat, in favoarea creditorului sau-debitorul garanteaza creditorului ca acel rezultat va fi obtinut.- cel care trebuie sa faca dovada neatingerii rezultatului este creditorul.-obligatiile de rezultat de clasifica in:i. obligatii de rezultat absolute= atunci cand debitorul ramane indatorat chiar si atunci cand rezultatul promis nu a fost obtinut din cauza de forta majora( de pilda, obl de a plati o suma de bani poate fi executata in orice situatie)ii. obligatia de rezultat relativa= ipoteza in care obligatia inceteaza din cauza fortei majoreiii. obligatii de rezultat intermediare= acele obligatii in care raman in sarcina debitorului numai anumite cazuri de forta majora, determinate printr-o clauza contractuala sau dispozitie legala.7. Obligatiile de mijloace( diligent sau prudenta)=sunt acele raporturi juridice de obligatii in care debitorul este indatorat sa utilizeze sis a puna in valoare toate mijloacele necesare si posibile, dand dovada de diligent si prudent, pentru a obtine un anumit rezultat in favoarea creditorului sau persoanei determinate de acesta: obligatia unui medic de a trata o maladie-nu garanteaza creditorului rezultatul urmarit.In cazul obligatiilor de rezultat, neobtinerea rezultatului antreneaza raspunderea civila obiectiva, fara vinovatie a debitorului fata de creditorul sau. Dimpotriva, in ipoteza obligatiilor de mijloace, raspunderea debitorului pt neexecutarea prestatiei datorate este eminamente subiectiva, intemeiata pe culpa sau vinovatieObligatiile de a da sunt intotdeauna de rezultat, cele de a face pot fi ori de rezultat ori de mijloace, iar cele de a nu face sunt obligatii de rezultat.8. Obligatiile de securitate= sunt o specie a obligatiilor de a face, in care o parte are indatorirea legala sau contractual de a o garanta pe cealalta parte si, uneori, chiar tertele persoane impotriva riscurilor care le ameninta securitatea corporala.-sunt obligatii de mijloace sau de rezultat in functie de faptul daca participarea victimei se afla sau nu printer circumstantele evenimentului care a avut ca urmare vatamarea sanatatii si integritatii corporale.9. Obligatii in natura= sunt acele raporturi juridice obligationale care au ca obiect orice prestatie pozitiva sau negative, cu exceptia prestatiei de a plati o suma de bani10. Obligatiile pecuniare= sunt acele raporturi juridice obligationale care au intotdeauna ca obiect prestatia de a plati sau remite o suma de bani creditorului sau reprezentantului sau.Deosebiri intre 9 si 10:-obligatiile pecuniare sunt intotdeauna si fara exceptii obligatii de rezultat, obl in natura pot fi atat de rezultat cat si de mijloace.-in cazul obl pecuniare, daca debitorul intarzie sa faca plata, raspunderea sa se angajeaza fara ca creditorul sa fie tinut a face dovada vinovatiei debitorului si a intinderii prejudiciului, iar in caz de forta majora, obligatia s-a nu inceteaza cid oar este suspendata. In ipoteza obl in natura, intarzierea presupune angajarea raspundrii sale civile care este conditionata de dovada existentei si intinderii prejudiciului; in caz de forta majora, obl sa inceteaza fortuit( daca nu vb de bunuri generice)-obl pecuniare pot fi executate intotdeauna in natura daca debitorul e solvabil; neexecutare platii catre debitor nu poate avea drept consecinta obligarea lui la plata de daune-interese compensatorii; obl in natura, in unele situatii nu sunt executate de debitor sau nu pot fi executate in natural or specifica, de aceaa executarea va fi inlocuita cu despagubiri numite daune-interese compensatorii.-obligatiile pecuniare cu executare succesiva sau afectate de un termen suspenisv pentru plata lor sunt influentate de fluctuatiile monetare grave (se produce o disproportionare a valorilor prestatiilor- impreviziune), in schimb obl de natura sunt insensibile la asemenea fenomene.11. Datorii de valoare= sunt acele raporturi de obligatii care au ca obiect o valoare exprimata intr-o suma de bani pe care debitorul o datoreaza creditorului, suma care este supusa modificarii sau recalcularii in acele situatii in care, la momentul platii, nu mai reprezinta acea valoare din cauza fluctuatiilor monetare; este o obligatie de rezultat

CLASIFICAREA IZVOARELORA. Actele juridice civile=sunt acorduri de vointa sau manifestari unilaterale de vointa ale diferitelor persoane facute cu respectarea sau in executarea legii, cu intentia de a produce efecte juridice.a. Contractul= acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, cu intentia de a da nastere, modifica, transforma, stramuta sau stinge raporturi juridice, efecte care altfel nu s-ar produce.b. Actul juridic unilateral= manifestarea de vointa a unei singure persoane, cu intentia de a produce efecte juridice, adica a da nastere, a modifica sau stinge raporturi juridice civile.B. Faptele juridice civile stricto sensu = toate acele imprejurari, cu exceptia acordurilor si manifestarilor unilaterale de vointa, indiferent ca sunt sau nu conduit umane, de savarsirea sau producerea carora legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice.a. Faptele juridice-conduite umane= actiuni sau inactiuni a oamenilor, licite( gestiunea de afaceri, plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza) si ilicite( incalca normele juridice imperative), care dau nastere, modifica sau sting rapoturi juridice de obligatii.b. Alte fapte juridice, care nu sunt conduite umane= manifestari exterioare vointei omului, ale unui lucru sau ale unei finite, care potrivit legii imperative produc effecte juridice: fenomenele naturii, sperietura unui animal, ruina unui zid, etc.

Izvoarele obligatiilor in textele NCC: Obligatiile izvorate din contract, act juridic unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leaga nasterea unei obligatii( de ex, actele unilaterale)

CONTRACTUL CIVIL=este un acord de vointa realizat intre doua sau mai multe persoane in scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic preexistent.-acordul de vointe reprezinta intalnirea concordant a doua sau mai multe vointe individuale, cu intentia partilor de a produce efecte juridice.Principiul libertatii contractuale- partile sunt libere sa incheie orice contract sis a determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri; consecinta imediata este forta obligatory a contractului.Limitele libertatii contractuala. Ordinea publica= totalitatea reglementarilor care alcatuiesc dreptul public.Clasificare:a.ordinea publica expresa= normele de ordine publica in cadrul carora se prevede expres exigent unei anumite conduit, precum si sanctiunea nerespectarii acesteiab.ordinea publica implicita= norme in cadrul carora se prevede soar ca nu se poate deroga de la ele prin vointa partilor, fara sa se prevada vreo sanctiune expresa; se bazeaza pe procesul de interpretare judiciara a judecatorilor.c. ordinea publica de directive= norme prin care statul intervine cu scopuri dirijiste(ex: norme fiscale cu incidenta contractuala)d.ordinea publica de protectie= norme prin care se protejeaza partea economica mai slaba din contract( raporturile de consum)e.ordinea publica politica= norme ce ocrotesc interesele fundamentale: statul, familia, individul, organizareaanumitor profesii.f.ordinea publica moderna= norme ce raspund noilor realitati juridiceB.Bunele moravuri= totalitatea regulilor de conduita, care s-au conturat in constiinta societatii si a caror respectare s-a impus cu necesitate, printr-o experienta si practica indelungata.CLASIFICAREA CONTRACTELOR A.CONTRACTELE SINALAGMATICE-oblig reciproce si interdependente(contracte oneroase)= contr este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce si interdependente.-fiecare parte are atat calitatea de debitor cat si de creditor.-toate contractile oneroase fac parte din cadrul contr sinalagmatice.B.CONTRACTELE UNILATERALE- doar o parte se obliga; lipsa interdependentei si reciprocitatii- donatia=acele contracte care nu sunt sinalagmatice, adica in care o parte sau mai multe parti se oblige fata de cealalta, fara ca acesta sau acestea din urma sa se oblige fata de primele la vreo contraprestatie.-sunt caracterizate de lipsa interdependentei si reciprocitatii.-ex: donatia, comodatul, mandatul, fideiusiunea.

Problema contractelor sinalagmatice imperfecte-exista unele contr unilateral care pot, dupa incheierea lor, in mod ocazional, sa dea nastere la obligatii in sarcina creditorului, obligatii pe care acesta nu si le-a asumat initial( ex. contr de depozit)-NCC nu admite existenta lor, astfel acestea sunt considerate unilateral*caracterul sinalagmatic poate fid at de vointa partilor, care cu ocazia incheierii contractului inteleg sa-si assume obligatii reciproce si interdependente desi contractual, prin natura sa, este unilateral.Cand e vorba de un contract sinalagmatic, trebuie respectata conditia dublului sau multiplurului exemplar, insa in cazul contr unilateral, inscrisul sub semnatura private este suficient a fi redactat intr-un singur exemplar si remis creditorului.Efecte specifice contr sinalagmatice: exceptia de neexecutare a contractului, rezolutiunea contractului, riscurile neexecutarii contractului.Contracte simple, contracte complexe si grupuri de contracteA.Contractele simple=contracte prin care se realizeaza o singura operatiune juridica: vanzarea, mandate, schimb, etc.B.Contractele complexe=sunt acele contracte care infatiseaza mai multe operatiuni juridice; fiecare dintre aceste operatiuni, daca ar fi analizata distinct, ar repreza un contract in sine: leasing-ul, contr de hotelarieC.Grupurile de contracte=doua sau mai multe contracte strans legate intre ele prin faptul ca sunt incheiate in vederea realizarii aceluiasi obiectiv final, contracte care isi conserva insa propria individualitate; spre deosebire de contr complexe, acestea pot fi incheiate intre persoane diferite: vanzarea succesiva a aceluiasi bun, contractual de credit.Acordul extern de vointe.Consensul extern-aceasta faza indica parasirea forului intern al fiecarei parti si manifestarea perceptibila a vointei juridice si presupune exprimarea consimtamantului intr-o maniera suficienta pentru incheierea contractului;-aceasta faza desemneaza de fapt mecanismul formarii contractului prin intalnirea ofertei si acceptarii.

