rvrNrsTERUL EDUCAT|ET, CERCETARil 9r TTNERETULUT

Adrian COSTACHEFlorin IONITA

3M.N. LASCAR

Adrian SAVOIU

LIMBA SI LITERATURA ROMAXA)

PENTRU CLASA E XII.A

MGrup Editorial

CUPRINS

PERIOADA INTERBELICA

POEZIAPlumb de George Bacovia

LIMBA $I COMLINICARE: Lectura-in{elegere (inlelegerea g1oba16 a textului,analizaunor elemente ce pot conduce la in[elegerea textului, anticipdri;chei de lecturd - titlu, incipit, simbol central etc.)

Sonet de George BacoviaTbstament de Tudor ArgheziPsalm lTe drdmuiesc ln zgomot;i-n tdceref de TudorArgheziEu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian BlagaDali-mi un trap voi munlilor de Lucian BlagaJoc secund de Ion BarbuRiga Crypto ;i lapona Enigel de Ion Barbu

LIMBA $I COMTINICARE: Figuri de stil qi procedee de expresivitate* Deixis. * AnaforiEtapele redactdrii unui eseu qcolar

Curente culturale/ literare: modernism versus tradi{ionalism (prezentare sintetici)Test de evaluare l: Perioada interbelicd: PoeziaStudiu de caz lz Diversitatea tematicd, stilisticd ;i de viziune tn poezia interbelicd

LIMBA $I COMUNICARE: Noile norme lingvistice (ortografice, ortoepice qi

morfologice) conform DOOM2Sintaxa propoziliei qi a frazei (x *sistematizare; *noutd\i

in Gramatica Academiei)Curente culturale/ literare: orientiri avangardis te (prczentarc sintetici)* Studiu de caz 2z Fronda in literatura interbelicd

LIMBA $I COMUNICARE: Tehnici de documentare (actualizare)** Surse de documentare in specializarca urmat[

Dezbatere: Identitate culturald fn context europeanLIMBA $I COMLTNICARE:Argumentare; dezbaterea in spafiul public qi in spaliul

privat; regulile unui dialog/ unei polemici civilizate; ascultarea activd;exprimarea opiniei; disculia; conversalia; dezbaterea; monologul informativqi argumentativ; prezentarea orald areztiltatafui unor documentiri

Test de evaluare 2: Perioada interbelicd: Orientdri avangardiste

PERIOADA POSTBELIGA

Studiu de caz 3: Literatura aserttitd ideologiei comuniste

POE.ZIABuffilo Bill de Radu Stanca

Oglindu ourbd de Gellu Naum

* Conlinuturi din curriculum-u1 diferenfiat A.** Conlinuturi din curriculum-ul diferen[iat B.

5

6

9

11

15

2025

29JJ

36424445475556

64

66697583

83

84

9092

93

93

102t02106

POEZIA

Lirica interbelici se constituie intr-o perioadi de mare diver-sitate, atAt in ceea ce priveqte temele qi motivele poetice abordate,c6t qi in privinla limbajului qi a noutilii unor formule estetice.

In esen!6, se poate spune cd poezia interbelicd va ajunge s5 se

sincronizeze cu marea poezie europeand. Fenomenul, teoretizat lanoi de E. Lovinescu, presupunea o circulalie a unor formule esteticeeuropene in toate literaturile wemii, iarliteratural poezia romdnd nuputea face exceplie. Un poet ca Ion Barbu, de exemplu, va ilustra ungen de poezie ermeticS, purd, c:ultivat, intre a{ii, de franceztlSt6phane Mallarm6, a cdrui liricd se caracterizeazdprin violentareasintaxei, vocabular compozit, aluzii erudite. Ermetismul lui IonBarbu presupune un imaginar poetic caracterizat atAt de folosireaunor simboluri incifrate, cAt qi de prezenla unei sintaxe poeticeaparte,reprezentatd in special, prin elipse qi dislociri topice, dar qi

prin imagini intelectuale, abstracte qi vocabular neologic.IncanlJlui TudorArghezi se poate vorbi despre o poezie a,dra-

