Limba Romana Scoala Alolingva

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

la

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

în şcoala alolingvă pentru examenul de absolvire a gimnaziului

în anul şcolar 2009-2010

Autori:

Tamara Cristei,

conferenţiar, USM

Liuba Objelean,

profesoară de limba şi literatura română, grad didactic unu, specialist principal, DGETS Chişinău

Mariana Pîrţac,

profesoară de limba şi literatura română, grad didactic II,

Liceul ―Gaudeamus‖, Chişinău

Russu Alisa,

profesoară, grad didactic II, LT „N. Gogol ,,Chişinău‖

Coordonator:

Aurelia Marcu,

specialist principal, Agenţia de Evaluare şi Examinare

INTRODUCERE

Prezenta programă de examen este elaborată în conformitate cu cerinţele Curriculum-ului şcolar al disciplinei

Limba şi literatură română în şcolile alolingve şi cu cele ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea

examenelor de absolvire a gimnaziului. Programa este un document reglator şi normativ, menit să asigure

pregătirea şi desfăşurarea corectă şi cu eficienţă maximă a examenului dat.

Programa este destinată factorilor de decizie şi tuturor celor interesaţi în valoarea examenului: elevi, profesori,

directori de şcoli şi părinţi.

1. Statutul disciplinei de examen

Limba şi literatura română în şcoala alolingvă are, în cadrul examenelor de absolvire a ciclului gimnazial din

anul şcolar 2009-2010, statutul de disciplină obligatorie. Examenul va consta din două probe: probă scrisă,

preconizată pentru o oră astronomică (60 min.) şi o probă orală (8-10 min. pentru un elev).

Examenul la limba şi literatura română în şcolile alolingve reprezintă o modalitate de evaluare obiectivă la un

final decisiv din ciclul educaţional, ceea ce a solicitat o studiere şi o analiză a competenţelor achiziţionate de elevi în

ciclul gimnazial. Examenul este important prin faptul că are un caracter diagnostic, fapt ce prezintă interes

primordial atît pentru elev, cît şi pentru profesor. Examenul stimulează motivaţia elevilor şi permite aprecierea

competenţelor de comunicare funcţională la limba şi literatura română, ceea ce va facilita elevilor din şcolile

alolingve o socializare firească.

2. Conţinutul Programei

Programa este structurată pe componentele de bază ale unui demers evaluativ de certificare, în temeiul cărora vor

fi elaborate testele pentru examen.

Se propun următoarele elemente de conţinut pentru proba scrisă şi orală:

– obiectivele-cadru ale disciplinei;

– standardele curriculare la limba şi literatura română în şcolile alolingve pentru finele ciclului gimnazial;

– standardele de evaluare derivate din standardele curriculare se propun pentru fiecare tip de itemi;

– conţinuturile tematice;

– matricea de specificaţii pentru testul final;

– modele de teste;

– baremul de corectare.

I. Standarde de evaluare

Curriculumul disciplinei indică drept principiu specific procesului de predare-învăţare a limbii române în şcoala

alolingvă formarea abilităţilor de înţelegere după auz, de vorbire, de lectură şi de scriere, ca bază în dezvoltarea

competenţelor de comunicare orală. Examenul la etapa gimnazială include proba scrisă şi proba orală. Pentru proba

scrisă standardele curriculare au cuprins deprinderile integratoare: lectura şi scrierea, iar pentru proba orală —

înţelegerea după auz, lectura şi vorbirea.

Elevul va trebui să demonstreze în cadrul examenului la limba şi literatura română capacităţi şi abilităţi de

comunicare orală şi scrisă, dobîndite pe parcursul ciclului gimnazial şi concretizate în următoarele standarde

curriculare:

A. Proba scrisă

Receptarea unui text scris:

I. Receptarea corectă a informaţiei cuprinse în textul сitit.

II. Identificarea sensului cuvintelor şi al fragmentelor de text prin raportare la context.

Producerea textelor scrise:

III. Construirea enunţurilor/textelor în parametrii indicaţi.

IV. Redactarea unor texte narative şi a unor compoziţii cu destinaţie funcţională.

V. Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea scrisă.

În baza standardelor curriculare au fost elaborate standardele de evaluare pentru care se propun diferite tipuri de

itemi.

B. Proba orală

I. Citirea corectă, fluentă şi expresivă a unui text.

II. Construirea mesajelor în baza unor repere.

III. Construirea unei comunicări dialogate în baza unei situaţii/ teme.

IV. Caracterizarea personajelor/ persoanelor în parametrii indicaţi.

V. Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea orală.

1.1. TEXTE ÎN BAZA CĂRORA S-AU ELABORAT EXEMPLE DE ITEMI

TEXT 1 (*)

Demostene

Se spune că primele cuvîntări ale lui Demostene au fost întrerupte de către ascultători cu rîsete şi vorbe de ocară. El era un om înzestrat

şi cult, a deprins retorica, stăpînea iscusinţa de a cuvînta frumos şi convingător, dar avea o voce slabă, grasia(pronunţa‖r‖ ca francezii ) şi

chiar se gîngăvea (se bîlbîia ) niţel.

Fire ambiţioasă, el a hotărît să scape de aceste trei cusururi. S-a închis în casă şi cu dîrzenie s-a apucat să ţină lungi cuvîntări, variind

mereu intonaţia şi însoţind-o cu gesturi şi mimică potrivită celor ce rostea. Făcea toate acestea în faţa oglinzii, studiindu-şi necontenit poza,

mişcările şi expresia feţei. Şi, ca la un moment dat să nu se sature şi să încerce să părăsească această istovitoare ocupaţie, a luat o măsură

neobişnuită de protecţie: şi-a ras părul de pe o jumătate de cap, astfel neputînd ieşi din casă timp îndelungat…

Strădaniile i-au adus peste un timp succesul visat. Treptat Demostene a devenit cel mai popular şi influenţat orator al epocii sale. Pentru

tot restul vieţii el a rămas adeptul opiniei că puterea de convingere a vorbitorului constă nu numai în CE spune, ci şi în modul CUM spune.

( Din revista ―Amic‖)

TEXT 2 (**)

Cum veneau zilele calde, Pietrişor şi Ancuţa plecau adesea la bunei. În fiecare primăvară Petrişor şi Ancuţa

mureau de teamă că s-au uscat salcîmii peste iarnă. Cireşii, prunii, vişinii, merii şi perii se împodobeau cu o mare de

flori albe ori trandafirii. Doar salcîmii îşi scuturau păstăile uscate şi nu mai înfloreau.

- De ce înfrunzesc mai tîrziu, bunico? A întrebat copila.

- Pentru că rădăcinile lor merg mai adînc în pămînt şi pentru ca să pătrundă căldura soarelui la ele trebuie mai multă

vreme.

- Aşa am zis şi eu , dar Pietrişor nu mă crede!

- Cum să te creadă, a răspuns bunica, dacă te vede că şi ţie ţi-e frică? Pentru ca să-l crezi pe om, el trebuie să fie

tare în credinţa lui.

Agîrbîceanu‖Salcîmii în floare‖

II. Standarde curriculare/standarde de evaluare/itemi

A. Proba scrisă

Notă: (*) — exemple de itemi în baza textului 1

(**) — exemple de itemi în baza textului 2

Standardul curricular 1: Receptarea corectă a informaţiei cuprinse în textul citit

Obiective de evaluare

Itemi posibili

1.1.Să identifice în

text informaţii

semnificative

1. (*) Rescrie din text enunţul care descrie cele trei cusururi ale personajului.

................................................................................................................................

.................................................................................................................................

2. (**) Continuă propoziţiile,cu informaţia din text:

Salcîmii înfloresc mai greu pentru că………………………………………….

……………………………………………………..…....................

Pentru ca să-l crezi pe om, .............................................................................

……………………………………………………..…....................

3. (*) Selectează din text cuvintele care arată în ce constă puterea de convingere a

vorbitorului.

a)……………………………………………………………………

b) ................................................................................................

4. Uneşte prin linii afirmaţiile din prima coloană cu cele, potrivite ca sens, din

coloana a doua, utilizînd informaţia din text.

Tata a găsit-o pe copila lui să bată un vînt rece şi puternic

Tata a plecat repede şi era fericit

După amiază a pornit să-şi întîlnească copila

să-şi caute copila

Să raporteze mesajul

unui enunţ la conţinutul

textului

5. (*) Transcrie din text 2 propoziţii care sugerează ideea că munca tenace, (perseverentă)i-a

adus lui Demostene succes.

Să puncteze trăsă-

turile caracteristice ale

personajelor/tipurilor

umane

6. Găseşte în text şi scrie 5 cuvinte care caracterizează personajul.

7. Scrie în spaţiile libere cîte un cuvînt dintre paranteze pentru a descrie personajul.

Fata era _____________ . (urîtă, simpatică, foarte frumoasă)

Avea faţa _____________ . (rumenă, palidă, arsă de soare)

Privirea-i era ___________ . (indiferentă, visătoare, tristă)

Purta pe buze un zîmbet ____________ . (blînd, amar, naiv)

8. Subliniază din şirul propus cuvintele ce caracterizează personajul...

9. Rescrie din text propoziţia în care se descrie chipul fetiţei după furtună.

Să stabilească

circumstanţele desfăşu-

rării acţiunii(timp, spaţiu

etc.)

10. Identifică în text şi scrie cuvintele ce descriu timpul desfăşurării acţiunii.

11. Subliniază în text îmbinările de cuvinte ce descriu locul întîlnirii.

12. Subliniază în text cu o linie circumstanţele favorabile ale desfăşurării acţiunii, iar cu două

linii cele nefavorabile.

13. Subliniază în text propoziţia ce justifică prenumele personajului.

14. Extrage din text substantivele ce descriu sărbătorile satului.

Să raporteze un gînd

(idee, imagine) la

anumite evenimente

redate în text

15. Încercuieşte litera corespunzătoare proverbului care apreciază fapta personajului din text.

A Fiecare e tare şi mare în casa lui.

B Modestia cinsteşte omenia.

C Cu nădejdea goală departe nu ajungi.

16. Identifică în imaginea dată două elemente comune cu acţiunea din text.

17. Examinează imaginea şi enumeră elementele ce nu corespund textului dat.

Standardul curricular 2: Identificarea sensului cuvintelor/fragmentelor

de text prin raportare la context

2.1. Să

identifice

variaţiile de

sens ale

cuvintelor,

îmbinărilor

de cuvinte,

expresiilor.

1. Completează spaţiile cu cîte un sinonim şi un antonim din text.

Sinonime Antonime

Ocroteşte-ne ________________; departe __________________;

strigăt ____________________; s-au pierdut _______________.

2. (**) Selectează din text antonimele cuvintelor:

curaj__________________ răceala ________________

devreme _____________________ slab _________________

3. (*) Explică, în cîte un enunţ, sensul cuvintelor:

cult___________________________________________

__________________________________________________

orator ___________________________________________

4. (*) Scrie cîte un sinonim pentru cuvintele:

Se zice - …………………………………

Vorbe -…………………………………

Mizerie - ..…………………………….

Părere - .............................................. 2.2. Să

sintetizeze

mesajul

global al

textului,

respectînd

parametrii

indicaţi.

4. Continuă fraza, utilizînd informaţii din text.

5 (*) Continuă propoziţiile :

A fi un adevărat orator înseamnă…………………………………………

……………………………………………………..…...................

Pentru a obţine succesul visat e necesar…………….. ………………………………

……………………………………………………..…....................

6. Intitulează textul (cu un cuvînt, o îmbinare de cuvinte/din text, cu un proverb adecvat etc.)

2.3. să

delimiteze

fragmentele

logico-

semantice

ale unui text

şi să le

intituleze.

7. Scrie planul simplu al textului.

8. Scrie la începutul aliniatului litera (A, B, C) corespunzătoare fragmentului în care autorul vorbeşte

despre:

A copilărie

B preferinţe

C planuri de viitor

2.4. Să

clasifice

cuvintele în

baza sensului

acestora.

9. (**) Identifică cuvintele din familia lexicală a substantivului frunze.

__________________ - cînd apar frunzele;

__________________ - cînd cad frunzele de pe copaci;

___________________-diminutivul..

10.( *)Scrie familia lexicală din 5 termeni a lexemului: cuvînt

________________________________________________________

________________________________________________________

11. Extrage din text cuvintele ce pot forma familii lexicale.

12. Scrie diminutivele cuvintelor:

casă ______

nepot _____

carte ______

13. Scrie: a) sinonime, b) antonime, c) familii lexicale ale cuvîntului frumos.

Standardul curricular 3: Construirea enunţurilor/textelor în parametrii indicaţi

3.1. Să

utilizeze în

enunţurile

propuse

vocabularul

indicat/adecv

at

1. Completează spaţiile, alegînd adjectivele potrivite dintre paranteze.

Omul nu are nevoie de bogăţii __________________ şi _______________, ci de o sănătate

_________________ .

(trainică, frumoşi, mari, naturală, nenumărate, puternice)

2. Completează spaţiile, selectînd cuvintele adecvate dintre paranteze.

a) Lucrez _________________ la bibliotecă.

b) ______________ dicţionarul rus-român.

c) Bibliotecara mi-l împrumută _________________ .

(imediat, pentru o zi, cu plăcere, iau, ieri)

3.(*) Scrie un text din 3-4 propoziţii, folosind următoarele cuvinte: a dori,a hotărî,a încerca, succes.

3.2. Să

formuleze

întrebări în

baza

reperelor de

conţinut

4. Formulează patru întrebări la fragmentele numerotate ale textului.

5. Formulează 4 întrebări în baza textului care să arate:

– timpul

– locul

– personajele

– cauza

6. Formulează 4 întrebări la text utilizînd formulele propuse:

Unde ___________________________________________ ?

Ce_____________________________________________ ?

De ce___________________________________________ ?

Cum ___________________________________________?

7. Scrie 3 întrebări pe care le-ai adresa personajului...

3.3. Să

răspundă la

întrebări în

baza

informaţiei

propuse

8. Răspunde, într-un enunţ, cum ai proceda tu dacă ai fi fratele sau sora fetiţei.

9. În baza curriculumului vitae, răspunde, printr-un enunţ, la întrebările de mai jos:

a) Unde vrea să-şi continue studiile...?

b) Ce preferinţe are?

c) Ce calităţi apreciază la prieteni?

10. Completează careul (ceainvordul, integrama), răspunzînd la întrebări.

3.4. Să

alcătuiască

enunţuri în

baza

cuvintelor

propuse

11. (**) Alcătuieşte două enunţuri în care cuvîntul mare să aibă alte sensuri decît în text.

12. (*) Alcătuieşte trei enunţuri, fiecare dintre ele să conţină cîte o pereche de antonime:

puternică-slabă; calităţi-cusururi.

a intra-a ieşi;

3.5. Să

completeze

un dialog cu

replici

adecvate

13.Completează dialogul cu întrebări adecvate.

— ...

— Sînt elev în clasa a IX-a.

— ...

— Îmi place mai mult matematica.

— ...

— În timpul liber joc şah.

— ...

— Vreau să devin contabil.

14. Completează dialogul cu întrebări adecvate.

— ...

— În vacanţa de vară am fost la Bucureşti.

— ...

— Am călătorit prin Bulgaria, Rusia, dar în România am fost pentru prima dată.

— ...

— M-a impresionat mult Casa Poporului şi Muzeul Satului.

— ...

— Desigur. Am avut o vacanţă de neuitat.

3.6. Să

continue un

dialog în

baza

reperelor

15. (**) Construieşte un dialog în spaţiul rezervat.

Mama: - Ce s-a întîmplat, fiule?

Copilul: - Doresc foarte mult să nu am frică de nimic.

- .......................................................................................

- .......................................................................................

- ......................................................................................

- ......................................................................................

- ......................................................................................

16. Scrie un dialog, folosind formulele potrivite pentru a exprima o îndoială.

mi se pare că n-ai dreptate; am de gînd...; n-aş zice; ştiu eu? nu ştiu ce să spun.

17. Continuă convorbirea telefonică cu 6 replici pentru ambii interlocutori, utilizînd următoarele formule:

vă rog, desigur, imediat, nu vă neliniştiţi, spre regret.

— Alo, salvarea? Veniţi urgent! Colegul meu se simte rău.

— Ce s-a întîmplat?

— ...

18. Continuă dialogul cu 6 replici pentru ambii interlocutori, în baza situaţiei:

Sandu şi Radu sînt doi prieteni. Radu a aflat că la Palatul Naţional va avea loc un concert. Radu îl

invită pe Sandu, care nu poate veni.

Radu: — Sandu, ai auzit noutatea?

Sandu: — Care noutate?

Radu: — La Palatul Naţional va evolua formaţia ―Milenium‖. Am cumpărat 2 bilete.

Sandu: — ...

3.7. Să

caracterizeze

succint un

personaj în

baza

informaţiei

citite

19. (*) Enumeră patru calităţi principale ale personajului ce îl vor ajuta să-şi realizeze visul.

20. Descrie portretul ...

21. Identifică şi scrie trăsăturile comune ale celor 2 personaje.

22. Descrie chipul personajului, precizînd: vîrsta, statura, faţa, ochii, părul.

Standardul curricular 4: Redactarea unor texte narative şi cu destinaţie funcţională

4.1. Să

completeze

un model de

cerere,

anunţ, feli-

citare,

invitaţie

1.Redactează un anunţ în care să informezi elevii şcolii despre un eveniment important, răspunzînd la

întrebările: cînd ? unde? ce va avea loc? cine sînt invitaţi?

Anunţ !

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Grupul organizatoric

2. Redactează o invitaţie de participare la congresul „Copiii salvează lumea‖, respectînd reperele

propuse.

Repere: formula de adresare, evenimentul, data, locul, timpul.

Invitaţie

-------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------

-------------------

Grupul organizatoric

3(**).Scrie o compunere miniatură după una din imaginile propuse(5-6 prop.)

4. (*) Scrie o felicitare adresată lui Demostene,prin care îl felicitaţi cu succesul obţinut.

Stimate Domn,

Vă felicit cu ocazia ……………………………………………

……………………………………………………………………

Vă doresc .........................................................................................

……………………………………………………………………

Fiţi mereu .......................................................................................

……………………………………………………………………

Cu respect adoratorul Dvs.

4.2. Să

exprime, în

scris, într-un

mod corect,

logic,

convingător

şi coerent,

diferite idei

5. Descrie, în două enunţuri, impresiile pe care le-ai avut în urma lecturii textului.

6. Enumeră trei calităţi pe care le preţuieşti la oameni. Argumentează, într-o frază, una dintre calităţile

enumerate.

7. Alcătuieşte un text coerent, din trei enunţuri, despre o faptă bună pe care ai săvîrşit-o (făcut-o) în

ultimul timp.

8. Justifică, în 2-3 propoziţii, atitudinea personajului faţă de ...

9.( *)Încercuieşte litera corespunzătoare proverbului care apreciază faptele lui Demostene.

A.Vorba dulce mult aduce.

B.Cuvintele taie mai rău ca sabia.

C.Cu răbdarea treci şi marea.

D.Graba strică treaba.

E.Mai bine mai tîrziu decît niciodată.

4.3. Să

modifice

subiectul

textului

10. (**) Alcătuieşte, în cinci enunţuri, un final fericit al textului.

11. Construieşte finalul textului, propunînd o altă soluţie.

12. Descrie situaţia din primul alineat, introducînd un nou personaj.

4.4. Să

elaboreze un

eseu la o

temă propusă

13. Descrie, în cinci enunţuri, ce faci, de obicei, într-o zi de odihnă.

14. Scrie un eseu din 5-6 propoziţii la tema: Cea mai mare dorinţă a mea.

15. Scrie un eseu din 4-5 propoziţii la tema: Dragostea părinţilor nu are hotare.

Standardul curricular 5: Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea scrisă

5.1. Să

aplice

regulile gra-

maticale în

enunţurile

propuse

1. Selectează dintre paranteze substantivul la forma potrivită, scriindu-l în spaţiile libere.

Am învăţat multe lucruri interesante în clasele de ____________________. În sfîrşit echipa de volei a

_____________ nostru s-a clasat pe locul întîi în competiţiile sportive.

__________________ în care învăţ a fost vizitat de mulţi scriitori.

(gimnaziul, gimnaziu, gimnaziului, gimnazii)

2. Scrie în spaţiile libere verbele potrivite dintre paranteze, punîndu-le la modul conjunctiv (ce să facă ?).

Părinţii şi societatea trebuie _________________ copiii. Ne îngrijorează faptul că unii copii sînt nevoiţi

________________ şcoala. Andrei doreşte __________________ cu elevi din diferite şcoli. Familia

noastră vrea ____________________ în diferite ţări.

(a părăsi, a ocroti, a călători, a coresponda)

3. (**) Completează spaţiile libere cu verbele potrivite dintre paranteze, punîndu-le la timpul prezent.

Lîngă uşă frunzele_____________,de departe___________ ploile reci.În oraşul –n care _________ de

trei ori pe săptămînă, __________ toamna tîrzie.Stau la geam şi __________ picăturile de ploaie şi

_________________umbrelele colorate.

(a ploua ,a veni, , a sosi, a se strînge , a însemna , a prinde, a număra )

4. (*) Utilizează verbe la condiţional + conjunctiv (Model: Aş dori să cîştig la ...), formulînd trei dorinţe

pe care ai vrea să le realizezi în timpul vacanţei.

a)…………………………………………………………………

b)…………………………………………………………………

c) …………………………………………………………………

……………………………………………………………………

5 Completează enunţurile cu cîte 3 adjective la gradul superlativ.

Pentru părinţi copilul lor este ________________________ .

Pentru mine părinţii sînt ____________________________ .

6. Subliniază din perechile de cuvinte propuse pe cele scrise corect.

Înainte-înnainte

Îneca-înneca

Înourat-înnourat

5.2. Să

respecte

regulile

ortografice

ce asigură

logica

expunerii

7. Vezi baremul.

Pentru corectitudine se acordă:

3 puncte pentru 0-3 greşeli;

2 puncte pentru 4-6 greşeli;

1 punct pentru 7-10 greşeli.

5.3. Să

utilizeze

corect

semnele de

punctuaţie

14. Plasează în frază semnele de punctuaţie cerute.

Vă scriu dragi părinţi anunţîndu-vă că am ajuns la timp dar vă rog să-mi trimiteţi următoarele blugii

ceasul şi cărţi poştale

5.4. Să

respecte

topica fi-

rească în

elaborarea

enunţurilor

15. Vezi baremul.

Se consideră logic enunţul:

– dacă are sens clar;

– dacă se respectă topica.

B. Proba orală

Standardul curricular 1: Citirea corectă, fluentă şi expresivă a unui text

Obiective de

evaluare Itemi posibili

1.1. Să

citească

corect, fluent

şi expresiv

textul propus

1. Citeşte corect şi expresiv fragmentul marcat în textul propus.

1.2. să

citească un

text cu

expresivitate

2. Citeşte fragmentul marcat în text, respectînd pauzele în conformitate cu semnele de punctuaţie.

adecvată

conţinutului

şi semnelor

de punctuaţie

Standardul curricular 2: Construirea mesajelor în baza unor repere

2.1. Să

reproducă

momentele-

cheie ale

unui

eveniment/si

tuaţii con-

ducîndu-se

de un plan

1. Prezintă, în 7-10 enunţuri, chipul mamei în lirica lui Grigore Vieru, respectînd planul:

– rolul mamei în viaţa poetului;

– imaginea mamei reflectată într-o poezie;

– mama din poezia lui Grigore Vieru şi mama proprie: trăsături

comune.