FAZA PRECONTRACTUALA. NEGOCIERILEDeterminarea fazei precontractuale-se desfasoara sub semnul libertatii negocierilor: partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora.-momentul incetarii fazei precontractuale este cel al realizarii acordului de vointe.-in faza negocierilor se regasesc elementele unui posibil viciu de consimtamant.Obligatii specifice fazei precontractualea.obligatia de buna-credinta-este expres prevazuta de lege, astfel e obligatieimperativa. Ceea ce presupune ca partile nu o pot inlatura sau limita-manifestare contrara bunei-credinte: angajarea intr-o negociere precontractuala fara intentia reala de a incheia un contrac, intreruperea intempestiva a negocierilor, etc.b.obligatia de confidentialitate-cand o informative confidential este comunicata de catre o parte in cursul negocierilor, cealalta parte este tinuta sa nu o divulge si sa nu o foloseasca in interes propriu, indiferent daca se incheie sau nu contractual.-nu este vorba de o obligatie imperativa, ci dispozitiva

c. obligatia de informare precontractuala-exista o astfel de obligatie fata de cealalta parte asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie, adica de o suma de informatii legate de viitorul contract si care sunt considerate importante pentru incheierea acestuia.-este o obligatie de rezultat, in sensul ca cel ce o datoreaza trebuie sa se asigure ca transmiterea informatiilor s-a realizat.d. alte obligatii: obligatia de a negocia, de a continua negocierile, de sinceritate, de exclusivitate a negocierilor, de asistenta, etc.Acorduri precontractualea. contractele preparatorii- sunt contractele prin intermediul carora partile convin sa negocieze cu buna-credinta incheierea unui viitor contract si prin care, in fapt, se organizeaza conventional negocierile dintre parti.-se considera ca da nastere unei obligatii de negociere si unei obligatii de buna-credinta.b.punctajul- sau acordul partial, reprezinta un acord al partilor prin care acestea recapituleaza negocierile purtate intre ele pana la un anumit moment si decid stabilirea unor puncte commune care nu vor mai trebui sa faca obiectul negocierilor, fiind considerate elemente contractual lamurite.c. pactul de preferinta- este si el o varietate de contract preparatoriu, prin care, una dintre parti se oblige fata de cealalta sa o prefere ca partener contractual in conditii identice de contractare, fata de orice alti potentiali contractanti.d.promisiunea unilaterala de a contracta(pactul de optiune)- reprezinta acel contract preparatoriu prin care una dintre parti se oblige sa contracteze daca cealalta parte va dori.e.promisiunea bilaterala de a contracta- implica obligatia asumata de ambele parti de a incheia in viitor un contract; in cazul neexecutarii promisiunii de a incheia contractual, partea indreptatita poate sa solicite daune-interese sau chiar pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract.f.contractul-cadru- este acel contract prin care partile contractante stabilesc principalele reguli care vor guverna incheierea viitoarelor contracte dintre acestea.OFERTA DE A CONTRACTA=reprezinta manifestarea unilaterala de vointa, prin care emitentul face cunoscuta tertilor intentia sa de a contracta si conditiile esentiale ale contractului.-faza negocierii contractului poate sa cuprinda o serie de oferte si contraoferte. Cat timp unei oferte I s-a raspuns printr-o contraoferta sau printr-o pretinsa acceptare care in realitate modifica termenii ofertei primare si nu poate fi astfel considerate acceptare, nu avem de a face cu un contract valabil incheiat.Conditiile ofertei- 3a. trebuie sa fie completa, adica sa cuprinda elementele necesare pentru realizarea acordului de vointe; doua dintre acestea sunt indispensabile: natura contractului si obiectul contractului; ex: nu va putea fi considerata oferta de a contracta actul prin care se anunta vanzarea fara sa se indice pretul pretins.b. oferta trebuie sa fie ferma,NEECHIVOCA adica sa exprime neindoielnic vointa de a incheia contractual prin simpla ei acceptare, adica sa fie neechivoca; mai exact, oferta trebuie sa releve intentia ofertantului de a se angaja juridic in cazul unei acceptari; oferta care include clauza negociabil referitoare la prt sau la alte elemente esentiale ale contractului, nu poate fi considerate oferta valabila; oferta adresata unor persoane nedeterminate( anunt in ziar), nu valoreaza oferta decat in mod exceptional.c. oferta sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru validitatea contractului- daca legea pretinde forma autentica ad validitatem, tot astfel trebuie sa fie si oferta de a contracta.Oferta si alte manifestari de vointa(propunerea adresata unor persoane nedeterminate- repr o solicitare de oferta/intentie de negociere)-se distinge de propunerea adresata unor persoane nedeterminate, deoarece aceasta reprezinta mai degraba o solicitare de oferta sau intentie de negociere; prin exceptie propunerea valoreaza oferta, daca aceasta rezulta astfel din lege, din uzante ori, in mod neindoielnic, din imprejurari.-se distinge si de solicitarea de oferte, al carei rol este doar acela de a sonda posibilitatile de contractare la un moment dat; nu are un character complet si neechivoc.-se distinge de numeroase manifestari de vointa din faza precontractuala, cum ar fi: invitatia la negociere, scrisoarea de intentie, etc.Forta obligatorie a ofertei- IREVOCABILITATEA EI -se traduce in materie de oferta prin Irevocabilitatea acesteia.-exigenta ceruta este ca oferta sa presupuna un angajament unilateral explicit sau implicit de mentinere a ofertei intr-un anumit termen; in lipsa unui asemenea angajament unilateral, oferta trebuie considerate revocabila.-in cazul cand oferta este facuta unei persoane prezente, fara sa se fi acordat un termen pt a o examina si accepta, il oblige pe ofertant numai daca a fost acceptata imediat, integral si fara rezerve. Acestei situatii I se asimileaza toate acele cazuri in care mijloacele de comunicare dintre ofertant si destinatarul ofertei asigura o comunicare imediata a manifestarilor de vointa: de ex, prin telefon.- in cazul in care oferta este facuta unei persoane absente, deci este trimisa prin posta, fax, email, etc, trebuie sa distingem intre:a.oferta cu termen- oferta care include un termen in mod explicit( oferta valabila 30 de zile) sau implicit( oferta valabila in limita stocului disponibil); inauntrul termenului de acceptare nu este posibila revocarea ofertei.b.oferta fara termen- trebuie mentinuta un termen rezonabil dupa imprejurari, pentru ca destinatarul sa o primeasca, sa o analizeze sis a expedieze acceptarea; revocaea unei astfel de oferte in termenul rezonabil nu produce efecte juridice.