melor metafizice" qi despre o esteticii a urdtului, ultima avindu-qisursa in conceplia baudelaireand asupm poeziei. Lucian Blaga, un altmare poet interbelic, va cultiva o poezie predominant metaforicd, mar-catd de tensiune imagistici, integrAndu-se in bun[ m[sur[ in curentulexpresionist al epocii. in sfArqit, George Bacovia - a c5rui activitatepoetici se va concentra in special in perioada interbelicd, deqi debutase

inainteardzboiului - va prelungi in opera lui, printr-o retorici specificimarcatd de stilizare, trlsdturi ale mai ,,b[trinului" simbolism, dar vaaduce Ei elemente de poezie modemisti, in special expresionistd.

Perioada interbelici va conserva insl gi mai vechea directie,tradilionalistd, a liricii romAneqti, diversificati insd prin aparilia unorteme literare noi qi manifestatd, in principal, prin linia ortodoxistdimprimat[ de revista Gdndirea qi de articolul-program Sensultradi(iei, al lui Nichifor Crainic. Limbajul, atdt al textelor teoretice,c0t qi al celor lirice, este radical diferit de cel al poeziei modemiste,presirat de cuvinte qi expresii precum mistica satului, metafizicasfinlil o r, cultur d, civ iliz alie, p ers p e c tiv d s ofi ani c d. Paginile Gdnd ir i i,ilustrate in mare parte de pictorul Demian, se umplu cu sfinfi, cu in-geri lucrind p[m6ntul, cu scene in fundalul cdrora se intrevdd turlede biserici. Se militeazi insistent pentru o etnicizare a credinlei, inconformitate ct sufletul nalional.

Direc{iile poeziei tradi{ionaliste sunt, in general, doud. Una este

cea a sensibilitS{ii metafizice, reprezentatd mai cu seamd de lirica luiVasile Voiculescu. Este o poezie a fiorului religios, a intrebirilor fdririspuns despre raporturile omului cu for{ele universului, a neliniqtii infa{a misterelor firii. Cea de a doua, reprezentatd de poeli precumAronCotruq gi Radu Gyr, este o liricd a rdzwdtirii, a exaltdrli vitaliste,exprimate adesea intr-un limbaj aspru, tdiat parci in stAnc[.

in ciuda unor excese mistic-spiritualiste, gdndirismul r5mAne,

firi indoiali, miqcarea cea mai fertih qi cu rezultatele cele mainotabile ale tradilionalismului rom6nesc.

Modernism poetic - conceptspecific perioadei interbelice care nutrebuie confundat cu modernitate.Conceptul presupune o atitudine derespingere a tradiliei poetice, inesenld, negarea tradiliei. Modernis-mul poetic interbelic se contureazdca esteticd prin teoretizdri realizatein primul r6nd de E. Lovinescu, celcare va gi introduce conceptul inepoc5. Modemism gi tradilionalismdevin astfel doi termeni care defi-nesc o realitate artistici specifici pe-rioadei interbelice, dar, intr-un sensmai larg, specificd oricdrei perioadede istorie literard.

lmaginar poetic - multitudineade elemente, concrete sau abstrac-te, de ipostaze, de atitudini ale euluiliric sau de proiecfii virtuale aleacestuia, care se'constituie intr-oadevdratd arhitecturd specificd, pro-dus al viziunii artistice.

Stilizare - termen asociat liriciibacoviene. Ceea ce surprinde in liri-ca lui George Bacovia este lexiculrelativ restr6ns, ca arie de cuprin-dere. Consecinfa ar fi existenfa unuinumdr de cuvinte-cheie, transforma-te in motive literare, pe temeliacSrora se contureazi intregul ima-ginar poetic bacovian.

Expresionism - migcare artis-ticd modern6, prezentd in special inartele plastice, dar 9i in literaturd, 9icare are in vedere c6teva principii gi

caracteristici precum: tensiunea emo-

lionalS; elogiul crealiei ca justificare adestinului uman; tendinla spre formeartistice sintetice, abstracte; interesulpentru mituri gi culturistrdvechi; ideeaunui conflict intre lumea modern6,tehnologizati gi fiinla umand etc. Li-rica expresionistd se caracterizeazdprin imagini, de vizionarism apoca-liptic uneori, gi prin motive literareprecum jocul/ dansul sau zborul.