2.2. Să

povestească

succint

conţinutul

textului în

limba

română

2. Descrie, în 7-10 enunţuri, situaţia ecologică din Moldova, evidenţiind probleme legate de:

– starea apei;

– starea aerului;

– starea solului;

– redresarea situaţiei

2.3. Să

prezinte un

eveniment, o

temă, în baza

informaţiei

propuse

3.Construieşte un mesaj din 7-10 enunţuri, cu un începutul dat.

De sfintele sărbători de Paşti familia noastră pleacă la bunici.

La biserică asistăm la slujbă, sfinţim pască, ouă... În dimineaţa zilei de Paşti...

4. Prezintă, în 7-10 enunţuri, un loc memorabil din Basarabia folosind afirmaţia lui Nicolae Dabija:

Cît trăim pe-acest pămînt

Mai avem un lucru sfînt:

O cîmpie, un sat natal,

O clopotniţă pe deal.

2.4. Să

construiască

un mesaj în

baza unei

imagini

5. Selectînd informaţia din imaginea de mai jos, construieşte un mesaj din 7-8 enunţuri la tema

Sărbătorile de Paşti.

6. Prezintă, în 7-10 enunţuri, un mesaj la tema ―Muzica mă ajută în viaţă‖, folosind imaginile date.

?

Standardul curricular 3: Construirea unei comunicări dialogate în baza unei situaţii/teme

3.1. Să

susţină un

dialog cu un

interlocutor

în baza unor

repere

1. Realizează un dialog din 7-10 replici cu profesorul de limba şi literatura română la un proiect personal,

utilizînd formulele potrivite: n-aş putea să vă spun, este o dorinţă a părinţilor mei, spre regret, sper să

reuşesc etc.

2. Alcătuieşte un dialog din 7-10 replici pentru ambii interlocutori în baza situaţiei: Mergi la bibliotecă,

doreşti să împrumuţi o carte dintr-un domeniu ce te interesează. Bibliotecara îţi oferă informaţia

necesară.

3.2. Să

formuleze

între-

bări/răspuns

uri pentru un

interviu cu

personaje/pe

rsoane

3. Formulează 7-10 întrebări pentru un interviu imaginar cu Badea Cireş despre frumuseţea fiecărei

vîrste.

4. Formulează 7-10 întrebări pentru un interviu imaginar cu scriitorul preferat.

Standardul curricular 4: Caracterizarea personajelor/persoanelor în parametrii indicaţi

4.1. Să se

autocaracte-

rizeze

1. Prezintă-ţi, în 7-10 enunţuri, autoportretul, evidenţiind:

– date generale;

– trăsăturile fizice;

– trăsăturile morale;

– preferinţe.

4.2. Să

caracterizeze

un

personaj/o

persoană, ex-

primîndu-şi

atitudinea

personală

2. Caracterizează, în 7-10 enunţuri un personaj dintr-o operă studiată, precizînd atitudinea personală.

3. Descrie, în 7-10 enunţuri, portretul moral al unui personaj druţian căruia i s-ar potrivi proverbul:

―Munca îl înnobilează pe om.‖

4.3. Să

caracterizeze

două

personaje/pe

rsoane în

plan

comparativ

4.Caracterizează, în 5-7 enunţuri, 2 personaje din operele studiate, menţionînd trăsăturile comune.

5.Caracterizează, în 5-7 enunţuri, 2 personaje dintr-o operă studiată, evidenţiind trăsăturile individuale.

Standardul curricular 5: Aplicarea normelor limbii literare în comunicarea orală

5.1. Să

respecte

regulile

gramaticale

în mesajele

elaborate

5.2. Să

respecte

topica

firească în

elaborarea

mesajelor

orale

III. Conţinuturi recomandate

Conţinuturile recomandate pentru examenul (proba scrisă şi orală) la limba şi literatura română în şcoala

alolingvă sînt selectate din Curriculumul şcolar al disciplinei. Acestea cuprind temele-cheie de reală valoare

comunicativă, etică şi estetică, ce corespund aşteptărilor elevilor, nivelului lor de pregătire şi volumului lexical

fundamental prevăzut de programă.

A. Limba română

• Republica Moldova – ţară europeană

• Chişinău – oraş capitală

• Nume celebre româneşti din trecut/prezent

• Locuri memorabile din Basarabia

• Locul unde mă simt cel mai bine

• Cel mai interesant om pe care l-am întîlnit

• Ce înseamnă să fii modern

• Proiecte de viitor

• Profesia preferată

• Problemele ecologice ale Republicii Moldova

• Cea mai plăcută amintire

• Sărbători şi tradiţii de familie

• Muzica preferată

• Cartea preferată

B. Elemente de limbă română

• Sensurile cuvintelor: cuvinte monosemantice şi polisemantice

• Clasificarea cuvintelor după formă şi înţeles: sinonime, antonime, omonime, expresii frazeologice

• Morfologia: verbul, adverbul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele

• Sintaxa: tipurile propoziţiilor, fraza

• Punctuaţia

C. Literatura română

• Alexei Mateevici- cîntăreţ al limbii materne. Limba noastră, un fragment pe de rost

• Părinţii în viaţa noastră (în baza lucrărilor scriitorilor Grigore Vieru, Adrian Păunescu)

• Dumitru Matcovschi – cîntăreţ al valorilor eterne: pămîntul, patria, omul...

• Ion Druţă. Subiectul unei nuvele (la alegere)

• Grigore Vieru. Portret de creaţie. Rolul mamei în viaţa şi opera poetului

• Nicolae Dabija. Portret de cdeaţie. Nasc şi la Moldova oameni. Caracterizarea domnitorului Alexandru cel

Bun

• I.Al. Brătescu-Voineşti. Puiul. Sentimentul nemărginit al dragostei prepeliţei faţă de puiul său

• I.Al. Brătescu-Voineşti. Subiectul povestirii Puiul

• Vasile Romanciuc. Temele majore ale creaţiei: O ţară, o casă, un grai

Materia însuşită în clasa a VIII-a

• Balada Mioriţa. Privire generală. Mesajul baladei. Un fragment pe de rost.