Retractarea si revocarea ofertei de a contracta-retractarea este o revenire asupra ofertei, survenita anterior ajungerii ofertei la destinatar; ea impiedica formarea contractului desfiintand unilateral orice effect al ofertei de a contracta.-revocarea ofertei presupune revenirea de catre emitent asupra vointei sale, dar numai dupa momentul ajungerii ofertei la destinatarul acesteia; se fac doua discutii:a. daca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen explicit sau implicit, dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar, declaratia de revocare nu mai produce nici un effect, ceea ce presupune ca, daca in termenul de acceptare intervine acceptarea fara reserve a ofertei, contractual se considera incheiat, cu toate consecintele ce decurg din aceasta situatie; regula se aplica si in cazul persoanelor prezente daca exista termen de acceptareb. daca oferta este irevocabila ca urmare a existentei termenului rezonabil, in conditiile ofertei fara termen adresate unei persoane absente, atunci revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea.-daca oferta presupune un termen rezonabil ea poate fi revocata in mod liber pana la momentul ajungerii acceptarii la ofertant, iar daca oferta presupune un termen rezonabil, ea nu mai poate fi revocata dupa ajungerea ei la destinatar.ACCEPTAREA=consta in manifestarea vointei juridice a unei persoane de a incheia un contract in conditiile stabilite in oferta ce i-a fost adresata in acest scop.Conditiile acceptariia. sa fie pura si simpla- destinatarul trebuie sa accepte integral oferta, fara a formula reserve sau a propune modificari privitoare la clauzele esentiale ale viitorului contract.b. sa fie neindoielnica- adica sa ateste in mod neechivoc intentia destinatarului ofertei de a accepta aceasta oferta.c. sa nu fie tardiva- sa fie facuta in interiorul termenului de acceptare, adica in interiorul termenului in care oferta se considera a fi irevocabila.d. sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru valabilitatea contractului proiectat- lipsa formei cerute atrage nulitatea absoluta a acceptarii.MOMENTUL SI LOCUL INCHEIERII CONTRACTULUI-momentul incheierii contractului coincide cu momentul realizarii acordului de vointe; exceptie fac contractele solemne. -din momentul inchierii contractului opereaza principiul fortei sale obligatorii, iar oferta si acceptarea nu mai poate fi revocate.-in general toate elementele de validitate a contractului se apreciaza in functie de momentul incheierii acestuia.-in caz de conflict de legi in timp, momentul incheierii contractului determina legea aplicabila-momentul inchierii contractului constituie momentul din care incep sa curga anumite termene legale si conventionale-in contr translative avand ca obiect bunuri mobile, momentul incheierii contr marcheaza transferul dr de proprietate sau a altor drepturi reale de la instrainator la dobanditor.- constituie criteriul de determinare a locului incheierii contractului.A. Determinarea momentului incheierii contractului intre persoane prezente-momentul coincide cu acela al declararii acceptarii ofertei, integral si fara reserveB.Determinarea momentului incheierii contractului intre persoane neprezentea.sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii- contractual se considera incheiat in momentul cand destinatarul ofertei s-a hotarat sa o accepte, chiar daca vointa de acceptare nu a fost expediata ofertantului.b.sistemul expedierii acceptarii- momentul incheierii contr este considerat acela in care destinatarul ofertei a expediat acceptarea prin scrisoare, telegram, etc., chiar daca nu a ajuns la ofertant.c.sistemul receptiunii acceptarii- contr se considera incheiat in momentul cand acceptarea a ajuns la ofertant, fiind sufficient ca scrisoarea sau telegrama sa fie pusa in cutia postal, predate la poarta, etc.d. sistemul informarii sau luarii la cunostinta- momentul incheierii contr este acela in care ofertantul a luat la cunostinta despre continutul acceptarii.Solutia Codului civil- legiuitorul, urmand exemplul legislatiilor modern, s-a oprit asupra sistemului receptiei acceptarii ca sistem aplicabil pt determinarea momentului incheierii contractului.; contractual se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile.C.Momentul incheierii contractului prin acceptarea implicita-contractul se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau un fapt concludent, fara a-l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul ofertei, al practicilor statornicite intre parti, al uzantelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face in acest mod: ex, acceptarea ofertei prin executarea contractului.Locul incheierii contractului-este locul unde s-a realizat acordul de vointa.-in cazul contractelor intre persoane neprezente, locul incheierii contr este localitatea unde ofertantul primeste corespondenta cu acceptarea; in cazul incheierii contr prin telefon este locul de unde vb ofertantul( la telefon)-contractele solemne se incheie la locul unde s-au indeplinit formalitatile prevazute de lege pt validitatea lor.

PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII A CONTRACTULUIForta obligatorie a contractului intre parti-partile contractante sunt tinute sa execute intocmai, una fata de cealalta, obligatiile la care s-au indatorat-contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cause autorizate de lege, de unde asa numita regula a simetriei in contracte care implica irevocabilitatea unilaterala a contractelor, precum si revocabilitatea acestora prin consimtamant mutual-obligatiile contractual trebuie sa fie executate intotdeauna cu buna-credinta!a. Obligatia partilor de a executa intocmai contractul. Regula conformitatii executarii- creditorul are dreptul sa utilizeze toate mijloacele juridice oferite de lege pt a obtine executarea in natura a prestatiilor ce I se datoreaza de catre debitor; cand executarea in natura este nerealizabila, obligatia debitorului se transforma in daune-interese, angajandu-se raspunderea lui contractuala.-nerespectarea obligatiei de a executa intocmai contractul presupune o neexecutare; pentru a putea vorbi de o incalcare a principiului fortei obligatorii a contractului este necesar sa avem de-a face cu o neexecutare ilicita, fara justificare-prin neexecutare licita se inteleg numeroase situatii in care debitorul este indreptatit sa nu isi execute obligatiile asumate prin contract, fara ca aceasta neexecutare sa atraga aplicarea remediilor contractual.

b. Irevocabilitatea contractului prin vointa uneia din partile contractante. Regula simetriei in contracte-revocarea contractului nu este posibila prin vointa exclusiva a uneia dintre partile contractante, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege; la fel e si in cazul modificarii contractului.A. Revocarea contractului prin consimtamant mutual-in realitate este vorba de un nou contract prin care se desface contractul anterior incheiat intre aceleasi parti;-in principiu, revocarea contr produce efecte numai pt viitor, ea operand ca o reziliere amiabila.- in ceea ce priveste contractile cu executare instantanee, cum este contractul de vanzare, prin revocare mutuala, partile doresc sa restabileasca situatia juridical existent inainte de incheierea lor; in cazul conr prin care s-a transferat dr de prooprietate asupra unu bun, revocarea mutuala nu are effect retroactive; in realitate este vorba de un alt contract de instrainare a bunului in sens contrar, adica de la debitor la instrainator.B. Revocarea unilaterala a contractului- denuntarea unilaterala-este posibila numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege.Reguli:a. posibilitatea denuntarii contractului isi gaseste sursa in chiar forta obligatorie a contractului sau intr-o norma legala care permite aceasta revocareb. in ceea ce priveste contr cu executare dintr-o data, daca dr de a denunta contractual este recunoscut uneia dintre parti, acesta poate fi exercitat atat timp cat executarea nu a inceput; de indata ce executarea a inceput, denuntarea unilateral chiar prevazuta constractual nu mai poate fi exercitata.c. in contr cu executare suuccesiva sau continua, dr de denuntare unilateral daca este prevazut de contract sau admis de lege, poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz, chiar si dupa inceperea executarii contr, insa denuntarea nu produce efecte in privinta prestatiilor executate sau care se afla in curs de executare.d.in unele contracte este posibila stipularea unei contraprestatii in schimbul exercitarii dr de denuntare unilaterala; efectul exercitarii dr de denuntare unilateral se produce numai de la data executarii acestei contraprestatiie. toate prevederile legate de maniera de exercitare a denuntarii unilateral sunt supletive, de unde reiese ca partile pot modifica in totalitate regimul lor juridic, stabilind, de exemplu, posibilitatea de denuntare a contractului cu executare dintr-o data dupa momentul executarii sau a lipsei termenului rezonabil de preaviz in cazul denuntarii contr cu executare succesiva.f. orice contract incheiat pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare din parti cu conditia respectarii unui termen rezonabil de preavizg. uneori, dr de denuntare unilaterala a contractului, indiferent de izvorul sau, nu poate fi exercitat discretionar; exercitarea lui trebuie sa aiba loc numai in limitele prevazute de lege, cu buna-credinta si sa fie intemeiata pe motive justificateh. uneori, facultatea de denuntare unilateral este recunoscuta in conditii special unei parti din contract de catre legiuitor, in scopul protejarii sale.C.Rezilierea fortata a contractelor-incetarea contractelor cu efecte pentru viitor poate avea loc si fortat, adica impotriva vointei partilor contractante; cazul contractelor intuitu personae, care se incheie avand ca motiv determinant identitatea sau calitatile speciale ale celeilalte parti; astfel, in caz de deces, contractul inceteaza fortat, fiind vorba de o imposibilitate fortuita de executareExecutarea cu buna-credinta a contractului- implica:- obligatia de loialitate: presupune datoria de informare reciproca pe toata perioada contractului; obligatia de a nu face nimic dolosiv care sa prejudicieze cealalta parte- obligatia de cooperare: partile sunt indatorate sa faciliteze executarea obligatiilor astfel incat sa asigure echilibrul prestatiilor; fiecare parte trebuie sa se comporte in asa fel incat sa nu impuna celeilalte parti cheltuieli inutileIMPREVIZIUNEA IN CONTRACTE- in special contractele cu executare succesiva si contractele cu termen suspensiv de executare pot Fi afectate de impreviziune= paguba pe care una dintre parti o sufera datorita dezechilibrului grav de valoare intervenit intre prestatiile partilor pe perioada executarii obligatiilor datoria fluctuatiilor monetare sau alte imprejurariCaractere: - problema impreviziunii se pune numai in cazul contractelor cu titlu oneros - paguba intervine numai dupa momentul incheierii contractului(in cazul leziunii-viciu de consimtamant, dezechilibrul de valoare dintre prestatii exista in momentul incheierii contractului) - problema de ordin economic sau financiar.Ipoteza revizuirii conventionale a contractului. Clauze privind impreviziunea.-partile pot reveni asupra contractului si-l pot reechilibra prin conventii de adaptare a acetuia la noile conditii si pot anticipa impreviziunea prin clauze stipulate in cuprinsul contractului sau prin conventii distincte. a.clauze de indexare (vor opera automat): presupun corelarea unei valori economice cu o alta valoare in scopul mentinerii valorii reale a obligatiilor contractuale b.clauzele de revizuire sau clauzele hardship: presupun obligatiile pe care si le asuma expres partile de a revizui contractul din timp in timp pentru a asigura reechilibrarea prestatiilor tinand cont de schimbarile si circumstantele economice.-clauzele de indexare opereaza automat, in schimb clauzele de revizuire au ca effect doar obliagtia partilor de a reexamine contractul sis a il readapteze atunci cand e necesar. Ambele clause trebuie sa die in conformitate cu ordinea publica monetara si economica.Reechilibrarea prestatiilor de catre judecator in imprevizune: -daca obligatiile devin doar mai oneroase ca urmare a situatiei economice posterioare incheierii contractului, nu se pune problema revizuirii( principiul nominalismului monetar)-cu toate acestea, daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei, instant poate sa dispuna adaptarea contractului sau incetarea acestuia.Conditiile impreviziunii: a. schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului, altfel avem de-a face cu imposibilitatea materiala de executare a obligatiilor; b.schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu putea fi prevazuta de debitor in mod rezonabil la momentul incheierii contractului; imprevizibilitatea trebuie sa fie relative si nu absoluta.c.debitorul sa nu-si fi asumat riscul schimbarilor imprejurarilor sau sa nu se poata considera in mod rezonabil ca si-a asumat un asemenea risc; d.debitorul sa fi incercat intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului- obligatie de mijloace, adica debitorul trebuie sa fi depus toate diligentele pentru a ajunge la un rezultat.EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTIRelativitatea efectelor contractului fata de tertiArt 1280 NCP- un contract va produce efecte doar intre partile care au cazut de comun acord sa incheie un contract, fata de acele persoane care nu au luat parte la incheierea contractului nu va produce efecte, inafara de acele situatii in care legea prevede astfel.a) domeniul obiectiv al relativitatii: efectele contractului: continutul obligational al contractului nu va produce efecte niciudecum in sarcina tertilor, ci fata de partile contractante ( efect primar) efecte fara un continut obligational propriu-zis, adica tertii trebuie sa respecte aceasta realitate juridica instituita prin contractul format=> in caz de incalcare se ridica problema raspunderii delinctuale a tertului efectele obligatorii ale contractului se pot extinde asupra tertilor prin intermediul ratificariib) domeniul subiectiv al relativitatii:= determinarea persoanelor implicate in relativitatea efectelor contractului. subiectii de drept carora li se aplica aceasta regula: b.1- parti contractante: persoane juridice sau fizice care si-au dat consimtamantul personal, direct sau prin reprezentant de a fi parte la contract, sunt numite parti originare- persoanele care prin intermediul ratificarii devin parti la contract- persoanele care adera la un contract deja format, de ex prin substituirea uneia dintre parti sau alaturandu-se uneia dintre parti.- persoanele care prin intermediul teoriei aparentei in drept vor suporta efectele obligatorii ale contractului la care nu au fost parteb.2- tertii propriu-zisi= toate persoanele care nu au luat in mod direct parte la incheierea contractului si care nu au, astfel, calitatea de parti; exista mai multe categorii de terti:-unele parti ale contractului isi pierd aceasta calitate pentru a devein terti( cazul cesiunii contractului)-unii terti dobandesc insa calitatea de parti( mostenitorul devine parte la contr consimtit de defunct)-unii terti nu au legatura cu contractual si nu suporta efectele acestuia.- terti deveniti parti: care suporta in mod direct obligatiile contractului datorita producerii unei circumstante anterioare (reprezentare) sau posterioare(ratificare);- succesorii in drepturi (avanzii cauza)- fata de acestia obligatiile contractului isi produc efectul datorita legaturii pe care acestia o au cu una dintre parti; pot fi succesori universali sau cu titlu particular- tertii care suporta anumite efecte ale contractului: suporta efectele prin intermediul dreptului de gaj general: creditorii chirografari- terti absoluti: in persoana lor contractul nu produce efecte de gen obligational, acestia tot ce trebuie sa faca e sa respecte situatia juridica instaurata prin contract Efectele contr. fata de succesorii partilor si fata de creditorii chirografariA.Fata de succesorii universali sau cu titlu universal(descendentii)-succesorii universali sunt acele persoane care dobandesc patrimoniul in totalitate, in intregime, nefractionat ( succesorul legal unic)- succesorii cu titlu universal sunt aceia care obtin o cota parte din patrimoniul autorului lor- diferenta dintre cele doua categorii este de ordin cantitativ; dobandesc o cota parte sau intreg patrimoniul=> continua persoana autorului succesiunii devenind creditor sau debitor, astfel efectele contractelor incheiate se produc atata vreme cat subzista la momentul dobandirii patrimoniului sau a cotei patri a patrimoniului-exceptii: partile pot prevedea expres ca efectele contr nu se vor produce in beneficial si sarcina succesorilor; contr intuit personae inceteaza, de regula, la moartea partii contractante; cand legea prevede ca fata de succesori nu se mai produc unele efecte

