Limba LatinaAcest curs prezinta Limba Latina.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 54 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasI notiţe de curs

I. Introducere

1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc.Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturigramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile careau asemenea modificări se numesc flexionare.

Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetateaRoma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica,etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi răspândit, datorită circumstanţelorpolitice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rinşi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărutşi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată.Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna.Limba româna păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună partedin lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească decunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica

1. Alfabetul, scrierea si pronunţia

Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Esteîmprumutat de la greci.

Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis.

Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca idin iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şiu(minusculă).

Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”.

Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus sepronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost adaptate sistemului depronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc.

2. Cantitatea vocalelor

Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată vocalele

pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut antichităţii, ci aufost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum cu a scurt înseamnărău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor.

3. Cantitatea silabelor

În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.

Silabele lungi pot fi:

- lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater

- lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra

Silabele scurte pot fi:

- scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere

- scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio.

4. Accentul

Nu era marcat în limba latină prin semne grafice.

Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe silabapenultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe:

a. silaba penultimă, dacă este lungă

b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.

III. Morfologia

1 Substantivul

Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară.

Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne suntfurnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are terminaţiispecifice pentru N şi G.

Declinarea I: N: a, G: a

Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i

Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is

Declinarea IV: N: us, G: us

Declinarea V: N: es, G: ei

1.1 Declinarea I (Temele in –a)

Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine.

Există şi câteva substantive masculine care sunt:

- nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc.

- nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Singular

Cazul Desinenţele Modul de formare

N.V zero Aqua

Ac. -m aqua-maquam

G. -i *aqua-i*aquaiaquae

D. -i *aqua-i*aquaiaquae

Abl. –d care cade si se lungeste compensatoriu finala temei *toga-dtogadtogā

Plural

Cazul Desinentele Modul de formare

N.V. -i *aqua-i*aquaiaquae

A. -*nss *aqua-nsaquas

G. -*somrum *aqua-somaquarum

D. -is aqua-isaquis

Abl. -is aqua-isaquis

1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama defamilie).

2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a le deosebi decorespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor),deabus(zeiţelor).

3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.:RomaiRomae

4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)

ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 54 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro