licenta1viol

8/7/2019 licenta1viol

1/20

INFRACIUNEA DE VIOL

n legislatia penala romna, reglementarile n materie, au suferit numeroase modificari lafel cum conceptia societatii despre viol a evoluat n timp. Codul penal din 1936 spunea:comite delictul de viol barbatul care prin violenta sau amenintare constrnge o persoanade orice sex, sa aibe cu el raport sexual., cel din 1968 ntelegea prin viol: raport sexualcu o persoana de sex feminin prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposibilitateaei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Dupa aceasta reglementere continutulinfractiunii de viol a suferit numeroase modificari prin diverse acte normative, astfel prinlegea numarul 197 din luna noiembrie a anului 2000, ct si prin O:U:G numarul 89 diniunie 2001 modificarile au constat n definirea violului ntr-un sens mai larg siintroducerea unor circumstante noi care au dus la anumite modalitati agravate aleacestuia.

Ct despre noua reglementare, aceasta aduce modificari esentiale infractiunii de viollargind sfera faptelor incriminate care pot fi comise att de barbati ct si de femei,mpotriva unor persoane de aclasi sex ori de sex diferit.

Societatea moderna si manifesta tot mai mult interesul ca fiecare persoana sa poatadispune n mod liber asupra vietii sale intime si este interesata n elaborarea unor strategiisi norme prin care sa si protejeze membrii care convietuiesc n interiorul ei.

Violul este una dintre cele mai grave infractiuni contra vietii sexuale si are o puternicasemnificatie antisociala.

Violul constituie cea mai brutala atingere adusa libertatii si inviolabilitatii sexuale apersoanei, ntruct actul sexual de orice natura, savrsit prin constrngerea persoanei sauprofitnd de imposibilitatea ei de ase apara ori de a-si exprima vointa, aducesemnificative atingeri inviolabilitatii sexuale, fizice, demnitatii si libertatii persoanei,avnd uneori drept consecinte vatamarea integritatii corporale, sanatatii sau chiar moarteapersoanei, punnd n pericol dezvoltarea normala psihica si fizica a victimei.

Pericolul social pe care l reprezinta aceasta infractiune consta n generarea unorconsecinte deosebit de grave contra victimei dar si n plan social contra desfasurariinormale a vietii sexuale a oamenilor.

Astfel constituie infractiune de viol, potrivit art. 217 alin. (1) Cod penal, actul sexual, deorice natura, cu o persoana de sex diferit, sau de acelasi sex, prin constrngerea acesteiasau profitnd de imposibilitatea de a se apara ori de a-si exprima vointa. Fapta este maigrava daca a fost savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna, daca victima se aflan ngrijirea, ocrotirea, paza, educarea sau tratamentul faptuitorului, daca victima estemembru de familie, daca s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale saua sanatatii, ori daca victima nu mplinise vrsta de 15 ani.

Fapta prezinta maximum de gravitate daca a avut ca urmare moartea sau sinuciderea


2/20

victimei.

I.2 Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii

A. 1 Obiectul juridicArticolul 217 din Codul Penal al Romniei incrimineaza infractiunea de viol, infractiunea carui obiect juridic l constituie relatiile sociale referitoare la libertatea siinviolabilitatea vietii sexuale a persoanei, adica dreptul pe care orice persoana l are de adispune n mod liber si dupa bunul plac de corpul ei n materia vietii sexuale, atta timpct aceasta nu cade sub incidenta legii penale. Acesta este obiectul juridic principal, nsainfractiunea de viol are si un obiect juridic secundar care poate consta n relatiile socialereferitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei n cazul n care a avut caurmare o vatamare corporala grava a victimei, de asemenea poate consta n relatiilesociale care reglementeaza cadrul familial de convietuire n cazul violului savrsit nconditiile prevazute de textul de lege n cadrul alin.2 lit. c) sau obiectul juridic secundarpoate mbraca forma relatiilor sociale privitoare la dreptul la viata a persoanei n cazul ncare violul s-a soldat cu moartea ori sinuciderea victimei.

A.2 Obiectul material

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de corpul persoanei n viata asupracareia se savrsesc att actele cu caracter sexual ct si actele de constrngere care pot fide natura fizica sau psihica.

Este vorba despre savrsirea actelor de natura sexuala asupra unei persoane aflate n viatadeoarece, n caz contrar, actele sexuale savrsite asupra unui cadavru vor avea potrivit

Codului penal ncadrarea juridica a infractiunii de profanare de morminte art. 247 Codpenal.

B. Subiectii infractiunii

B.1 Subiectul activ

Subiect activ al infractiunii de viol poate fi orice persoana, att de sex masculin ct si desex feminin, care prin constrngere sau profitnd de imposibilitatea victimei de a se aparaori de a-si exprima vointa, o supune unui act sexual. Subiect activ al infractiunii poate fisi minorul care ntruneste conditiile raspunderii penale.

Vointa legiuitorului se pare ca a fost de a largii sfera actelor de natura sexuala prin carese poate savrsii infractiunea introducnd n norma de incriminare expresia acte sexualede orice natura. Din aceasta expresie reiese ca actul sexual de orice natura presupune omare varietate de actiuni prin care acesta se poate realiza, de aceea n contextul acesteiformulari cuprinse n norma juridica, participatia penala este posibila sub toate cele treiforme: coautorat, complicitate si instigare.

Aceasta reglementare are n viziunea legiuitorului posibilitatea savrsirii actelor de naturasexuala concomitent de mai multi autori asupra aceleiasi persoane, devenind astfel posibil


3/20

coautoratul spre deosebire de vechea reglementare conform careia aceasta forma aparticipatiei penale nu era posibila.

B.2 Subiect pasiv

Subiect pasiv, de asemenea, poate fi orice persoana indiferent de sex. Nu intereseaza daca

subiectul pasiv a mai ntretinut sau nu raporturi sexuale cu faptuitorul ori cu o altapersoana.

Subiect pasiv este chiar si sotul faptuitorului, n modalitatea n care acesta l constrngepentru a ntretine o relatie sexuala. Astfel, n prezent violul conjugal se pedepseste, elconstituind o forma agravanta a delictului prevazuta n alin (2) lit. c) al art.217 Cod penal.

CONINUTUL CONSTITUTIV

II.1 Latura obiectiva

Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act sexual, de orice natura,cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex care are loc fara ca victima sa fi consimtitla acel raport sexual.

Din redactarea normei juridice se observa ca elementul material al acestei infractiuniconsta ntotdeauna ntr-o actiune si niciodata ntr-o inactiune.

Legea are n vedere att raportul sexual normal ntre doua persoane de sex opus ct siorice alta actiune de satisfacere a nevoilor sexuale cu o alta persoana indiferent de sexulacesteia. Astfel prrin dispozitiile alin. 1, legiuitorul a incriminat nu numai raportul sexualci si orice alt act sexual savrsit potrivit alin. 1 prin constrngerea victimei sau profitnd

de imposibilitatea acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa, aspect sub careinfractiunea de viol se deosebeste de relatiile sexuale ntre persoane de acelasi sex, faptecare n noua reglementare au fost dezincriminate, precum si de actele de perversiunesexuala incriminate n art. 220 Cod penal, acte care presupun spre deosebire de violconsimtamntul partilor si care dupa noua reglementare pentru a constituii infractiunetrebuie sa ntruneasca doar conditia de a fi savrsite n public nu si pe cea prevazuta nvechea reglementare ci anume aceea de a provoca scandal public.