B.Fata de succesorii cu titlu particular-de exemplu: ala care primeste o donatie-Succesorii cu titlu particular sunt acele persoane care primesc drepturi determinate, privite in individualitatea lor, nu ca parte a unui patrimoniu; ex: cumparatorul unui bun, donatarul, etc.-efectele trebuie analizate doar in legatura cu contractele care au luat loc in legatura cu acele bucuri care au fost transmise succesorilor cu titlu particular;-succesorul profita de drepturile reale si este tinut sa respecte obligatiile sau sarcinile reale care reies din contractele incheiate de autorul sau in legatura cu bunul sau dr ce i-a fost transmis; conditii: sa fie vb de dr si obl strans legate de bunul respective, contractul sa aiba data certa, si sa fi fost indeplinite formele de publictate.(de exemplu x doneaza un bun imobil lui y,imobilul era dat cu chirie lui z. Y va respecta situatia lui z pana la incheierea contractului de inchiriere dintre z si x.-in raport cu dr si obligatiile personale nascute din contractile incheiate de autorul sau, succesorul cu titlu particular are calitatea, in principiu de tert propriu-zis; exceptii: cand partile stipuleaza sau legea prevede transmiterea obligatiilor catre succesori sau cand reies implicit din contract.-succesorii au un dr de actiune directa fata de vanzatorul initial.C. In raport de creditorii chirografari= acele persoane care au ca singura garatie reala a dreptului lor patrimoniul debitorului= gajul lor general-dr de gaj general le confera posibilitatea de a urmari toate elementele activului patrimonial al debitorului lor.-pot exercita actiunea pauliana si actiunea oblicaOpozabilitatea contractului in sens larg- presupune, in sensul larg, faptul ca acordul de vointa materializat in contract produce in primul rand efecte intre partile contractante, dar in acelasi timp este o situatie juridica ce trebuie sa fie respectata de toti tertii- in cazul contractelor, aceasta opozabilitate este una care reiese din principiul fortei obligatorii a contractului si se manifesta in raport cu partile contractului si succesorii acestora; in cazul tertilor opozabilitatea este una propriu-zisa, ceea ce presupune ca acestia nu sunt tinuti de obligatiile prevazute in contract, ci trebuie sa respecte realitatea juridica ce a luat nastere prin acordul de vointa, trebuie sa respecte starea de fapt.PROMISIUNEA FAPTEI ALTUIA=un contract sau o clauza intr-un contract prin care o persoana- debitorul sau promitentul- se obliga fata de creditor sa obtina consimtamantul unei alte persoane de a incheia un contract sau de a ratifica un contract deja incheiat.- cel care s-a angajat la o astfel de promisiune este tinut sa repare prejudiciul creditorului in cazul in care tertul refuza sau atunci cand tertul nu executa prestatia promisa.-ea nu este o exceptie de la relativitatea efectelor contractului.Formele conventiei porte-fort: aceasta poate fi una de tip principal, adica singurul obiect al contractului incheiat de doua persoane este acela ca debitorul sa obtina consimtamantul unui tert la a incheia un contract sau la a ratifica un contract; adica obtinerea angajarii tertului- pe de cealalta parte, poate fi si de natura accesorie(sub forma de clauza), adica obligatia de a angaja un tert a tebitorului este doar una dintre mai multe obligatii la care se angajeaza.Conditiile conventiei de porte-fort: conditiile generale ale contractelor trebuie sa fie respectate, nu trebuie sa implice forma autentica( exceptie face promisiunea care este accesorie unui contract pt care se cere aceasta forma); pe langa acestea este si o conditie speciala: intentia promitentului de a se angaja sa reiasa neindoielnic din continutul contractului.

Efecte : - In sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si, in acelasi timp, de rezultat.-Promitentul are posibilitatea de a garanta executarea obligatiei tertului fara a se produce astfel vreun prejudiciu creditorului. Aceasta optiune deschide posibilitatea promitentului de a executa el insusi obligatia asumata de tert sau de a face sa fie executata aceasta obligatie prin intermediul unei alte persoane (un alt tert).STIPULATIA PENTRU ALTUL

Contractul in favoarea unei terte persoane sau stipulatia pentru altul este un contract sau o clauza intr-un contract, prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de cealalta parte, numita stipulant, sa execute o prestatie in favoarea unei alte persoane, straina de contract, numita tert beneficiar.De cele mai multe ori, stipulatia pentru altul este, in realitate, o clauza intr-un contract care, prevazand nasterea unui drept direct in patrimoniul unui tert, are ca efect adaugarea, la raportul de obligatii nascut intre stipulant si promitent, a unui al doilea raport de obligatii, intre promitent si tertul beneficiar.

Conditii de validitate:Stipulatia pentru altul, fiind o clauza intr-un contract sau, uneori, un contract in favoarea unui tert, incheiat intre stipulant si promitent, trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate cu privire la : capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit, o cauza licita si morala, iar daca este cazul si conditiile de forma.Alaturi de conditiile generale de validitate, mai trebuie intrunite urmatoarele conditii speciale:a) tertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau, cel putin, determinabila la data incheierii stipulatieib) Tertul beneficiar al stipulatiei trebuie sa existe la momentul la care promitentul trebuie sa isi execute prestatiac) Stipulatia sa fie certa si neindoielnica.

In cazul in care nu se respecta conditiile a) si b), sanctiunea este aceea ca stipulatia profita stipulantului, fara a agrava insa sarcina promitentului.

Acceptarea stipulatiei de catre tert sau refuzul acesteiaConsimtamantul tertului beneficiar nu este o conditie de existenta a stipulatiei pentru altul, dar este o conditie de efectivitate. Astfel ca dreptul nascut in favoarea tertului beneficiar nu poate fi impus tertei persoane impotriva vointei sale, ea are libertatea de a-l confirma sau de a refuza beneficiul acestui drept.Momentul de la care se produc efectele acceptarii de catre tertul beneficiar este esential pentru ca, in functie de acesta se poate stabili de la ce data stipulatia este irevocabila. Momentul la care aceasta acceptare produce efecte este cel al comunicarii ei catre stipulant sau promitent (ajungerea ei la destinatar).Daca tertul nu accepta stipulatia, dreptul se considera ca nu a existat niciodata, cu alte cuvinte, stipulatia este caduca si nu mai produce niciun efect.

Efectele stipulatiei pentru altulMecanismul stipulatiei consta in nasterea, in mod direct si originar, din contractul incheiat intre stipulant si promitent, a unui drept de sine statator in favoarea tertului beneficiar, fara a fi necesar consimtamantul acestuia.

A. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre stipulant si promitent

Efectele contractului in raporturile dintre stipulant si promitent care se produc fara nicio legatura cu stipulatia in favoarea tertului sunt guvernate de dreptul comun.Posibilitatea revocarii mutuale sau individuale a stipulatiei are un regim aparte:a) de la momentul ajungerii acceptarii tertului beneficiar la stipulant sau la promitent, stipulatia nu mai poate fi revocata, mutual sau unilateral. b) revocarea stipulatiei poate avea loc doar anterior acestui moment, prin acordul promitentului si stipulantuluic) Stipulatia poate fi revocata si unilateral de catre stipulant, cu conditia ca nu cumva promitentul sa aiba un interes in executarea prestatiei fata de tert (de ex, pentru stingerea unei alte datorii)d) Indiferent ca e unilaterala sau mutuala, revocarea are un caracter intuitu personae, ceea ce presupune ca stipulatia nu poate fi revocata decat de stipulant in persoana si nu mai poate fi facuta de mostenitorii saie) Revocarea produce efecte din momentul in care ajunge la promitentf) Daca nu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profita stipulantului sau mostenitorilor acestuia, fara a agrava insa sarcina promitentului.

Stipulantul are la dispozitie toate remediile conferite de lege oricarui creditor si partilor contractante pentru neexecutarea contractului. Astfel :- el poate actiona in justitie pe promitent pentru a fi obligat sa execute prestatia ce o datoreaza tertului beneficiar (are un interes moral si, de cele mai multe ori, patrimonial)- daca promitentul nu-si executa obligatiile fata de tertul beneficiar, stipulantul are dreptul de a invoca exceptia de neexecutare a contractului sau, dupa caz, sa ceara sau sa declare rezolutiunea cu toate consecintele sale care constau in desfiintarea stipulatiei in favoarea tertului- stipulantul are dreptul de a pretinde de la promitent plata de daune-interese, atunci cand prin neexecutarea prestatiei datorate tertului beneficiar i-a fost cauzat un prejudiciu.

B. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre promitent si tertul beneficiar

Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei. Astfel :a) tertul beneficiar nu este in pericol de a suporta concursul creditorilor stipulantului si eventuala insolvabilitate prezenta sau viitoare a acestuiab) In cazul in care tertul beneficiar decedeaza inainte de a fi confirmat dreptul nascut in favoarea sa, dreptul respectiv se va transmite propriilor mostenitoric) Intre tertul beneficiar si promitent se naste un raport obligational - astfel, tertul beneficiar are calitatea de creditor, iar promitentul are calitatea de debitor- Tertul beneficiar are la dispozitie actiunea in executare (avand dreptul sa ceara promitentului sa execute prestatia la care s-a obligat), exceptia in justitie.- Tertul se poate folosi de toate mijloacele juridice pe care le are la dispozitie orice creditor - actiunea oblica, actiunea pauliana- precum si de eventualele garantii speciale, constituite de promitent prin contractul incheiat cu stipulantul, pentru a asigura executarea integrala a obligatiei, accesorii ale aceste obligatii, cum ar fi: fideiusiunea, gajul si ipoteca.- tertul beneficiar are dreptul sa ceara despagubiri de la promitent pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin neexecutarea obligatiei.Cu toate acestea, tertul beneficiar nu este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a obligatiei de catre promitent pentru ca: 1.nu este parte in contract; 2.nu-i poate profita si nu are niciun interes in a desfiinta contractul. Dreptul de a cere rezolutiunea contractului il au doar partile contractante.d) exista situatii cand promitentul are dreptul sa refuze executarea obligatiei in favoarea tertului beneficiar. Asadar, poate invoca, in apararea sa, toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna stipulantului : nulitatea contractului, realizarea unei conditii rezolutorii care afecteaza contractul, neindeplinirea termenului suspensiv de executare etc.- se considera ca promitentul poate invoca si exceptia de neexecutare a obligatiilor pe care si le-a asumat stipulantul fata de promitent pentru ca acesta din urma sa se oblige, la randul sau, sa execute o prestatie in favoarea tertului, caz in care tertul beneficiar va trebui sa suporte incetarea dreptului sau ca urmare a rezolutiunii contractului care cuprinde stipulatia.

C. Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar

Stipulatia nu da nastere, prin ea insasi, unui raport de obligatii intre stipulant si tertul beneficiar.Stipulatia pentru altul poate produce anumite efecte juridice intre stipulant si tertul beneficiar, in functie de faptul daca intre ei exista sau nu exista raporturi juridice nascute anterior dintr-un act juridic sau fapt juridic.Daca stipulantul este debitor al tertului beneficiar, executarea prestatiei de catre promitent are valoarea unei plati care va stinge doua obligatii: obligatia stipulantului si obligatia promitentului fata de tertul beneficiar, obligatii care au izvoare diferite.Alteori, intre stipulant si tertul beneficiar nu exista un raport juridic anterior care sa justifice stipulatia pentru altul, atunci cand executarea prestatiei de catre promitent constituie o donatie indirecta facuta de stipulant in favoarea tertului. In acest caz, stipulatia trebuie sa indeplineasca conditiile de fond pentru validitatea donatiei, cu exceptia formei autentice.SIMULATIA- reprezinta o operatiune juridica cu caracter complex, realizata prin disimularea vointei reale a partilor, constand in incheierea si existenta simultana, a doua intelegeri sau conventii: una aparenta sau publica, prin care se creeaza o situatie juridica aparenta, contrara realitatii, si alta secreta, care da nastere situatiei juridice reale dintre parti, anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului public.- este o exceptie veritabila de la principiul opozabilitatii contractuluiContractul secret exprima vointa reala a partilor si stabileste adevarata situatie juridica nascuta intre ele. Se mai numeste si contra-inscris pentru ca, in general, se incheie in forma scrisa. Contractul secret produce efecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu universal.Contractul aparent, public sau simulat (ostensibil) are rolul de a disimula intentia reala a partilor, cu scopul de a ascunde fata de terti, prin crearea unei false aparente, adevaratele raporturi juridice dintre parti, al carui izvor principal este si ramane actul secret. Poate sa produca anumite efecte in subsidiar doar daca partile au prevazut aceasta in contractul secret.

Conditiile simulatiei1. Existenta actului secret - presupune ca actul real sa fie incheiat astfel incat existenta si cuprinsul sau sa fie necunoscute tertilor- nu trebuie supus publicitatilor, precum: transcrierea actului, intabularea, inscrierea in arhiva electronica, existenta lui nu trebuie mentionata in actul public.- primirea de data certa, incheierea lui in forma autentica notariala, inregistrarea actului la organele financiare si indeplinirea altor formalitati fiscale nu inlatura caracterul secret al actuluia) actul secret trebuie sa existe in sens de negotium (adica de operatiune juridica reala care produce adevaratele efecte intre partile contractante), insa poate sa lipseasca daca este privit ca instrumentumb) contemporaneitatea actului secret cu actul public - actul secret, incheiat anterior actului public, sa se afle in vigoare la momentul incheierii actului public si sa ramana in vigoare si in continuarec) indeplinirea conditiilor de validitate de fond: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza; in ceea ce priveste forma, nu este necesar ca actul secret sa fie incheiat in forma ceruta de lege pentru validitatea operatiunii juridice pe care o intruchipeaza = exceptie de la conditiile de functionare ale principiului fortei obligatorii

2.Existenta actului public - trebuie sa indeplineasca toate conditiile de forma ale operatiunii pe care o intruchipeaza