• Mihai Eminescu. Portret de creaţie. Poemul Luceafărul. Privire generală (un fragment pe de rost).

Revedere.

Mesajul poeziei.

• Ion Creangă. Portret de creaţie. relatarea unui fragment din Amintiri din copilărie.

• Vasile Alecsandri. Portret de creaţie. Mesajul unui pastel studiat.

IV. Schema de evaluare

4.1. Matricea de specificaţii

Pentru a elabora un test valid, grupul de lucru decide asupra matricei de specificaţii: se selectează unităţile de

conţinut, se stabilesc domeniile cognitive ce urmează a fi evaluate. Se proiectează cota valorică a fiecărui

compartiment şi numărul de itemi.

Matricea de specificaţii pentru proba scrisă se centrează pe 2 deprinderi integratoare: lectura şi scrierea,

acordînd o pondere mai mare producerii mesajului scris, deoarece astfel se vizează şi competenţele de comunicare

orală.

4.2. Structura probei scrise

Proba scrisă la limba română, şcoala alolingvă, este structurată şi compartimentată în conformitate cu

obiectivele-cadru şi standardele curriculare prezentate. Testul conţine atît itemi obiectivi, cît şi semiobiectivi (cu

alegere multiplă, cu alegere duală, de tip pereche) ce vizează înţelegerea şi operarea cu textul. Elevul va identifica

informaţii semnificative din text, va opera cu sensurile cuvintelor, aplicînd anumite cunoştinţe gramaticale.

Itemii subiectivi solicită redactarea răspunsului de către elev prin elaborarea unui text cu destinaţie funcţională

(invitaţie, felicitare, anunţ, cerere, etc.) şi un eseu structurat (argumentare, caracterizare de personaje, comentare,

continuarea subiectului, formularea opiniei proprii etc.).

Notă: Testul poate fi elaborat atît în baza textelor studiate, cît şi în baza textelor literare şi non-literare nestudiate

(la prima vedere), recomandate de conţinuturile tematice ale curriculum-ului disciplinar.

4.3. Matricea de specificaţii

Obiective

Conţinuturi

Cunoaştere, înţelegere Aplicare Total

Lectura 10% — 5 puncte

1. să identifice în text

informaţii semnificative (3 p.)

2. să raporteze mesajul unui

enunţ la conţinutul

textului (1 p.)

3. să sintetizeze mesajul

global al textului,

respectând

parametrii indicaţi (1 p.)

32% — 16 puncte

4. să utilizeze în enunţurile propuse

vocabularul indicat (7 p.)

5. să formuleze întrebări în baza reperelor

de conţinut (4 p.)

6. să puncteze trăsăturile caracteristice

ale

personajelor/tipurilor umane (5 p.)

42%

21 puncte

Scrierea 18% — 9 puncte

7. să definească variaţiile de

sens ale cuvintelor

(4 p.)

8. să răspundă la întrebări

în baza informaţiei

propuse (5 p.)

40% — 20 puncte

9. să elaboreze enunţuri în baza sensurilor

cuvintelor (3 p.)

10. să aplice regulile gramaticale în

enunţurile propuse (5 p.)

11. să elaboreze un eseu din 5-6 propoziţii la

o temă propusă (9 p.)

12. să aplice regulile ortografice (3 p.)

58%

29 puncte

Total 28% — 14 puncte 72% — 36 puncte 50 puncte

4.4. Model de test

Citeşte textul şi realizează sarcinle propuse.

Creionul Copilul îşi privea bunicul care scria ceva, apoi l-a întrebat:

- Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă sau, poate, o poveste despre mine?

Bunicul s-a oprit din scris, a zîmbit şi i-a zis nepotului:

- E adevărat, scriu despre tine. Dar, în această poveste, mai important decît cuvintele este

creionul cu care scriu. Aş dori să fii ca el, cînd vei fi mare. Copilul a privit cu uimire creionul,

fiindcă n-a văzut nimic special la el.

- Doar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!

- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Creionul are cinci calităţi pe care, dacă vei reuşi

să le ai şi să le menţii în viaţa ta, vei fi totdeauna o personalitate.

Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că totul depinde de tine,

de dorinţa ta, aşa cum mînuieşti un creion.

A doua calitate: uneori trebuie să te opreşti din scris şi să foloseşti ascuţitoarea. Aceasta

înseamnă că-i provoci creionului un pic de suferinţă, dar, pînă la urmă, va fi mai ascuţit. Deci,

să ştii să te opreşti, să vezi dacă ceea ce ai scris, e bine.

A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim radiera pentru a şterge ce ai greşit.

Trebuie să înţelegi că a corecta lucrul făcut, înseamnă a te menţine pe drumul drept, pentru a

obţine succese.

A patra calitate: pentru creion nu este atît de important lemnul sau forma lui exterioară,

ci mina de grafit din interior. Asemenea şi tu, ai grijă de ce se întîmplă cu sufletul tău.

Şi, în sfîrşit, a cincea calitate: creionul lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, este bine să ştii că

faptele, ce le faci în viaţa ta, lăsă urme şi ele vorbesc despre tine.

Creionul Copilul îşi privea bunicul care scria ceva, apoi l-a întrebat:

- Scrii o poveste care ni s-a întîmplat nouă sau, poate, o poveste despre mine?

Bunicul s-a oprit din scris, a zîmbit şi i-a zis nepotului:

- E adevărat, scriu despre tine. Dar, în această poveste, mai important decît cuvintele este

creionul cu care scriu. Aş dori să fii ca el, cînd vei fi mare. Copilul a privit cu uimire creionul,

fiindcă n-a văzut nimic special la el.

- Doar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!

- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Creionul are cinci calităţi pe care, dacă vei reuşi

să le ai şi să le menţii în viaţa ta, vei fi totdeauna o personalitate.

Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că totul depinde de tine,

de dorinţa ta, aşa cum mînuieşti un creion.