Legea penala nu defineste termenul de act sexual iar literatura de specialitate nu a adusnca o clarificare n acest sens. Totusi, n doctrina s-a sustinut ca sub incidenta textuluiincriminator ar intra att actele sexuale firesti, ct si cele nefiresti, asa nct nu numai prin

actul sexual cu o persoana de sex feminin, ci si prin actul sexual cu o persona de acelasisex, de orice natura ar fi acesta, s-ar putea savrsi delictul de viol, daca sunt ndeplinite sicelelalte conditii prevazute de lege.

Prin notiunea de act sexual nu se ntelege si actul de perversiune sexuala, deoareceacesta din urma chiar daca se nfatiseaza ca un mod nefiresc de satisfacere a instinctuluisexual, nu face parte din categoria actelor sexuale, ntruct pe de o parte, prin actele deperversiune sexuala se urmareste numai provocarea excitatiei sexuale si satisfacerea


4/20

instinctelor sexuale prin procedee artificiale, iar pe de alta parte, prin act sexual seurmareste satisfacerea dorintei sexuale prin folosirea organelor sexuale, astfel ca ncontext nu este vorba de o pluralitate de texte ntre cele de la delictul de viol si delictul deperversiune sexuala. Cele doua norme au sfera lor proprie de aplicare, distincta, aspect cerezulta att din mentinerea incriminarii perversiunii sexuale si noua reglementare la art.

220 Cod Penal, ct si din mprejurarea ca, daca la infractiunea de viol avem de-a face cuun act sexual fiziologic, la infractiunea de perversiune sexuala avem de-a face cu actenefiresit, anormale n legatura cu viata sexuala asa cum apar ele in art 220 alin.6 CodPenal.

Prin notiunea de act sexual de orice natura se ntelege satisfacerea instinctului sexual norice mod, prin contactul organelor sexuale sau prin atingerea numai a unuia dintre acesteorgane astfel rezultnd un raport sexual realizat printr-un contact anal, bucal ori manual,folosind constrngerea acelei persoane sau profitnd de imposibilitatea ei de a se aparaori de a-si exprima vointa.

Nu poate exista infractiunea de viol daca nu a avut loc un act sexual de orice natura ci

numai o simpla atingere a organelor sexuale, n cel mai rau caz n aceasta situatie dacasubiect pasiv este o minora, atunci fapta va avea ncadrarea juridica a infractiunii deCoruptie sexuala prevazute la art. 221 Cod penal.

Pentru existenta infractiuni nu intereseaza nici vrsta pe care o are victima, doar nsituatia n care aceasta nu mplinise vrsta de 15 ani, situatie n care se va retine formaagravanta din alin. 3 lit.d). Situatia n care victima mai mica de 15 ani este chiar fiicafaptuitorului iar infractiunea de viol se realizeaza printr-un act sexual normal fapta vaconstituii att infractiunea de viol ct si cea de incest care sunt n concurs ideal datoritasavrsirii lor prin aceeasi actiune.

Infractiunea necesita realizarea unui act sexual, de orice natura, cu o persoana de oricesex fara consimtamntul acesteia. Lipsa consimtamntului se poate realiza n douamodalitati: una care mbraca forma constrngerii, care la rndul ei poate fi de naturafizica sau psihica, si o a doua modalitate care presupune profitarea faptuitorului deneputinta victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Constrngerea fizica trebuie sa fie efectiva iar nu aparenta. Ea presupune ntrebuintareaunor acte de violenta si nu numai, poate fi vorba de orice alt fel de acte care presupunforta fizica care trebuie sa paralizeze total sau partial rezistenta victimei. Aceasta fortafizica trebuie sa ramna n limita unor actiuni manifestate prin violenta care sa nudepaseasca ncadrarea juridica prevazuta la art. 185 Cod penal, loviri sau alte violente,precum si cea prevazuta la art. 186 Cod penal, vatamare corporala, pentru ca n cazul n

care i s-au provocat victimei vatamari corporale grave n sensul art. 187 Cod penal se varetine forma agravanta a violului prevazuta la alin. 2 lit. e).

Forta fizica de constrngere se apreciaza n fiecare caz n parte n functie de mprejurarilen care s-a exercitat asupra victimei alaturi de analiza posibilitatilor reale pe care victimale-a avut n vederea opunerii de rezistenta.

Exista nsa constrngere exercitata prin forta fizica a faptuitorului chiar si atunci cnd


5/20

victima nu a depus nici un fel de rezistenta dndu-si seama ca nu ar putea face fata forteifizice exercitate asupra ei sau ca o eventuala opunere i-ar putea agrava situatia ducndchiar pna la decesul acesteia.

Este important ca din comportamentul victimei care nu a opus rezistenta sa rezulterefuzul categoric de a avea relatii sexuale cu faptuitorul. Daca nsa, opunerea victimei afost doar de circumstanta si nu una efectiva si categorica, constrngerea nu poate firetinuta ceea ce atrage neexistenta infractiunii, nefiind ndeplinita conditia ca actulsexual, de orice natura, sa fie savrsit prin constrngere. Daca victima opune rezistentaiar faptuitorul nu reuseste realizarea actului sexual fapta va constituii tentativa lainfractiunea de viol.

Rezulta ca actele de violenta, forta fizica, trebuie sa preceada sau sa fie concomitente cuactul sexual, deoarece daca ar fi exercitate asupra victimei dupa savrsirea actului sexual,nu poate fi vorba de infractiunea de viol deoarece nu a ntrunit conditia constrngerii nsaacestea n functie de gravitatea lor vor putea fi ncadrate ca vatamari corporale simple origrave, infractiuni care nu pot intra n concurs cu cea de viol deoarece nefiind ndeplinita

conditia constrngerii aceasta infractiune nu exista, ele fiind savrsite ca infractiunidistincte.

Constrngerea morala presupune savrsirea de catre faptuitor a unor acte de amenintare avictimei cu producerea unui rau ndreptat n mod nemijlocit asupra ei sau a altuia si caresa nu poata fi nlaturata dect prin acceptarea de catre victima a raportului sexual. Nicilegea si nici literatura de specialitate nu arata sfera de ntindere a notiunii a altuia lucrucare ne determina a aprecia ca aceasta sintagma care desi nu este prevazuta n norma deincriminare, dar care poate fi dedusa, trebuie apreciata de la caz la caz, avnd de cele maimulte ori semnificatia data de prevederile articolului 164 Cod penal referitor la rudeleapropiate si a articolului 165 Cod penal referitor la membrul de familie si, nu n ultimul

rnd, de raporturile de afectiune existente ntre victima si terta ori tertele persoane.La fel ca si n cazul constrngerii fizice si n cazul constrngerii morale aptitudineaactelor de amenintare, de a constrnge se vor aprecia n functie de rezistenta morala avictimei nefiind necesar ca victima sa opuna rezistenta ci ca ea sa se expuna laposibilitatea producerii raului care a facut obiectul amenintarii.

Daca victima a ajuns la concluzia ca pentru evitarea raului care a facut obiectulamenintarii este necesar ca ea sa accepte raportul sexual, si nu a opus nici un fel derezistenta, atunci cerinta referitoare la constrngerea morala a fost ndeplinita si deci neaflam sub incidenta infractiunii de viol.

Constrngerea fizica sau morala poate fi exercitata de barbat sau de femeie, de autorulviolului ori de catre un complice al acestuia.

Cea de a doua modalitate normativa de ncalcare a libertatii sexuale a unei persoane,indiferent de sex, presupune ca autorul sa profite de imposibilitatea victimei de a se aparaori de a-si exprima vointa.

Aceasta modalitate se refera la starea, situatia n care victima se afla. Astfel face referirela situatia n care victima se afla datorita unei infirmitati fizice, a unei stari maladive, a


6/20

unei oboseli excesive datorita oricaror alte mprejurari (spre exemplu intr-o stare de betiecompleta, de lesin, de somn hipnotic) nu-si da seama de ceea ce se petrece si nu-si poatemanifesta acordul sau dezacordul cu privire la actiunea faptuitorului.

De regula att imposibilitatea de a se apara ct si cea de a-si exprima vointa se ntlnescconcomitent la victima, asta nsemnnd ca victima care se afla n imposibilitate de a-siexprima vointa se afla si n stare de imposibilitate de a se apara. Sunt nsa si situatii ncare o persoana, desi lipsita de posibilitatea de a-si exprima vointa aceasta are totusicapacitatea de a se apara, cum ar fi, de exemplu, o persoana aflata n stare de alienatiemintala.

ntruct, imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa, presupune lipsa aptitudinilor dea ntelege si de a voi, fapta nu constituie infractiunea de viol, n cazul n care victimasufera de debilitate mintala, dar are totusi semnificatia faptelor pe care le mplineste.

Conditia care prezinta importanta este ca faptuitorul sa profite pur si simplu deimposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

Prin intermediul urmarii imediate se produce o grava ncalcare a libertatii vietii sexuale apersoanei, a dreptului acesteia de a dispune de corpul sau dupa bunul plac n materiavietii sexuale. n plan secundar se poate produce si o ncalcare a dreptului persoanei laviata sau cauzarea unor vatamari corporale simple sau grave.

ntre actiunea inculpatului si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate,care va fi demonstrata n fiecare caz n parte.

Infractiunea de viol absoarbe n continutul sau, n mod natural, lipsirea de libertate nmod ilegal prevazuta la art. 201 Cod penal, necesara realizarii actului sexual princonstrngere. Daca dupa consumarea violului victima este retinuta n continuare, atunci

infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal va intra n concurs cu infractiunea deviol.

II.2 Latura subiectiva

Infractiunea de viol se comite cu intentie directa. Autorul violului are reprezentarea caprin actiunea sa va avea loc un act sexual, prin constrngere, cu victima, persoana de sexopus sau de acelasi sex, sau profitnd de neputinta acesteia de a se apara si urmaresteacest rezultat.

n cazul violului savrsit asupra unei persoane aflate n imposibilitate de a se apara ori dea-si exprima vointa, autorul trebuie sa cunoasca starea victimei dinainte nu ca victima sa

fi ajuns n acea stare datorita actinuilor de violenta ale autorului supra ei.Eroarea asupra acestei mprejurari nlatura incidenta legii penale. Daca faptuitorul a luathotarrea de a avea un raport sexual cu victima mai trziu si indipendent de constngereape care a exercitat-o asupra acesteia anterior, va exista concurs ntre infractiunea de violsi cea realizata prin actul de constrngere, lovire sau alte violente, vatamare corporala sauvatamare corporala grava.


7/20

FORME. MODALITI

III.1 Forme

Chiar daca pot fi concepute toate formele imperfecte ale infractiunii doar unele suntpedepsite, spre exemplu actele de pregatire savrsite de autorul violului nu se pedepsesc.Tentativa infractiuni de viol se pedepseste conform art. 224 Cod penal.

Exista tentativa cnd faptuitorul a nceput executarea actelor de constrngere, dar,datorita unor mprejurari independente de vointa sa, actul sexual nu a avut loc, deasemenea exista tentativa cnd faptuitorul, urmarind realizarea actului sexual, punevictima n situatia de a nu se putea apara ori de a-si exprima vointa sau cnd victimaaflndu-se ntr-o asemenea stare, savrseste asupra ei acte de natura sa conduca larealizarea actului sexual.

Infractiunea de viol se consuma n momentul n care ca urmare a actiunii de constrngere

exercitate de faptuitor sau datorita starii de imposibilitate de a se apara ori de a-siexprima vointa, n care se afla victima, raportul sexual s-a produs.

n cazul repetarii actului sexual cu aceeasi ocazie, fara a se exercita alte acte deconstrngere asupra victimei, faptuitorul va raspunde pentru infractiunea simpla de viol,unitate naturala, iar daca s-au exercitat acte repetate de constrngere vor fi aplicabiledispozitiile privind infractiunea continuata. Aceeasi solutie se impune si atunci cnd actulsexual initial s-a realizat prin constrngere fizica, iar actele sexuale subsecvente s-aunfaptuit prin constrngere morala.

III.2 Modalitati

n forma sa simpla infractiunea de viol se poate comite prin doua modalitati normativeprevazute de lege: prin constrngere si prin imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

n forma agravanta violul se comite n mprejurarile prevazute la alin. 2 lit. a) e) si alin.3 ale art. 217 Cod penal.

Prima forma agravanta prevazuta n alin.2 lit. a) este atunci cnd fapta este savrsita dedoua sau mai multe persoane mpreuna.

Pentru ca aceasta agravanta sa fie posibila este necesar ca locul n care se comiteinfractiunea de viol sa fie prezente doua sau mai multe persoane, indiferent de participatiafiecaruia. Ratiunea este aceea ca fiind mai multe persoane sansele de aparare ale victimeisunt mult mai scazute pot fii chiar si nule, iar invers proportional cu sansele victimei de ase apara creste posibilitatea savrsirii infractiunii. Exista agravanta chiar daca nu auntretinut fiecare raporturi sexuale cu victima ci o parte dintre faptuitori se aflau nncaperi diferite dar au actionat mpreuna pentru intimidarea victimei.

Daca toti faptuitorii au avut succesiv acte sexuale cu victima, fiecare ajutnd si fiind larndul sau ajutat de ceilalti, raspunderea lor penala se stabileste pentru o singura


8/20

infractiune de viol n forma agravanta, n calitate de autori, nu si pentru complicitate laaceasta infractiune.

n legatura cu instigatorii si complicii care nu au participat la executarea violului seimpune a se face dovada, pentru a se putea retine agravanta prevazuta la art. 217 alin. 2lit. a) Cod penal, ca au cunoscut ca delictul de viol se va savrsi de doua sau mai multepersoane, deoarece circumstantele referitoare la fapta se resfrng asupra participantilornumai n masura n care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut coform art. 42 alin. 2Cod penal.