3.Existenta acordului simulatoriu - presupune reprezentarea comuna a partilor, anterior incheierii actului public si actului secret, in care partile sa imagineze toate manoperele prin care se va disimula adevarata relatie dintre ele fata de terti. - acordul intervine cel tarziu in momentul perfectarii actului secret in sens de negotiumFormele simulatiei1. In functie de scopul concret al actului aparent si de relatia in care acesta se gaseste cu actul secret, simulatia se poate realiza prin trei procedee:a) prin fictivitateb) prin deghizare (totala sau partiala)c) prin interpunere de persoane

2. a) simulatia absoluta = partile stabilesc ca intre ele sa nu existe in realitate niciun act (fictivitate) b) simulatia relativa = cand sunt simulate doar unul sau mai multe elemente ale contractului public- obiectiva = sunt disimulate elemente obiective, precum natura contractului, obiectul sau cauza acestuia (deghizarea)- subiectiva = este disimulat elementul subiectiv al contractului, adica partile (simulatia prin interpunere de persoane).Efectele simulatieiA.Efectele simulatiei in raporturile dintre partile contractanteAtunci cand simulatia este valabila, intre partile contractante si succesorii universali si cu titlu universal ai partilor, produce efecte actul secret.Daca intre vointa interna reala si declaratia de vointa a partilor contractante exista neconcordanta, are prioritate intotdeauna vointa reala, adica vointa concordanta - cea care se regaseste in actul secret.Efectele actului secret se produc si fata de succesorii universali si cu titlu universal ai partilor, Codul civil restrangand astfel sfera avanzilor-cauza in orice simulatie.Succesorii universali si cu titlu universal pot deveni terti propriu-zisi, fata de actul secret, atunci cand prin simulatie, autorul lor - parte contractanta- a urmarit sa le fraudeze interesele.Daca una din parti refuza sa execute prestatiile pe care si le-a asumat prin actul secret, cealalta parte poate sa ceara executarea prestatiilor celeilalte parti sau sa invoce actiunea in simulatie.

B.Efectele simulatiei fata de tertia) tertii obisnuiti : actul nu poate avea niciun efect in contra tertelor persoane, complet straine de contract- pentru ca actul secret sa fie complet inopozabil tertilor, acestia trebuie sa se fi increzut cu buna-credinta in aparenta creata de actul public; buna-credinta trebuie sa existe in momentul incheierii simulatiei- prin exceptie de la regula inopozabilitatii fata de terti, acestia pot invoca impotriva partilor existenta contractului secret atunci cand acesta le vatama drepturile

b) creditorii uneia din parti - creditorii chirografari- daca actele debitorului sunt vatamatoare fata de creditorii chirografari, intrunind si alte conditii, creditorii chirografari pot avea dreptul sa le atace, prin constatarea simulatiei si invocarea actului secret care le vatama drepturile sau pot avea dreptul sa invoce cu buna-credinta aparenta creata-pana la data notarii executarii silite sau instituirii sechestrului asupra bunurilor debitorului, partile actului secret pot inlatura aparenta creata de actul public, dovedind existenta simulatiei. Daca indeplinesc aceasta conditie temporala, creditorii chirografari vor fi tinuti sa suporte toate consecintele actului secret, devenind astfel opozabil fata de ei.

C.Efectele simulatiei in raporturile dintre terti(in baza unui conflict)- aceasta problema se pune doar atunci cand intre terti exista un conflict, in sensul ca unii au interesul sa invoce actul aparent, iar altii au interesul sa se prevaleze de actul secret care le este favorabil.- in acest conflict vor avea castig de cauza acei creditori de buna-credinta care invoca, in favoarea lor, actul aparent, deoarece ei nu au putut cunoaste existenta actului secret; singura conditie care se impune este aceea ca creanta creditorului sa aiba data certa anterioara fata de actul secret (intentia partilor de a frauda interesele sale).- "daca exista conflict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii dobanditorului aparent, sunt preferati cei dintai, in cazul in care creanta lor este anterioara contractului secret"

Actiunea in simulatie( cand se prind si cer sa vada actul secret)-este acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real.- sanctiunea: este inopozabilitatea fata de terti a actului secret- actiunea in simulatie poate fi dublata si de actiunea in nulitate cand simulatia s-a realizat cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legii sau este contrara ordinii publice si bunelor moravuri sau de o alta actiune in executarea sau rezolutiunea contractului secret pentru neexecutare.Titularii actiunii in simulatie: - poate fi exercitata de orice persoana interesata sa invoce in favoarea sa actul secret, daca este valabil, sau sa ceara constatarea nulitatii acelui act, cum sunt : o parte contractanta, succesorii in drepturi ai partilor contractante sau tertii propriu-zisi, creditorii chirografariNatura juridica : -din p.d.v. procedural, actiunea in simulatie este o actiune in constatare care poate fi exercitata oricand, pe cale principala sau de exceptie; este imprescriptibila

Proba simulatiei: - intre partile contractante se face numai potrivit normelor de drept comun privitoare la dovada actelor juridice- aceleasi reguli se aplica si atunci cand actiunea in simulatie este introdusa de succesorii in drepturi ai partilor, daca prin actul secret nu le-a fost fraudate interesele (caz in care fac parte din categoria tertilor propriu-zisi si pot face proba simulatiei dupa alte reguli).-regula: atunci cand forma ceruta de lege pentru insasi existenta actului real este inscrisul autentic, acesta nu poate fi dovedit intre parti decat printr-un contra-inscris care ar modifica sau combate actul aparent. Exceptie: proba existentei actului secret se poate face prin orice mijloc de proba chiar si intre parti, daca cel care invoca simulatia invoca si caracterul ilicit al acesteia, precum si in situatia cand partile admit ca proba sa se faca si in alt mod decat cu inscrisuri.-tertii propriu-zisi (incluzand si creditorii partilor) pot face dovada simulatiei prin orice mijloc de proba.Raspunderea civila contractuala

- este obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat.

Conditiile raspunderii contractuale:a) fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor contractuale- lato sensu, consta in neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilorExecutare necorespunzatoare = executarea prestatiei cu nerespectarea conditiilor de calitate stabilite in clauzele contractuale sau in standardele uzuale (cazul obligatiilor pozitive cu exceptia obligatiilor pecuniare)

Executare cu intarziere = debitorul a executat in natura prestatiile sale sau este gata sa le execute dupa implinirea termenului stabilit in contract, cauzand astfel creditorului un prejudiciu - stricto sensu, consta numai in neexecutarea totala sau partiala a acelor obligatii In caz de neexecutare totala - raspunderea contractuala se va angaja cu certitudine, debitorul fiind obligat sa repare intregul prejudiciu cauzat In caz de neexecutare partiala - daca obiectul obligatiei este o prestatie indivizibila, prin natura sa ori prin conventia partilor, neexecutarea partiala are valoarea unei neexecutari totale (rezultatul este acelasi si in cazul cand debitorul nu executa o obligatie accesorie)- daca obiectul obligatiei este o prestatie divizibila, urmeaza a se aprecia masura in care obligatia este executata, cu diminuarea corespunzatoare a despagubirilor pe care debitorul va fi obligat sa le plateasca creditorului sau.

Proba neexecutarii: - dificila in cazul obligatiilor de a face - in cazul obligatiilor de rezultat, faptul neexecutarii se dovedeste indirect probandu-se ca rezultatul la care debitorul s-a indatorat nu a fost obtinut - in cazul obligatiilor de mijloace, creditorul trebuie sa dovedeasca cum ca debitorul nu a actionat in niciun fel sau ca activitatea desfasurata de el si mijloacele utilizate au fost insuficiente si necorespunzatoare si de aceea rezultatul urmarit nu a fost obtinutb) prejudiciul - consta in consecintele daunatoare de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale incalcarii de catre debitor a dreptului de creanta apartinand creditorului, prin neexecutarea lato sensu a prestatiei sau prestatiilor la care s-a indatorat.- prejudiciul trebuie sa fie cert (atunci cand existenta sa este sigura si poate fi stabilita intinderea lui) . Sunt certe prejudiciile actuale (cele care s-au produs in totalitate pana la data cand se cere repararea lor) si prejudiciile viitoare (cele care nu s-au produs, dar este sigur ca se vor produce si pot fi evaluate in prezent).c) raportul de cauzalitate intre neexecutarea lato sensu a obligatiilor contractuale si prejudiciul suferit de creditor- debitorul nu poate fi obligat la plata de daune interese atunci cand neexecutarea lato sensu a prestatiei se datoareaza fortei majore sau unui caz fortuit; lor li se asimileaza si fapta creditorului si fapta unei terte persoane.d) culpa sau vinovatia debitorului- in cazul obligatiilor de rezultat, culpa debitorului este prezumata (prezumtie relativa care opereaza de indata ce creditorul face dovada ca debitorul nu a realizat sau obtinut rezultatul la care s-a obligat)- in cazul obligatiilor de mijloace sau de diligenta, pentru angajarea raspunderii contractuale, creditorul trebuie sa faca dovada ca debitorul a fost in culpa de a nu fi folosit mijloacele adecvate si nu a desfasurat o activitate diligenta care ar fi putut duce la realizarea acelui rezultat. Aprecierea comportarii debitorului se face in virtutea unui criteriu obiectiv, dinamic.

Raspunderea contractuala pentru fapta altuia

Daca partile nu convin altfel, debitorul raspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale.