A doua calitate: uneori trebuie să te opreşti din scris şi să foloseşti ascuţitoarea. Aceasta

înseamnă că-i provoci creionului un pic de suferinţă, dar, pînă la urmă, va fi mai ascuţit. Deci, să

ştii să te opreşti, să vezi dacă ceea ce ai scris, e bine.

A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim radiera pentru a şterge ce ai greşit. Trebuie

să înţelegi că a corecta lucrul făcut, înseamnă a te menţine pe drumul drept, pentru a obţine

succese.

A patra calitate: pentru creion nu este atît de important lemnul sau forma lui exterioară, ci

mina de grafit din interior. Asemenea şi tu, ai grijă de ce se întîmplă cu sufletul tău.

Şi, în sfîrşit, a cincea calitate: creionul lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, este bine să ştii că faptele,

ce le faci în viaţa ta, lăsă urme şi ele vorbesc despre tine.

Nr.

d/o

Itemi Puncte

1.

2.

3.

4.

5.

6.

6.1

7.

8.

Continuă propoziţiile cu informaţia din text :

În viaţă se pot face lucruri mari,

dar_________________________________________

Pentru a obţine

succese,_________________________________________________

Este foarte important să ai

grijă___________________________________________

Formulează patru întrebări la text, utilizînd formulele propuse:

Cine_______________________________________________________________

__?

Cînd_______________________________________________________________

__?

Cum_______________________________________________________________

__?

Ce________________________________________________________________

___?

De ce

_______________________________________________________________ ?

Intitulează fragmentul printr-o îmbinare de cuvinte din text . ___________________________________________________________________

__

Subliniază, în text, propoziţia în care se spune ce este mai important în această

poveste.

Scrie două enunţuri în care cuvintele „urmă” şi „drum” să aibă alte sensuri

decît cele din text . __________________________________________________________________

__

__________________________________________________________________

__

__________________________________________________________________

__

___________________________________________________________________

__

Enumeră, în scris, două calităţi, despre care a vorbit bunelul, necesare unui

adolescent .

___________________ ______________________

Argumentează, în două enunţuri, una dintre calităţile enumerate.

___________________________________________________________________

__

___________________________________________________________________

__

___________________________________________________________________

__

Selectează, dintre paranteze, substantivul potrivit, scriindu-l în spaţiile libere .

L/0/1/2/3

L/0/1/2/3/4

L/0/1

L/0/1

L/0/1/2/3/4

L/0/1/2

L/0/1/2/3/4

L/0/1/2/3/4

L/0/1/2/3/4

Nr.d

/o

Itemul Răspunsul corect / posibil Acordarea punctelor Total

1.

Sunt corecte enunţurile:

În viaţă se pot face lucruri mari, dar să nu

uiţi niciodată că totul depinde de tine...

Pentru a obţine succese, trebuie să te menţii

pe drumul drept.

Este foarte important să ai grijă de ce se

întîmplă în sufletul tău.

Se acordă cîte un punct

pentru identificarea

corectă a fiecărui enunţ .

1p.x3=

3p.

2.

Se consideră corecte enunţurile de tipul:

Cine scria o poveste?

Cînd poţi folosi ascuţitoarea?

Cum poţi obţine succese?

Ce este bine să facă în viaţă fiecare om?

De ce trebuie să ai grijă de sufletu tău ?


pentru fiecare întrebare

formulată corect.

1p.x5=

5 p.

3.

Se consideră corecte răspunsurile de tipul:

O poveste despre mine;Cinci calităţi;

Creionul important.

Se acordă un punct

pentru un titlu adecvat

textului.

1p.x1=

1p.

4.

Se consideră corectă propoziţia:

Dar, în această poveste, mai împortant

decît cuvintele este creionul cu care scriu.


pentru identificarea

corectă a enunţului.

1p.x1=

1p.

5. E corect un enunţ logic de tipul:

Iarna pe zăpadă poţi vedea urmele

animalelor sălbatice şi ale vînătorilor.

Cel mai frumos drum este drumul ce duce

acasă.

Se acordă două puncte

pentru fiecare enunt:

cîte un punct

pentru

logică ;

cîte un punct

pentru

corectitudine.

2p x2 =

4p.

6. Se consideră corect răspunsul de tipul :

Ambiţios, grijuliu, statornic, să faci fapte

bune...


pentru fiecare calitate.

2px1=

2p.

6.1 Se consideră corecte oricare două enunţuri

logice în care se respectă cerinţa din item.

Se acordă două puncte

pentru fiecare enunt:

cîte un punct

pentru folosirea

adecvată a

cuvîntului ;

cîte un punct

pentru

corectitudine.

2p.x2=

4p.

7. Se consideră corect :

Un cuvînt face mai mult decît o carte

proastă. Cuvîntul curge din suflet aşa cum

curge apa din izvor.Toate cuvintele aparţin

pe jumătate celor care rostesc, pe jumătate

celor care le ascultă. Ascultă ce cuvinte

spui şi ai grijă cînd le rosteşti.

Se acordă cîte 1 punct

pentru fiecare substantiv

folosit corect.

1px4=

4p.

8. Se consideră răspuns corect:

Tot aşa, va fi bine să ştii că faptele ce le vei

face în viaţa ta, vor lăsa urme şi ele vor

vorbi despre tine.

Se acordă cîte 1 punct

pentru fiecare verb

folosit corect la timpul

viitor.

1px4 =

4p.

9. Se consideră răspuns corect invitaţia din 5

propoziţii ce corespunde reperelor propuse.

Se acordă 5 puncte:

cîte un punct

pentru respectarea

fiecărui reper în

invitaţie;

Cîte un punct

pentru

corectitudine.

2px5 =

10p.

10.

Se consideră răspuns corect dacă este

redactat un dialog din două replici în baza

situaţiei propuse.


pentru fiecare replică

formulată adecvat

mesajului din text.

1px2p=

2p.

11.

Se acceptă orice text în care se respectă cerinţa din item .

Se acordă douăsprezece puncte pentru: Lungimea textului

un punct pentru 2-3 propoziţii;

două puncte pentru 4-5 propoziţii.