Daca instigatorul sau complicele stie ca determina sau ajuta doua sau mai multe persoanesa ntretina un act sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex,vor raspunde pentru instigare sau complicitate la delictul de viol, cu retinerea acesteiagravante; daca n-au cunoscut aceasta mprejurare, vor raspunde pentru instigare saucomplicitate la infractiunea de viol, modalitatea simpla prevazuta n art. 217 alin. 1 Codpenal; se poate retine aceasta agravanta si n situatia n care fapta a ramas n fazatentativei.

n jurisprudenta s-a aratat ca acostarea si amenintarea mai multor femei de catre patruinculpati, dupa care fiecare a dus cte o femeie pe cmp savrsind violul n locuriapropiate, dar separate, constituie infractiunea de viol savrsita de mai multe persoane iarnu cea de viol neagravat prevazuta n art 217. alin. 1 Cod penal.

Daca mai multi faptuitori realizeaza succesiv acte sexuale cu o aceeasi persoana dar farasa fi existat o ntelegere ntre ei si fara sa se fi ajutat reciproc, pluralitatea de fapte nurealizeaza forma agravanta, iar fiecare dintre faptuitori va raspunde independent pentrusavrsirea infractiunii de viol n forma simpla.

Cea de a doua circumstanta agravanta este cea prevazuta n alin. 2 lit. b) cnd victima se

afla n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului.

Astfel, victima se afla n ngrijirea faptuitorului cnd acesta are obigatia de a-i acordaasistenta.

Calitatea de tutore sau curator presupune obligatia de ocrotire a victimei.

Educarea presupune obigatia faptuitorului de a desfasura cu victima o munca educativa.

Paza victimei presupune obligatia faptuitorului de a o pazi si supraveghea.

Tratamentul victimei presupune aflarea acesteia n tratamentul faptuitorului, la spital sau

la domiciliu.Violul n acest caz constituie o fapta mai grava deoarece este savrsita de o persoana carese afla ntr-o situatie speciala n raport cu victima, adica aceea persoana are o anumitacalitate: parinte, tutore, profesor, medic curant, calitate ce i confera posibilitatea sapreseze psihologic asupra victimei pentru a o determina la un raport sexual.

Aceste fapte fiind savrsite de persoana care prin calitatea sa avea obligatia de a ngriji,ocroti, educa, pazi sau trata medical victima prezinta un pericol deosebit datorita


9/20

ncalcarii grave a obligatiilor care i reveneau.

Cea de-a treia agravanta prevazuta n alin. 2 lit c) este atunci cnd victima este unmembru de familie.

Prin membru de familie se ntelege potrivit art 165. Cod penal sotul sau ruda apropiata,

daca aceasta din urma locuieste si gospodareste mpreuna cu faptuitorul.

Prin urmare, agravanta ia n considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victimarezultnd din mprejurarea ca fac parte din aceeasi familie. Aceasta agravanta are ca scopapararea mai eficenta a persoanelor cad victime violentei n familie printre care senumara nu numai persoane de sex feminin ci si persoane de sex masculin, cu precaderecopiii, batrnii si persoanele cu handicap.

Aplicarea agravantei din art .217 alin. 2 lit. c) Cod penal nu nlatura concursul cuinfractiunea de incest prevazuta n art. 222 Cod penal, avnd n vedere ca sunt ncalcate sirelatiile sociale privind apararea si conservarea fondului biologic al societatii omenesti,prin prevenirea pericolului unei procreeri nefiresti.

Delictul de incest nu poate fi retinut ntotdeauna, deoarece n relatia sexuala de oricenatura ntre homosexuali, nu mai exista pericolul unei procreeri nefiresti.

Cnd agravanta legala prevazuta n art. 89 lit. f) Cod penal savrsirea infractiunii asupraunei persoane aflate n imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa, asupraunui minor care nu a mplinit vrsta de 15 ani ori asupra unu membru de familie vine nconcurs cu agravanta prevazuta la art. 217 alin. 2 lit c) Cod penal, se va aplica cea de adoua deoarece specialul are ntietate n fata generalului.

A patra circumstanta agravanta este prevazuta n alin. 2 lit. d) si consta n aceea ca

victima este un minor care nu mplinise vrsta de 15 ani.Aceasta agravanta face referire la victima infractiunii, persoana de acelasi sex ori de sexopus, n vrsta de pna la 15 ani. Fapta savrsita n aceasta modalitate este mai gravadeoarece comiterea ei asupra unei asemenea persoane constituie o mare primejdie pentrudezvoltarea ei fizica si psihica.

Din analiza continutului agravantei se distinge faptul ca pentru a putea fi retinuta estenecesara ndeplinirea a doua conditii: victima sa aiba vrsta sub 15 ani si faptuitorul sa ficunoscut aceasta vrsta. Cunoasterea nesigura, indoiala asupra acestei mprejurari, nunlatura raspunderea penala, subiectul actionnd mai departe nseamna ca a acceptat siaceasta eventualitate. Daca autorul s-a aflat n eroare cu privire la vrsta victimei avnd

convingerea ca aceasta avea o vrsta mai mare de 15 ani el va fi sanctionat cu pedeapsaprevazuta de lege pentru varianta simpla a infractiunii, conform art.33 alin. 2 Cod penal.

Din practica judiciara a rezultat ca fapta unui barbat de a avea raport sexual cu o persoanan vrsta de 9 ani constituie infractiunea de viol prevazuta la art. 197 alin. 1 si 3 Codpenal ( art. 217 alin.1 si alin. 2 lit. (d) noul cod penal ) precum si situatia n careinculpatul a savrsit infractiunea de viol asupra ficei n vrsta de 14 ani, a sotiei saledintr-o alta casatorie, care locuiau n domiciliul comun atrage aplicarea acestei agravante.


10/20

Savrsirea infractiunii de viol asupra unei persoane care nu a mplinit vrsta de 15 anieste o circumstanta reala. n cazul n care violul este savrsit n participatie, n aceastamodalitate, atunci aceasta circumstanta se rasfrnge potrivit art. 42 alin. 2 Cod penalasupra participantilor care au cunoscut-o sau au prevazut-o.

Cea de a cincea circumstanta agravanta consta n aceea ca s-a cauzat victimei ovatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii si este prevazuta n alin. 2 lit. e).

Agravanta se refera la producerea unui rezultat, n afara celor specifice infractiunii deviol, constnd ntr-o vatamare corporala grava n acceptiunea art. 187 Cod penal, carenecesita pentru vindecare ngrijiri medicale de peste 60 de zile.

Pentru ca aceasta agravanta sa fie retinuta trebuie sa ndeplineasca doua cerinte:

Prima cerinta este aceea ca vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii sa fieconsecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a o constrnge pe aceasta la actsexual de orice natura.

Cea de a doua cerinta este ca vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii sa-i fieimputabila faptuitorului pe baza vinovatiei sub forma praeterintentiei, faptuitorulsavrsind violul a prevazut vatamarea corporala grava a victimei, dar a crezut fara temeica aceasta urmare nu se va produce, sau daca nu a prevazut vatamarea corporala grava avictimei, ca rezultat al activitatii sale, desi putea si trebuia sa o prevada.n practicajudiciara agravanta a fost retinuta n situatia n care, dupa ce a fost violata, pentru a sesalva, victima a escaladat balconul, dar s-a dezechilibrat si a cazut, suferind leziuni pentrua caror vindecare au fost necesare ngrijiri medicale de 75 de zile.