Conditii: a) obligatia contractuala a debitorului sa se execute prin altulb) tertul interpus in executarea contractului sa fie desemnat voluntar de catre creditor (putem sa avem in vedere prepusii propriu-zisi ai debitorului, simpli auxiliari ai acestuia care nu au totusi calitatea de prepusi, subcontractantii sau substituitii in executarea contractului)c) absenta de scutire de raspundere a debitorului de catre creditorul sau contractuald) neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului principal sa constituie o fapta ilicita si culpabila a tertului interpus in executare (neexecutare nejustificata din partea debitorului principal, culpa persoanei de care debitorul se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale)-raspunderea contractuala pentru fapta altuia este consacrata si de cateva texte legale speciale: in cazul locatiunii, in cazul mandatului, in cazul contractului de antrepriza, in cazul contractului de depozit hotelier.

Remediile neexecutarii contractului

Termenul suplimentar de executareAcest remediu consta in obligatia creditorului, in ipoteza ajungerii obligatiei la scadenta fara a fi executata, sa acorde debitorului un termen suplimentar in care acesta sa isi execute obligatiile contractuale.In cazul in care, prin notificare, creditorul nu a stabilit un termen de executare sau a stabilit un termen prea scurt, sau a formulat cererea de chemare in judecata fara o punere in intarziere prealabila, debitorul va beneficia de un termen rezonabil.Din punct de vedere practic, sensul acestui remediu este punerea in intarziere a debitorului printr-o notificare.In cazul in care, in termenul indicat in notificarea de punere in intarziere, debitorul nu isi executa obligatia contractuala, creditorul este indreptatit sa apeleze la orice alt remediu considera ca i-ar fi util (executarea silita in natura, rezolutiunea etc).Prin exceptie, acordarea acestui termen nu este necesara daca debitorul este pus in intarziere de drept (ca urmare a unei prevederi legale sau ca urmare a unei clauze contractuale care prevede punerea de drept in intarziere).

Conditiile termenului suplimentar de executare:a) forma punerii in intarziere - trebuie facuta in scris si poate fi comunicata debitorului prin orice mijloc care asigura dovada comunicarii, adica prin executorul judecatoresc sau in orice alt mod prin care se poate proba comunicarea notificarii.- poate avea loc direct prin cererea de chemare in judecatab) sub aspectul continutului, punerea in intarziere a debitorului trebuie sa includa acordarea unui termen rezonabil de executare

Exceptia de la regula acordarii termenului suplimentar - punerea de drept in intarziere

Debitorul este de drept in intarziere:a) cand exista o stipulatie contractuala care prevede ca simpla implinire a termenului contractual de executare produce efectul unei puneri de drept in intarziereb) Cand o prevedere legala expresa indica punerea de drept in intarzierec) Cand obligatia contractuala a debitorului nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit termen, precum si in cazul in care debitorul nu si-a executat imediat obligatia desi era urgentad) Cand, prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu facee) Cand, anterior oricarei notificari, debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia sau atunci cand debitorul refuza sau neglijeaza in mod repetat sa isi execute obligatiile rezultate dintr-un contract cu executare succesivaf) Cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderig) Cand obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale

- toate aceste cazuri trebuie probate de catre creditorul obligatiei neexecutateEfectele punerii in intarziereAcordarea termenului suplimentar de executare are rol dublu: reprezinta un remediu prealabil oricarui alt remediu si, totodata, este un mijloc indirect de proba a refuzului debitorului de a-si executa obligatiile.1. Efectul principal al acordarii termenului suplimentar de executare consta in suspendarea dreptului creditorului la remediul executarii silite in natura, la cel al repararii/ inlocuirii sau la dreptul de a invoca rezolutiunea, fara a suspenda insa dreptul creditorului la invocarea exceptiei de neexecutare sau la daune-interese.2. Efectul secundar al punerii in intarziere consta in faptul ca debitorul raspunde de la data punerii in intarziere de orice pierdere, cauzata chiar si de un caz fortuit, cu exceptia cazului in care acesta exonereaza de raspundere3. Daca debitorul a facut o oferta de executare creditorului, chiar fara a respecta conditiile punerii in intarziere a creditorului, iar acesta din urma a refuzat sa o primeasca, debitorul nu poate fi considerat pus in intarziere (creditorul nu va fi indreptatit sa invoce celelalte remedii pentru neexecutare).4. Punerea in intarziere a unuia din codebitorii solidari va produce efecte si in privinta celorlalti debitori, dupa cum punerea in intarziere efectuata de catre un creditor solidar va produce efecte si in privinta celorlalti cocreditori.

Exceptia de neexecutareRegula simultaneitatii executarii prestatiilor - daca din conventia partilor sau din imprejurari nu rezulta contrariul, in masura in care obligatiile pot fi executate simultan, partile sunt tinute sa le execute in acest fel.Exceptia de neexecutare - atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai.Pentru a putea invoca exceptia de neexecutare a contractului, trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:1. Referitor la natura obligatiilor neexecutate: obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba temeiul in acelasi contract sinalagmatic2. Conditiile neexecutarii - trebuie sa existe o neexecutare a obligatiilor, chiar partiala, dar suficient de importanta, din partea celuilalt contractant.3. Obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile4. Neexecutarea sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de neexecutare5. Raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a obligatiilor celor doua parti.

Exceptia de neexecutare functioneaza exclusiv in puterea partii care o invoca.Exceptia anticipata de neexecutare = anticiparea riscului unei neexecutari din partea celeilalte parti. Are caracter preventiv.Pentru invocarea exceptiei de neexecutare nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma

Efectele exceptiei de neexecutare- exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca, cu alte cuvinte consta in suspendarea fortei obligatorii a contractului- partea care invoca exceptia de neexecutare nu poate fi urmarita silit in justitie pentru executarea obligatiilor sale- partea indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale nu poate fi obligata sa plateasca daune-interese moratorii-exceptia de neexecutare poate fi opusa nu doar celeilalte parti, ci tuturor persoanelor ale caror pretentii se intemeiaza pe acel contract.

Exceptia de neexecutare poate fi considerata, in acelasi timp, un mijloc de aparare a partii care o invoca si un mijloc de presiune asupra celeilalte parti.

Rezolutiunea- rezolutiunea reprezinta o cauza de incetare a contractului asociata chestiunii executariiCreditorul poate opta intre doua tipuri de rezolutiune: rezolutiunea judiciara si rezolutiunea unilaterala extrajudiciara, cu exceptia existentei unei eventuale clauze contractuale care limiteaza dreptul creditorului la rezolutiunea judiciara sau printr-o eventuala dispozitie legala care prohibeste rezolutiunea unilaterala.Rezolutiunea de drept legala = atunci cand legea prevede expres ca neexecutarea obligatiilor la termen atrage dupa sine rezolutiuneaRezolutiunea de drept conventionala = opereaza in temeiul pactelor comisorii si in conditiile stabilite contractual de parti. Rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci cand executarea sa este divizibila. De asemenea, in cazul contractului plurilateral, neindeplinirea de catre una din parti a obligatiei nu atrage rezolutiunea contractului fata de celelalte parti, cu exceptia cazului in care prestatia neexecutata trebuia, dupa circumstante, sa fie considerata esentiala.

Conditiile neexecutarii rezolutorii:a) neexecutarea trebuie sa priveasca o obligatie contractualab) neexecutarea trebuie sa fie suficient de grava

Rezolutiunea judiciaraConditii substantiale si formale de invocare a rezolutiunii judiciare:1. Conditia substantiala unica a rezolutiunii judiciare consta in neexecutarea insemnata2. Conditia formala a rezolutiunii judiciare este aceea ca, in prealabil, debitorului sa i se fi acordat un termen suplimentar de executare- in cazul in care debitorului nu i se acorda un termen suplimentar de executare si se formuleaza in mod direct o cerere de chemare in judecata impotriva sa prin care se solicita rezolutiunea contractului, instanta de judecata trebuie sa acorde un termen rezonabil de la data la care aceasta cerere a fost comunicata debitorului, pentru ca acesta sa isi execute obligatiile contractuale- prin exceptie, in cazul unei puneri in intarziere de drept, creditorul este indreptatit sa solicite in mod direct rezolutiunea in instanta.Rezolutiunea unilaterala- se deosebeste de rezolutiunea judiciara doar la nivelul conditiilor de forma Conditii de invocare a rezolutiunii unilaterale:1. Conditia de fond este aceea a existentei unei neexecutari insemnate2. Prima conditie formala: existenta unei puneri in intarziere - exceptie: acordarea termenului suplimentar de executare nu este necesara in ipotezele de punere in intarziere de drept3. Declaratia unilaterala de rezolutiune - act unilateral supus comunicarii prin care creditorul isi manifesta vointa de a desfiinta unilateral contractul pentru neexecutare4. Conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale - notificarea rezolutiunii ( se refera la comunicarea declaratiei de rezolutiune debitorului)- notificarea trebuie sa fie scrisa, poate sa insoteasca declaratia de rezolutiune sau sa fie inclusa in aceasta.