Notă: în caz de depăşire a volumului se apreciază doar cinci propoziţii. Coerenţa

un punct pentru coerenţa întregului eseu.

Dezvoltarea temei

un punct pentru dezvoltarea temei propuse în cinci propoziţii.

Logică

cîte un punct pentru logica fiecărei dintre cele cinci propoziţii.

Corectitudine Pentru corectitudine se acordă :trei puncte pentru 0-2 greşeli;

două puncte pentru 3-4 greşeli;

un punct pentru 5-8 greşeli.

Notă: dacă elevul scrie mai mult de cinci propoziţii, nu se acorde puncte suplimentare şi nu se penalizează greşelile.

12p. 2p. 1p. 1p. 5p. 3p.

4.6. Structura probei orale

Proba orală constituie o conversaţie examinator-elev în baza temelor de programă la Limba română şi

la Literatura română.

Reflectat în procente, dialogul ar avea următoarea structură: partea examinatorului — 10-20%, iar cea

a elevilor — 80-90%. Rolul profesorului este de a dirija dialogul, de a-l ajuta pe elev să-şi releve

abilităţile de comunicare demonstrînd, în diverse situaţii de vorbire, corectitudine, promptitudine,

spontanietate etc. precum şi cunoaşterea temelor de conversaţie şi de literatură:

• motive,

• mesaje,

• personaje,

• vocabular etc.

Proba orală va conţine trei itemi (trei sarcini), care vor reflecta obiectivele de înţelegere după auz,

lectură şi vorbire indicate în prezenta programă de examen şi care au drept suport conţinuturile

orientative. Volumul răspunsului, la fiecare item, va fi de 7-10 enunţuri. Durata răspunsului oral — pînă

la 10 minute.

4.7. Model de test

Se dă textul:

Comoara sufletelor noastre

Cine nu şi-ar fi dorit să găsească o comoară? E visul fiecărui copil, veţi răspunde. Cu atît mai

mult, cu cît visul acesta e alimentat mereu cu tot felul de basme şi istorii captivante citite sau

povestite pe la şezători. Ah! Cîte planuri grandioase îşi face fiecare, închipuindu-şi cum

descoperă comoara tăinuită uite colo, sub stejarul din poiană sau în fundul grădinii unde nu

creşte nimic.O, dacă am putea înţelege la timp că tot ce avem mai de preţ e în sufletul şi în

mintea noastră, în ceea ce gîndim şi înfăptuim!

Ce comoară se poate compara cu o vorbă caldă, adresată părinţilor sau unui suferind? Iar

tot aurul pămîntului nu valorează cît o mînă de ajutor dată unuia căzut la greutate. Doar nu în

zadar a spus cineva odată: „Vorba dulce mult aduce‖ sau „Ce semeni aceea răsare‖. A spus-o

cineva şi peste veacuri a devenit un bun al unui neam, a devenit o călăuză ce ne dirijează

comportamentul. Aceste proverbe au trecut, probabil, o verificare de secole. Comoara sufletului,

după cum se ştie, anii nu o macină, ci o înmulţeşte. Să o altoim pe inimile noastre acum, cît mai

suntem tineri. Poate asta s-a avut în vedere, cînd s-a spus demult, demult: „ Bate fierul cît e

fierbinte, că de se va răci, în zadar vei munci‖ sau „ Ce înveţi în tinereţe, aceea ştii la

bătrîneţe‖.

(Ludmila Sobieţchi)

1. Citeşte corect şi expresiv fragmentul din text în care se povesteşte despre comoara

adevărată.

2. Comentează, în 3-4 enunţuri, un din proverb din text, la alegere.

3. Dezvăluie, în şase propoziţii, în ce constă valoarea operei literare a lui Vasile

Alecsandri, în baza următoarelor repere:

tematica abordată;

valoarea creaţiei, aducînd exemple din operele studiate;

aprecieri ale operei(opinia proprie sau a specialiştilor în domeniu).

4.8. Schema de notare

Paşii parcurşi de către profesorii-examinatori

1. Urmărirea, de către ambii examinatori, a răspunsului elevului şi sprijinirea acestuia, dacă este

necesar, prin întrebări ajutătoare.

2. Calcularea, în mod independent, de către fiecare examinator a punctajului, apoi a mediei.

Barem de corectare

Nr. crt. Itemi Barem Total (puncte)

1. Citeşte alineatele în

care bătrînul

marinar povesteşte

despre scoica rară.

Se acordă pentru:

• lectura

corectă – 1 punct

fluentă – 1 punct

expresivă – 1 punct

• identificarea secvenţei – 2 puncte

3x1= 3 p.

2 p.

2. Motivează, prin 2-3

exemple / situaţii din

viaţă, că

speranţa‖moare

ultima‖.

Se acordă pentru:

– dezvoltarea temei – 0-4 p.

– logica construirii mesajului – 0-3 p.

– volum – 0-2 p.

– corectitudinea exprimării – 0-3 p.

4+3+2+3=12 p.

3. Povesteşte, în 7-8

enunţuri, o întîmplare

cînd ai reuşit să scoţi din

starea de tristeţe pe

cineva

apropiat/cunoscut sau

care ar fi modalităţile de

a înveseli o persoană.

Se acordă pentru:

Lungimea textului – 1 punct pentru 2-4 propoziţii;

– 2 puncte pentru 5-8 propoziţii;

Coerenţă – 1 punct pentru coerenţă (legătura de

sens între propoziţii);

Dezvoltarea temei – 1 punct pentru dezvoltarea adecvată a

temei;

Logică – cîte 1 punct pentru logica fiecărei din

cele 8 propoziţii.

Notă: Se apreciază doar sarcina minimă fixată

în item, adică 8 propoziţii.

Corectitudine Pentru corectitudine se acordă:

– 4 puncte pentru 0-4 greşeli;



– 1 punct pentru 13-15 greşeli.

2 puncte

1 punct

1 punct

8 puncte

4 puncte

16 puncte

Total: 33 puncte

Limba Romana Scoala Alolingva

Documents

Transcript of Limba Romana Scoala Alolingva