Daca faptuitorul a urmarit vatamarea grava a victimei atunci va exista un concurs real deinfractiuni potrivit art. 47 alin 1 Cod penal ntre infractiunea de viol si cea de vatamare

corporala grava prevazuta n art. 187 cod penal.n cazul tentativei de viol, agravanta exista daca vatamarea corporala grava s-a produs caurmare a violentei folosite de faptuitor pentru constrngerea victimei la act sexual carensa nu a avut loc datorita unor mprejurari independente de vointa sa.

Ultima modalitate agravanta a infractiunii de viol este prevazuta n art. 217 alin. 3 siconsta n aceea ca fapta are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

Agravanta din acest aliniat face referire la producerea pe lnga urmarile specifice violuluia unui alt rezultat care consta n moartea ori sinuciderea victimei.

Pentru existenta agravantei este necesar ca, sub aspect obiectiv, moartea ori sinucidereavictimei sa fie consecinta violentelor exercitate asupra ei pentru a o constrnge la raportsexual de orice natura iar sub aspect subiectiv moartea ori sinuciderea victimei, sa-i fieimputabila faptuitorului pe baza praeterintentiei.

Infractiunea de viol savrsit n aceasta modalitate presupune existenta a dpua urmari, pede o parte, vatamarea inviolabilitatii si libertatii sexuale a victimei, persoana de sexdiferit sau de acelasi sex, prin savrsirea actului sexual de orice natura si, pe de alta parte,


11/20

moartea sau sinuciderea victimei ca o consecinta a activitatii desfasurate de autor.

Aceasta modalitate agravanta a infractiunii de viol constituie o circumstanta reala carepotrivit art. 42 alin. 2 Cod penal se rasfrnge asupra participantilor numai n masura ncare acestia au cunoscut-o sau au prevazut-o.

Daca autorul a actionat cu intentie n privinta mortii sau sinuciderii victimei, vom avea unconcurs de infractiuni ntre infractiunea de viol si cea de omor, sau dupa caz, delictul dedeterminare sau nlesnire a sinuciderii. Modalitatea agravanta din aliniatul 3 este o unitateinfractionala creata prin vointa legii, este o infractiune complexa temeiul agravariiconstituindul, tocmai, gravitatea deosebita a faptei prin care se aducere atingere valoriisociale fundamentale, reprezentata de viata victimei.

Sub sanctiunea neexistentei acestei modalitati agravante raportul de cauzalitate dintre violsi moartea ori sinuciderea victimei trebuie sa fie dovedit, el nu dededuce dinmaterialitatea faptelor ci acest raport trebuie demonstrat de anchetator, ntruct subaspectul laturii subiective, cerinta esentiala o constituie existenta praeterintentiei n

provocarea mortii ori n determinarea sinuciderii. Daca moartea ori determinareasinuciderii a fost provocata cu intentie, indiferentde modalitate, se vor aplica regulileconcursului de infractiuni.

VIOLENA SEXUAL FAMILIAL

IV.1 Notiunea de violenta sexuala familiala

Violenta intrafamiliala si are originea n structura sociala, n traditii, obiceiuri simentalitati care subnteleg superioritatea barbatului asupra femeii. Societatile moderne

continua sa fie societati patriarhale, ce acorda mai multa muncii efectuate de barbati dectcelei efectuate de femei. Inegalitatile dintre femei si barbati se manifesta n legatura cufragilizarea pozitiei femeilor pe piata muncii, cu cresterea diferentelor ntre cstigurilesalariale ale femeilor si ale barbatiolr. Feminizarea somajului si a violentei mpotrivafemeilor culmineaza cu violenta n familia fiind o forma acuta de discriminare. Pe lngacele mentionate mai sus, mai exista o serie de factori agravanti ai manifestarilor violenten familie, cum ar fii mutatiile intervemite la nivelul relatiilor interfamilile, aparatia unorputernici factori de deteriorare a raporturilor dintre parteneri, starea de stres, crestereaconsumului de alcool, infidelitatea, gelozia, lipsa de programe de promovare aconceptului de parteneriat familial.

Notiunea de violenta familiala reprezinta, conform art. 2 alin. (1)din legea 217 din

22.05.2003, orice actiune fizica sau verbala savrsita cu intentie de catre un membru alfamiliei mpotriva altui membru al aceleiasi famili, care provoaca o suferinta fizica,psihica, sexuala sau un prejudiciu material.

Violenta familiala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o pozitie de putere fatade ceilalti membri. Ca si arie de cuprindere, violenta domestica se refera la abuzulcopilului n familie, violenta la nivelul relatiei de cuplu, violenta ntre frati, abuzul siviolenta asupra parintilor au membrilor vrstnici ai familiei.


12/20

Forme ale violentei n familie:

a) abuzul fizic. Orice act sau omisiune comisa n interiorul familiei de catre unul dinmembrii acesteia, care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice orilibertatii altui membru al aceleiasi familii, pericliteaza n mod serios dezvoltareapersonalitatii lui sau a familiei. Exemple de agresiune fizica: lovirea cu palma, cu pumnii,obiecte contondente, trasul de par, ruperea oaselor, arsuri, zgriere, izbirea victimei depereti sau de mobila, aruncarea de obiecte si folosirea armelor albe sau de foc. Constituiede asemenea agresiune fizica negarea trebuintelor de baza, deprivarea de somn si/saualimentatie.

b) abuzul sexual reprezinta orice contact sexual nedorit de catre partener. Violentasexuala n familie este considerata o forma de violenta domestica. Contactul sexual faraconsimtamnt este considerat atac sexual. Atacul sexual nu presupune neaparat folosireafortei fizice, el poate fi realizat prin metode de intimidare, amenintare, hartuire siconstrngere. Atacul sexual poate fi sotit de intimidari sau abuzuri verbale, de amenintarifacute la adresa altor peroane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor. n prezent

raportul sexual prin constrngere asupra unuia dintre soti constituie infractiunea de violprin introducerea agravantei asupra unui membru al familiei si reprezinta o forma aviolentei conjugale. Abuzul sexual poate fi savrsit si asupra copilului si reprezintaobligarea sau ndemnarea acestuia, de catre o persoana adulta, sa participe la activitatisexuale care servesc placerii adultului. n acest caz abuzul sexual cuprinde atragerea,convingerea, coruperea, fortarea si obligarea minorului sa participe la activitati de naturasexuala sau asistarea unei alte persoane n timpul unor activitati care srvesc obtinerea decatre adulti a placerii.

c) abuzul psihologic cuprinde, ca si comportamente manifestate de catre abuzator,degradarea continua si umilirea partenerei, sarcasme, luarea n derdere a acesteia,

amentari, dispret, insulte n public, observatii umilitoare. Acest tip de comportament esten general resimtit ca o atingere la identitate si la ncrederea n sine, mai ales daca estepersistent. n cele mai multe cazuri agresiunea emotionala este adesea cea mai distructiva,deoarece are repercursiuni asupra mndriei personale si a ncrederii n sine.

d) abuzul economic poate fi definit drept exercitiu unui control inechitabil asupraresurselor comune, fie ca se refera la controlul accesului la buget pentru menaj, fie lampiedicarea partenerei de a-si lua o slujba sau de a-si continua educatia, fie chiardenegare a drepturilor femeii asupra bunurilor comune.

e) abuzul social este una din cauzele cele mai frecvente care duc la izolarea victimei siincapacitatea ei de a iesi din situatia de violenta. Aceasta forma de violenta este strns

legata de abuzul economic si contine obstacolele invizibile si intangibile care se opun larealizarea oportunitatilor potential oferite victimelor si la exercitiul drepturilorfundamentale.