Rezolutiunea conventionala intemeiata pe pactele comisorii- reprezinta acea rezolutiune care poate opera (judiciar sau unilateral) in virtutea unei clauze rezolutorii (numita de legiuitor pact comisoriu), prin care partile stabilesc in prealabil care neexecutare contractuala poate sa atraga rezolutiunea

Conditiile de validitate si de invocare a pactelor comisorii:1. Conditia transparentei pactelor comisorii - pactele comisorii trebuie sa fie stipulate expres si sa prevada in maniera neechivoca obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului.2. Pactul comisoriu trebuie invocat cu buna-credinta3. Neexecutarea definita in pactul comisoriu trebuie sa se fi produs si sa aiba o gravitate suficienta4. Conditia formala pentru operarea rezolutiunii conventionale este aceea a notificarii specializate - obligatia creditorului de a aduce la cunostinta debitorului, prin intermediul unei notificari, faptul ca a invocat rezolutiunea contractului si conditiile in care acesta opereaza.

Efectele rezolutiuniiEfectele intre parti Pronuntarea rezolutiunii de catre instanta sau declararea unilaterala a acesteia are ca efect desfiintarea contractului. Aceasta desfiintare va avea ca efect nasterea obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor executate.- daca prestatiile nu au fost executate, atunci ele nu mai trebuie executate- daca prestatiile au fost deja executate, sau partial executate, regula fundamentala este aceea ca restituirea prestatiilor se va face in natura, prin inapoierea bunului primit. Exceptii: a) daca restituirea in natura nu mai este posibila, atunci se va face prin echivalent, adica in bani b) incapabilul va fi tinut la restituirea prestatiilor doar in limita imbogatirii sale, apreciata la data cererii de restituire; prin exceptie, persoana incapabila poate fi tinuta la restituirea integrala atunci cand, cu intentie sau din culpa grava, a facut ca restituirea sa fie imposibilac) cumulul restituirii cu executarea prin echivalentEfectele in raporturile fata de terti Regula de baza este cea a desfiintarii drepturilor tertilor constituite de catre dobanditorul initial intre momentul incheierii contractului si cel al desfiintarii acestuia. Actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor. Exceptii:a) actiunea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul dobanditor daca regulile de carte funciara il impiedica sa o facab) actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna-credinta a unui bun mobil, daca acesta dovedeste intrunirea tuturor conditiilor pentru dobandirea proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesie de buna-credintac) Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face obiectul actiunii in restituired) Toate actele juridice, cu exceptia celor de dispozitie si celor cu executare succesiva, vor fi mentinute, daca au fost facute in favoarea unui tert de buna-credinta.

Executarea prin echivalent Prin daune-interese intelegem despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca, in scopul repararii prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale. Daunele-interese au un caracter pecuniar. Daunele-interese au vocatia cumulului cu oricare dintre remediile existente, datorita naturii lor pecuniare si datorita functiei lor reparatorii, menita sa acopere orice neajuns al celorlalte remedii.

Clasificarea daunelor-interese. Sunt de doua feluri: compensatorii si moratorii (aceasta clasificare reiese din principiul repararii integrale a prejudiciului). - Daunele-interese compensatorii sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului pentru a-i repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor. - Daunele-interese moratorii sunt despagubirile in bani care reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor. Acestea se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau cu plata de daune-interese compensatorii.

Evaluarea daunelor-interese Evaluarea judiciara. Aceasta se face prin hotarare judecatoreasca, cu respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului, in scopul repunerii creditorului in situatia in care s-ar afla daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a indatorat. Instanta trebuie sa tina seama de fluctuatiile valorice si de evolutia prejudiciului ulterior neexecutarii contractuale. Evaluarea trebuie sa fie facuta in functie de momentul pronuntarii hotararii judecatoresti.Evaluarea legala. Aceasta se circumscrie sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani, precum si obligatiilor de a face care pot fi evaluate in bani.A. Obligatiile pecuniare. Acestea se pot executa intotdeauna in natura, prin urmare, in cazul lor, debitorul poate fi obligat sa plateasca numai daune-interese moratorii, care se cumuleaza cu executarea obligatiei.Referitor la daunele moratorii, in situatia obligatiilor care au ca obiect plata unei sume de bani, se aplica urmatoarele reguli speciale:a) cuantumul daunelor-interese moratorii este cel stabilit de parti sau de lege (dobanda legala)b) creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului cauzat prin intarzierea in executarea obligatiei- opereaza prezumtia ca ori de cate ori un creditor a fost lipsit de folosinta sumei de bani datorata de debitor, el a suferit un prejudiciu- cuantumul daunelor-interese moratorii se poate majora in doua situatii: daca inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala si atunci cand creditorul probeaza un prejudiciu superior dobanzii moratorii conventionale.c) daunele-interese moratorii sunt datorate, in principiu, din ziua scadentei obligatiei de plata.

B. Reguli speciale in materie de obligatii pecuniare.a) evaluarea daunelor-interese in materie de obligatii pecuniare trebuie sa tina seama de clasificarea legala a acestora in dobanda legala remuneratorie (dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei) si dobanda legala penalizatoare (dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta)b) dobanda legala este stabilita de art.3 din Ordonanta Guvernului nr.13/2011c) partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru sumele datorate in baza contractului dintre ele.

C. Evaluarea daunelor-interese moratorii in cazul obligatiilor de a face si a altor obligatii decat cele pecuniare.Daca aceste obligatii sunt executate cu intarziere, creditorul are dreptul la plata unor daune-interese moratorii egale cu dobanda legala, care se pot calcula, spre deosebire de cazul obligatiilor pecuniare, numai de la data punerii in intarziere a debitorului.Exceptii: a) cand s-a stipulat o clauza penala care prevede alt cuantum al daunelor-interese b) creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de intarzierea in executarea obligatiei.

Evaluarea conventionala. Clauza penala. Clauza penala reprezinta o stipulatie contractuala prin care partile evalueaza anticipat daunele-interese contractuale. Astfel, debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale. Clauza penala are un caracter accesoriu, ceea ce inseamna ca nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligatiei principale, insa nulitatea obligatiei principale atrage nulitatea clauzei penale. Prin exceptie, stingerea obligatiilor prin rezolutiune sau reziliere nu va duce la stingerea efectelor clauzei penale prevazuta pentru neexecutare.

Dreptul de optiune al creditorului - se refera la dreptul creditorului de a opta, in cazul neexecutarii culpabile din partea debitorului, intre executarea silita in natura a obligatiei principale si cea a executarii clauzei penale.

A. Chestiunea cumulului. -atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutarea obligatiilor, nu poate fi cumulata cu executarea lor in natura si nici cu eventualele daune-interese compensatorii- atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru executarea necorespunzatoare, aceasta se poate cumula cu remediul executarii silite in natura- daca clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutare, ea nu poate fi cumulata cu daunele-interese compensatorii, dar poate fi cumulata cu cele moratorii daca exista si intarziere in executarea obligatiilor. Daca clauza penala a fost prevazuta pentru executare necorespunzatoare, atunci ea se poate cumula cu daunele-interese compensatorii.

B. Chestiunea mutabilitatii.- in principiu, instanta nu poate modifica in niciun fel cuantumul clauzei penale- prin exceptie, clauza penala poate fi modificata de instanta de judecata in doua ipoteze: 1. Micsorarea este admisibila in cazul in care obligatia principala a fost executata partial si aceasta executare a profitat creditorului; 2. Micsorarea este admisibila si in cazul in care penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului.Riscurile contractuluiRiscul in contractele translative de proprietate In noua reglementare, transferul riscurilor este separat de cel al transferului proprietatii si este legat de un moment care poate fi evaluat strict, cel al predarii. Astfel: a) Daca bunul nu a fost predat, riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei de predareb) Daca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor, riscul se transfera in sarcina creditorului de la data punerii sale in intarziere

Gestiunea de afaceri (izvor distinct de obligatii civile)- este un fapt juridic licit care consta in aceea ca o persoana, numita gerant, incheie din proprie initiativa, fara sa fie obligata, acte juridice sau savarseste acte materiale necesare si utile, in favoarea sau interesul altei persoane, numita gerat.

Conditiile gestiunii de afaceri:a) sa existe o gerare oportuna a intereselor altuia - interventia gerantului trebuie sa fie utila geratului, adica sa fi evitat pierderea unei valori patrimoniale sau sa fi sporit valoarea unui bun al acestuia.Continutul gestiunii: 1. Actele juridice de gestiune (plata unei datorii, contractul de asigurare, chemarea unui medic in caz de boala a geratului etc)- nu pot depasi sfera actelor de conservare si administrare, prin exceptie unele acte de dispozitie sunt asimilate acestora si gerantul va putea incheia astfel de acte (vanzarea unor bunuri perisabile, supuse stricaciunii) 2. Faptele materiale de gestiune (descarcarea unor marfuri, stingerea unui incendiu, efectuarea unor lucrari etc)b) actele de gestiune sa fie savarsite, fara imputernicire si fara stirea geratului sau, cu stirea geratului, dara fara ca acesta sa poata desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa de afacerile sale - interventia gerantului este, in principiu, spontanac) Gestiunea sa fie voluntara: actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia - este necesar ca gerantul sa actioneze volunar - nu este necesar insa ca gerantul sa fi cunoscut persoana tertului ale carui afaceri le gestioneaza voluntar si nici ca gerantul sa fie o persoana determinata - lipsa gestiunii de afaceri in doua situatii conexe acesteia:1.