PERIOADA INTERBELIGA

Aripile de plumb

iruarure DE TExr

1. Descrie impresia generald pe care ti-a ficut-o primul contactcu lirica lui Bacovia.

2. Este acesta un tip de poezie pe care il citegti cu pl6cere?

Motiveazd-1i oPinia.3. Scrie cuvintele/ sintagmele care pot fi asociate ouvlrntthti plumb.

4. Reline aceastd mdrturisire a lui George Bacovia: in phmb vdd

culoarea galbend. Compu;ii lui dqtt precipitat galben. Tempe-

ramentului meu ii convine aceastd culoare. Dupd violet ;i alb,am evoluat spre galben. (1. Valerian, De vorbd cu G. Bacovia)

de George Bacovia

Dormeau addnc sicriele de plurub,Si.flori de plumb, ;i.funerar vestmdnt -Stam singur in cavou... pi era vdnt...

Si scdrpiau coroanele de plumb.

Dormea intors amorul meu de plumbPe.flori de plumb, ;i-am inceput sd-l strig -Stam singur ldngd mort... si erafrig...$i-i atdrnatt aripele de plumb.

(vol. Plumb, 1916)

PUNCTE DE REPER

Ndscutd din atmosfera simbolismului european, lirica luiBacovia ilustreazd o nou[ sensibilitate artisticd,,,decadentd", marcatd

de ,,spleen", de singurdtate, nevroz6, rdtdcire, qi confureazi noi ;iimaginare spalii poetice, simbolice, precum locuinla-lacustr[, cavoul

sau cele derivate din tema romantici a naturii: parcul, grldina.in acelaqi timp, in condi,tiile in care simbolismul european iqi

propunea si fie unul muzical, sugestiv, evanescent -Verlaine spusese:

Muzica inainte de orice -, lirica bacoviani surprinde prin dizarmonieqi rupturi, prin accentul pus pe o singuri coard6. Astfel, poetul nu maieste preocupat de ,,imaginea frumoasd", de podoabele obignuite ale

poeziei; expresivitatea textului bacovian iqi are sursa tocmai inaceasti mtuicalitate disonanti, in figurile poetice ale insistenfeiprecum laitmotilul sau repetifia obsedantd qi in cromatismul violent

Ei contrastant. Sintaxa elementari se integreazd qi ea, pe de altiparte, in profilul unei lirici a ,dezarticttl6rii". in acest fel, universulbacovian devine oglinda expresivi a ideii de continui pribuEire, de

declin al spiritului retras tnfiziologic. ($erban Cioculescu)

1.

George Bacovia (1881-1 957),poet. Se nagte la Bacdu. Studiazd inoragul natal gi igi ia licenla la Facul-tatea de Drept din lagi (1911). Sereintoarce la Bacdu gi se inscrie inbaroul local, fdrd a practica vreodatSavocatura. Duce o viald retrasd gi trd-iegte modest. Deline slujbe mirunteca gef de birou, copist, ajutor conta-bil, referent bibliotecar. Debuteazd la18 ani in revisla Literatorul.

in Bucuregti, unde std o peri-oadd (1 903-1906), frecventeazd ce-naclul lui Alexandru Macedonski gi

citegte c6teva poezii. incurajat demaestru, continud si scrie gi publicdtexte dominate de o atmosferdsumb16.

Primul sdu volum, Plumb(1916), ii apare in numai cinci sutede exemplare gi nu are un ecoudeosebit, degi ulterior va fi remarcatde criticd 9i premiat. Cel de al doileavolum, Scdntei galbene (1926), il edi-teazi cu banii acordali de SocietateaScriitorilor Romdni, ca premiu pentrupoezie.

Din anul 1928, cdsdtorindu-secu Agatha Grigorescu, se stabilegtela Bucuregti, unde duce o viafd re-tras6. lgi retipdregte primele volumegi publici un al treilea, Cu voi...(1930). ln 1934 primegte, impreundcu Tudor Arghezi, Premiul Nalionalde Poezie.