Majoritatea cazurilor de violenta se prezinta ca o combinatie de violenta fizica,psihologica si sexuala, sustinuta de o violenta de origine relationala si incuznd uneori oviolenta economica si morala.


13/20

Exista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei familiale, ntlniti foarte frecvent nastfel de situatii: statut educational scazut; lipsa unui loc de munca; dificultati materiale,financiare, venituri reduse; existenta unor abuzuri n copilaria agresorului; stima de sinescazuta; consumul cronic de alcool sau substante nocive; prezenta copiilor n familie;dependenta materiala a unuia dintre soti fata de celalalt; toleranta fata de violenta;

insuficenta informare a victimei cu privire la existenta alternativelor si-a posibilitatilor desprijin.

IV.2 Despre obligatia conjugala si infractiunea de viol

ntre soti, casatoria da nastere la efecte cu privire la relatiile personale si la capacitatea deexercitiu. De asemenea, casatoria produce efecte cu privire la relatiile patrimoniale dintresoti.

ndatorirea conjugala este o obligatie distincta de cea privind locuinta comuna si existafie ca sotii au locuinta comuna, fie ca locuiesc separat. ntreruperea n fapt a vietiiconjugale, daca sotii traiesc despartiti, prezinta interes sub aspect penal, n sensul ca

urmarirea penala nu poate ncepe pentru adulterul sotului savrtit n asemenea conditiiconform art.

n Romnia doctrina este unanima n a respinge ideea existentei violului marital. Astfel s-a spus ca nu poate fi subiect pasiv la viol sotia agentului pentru ca raporturile ei sexualecu acesta sunt o ndatorire conjugala, a carei ndeplinire sotul o poate obtine chiar princonstrngere si fiindca prin casatorie sotia si-a dat consimtamntul la aceasta ndatorirepe toata durata casatoriei. Tot astfel, s-a spus ca nu savrseste viol barbatul careare raportsexual cu sotia prin constrngere pentru ca acestea tin de esenta casatoriei sau ca actulcasatoriei implica o restrngere consimtita a femeii, a libertatii sale sexuale.

La nivel legislativ nsa, prin legea 197/2000 s-au modificat dispozitiile art. 197 Cod Penal

precum si prin legea 301/2004 privind noul cod penal care urmeaza sa intre n vigoare,prin introducerea unor noi agravante a infractiuni de viol, asupra unui membru alfamiliei, prin aceasta ntelegnduse sotul sau rude apropiate. n plus, a fost abrogataprevederea alineatului 5 care consacra impunitatea faptuitorului care se casatorea cuvictima, astfel nct la ora actuala este indubitabil faptul ca violul conjugal nu numai case pedepseste, dar este chiar o forma calificata a infractiunii. Mai mult, data fiind nouaformulare a art. 217 Cod Penal care se refera la orice act de natura sexuala si nlaturaexistenta unui subiect pasiv special, trebuie admisa si posibilitatea sanctionarii violuluicomis de sotie asupra sotului.

ntre persoanele casatorite exista obligatia reciproca de a ntretine raporturi sexuale, nsa,

n acelasi timp, sanctiunea neexecutarii obligatiei consta n obtinerea de catre sot adivortului din culpa sotiei, si nu fortarea prin violenta la executarea ndatoririi conjugale.Obligatia la acte sexuale nu este susceptibila de executare silita. De altfel, e chiar greu desustinut ca exista o ncalcare a obligatei atunci cnd sotia refuza la un anumit moment,deoarece obligatia maritala nu se refera la dreptul sotului de a obtine oricnd ntretinereade relatii sexuale. Legea nu prevede nici numarul, nici intervalele de timp la care trebuientretinute raporturi sexuale, astfel ca s-ar putea vorbii despre neexecutarea acesteiobligatii doar atunci cnd refuzul vizeaza mai multe situatii pe o perioada de timp


14/20

rezonabila. Nu trebuie uitat nici faptul ca sotii au si obligatia de respect reciproc. Or, egreu de spus, cum si ndeplineste aceata obligatie cel care-si violeaza sotia.

Nici ideea ca sotia si-a dat consimtamntul n momentul ncheierii casatoriei nu poate fiacceptata. Consimtamntul n acest caz este unul general, acordul sotiei viznd raporturisexuale pe o perioada nedeterminata, si nu n orice moment i se cere. Tot astfel, sotiiconsimt sa foloseasca bunurile, inclusiv cele proprii, n comun, dar nimeni nu contestaexistenta furtului ntre soti.

Daca comparam, din punct de vedere al consimtamntului, situatia sotilor cu cea aconcubinilor, se poate usor constata ca diferenta de tratament ar fi lipsita de oricefundament. si n situatia celor din urma exista un consimtamnt general, fiind greu depresupus ca, atunci cnd concubinii decid sa traiasca mpreuna, acestia nu consimt la aavea pe viitor raporturi sexuale. Esenta consimtamntului nu consta n consemnareaacestuia ntr-un act n scris, ci ntr-un acord implicit sau explicit si de aceea, ar fi ilogic cacele doua situatii sa atraga solutii diferite n materie de viol. Daca legea consfintesteanumite drepturi suplimentare pentru soti n raport cu concubinii, n materie de filiatie

succesiuni, aceasta are drept justificare ncurajarea crearii de legaturi durabile, care saconduca la stabilitate, nasterea copiilor, securitate. Lipsirea femeii de libertatea sa sexualan timpul mariajului contravine acestor scopuri si de aceea nu poate fi luata n calcul.

Pe de alta parte, daca se afirma ca sotia si-a dat acordul prin ncheierea casatoriei, esteilogic sa consideram drept moment al revocarii acestuia intervenirea unei hotarrijudecatoresti de desfacere a casatoriei, act care nu i apartine si prin care se poate cel multconstata retragerea consimtamntului care a intervenit la o data anterioara.

Violul conjugal exista pur si simplu, iar dreptul penal nu opereaza cu fictiuni, cea maibuna dovada a existentei violului ntre soti fiind tocmai recenta incriminare a sa.

Ceea ce s-ar putea sustine, sub imperiul formularii anterioare a art. 197, este nepedepsireaviolului ntre soti, n baza alineatului 5 care prevedea impunitatea participantului care s-acasatorit ulterior cu victima. Trebuie nsa retinute doua aspecte. Pe de o parte, prevederilealineatului 5 nu se refereau la toate ipotezele violului, astfel nct, daca erau ntrunitedispozitiile alin. 2 lit. a sau a alin 3 teza II, sotul putea fi condamnat. Pe de alta parte, datafiind natura juridica de situatie speciala de mpacare a partilor, ea ar fi operat doar atuncicnd autorul si victima nu s-ar fi mpacat. Astfel, daca, spre exemplu, ulterior violuluisotia ramnea pasiva, se poate presupune ca cei doi s-ar fi mpacat, iar cauza de nlaturarea raspunderii ar fi functionat. n schimb, daca sotia ar introduce actiune de divort nconsiderarea violului sau ar depune plngere penala, ar fi o fictiune sa se presupuna casotii s-au mpacat doar pentru ca mariajul a ramas valabil.

