LIPIDE

LIPIDE (GRĂSIMI)  Lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale atât pentru plante şi

animale cât şi pentru om. Ele ajung în organism fie pe cale exogenă (din grăsimile animaliere sau vegetale din hrană), fie pe cale endogenă (se sintetizează, în interiorul organismului din glucide sau din proteine).  Cele mai multe lipide sunt substanţe formate din două componente; una reprezentată de acizii graşi, iar cealaltă de glicerină sau din alţi alcooli. Dinte acizii graşi, o parte din cei nesaturaţi sunt esenţiali pentru om, căci nu pot fi sintetizaţi de către organism. Ca şi în cazul proteinelor, la care doar aminoacizi esenţiali prezintă cu adevărat importanţă, şi în cazul lipidelor, contează asigurarea unui nivel optim de acizi graşi esenţiali (AGE)din sursele de hrană. Nu este atât de important câte lipide introducem în organism, căci corpul le poate fabrica singur, ci contează cantitatea şi felul de acizi graşi esenţiali, ce intră în organism odată cu hrană, deoarece aceştia nu pot fi sintetizaţi de către om, dar pe baza lor se pot construi toate lipidele de care organismul omului are nevoie.

Lipidele în organismul omuluiLipidele sunt substanţe indispensabile vieţii. Ele îndeplinesc mai

mule roluri importante:  - protejează şi susţin organele interne (rinichi, ficat, inimă, splină), atât în poziţie statică cât şi la deplasarea sau la zdruncinare (amortizează şocurile);  - contribuie la reglarea temperaturii, atât ca donoare de energie calorică, cât şi ca strat izolant subcutanat;  - furnizează multă energie, însă nu prezintă prioritate în metabolismul energetic, arzându-se după glucide;  - se depozitează, mai ales în ţesutul adipos, ca substanţe de rezervă;  - protejează vasele de sânge şi terminaţiile nervoase;  - intră în structura celulelor participând la formarea membranelor şi la asigurarea permeabilităţii acestora, dar regăsindu-se şi în interiorul celulelor, mai ales la nivelul mitocondriilor;

 - intră în componenţa tecilor neuronale;  - lipidele circulante asigură transportul unor substanţe importante (vitamine liposolubile, hormoni, minerale);  - grăsimile subcutanate asigură protecţie mecanică şi radioactivă;  - în cantitate moderată, intervin ca stimulenţi ai sistemului reticulo-endotelial (atât în exces, cât şi în deficit, efectul este contrar);  - intervin în activitatea endocrină.

 Pentru a fi absorbite, deci pentru a trece din aparatul digestiv în sânge, grăsimile  trebuie să treacă prin mai multe transformări. După trecerea în fluxul sanguin, are loc transportul şi metabolismul lipidelor .

Digestia şi absorbţia lipidelorDintre toţi nutrienţii principali, lipidele, deşi sunt cele

mai calorice, dau în cea mai mică măsură senzaţia de saţietate. Din acest motiv, grăsimile alimentare lichide sau solide, ascunse (de exemplu, 100g de salam conţine 30-40 g de lipide, de multe ori de proastă calitate) sau făţişe (ulei, margarină, unt, maioneză, etc.)  pot fi lesne consumate în cantităţi mari, fără ca organismul să se împotrivească, rezultând consecinţele negative cunoscute (obezitate, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, etc.).

 Lipidele din hrană, pentru a trece de barierele intestinale, trebuiesc în prealabil, în mare măsură, scindate (desfăcute), fenomen ce se petrece în tubul digestiv. Deoarece, faţă de glucide şi de proteine, grăsimile nu sunt solubile în apă şi în acizi, mecanismul prin care se realizează desfacerea acestor substanţe în componentele lor, este diferit, şi, se poate spune, mai dificil .  Lipidele din alimente, trec din gură în stomac, prin faringe şi prin esofag, cu structura neschimbată. La nivel gastric, transformările suferite de grăsimi sunt nesemnificative, cu excepţia copiilor mici, care posedă enzime din categoria lipazelor (lipaza gastrică), cu care pot scinda grăsimile din lapte şi din ouă.

Clasificarea lipidelor După criteriul biologic, grăsimile se împart în:

  - lipide de rezervă (care se acumulează la om, în ţesutul adipos, iar la plante în diferite organe, mai ales în unele seminţe sau fructe),  - lipide de constituţie (care intră în structura celulelor),  - lipide circulante (care circulă prin sânge sau prin limfă).

 • Criteriul biochimic împarte grăsimile în mai multe tipuri, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

• Din punct de vedere alimentar, lipidele se împart în  - grăsimi de origine animală (aceste lipide conţin preponderent acizi graşi saturaţi,  cu excepţia peştilor  - grăsimi de origine vegetală (lipidele vegetale, care predomină în seminţele oleaginoase, au un conţinut ridicat de acizi graşi nesaturaţi).

Excesul de lipide alimentare  În exces, grăsimile alimentare, provoacă, cu toate

complicaţiile aferente:  - obezitate,  - hipotiroidie,  - hipercolesterolemie,  - hipertrigliceridemie.

Conţinutul mediu în lipide (grăsimi) al unor alimente

Proiect realizat deAslan AdelinaCiocan Alisia