Lit+pt+copii+2_Creatia+populara

5
  Literatura pentru copii şi tineret 2. Creaţia populară 1 UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI CLUJ-NAPOCA Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei  Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei , Extensia Târgu Mureş  Asist. univ. dr. Angela Precup

description

rezumat curs 2

Transcript of Lit+pt+copii+2_Creatia+populara

  • Literatura pentru copii i tineret

    2. Creaia popular

    1

    UNIVERSITATEA BABE - BOLYAI CLUJ-NAPOCA

    Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

    Departamentul de tiine ale Educaiei, Extensia Trgu Mure

    Asist. univ. dr. Angela Precup

  • 2.1

    Creaia popular

    2

    Caracteristici:

    - transmitere oral, nu scris

    - autor necunoscut

    - creaie colectiv

    - unele creaii (doina, balada) se cnt

    - formule tipice, tradiionale

    - n versuri i proz

    Creaia popular: folclorul literar i folclorul literar al copiilor;

    Specii ale liricii populare accesibile copiilor: doina, cntecul de leagan,

    poezia descntecelor, colindul, sorcova, Plugusorul etc.

    Specii ale epicii populare accesibile copiilor: balada, legenda, basmul,

    snoava

    Folclorul copiilor: cntece formula, cntece recitative, numaratori

    ludice, framntari de limba, cntece de joc, pacaleli, literatura

    aforistica si enigmatica: proverbe si zicatori, ghicitori) prezentare generala;

  • 2.2

    Creaia popular

    3

    Doina poezie liric ce exprim un sentiment de dor, jale, revolt, dragoste etc.,

    fiind nsoit de obicei, de o melodie adecvat.

    Balada creaie epic n versuri ce relateaz o aciune eroic, o legend, o

    ntmplare istoric.

    Legenda povestire n proz sau versuri care conine elemente fantastice sau

    miraculoase, prin care se explic geneza unui lucru, a unei fiine etc., caracterul

    aparte al unui eveniment istoric, al unui erou sau fenomen.

    Strigtura specie popular n versuri, cu caracter epigramatic, cu aluzii

    satirice sau glumee, ori cu coninut sentimental.

    Basmul naraiune popular cu elemente fantastice supranaturale, care

    simbolizeaz forele binelui i ale rului n lupta pentru i mpotriva fericirii

    omului.

    Snoava mic povestire popular cu coninut anecdotic.

    Proverbul a nvtur moral popular nscut din experien, exprimat

    printr-o formul eliptic sugestiv, de obicei metaforic, ritmic sau rimat.

  • 2.3

    Doina

    4

    Doina - creaie liric specific poporului romn, care exprim n mod

    sentimente de dor, de jale, de nstrinare, de revolt, tristee, iubire, ur

    impotriva asupritorilor, regret, etc.

    V. Alecsandri Doina;

    M. Eminescu Ce te legeni, Doina, Revedere;

    G.Cosbuc Doina;

    O. Goga Noi;

    T. Arghezi Doine,

    St. O. Iosif Doina,

    N. Crainic Balada Doinei; Doina mea;

    L. Blaga La curile dorului;

  • 5

    De la Nistru pn' la Tissa

    Tot romnul plnsu-mi-s-a,

    C nu mai poate strbate

    De-atta strintate.

    Din Hotin i pn' la mare

    Vin muscalii de-a clare,

    De la mare la Hotin

    Mereu calea ne-o ain;

    Din Boian la Vatra-Dornii

    Au umplut omida cornii,

    i strinul te tot pate

    De nu te mai poi cunoate.

    Sus la munte, jos pe vale

    i-au fcut dumanii cale,

    Din Stmar pn' n Scele

    Numai vaduri ca acele.

    Vai de biet romn sracul!

    ndrt tot d ca racul,

    Nici i merge, nici se-

    ndeamn,

    Nici i este toamna toamn,

    Nici e var vara lui,

    i-i strin n ara lui.

    De la Turnu-n Dorohoi

    Curg dumanii n puhoi

    i s-aeaz pe la noi;

    i cum vin cu drum de fier

    Toate cntecele pier,

    Zboar psrile toate

    De neagra strintate;

    Numai umbra spinului

    La ua cretinului.

    i dezbrac ara snul,

    Codrul - frate cu romnul

    De secure se tot pleac

    i izvoarele i seac -

    Srac n ar srac!

    Cine-au ndrgit strinii,

    Mnc-i-ar inima cinii,

    Mnca-i-ar casa pustia,

    i neamul nemernicia!

    Doina

    de Mihai Eminescu tefane, Mria ta,

    Tu la Putna nu mai sta,

    Las' arhimandritului

    Toat grija schitului,

    Las grija sfinilor

    n sama prinilor,

    Clopotele s le trag

    Ziua-ntreag, noaptea-

    ntreag,

    Doar s-a-ndura Dumnezeu,

    Ca s-i mntui neamul tu!

    Tu te-nal din mormnt,

    S te-aud din corn sunnd

    i Moldova adunnd.

    De-i suna din corn o dat,

    Ai s-aduni Moldova toat,

    De-i suna de dou ori,

    i vin codri-n ajutor,

    De-i suna a treia oar

    Toi dumanii or s piar

    Din hotar n hotar -

    ndrgi-i-ar ciorile

    i spnzurtorle!