IV.3 Impactul psihologic al abuzului sexual asupra victimei si asupra altor membri defamilie

n functie de tipul de abuz exercitat asupra lor, victimele prezinta anumite efecte la nivelpsihic, fizic si social.

Efectele psihologice au fost identificate ca apartinnd sindromului femeii batute, subnumele de posttraumatic. Stresorul care produce acest sindrom poate fii extrem de


15/20

dureros pentru aproape oricine, si de regula este experimentat cu o frica intensa, teroare sineajutorare. Cele mai comune traume implica o amenintare serioasa fie a vietii, fie aintegritatii corporale proprii sau amenintare si vatamare serioasa a propriilor copii. Uniistresori produc frecvent tulburarea pe cnd altii o produc numai ocazional.

Evenimentul traumatic poate fi reexperimentat ntr-o varietate de moduri. De regula,persoana are amintiri recurente si intrusive ale evenimentului sau vise terifiante recurenten timpul carora evenimentul este retrait. n afara de reexperimentarea traumei, exista oevitare permanenta a stimulilor asociati cu ea sau o diminuare a reactivitatii generalecarenu era prezenta nainte de trauma. Diminuarea reactivitatii la lumea exterioara, denumitainsensibilitate psihica sau anestezie emotionala ncepe de regula curnd dupaevenimentul traumatic. Persoana se poate plnge de faptul ca se sinte detasata saunstrainata de ceilalti oameni, ca si-a pierdut capacitatea de a mai fi interesata deactivitatile placute anterior sau ca i-a scazut considerabil capacitatea de a simtii emotii deorice tip, n special pe cele asociate cu intimitatea, tandretea si sexualitatea.

Simptomele persistente de alerta crescuta care nu erau prezente naintea traumei includ

dificultatile de adormire sau n a ramne adormit, hipervigilenta si reactia de alarmaexagerata. Unele victime se plng de dificultatea n concentrare sau n realizareasarcinilor.

Asociata acestui sindrom sunt simptomele de depresie si anxietate, iar n unele cazuri potfi suficent de severe pentru a fi diagnosticate ca tulburare anxioasa sau tulburaredepresiva. Pot exista simptome de tulburare mentala organica ca de exemplu scadereamemoriei, dificultatea de concentrare, abilitatea emotionala, cefalee si vertij.

Deteriorarea pe care o implica acest sindrom poate fi usoara sau severa si afecteazaaproape fiecare aspect al vietii. Labilitatea emotionala, depresia si culpa pot conduce laun comportament autodistructiv sau la actiuni suicidare. Se dezvolta o hipersenzitivitatela violenta potentiala si victima, daca nu gaseste modalitati de aparare, atunci adoptamecanisme prin care sa faca fata si sa mentina potentialul violentei la un nivel minim.Unele victime se simt incapabile de a face acest lucru si atunci adopta o atitudine pasiva,de neajutorare. Acest comportament este numit neputinta nvatata. Acest concept a fostfolosit pentru a explica reactiile femeii abuzate, sau mai de graba lipsa de reactii larepetatele abuzuri fizice, psihice si sexuale. Victimele declara ca se simt coplesite deaceste acte violente si de aceea le este dificil sa reactioneze altfel dect asteptnd satreaca furtuna. Unele victime renunta la orice aparare si se asteapta oricnd sa moara.Multe dintre ele, nsa, se adapteaza la ceea ce se ntmpla n viata lor si si schimbamodul de a gndii, de a simtii si de a reactiona pentru a fi ct mai n siguranta.

La nivel fizic victimele pot prezenta: rani, leziuni, fracturi, probleme de auz, problemeginecologice, dinti sparti, vaginism, amenoree, tulburari de alimentatie si palpitatii.

La nivel social, n ceea ce priveste munca si sarcinile cotidiene apar: probleme deconcentrare a atentiei, multe zile de concediu medical senzatia ca nu poate face fata,gndul ca nu ar trebui sa lucreze, minciuna, izolarea, dificultati n a se ridica din pat, a sespala, a se mbraca, a mnca sau a face cumparaturi.


16/20

n relatia cu partenerul apar urmatoarele manifestari: sunt foarte atente la schimbarile dedispozitie, dau ntotdeauna dreptate partenerului pentru a se proteja, i ascund acestuiaanumite lucruri, ncep sa minta pentru a se proteja pe sine si copii, devin distante, sipierd interesul sexual, fac sex cu el ca sa-i schimbe dispozitia.

Comportamentul lor n societate si familie au urmatoarele caracteristici: inhibare, simt caau dezamagit pe toata lumea, le este frica sa nu afle ceilalti si sa fie judecate, pot pierdefamilia si prietenii, nu mai au dispozitie pentru socializare.

si relatia cu copiii are de suferit deoarece victimele se simt inadecvate ca parinti,neajutorate si vinovate, ei fiind etichetati ca parinti rai, se simt judecati si devin agresivicu ei.

Ca urmare a agresiunilor, victimele dezvolta anumite modele comportamentale, dupacum urmeaza:

1. Sindromul Stockholm. n acest caz victimele violentei domestice au un comportamentasemanator cu cel al ostaticilor. Acest sindrom apare n urmatoarele conditii:

- viata victimei este n pericol

- victima nu poate scapa sau crede ca nu are scapare

- abuzatorul este prietenos la un moment dat

- victima este izolata de lumea de afara

Modelul comportamental corespunzator acestui sindrom consta n preluarea de catrevictima a perspectivei abuzatorului, se identifica cu acesta si ajunge chiar sa i ia partea,distorsionarea perceptiei victimei.

2. Atasament traumatic. Ca rezultat al izolarii si cresterii dependentei, victimele adera totmai mult catre singura relatie pe care o au: aceea cu abuzatorul.Sub impactul acestuiatasament traumatic, propriile interese ale victimelor, nevoile si parerile lor ajung sa fieinfluentate si controlate de agresor. Supunerea victimei poate fi att de puternica nctdorintele lor pot fi anihilate. Doar amenintarea cu violente asupra copiilor va inducevictimei dorinta de a lupta. Oricum, daca abuzul continua o perioada mai lunga, cele maimulte victime nu-si vor mai putea proteja pentru mult timp copiii. Complet demoralizate,vor renumta. Unele pot avea tentative de suicid.

Efecte asupra copiilor. Copiii care traiesc ntr-o familie violenta ajung sa dezvolteaceleasi comportamente ca si parintii lor. Indiferent de vrsta, copii sunt nvatati caviolenta este o metoda eficenta de a controla alti oameni. n general adolescentii caretraiesc ntr-un mediu violent sunt urmatoarea generatie de agresori si victime. Copiii dinfamiliile violente nvata ca este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie sau caviolenta este modul de a obtine ceea ce vor si ca exprimarea sentimentelor nseamnaslabiciune.