Dupd publicarea volumuluiComedii in fond (1936), EdituraFundafiilor Regale ii propune tipdri-rea unei ,,edi!ii definitive" de Opere.

l.

1.

Poezia Plumb, aqezatd in fruntea volumului cu acelaqi titlu,apdrutin 191 6, este un poem ce exprim6, in bun6 misur[, tris[turileamintite, viziunea bacoviani originali, dar qi mijloacele de expre-sivitate specifice liricii acestula. Plumb poate fi considerat[, dinacest punct de vedere, o sintezd a universului poetic bacovian, o

adevdratd, dar necanonicd artd poetic5.

EXPLORAREA TEXTULUI

Structurd Ei motive. CorespondenleRecitegte textul qi noteazd in unu-doud enunfuri impresia pro-dusi de lectura acestuia.Textul se constituie in jurul a doui cAmpuri semantice: al

,,realului/ cavoului" qi al eului poetic. Grupeazd lexicul poezieiprin raportare la aceste c6mpuri semantice.Cele doud strofe ale textului sunt construite pebaza unei sime-trii compozifionale. Discutafi despre felul ?n care elemente de

sintaxl a textului sunt subordonate acestei simetrii. Identificalidiferen{ele care apar intre cele doud strofe la nivelul limba-jului. Comentali aceste diferenle.Observali modalitdlile stilistice prin care se realizeazi cores-

pondenfele/ analogiile intre eul poetic qi elementele lumii,,reale", avAnd in vedere faptul c[ analogial corespondenfelereprezintd o tr[s[turi a esteticii simbolismului.

Cromatism poetic. Atmosferd sufocantdCuloarea dominanti in poezia Plamb este gri, care rezultddintr-un amestec de alb ;i negru. Prezenla ei in text poate fiasociat[ unei st[ri precum lrevtoza, suger0nd pr[bugirea inte-ioard,,singurdtatea, aplsarea, monotonia exasperantS, fascina-

lia morfuarului etc.

Alege una dintre aceste posibile semnificalii Ei giseqte argu-mente, la nivelul textului, pentru suslinerea ei.Simbolul se caracteriz eazil prin plurivalenla semnificaliilor inraport de contextul in care apare. in text, substantivul cavou are

o conotalie simbolic[.Discuta! despre semnificaflile pe carc le-ar putea avea acest sub-

stantiv, avind ca punct de plecare una dintre urmbtoarele sugestii:

- indici prezenla frzicd a poetului intr-un cavou;

- exprimd ideea unei lumi limitate spalial, sugestie a claustrdrii;

- sugereazd imaginea pustiului, a vidului sufletesc, a vieliivdn;/.e ca un cotmar,

- cuvAntul exprim[ iminenla mor{ii.

Plamb, simbol central al textuluiPlumb este titlul poeziei, dar gi simbolul dominant al textului.intregul univers se metamorfozeazdintr-o lume stranie, minera-ld, a obiectelor de plumb. P6ni qi sentimentele devin de plumb.Ce ar exprima, in acest context, versul: Dormea tntors amorulmeu de plumb?Realizeazd o comparalie intre viziunea romantici 9i cea baco-

viani cu privire la tema iubirii.

Aceasta apare in anul 1944, daraproape intreg tirajul este distrus debombardamentul de la 4 aprilie,asupra Bucuregtiului.

Dupd rdzboi, Bacovia publici ul-timul sdu volum, intitulal Stanle bur-gheze (1946). Schimbdrile nefaste dinviala culturali romdneasci, inceputein 1947, duc la taxarea poetului caautor,,decadent". Vreme de gase ani,degi continud sd scrie, nu i se maipublicd nicio poezie. Revine in actu-alitate abia in ultimii ani aivielii, intr-oatmosferi literari marcatd vizibil deinfl uenfa ideologiei comuniste.

Casa memoriali George Bacoviadin Bacdu

(Din arhiva Muzeului National al Literaturii Romane)

m

1.

)

3.

7

4.

1.

1.

2.

3. Verbul scdrldiau are ca punct de referinld coroanele de plumbqi sugereazd o senzalie neplScuti, iitattd, intr-un spaliu in carep6nd qi vegetalul se metamorfozeazd. Se poate spune astfel c5Bacovia ,deformeazd" realul, acesta nefiind altceva decAt oproieclie a unei senzatii interioare. De aceea textul, ca orice textliric, de altfel, nu poate fi citit intr-o ,,cheie realistd" de genul:

,,Poetul se afld intr-un cavou gi trdieqte senzalii de frig etc."Recitegte qi strofa a doua, pentru a revedea sintagmele in care

apare cuvAnt.:,| plumb. Observi c6, prin repetilii obsedante,prin monotonia voiti a limbajului se realizeazd o intensificarea senzaliei (de sunet, culoare sau cineticd) prin mdrireaexpresivitdlii uneori pdnd dincolo de limita suportabild.Prccizeazd care dintre aceste senza\li (auditivS, cromatici,cinetic[) ili transmite o sugestie de maxim disconfort.Descrie in patru-cinci enunluri aceastd stare.

EVALUARE CURENTA. APLICATII

1. Scrie un eseu, de 20-30 de rinduri, despre cromatica bacovtandin poezia Plumb.

2. Realizeazd o statistici a substantivelor qi a verbelot prin rapor-tare la ariile lor semnatice sau tematice.Comenteazd rezultatele statisticii. pornind de la urmitorul citatcritic: [...] in poezio lui Bacctvia nLr eristd deciit obiecte. Oric:evia{d a disprirut si, irnplicit, ttr"it'e sens. Acestu este infbrnui:donrinu{ia;i terctarea obiectelor'. Anxietatea de aici provine, dinabsoluta neputinlci de a mai percepe Ltn sens (ul) existentei.(Nicolae Manolescu)

DINCOLO DE TEXT

Pentru romantici, iubirea Ei femeia constituiau moduri de sal-vare in fala instr[in[rii eului de sine, a pierderii absolutului,adevirate ,,religii" ale vielii.Pentru poetul simbolist erotica reprezintd o metodd de compen-salie, de refugiu moral, o formd de transfigurare a mediuluitrivial, plat, burghez. (Lidia Bote, Simbolismul romdnesc)Pornind de la observaliile de mai sus qi referindu-te la poeziilePlumb, Decembre qi Cuptor, scrie un eseu liber, de circa o

pagind, cu tema Dormea intors amorul meu de plumb.Realizali o dezbatere despre lirica bacoviani pornind de la urm6-toarea afirma(ie: Poezia lui Bacovia e fn rdspdr cu civilizalia, oreintoarcere la vegetativ ;i mai depafie, in rdspdr cu sensul ideal

;i spiritual al poeziei, care e o ascensiune spre con;tiinld;i azur,

un regres spre originile confuze ale vielii. ($erban Cioculescu,Asp ecte literar e c ontemp or an e)

Pentru realizarea dezbaterli este util si vd referili gi la alte texte,precum Tablou d.e iarnd, Note de toamnd, Amurg de iurnd etc.

Baciu, casa natali(Din arhiva lvluzeului National al Literaturii Romane)

1.

)

Limbd qi comunicareLECTURA-ixlrrEcnnn

(in(elegerea globali a textului, analiza unor elemente ce pot conducela in(elegerea textului, anticipiri; chei de lecturl - titlu, incipit, simbol central etc.)

este etapa careprecede atruLiza ;i interpretarea. Ea presupune

sesizarea elementelor fundamentale de continut gi

de expresic ale textului, care faciliteazd constitui-rea sensulili. lntrebdrile care dirijeazd procesullecturii-int,'-legere se plaseazd la nivelul elementaral procesellr gAndirii (recunoagtere qi comprehen-siune), fdri a viza direct, dar pregdtind accesul la

nivelul superior (analiz6, sintezd, evaluare).a unui text epic sau drama-

tic presupt.ne identificarea. firl detalieri, a unoraspecte leg,rte de: gen si specie. temd, problernatici,idee centrala. idei principale. subiect, secvente/p[rti prir-rcipale (capitole. acte, scene etc.), conflict,personaje" loduri de expunere clominante, pafticu-iaritdti stilrstice etc. Aceste aspecte rispund unorintrebdri fr,ndamentale pentru intelegerea textului:despre ce .vorbegte" textul, cine ,.vorbeqte", cumsunt dispurie ideile (structurd li cor:npoz-i\ie), cineparticipd la ac{iune (personajelel, cum se realizeazd

comunicarea (stil, limbaj), ce efect are asupra

cititorului.a unui text liric presupune

identificarea unor aspecte legate de: gen gi specie.curent literar, tem5, motiv, laitmotiv, idee centralS,sentiment poetic, sinrbol central, cuvinte-cheie,cir-npuri lr:xicale qii sau semantice, ipostaze ale

eulur liric, mod de expunere dominant, secven(e/pdr{ir'tablc,uri, elemente de compozitie, de prozo-die, particularitdti de expresivitate qi de limbaj(imagini artistice semnificative, tiguri de stil curol central s.a.) etc. Astfel de aspecte pot fi sern-

nalate prin conversatie. notate ca rdspunsuri scurte

sau consel:rtate in "iurnalul de lectur["Acesr tip de lecturi presupllne utilizarea unei

varietdti dt: strategii care o pot orienta:. proiei:tia initialS a sensului (C'e giinduri/ sen-

tirrcnte/ asociatii provocrc:ti lecturcr titlttlui/ aincipilului etc"'?'),

. exprirnarea relatiilor emofionale la prima lec-turh (Ce ,senti.ruente ti-o pro,-ocat lecturate,rtuitti'/ Cl'ore elemente clin text te-aLt ,\Ltr-

1tt'itts crttoliotl(tl c(,ttl t'(trial'.' \:. oorel:rrea asteptiirilor inifiale cu pritna lecturd

(L'un'' a raspuns texlul trsteptarilor initiale?irt t:e tnci,sut'ii le-u depLi.,sLt,/ ct;ntruzis.'):

. configurarea sensului global (Despre ce crezicd ,,vorbe;te" textul? Ce crezi cd semnificdtitlul?);

. inlelegerea nivelului literal al textului (iden-tificarea secven{elor, a ideilor, a c6mpurilorlexicale, explicarea cuvintelor qi a expresiilornecunoscute etc.);

. in{elegereaprocesuluilecturii,inparcurgereasecvenlia16 a textului: lectura anticipativd a

secvenlelor textului epic (solicitarea de a. semnala diverse ipoteze de continuare a tex-

tului qi confruntarea cu evolulia subiectuluiconferitd de autor); harta subiectivi a lecturiitextului liric (sentimente/ gAndurii amintiriprovocate de fiecare secven![/ tablou).inlelegerea textului literar necesitS, mai intAi,

raportarea cititorului la universul personal (pro-pria sensibilitate, propria experienld de viafd gi de

lectur6, propriul sistem de valori) Ei la informaliianterioare cu privire la universul operei (inscriereatextului in ansamblul creafiei autorului, din punctde vedere tematicl cronologic/ biografic, in con-textul istoric sau estetic al apariliei textului, in gen

qi specie).O etapd importantd a inlelegerii de text este

analiza unor elemente interne ale operei literare,precum:. semnificalia titlului/ a subtitlului/ a mottoului,

ac{iunea, relaJiile temporale qi spaliale, evo-lu1ia conflictului qi a personajului principal,momentele subiectului, rezvmatlul, scenele

cheie/ secvenlele reprezentative, particula-ritdlile de construclie a discursului narativ qi

perspectiva narativd (numai pentru textulepic), rolul indicaliilor de regie;i a listei depersonaje (numai pentru textul dramatic) etc.;

. aspecte forrnale, relalia dintre elementele de

structurb Ei ideile poetice (segmentarea dis-cursului poetic), semnificafia titlului/ a

laitmotivului/ a simbolului central/ a versuluisau cuv0ntului-cheie, ipostazele eului liric,rela\ia dintre sentimentul poetic Ei atmosferd/imaginar poetic/ m.uzicalitatQ elementele de

expresivitate, nivelurile textului poetic etc.(pentru textul liric).

Pentn: a in{elege atmosf'era uuor texte poeticeqi a pitruncie la nivelul sernnificali'l'-,r gi,-rbale, fdrda eptiza, desiguq etapele analizei literare, pot fiutilizate o serie de (titlu, incipit,simbol central, cAmpuri semantice, voci lirice etc.).

De eremplu, in poezia Plumb de GeorgeBacovia, ponderea cuvAntului-chete pluntb (titlu si

simbol celltral), reluat obsesiv in cadrul textuluiliric de ;ase ori qi distribuit in pozi{ii simetrice incele doud rrtrofe, configureazd atmosfera gi poate

conduce la desprinderea temei.

1. O primd etapa a inlelegerir ar putea fi pro-iec[ia iniliald a sensului (Ce gdnduri/ sentimente/asocia{ii pror.,oacri lectura titlului'l'), constituitd pe

baza raportului sens denotativ sens conotativ.

Proprietdli ale plumbului --> Sugestii/ semnificalii- element anorganic/ metal > lipsa de via!6, mine-

raTizare (pietrifica-re), moarte

- greutate

- duritate

- culoare gri

- rdceal5

- toxicitate

-+ apdsare sufleteasci,prdbugire interioard

-+ lipsa sentimentelor/triste!e

-+ monotonie, plictis,angoas6, cenuqiulvie{ii cotidiene

+ lipsa de via(5, ab-senla sentimentelor,singurdtate

-+ moarte

- sonoritate + cdderei gtea, fird ecou

- utilizare in -> limitare, izolarea to-confeclionarea sigiliilor ta15, imposibilitatea

evaddrii

.. -+..........

Care sunt atributele plumbului (ca elemental lumii reale) ;i ce posibile semnificalii ii suntasociate in poezia lui Bacovia?

La aceste sensuri ale cuvintului plumb se ada-

ugd o mirhrisire a poetului (intenlia autorului),pentru care galbenul potenleazd spleen-ti: in

plumb vdd culoarea galbend. Compu;ii lui dauprecipitat galben. Temperamentului meu ii con-vine aceastd culoare... Sufletul ars este galben.

GaLbenul este culoarea suJletuhti meu.

2. A doua etapi, corelarea agteptirilor inilialecu prima lecturd (Cum a rdspuns textul a;tep-tdrilor iniliale?), presupune lectura poeziei pentruidentificarea semnificaliei cuvdntului plumb intextul poetic ;i eviden{ierea valorii de simbolcentral: dispunerea graficS, simetria qi asocierea inanumite sintagme, unde are ro1 de epitet:

Dormeau adiinc

\Si ;i funerar vestmdnt -Stam singur in cavou... ;i era vdnt...

$i scaryaiau

Dormea intorsPe , ;i-am inceput sd-l strig -Stam singur ldngii mort... ;i eraJrig...Si-i atautau

Se constatd realizarca unor asocieri seman-tice inedite, nu atAt in prima strofd, unde sintag-mele constituie elemente ale decorului funerar(

), cAt in a doua, unde lumea obiectuald este

inlocuitd prin lumea interioard (, ). Se ajunge astfel gi la

identificarea secven{elor poetice/ a planurilor obiec-tiv-subiectiv. Cuvintul plumb invadeazd toatecAmpurile lexicale (sicrie, flori, coroane, amor,

a r ip i), devenind metaford-simbo1.

3. O ultimi etap6, configurarea sensului g1o-

bal (Despre ce crezi cd ,,vorbe;te" textul?), se

poate realiza porrrind de la identificarea cuvin-telor-cheie Qtlumb, cavou, singur) gi a rela{iilordintre ele. Identificarea cAmpului lexico-semantical morlii, opera{ie plasatd la nivelul literal altextului susline semnifica{iile cuvAntului-titlu qi

conduce la formularea temei.Diferitele chei de lecturd propuse pot fi

utilizate succesiv sau simultan. Ele au insd aceeaqi

finalitate: accesul la nivelul semnificatiilor tex-tului poetic, pornind de la elemente de structurS.

1.