Exista numeroase efecte principale la copiii martori ai violentei domestice si unele efectesubtile. Cele mai notabile efecte sunt cresterea agitatiei si comportament agresiv, depresia


17/20

si anxietatea. Astfel n primul caz copiii care au fost martori ai violentei n familie deseoridevin agresivi cu colegii, prietenii, si profesorii. Ei tind sa fie neobedienti, iritabili si usorde nfuriat. Copiii care distrug obiectele si au tendinta de a se implica n conflicte, potdezvolta o personalitate delicventa n adolescenta. Aceste comportamente sunt maipronuntate la baieti dar au fost identificate n numar semnificativ si la fete. n cel de al

doilea caz, problemele emotionele interioare cum ar fi anxietatea, depresia, stima de sinescazuta, nchiderea n sine si letargia, au fost identificate la copiii expusi la violentadomestica.

Copiii martori ai violentelor sunt influientati si din punct de vedere al nivelului dedezvoltare sociala si educationala. Acei copii care sunt sau au fost implicati n incidentefamiliale violente sunt preocupati de aceasta problema si nu se pot concentra asupracerintelor educationale. Dezvoltarea lor sociala poate fi afectata pentru ca ei sunt foartetristi, anxiosi sau prea preocupati ca sa se implice, sau tendinta lor de a folosi strategiiviolente n rezolvarea problemelor interpersonale i fac nepopulari si se simt respinsi.

n mod frecvent sunt si multe simptome ascunse la copiii expusi violentei n familie, cum

ar fi atitudinile improprii fata de folosirea violentei n rezolvarea conflictelor; atitudiniimproprii fata de folosirea violentelor mpotriva femeii; acceptarea violentei n relatiileintime; hipersenzitivitate fata de problemele din mediul familial; sentimentul ca suntvinovati pentru violente.

Trebuie accentuat faptul ca, chiar daca nu exista dubiu ca copiii martori si/sau victime aleviolentei domestice sunt afectati n plan comportamental, cognitiv si emotional,cercetarile nu sunt foarte concuzive n ceea ce priveste efectele definitive la nivelulsexului, vrstei sau stadiului de dezvoltare. Inconsistentele sugereaza ca sunt multi factoricare trebuie luati n considerare: durata si frecventa violentelor, rolul copilului n familie,numarul separarilor si mutarilor, dezavantajele sociale si economice.

Prin S.p.nr.894 /l noiembrie 2006, Judecatoria Caracal, a dispus condamnareainculpatului O.E. la pedeapsa de 5 ani nchisoare pentru savrsirea infractiunii de violprev.si ped.de a.rt.l97 alin.l.C.p., aplicarea pedepsei complementare a interziceriidrepturilor prev. de art.64 lit.a.,b conform disp.art.64 si 65(2) C.p;prin aceeasi sentintainculp.a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani nchisoare pentru savrsirea infractiunii deviolare de domiciliu in forma agravata prev.de a.rt.l92 alin.2.C.p., dispunndu-se ca nurma aplicarii concursului de infractiuni 34 lit.b -33 lit.a.C.p. acesta sa executepedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani nchisoare.

S-a dispus de asemenea scaderea din durata pedepsei nchisorii a timpului retinerii,precum si aplicarea art.35 alin.l.C.p. viznd executarea de catre inculpat a pedepseicomplementare stabilite alaturi de pedeapsa nchisorii aplicate.

Inculp.a fost achitat n temeiul art.ll pct.2.lit.a, raportat la art.l0 lit.d C.p.p. pentrusavrsirea infractiunii de lovire,prev. de art.l80, alin.2.C.p., infractiune ce facuse ,deasemenea obiectul judecatii conform art.3l7 C.p.p.

Aceeasi sentinta penala a statuat si cu privire la actiunea civila exercitata de catre p.vat.


18/20

D.F.,n cadrul procesului penal , precum si asupra constituirii de parte civila a SpitaluluiMun.Caracal.

Inculpatul a fost obligat la chelt. judiciare in favoarea statului.

In pronuntarea acestei hotarri,prima instanta instanta de fond a retinut urmatoarele:

In noaptea de 27/28.dec.2005, inculp.a patruns fara drept in domiciliul partii vatamateD.F., femeie n vrsta si prin constrngere a avut act sexual cu aceasta, exercitnd asuprasa violente , si cauzndu-i leziuni p.vat. la nivelul fetei,cu consecinta expulziei l incisiv,multiple echimoze pe mini,genunchi,gambe;mai mult dect att actele de agresiune , deo deosebita violenta , au fost exercitate de catre inculpat si n zona genitala a partiivatamate, actul medico legal fiind elocvent n acest sens.

In urma reevaluarii ntregului material probator strns n cursul urmaririi penale, dar si aadministrarii probelor n conditii de publicitate, nemijlocire, contradictorialitate sioralitate - pe parcursul cercetarii judecatoresti, instanta de judecata a constatat , faravreun dubiu, existenta unor probe certe de vinovatie ,procednd astfel la aplicareapedepsei , n conditiile n care inculpatul raspundea penal.

Problema pe care o asemenea speta a ridicat-o n planul aplicarii dreptului material dar sia dispozitiilor procesual penale incidente in materie-a fost aceea ce viza , pe de o parte,schimbarea ncadrarii juridice din infractiunea de viol n forma consumata astfel cum sedispusese trimiterea n judecata de catre procuror - in aceea de tentativa la infractiunea deviol, astfel cum sustinea aparatorul inculpatului, motivnd ca inculpatul ar fi executatdoar acte pregatitoare si ar fi pus n executarea infractiunea, fara nsa a reusi sa ntretinaact sexual cu partea vatamata.

Pe de alta parte, un alt aspect ce merita a fi supus atentiei, este acela ca ncadrarea

juridica retinuta prin actul de inculpare, ncadrare juridica ce includea si infractiuneaprevazuta de art.l80 alin.2.C.p. nu a fost nsusita de catre instanta de judecata.

Astfel, Judecatoria Caracal , n motivarea solutiei sale, a precizat ca nu se impuneaschimbarea ncadrarii juridice din infractiunea de vio, n forma consumata n aceea detentativa la infractiunea de viol, iar din aceasta perspectiva a apreciat corecta ncadrarearetinuta prin rechizitoriu, n sprijinul solutiei invocnd decizia nr.III din 23.mai 2005, aInstantei supreme, care solutionnd recursul in interesul legii promovat de Procurorulgeneral al Parchetului de pe lnga I.C.C.J.,- a statuat ca n acceptiunea prevederilorart.l97 alin.l.C.p., se ntelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale, prinfolosirea sexului, sau actionnd asupra sexului, evident prin constrngere ori profitnd de

imposibilitatea victimei de a se apara,ori de asi exprima vointa.Completul de judecata investit cu solutionarea acestei cauze, a considerat ca infractiuneade viol s-a consumat , inculpatul exercitnd acte materiale n scopul obtinerii uneisatisfactii sexuale, si a invocat ca pentru existenta violului nu are nici o relevanta juridicadaca persoana de sex masculin a ejaculat, legea cernd doar ndeplinirea conditiei privindsavrsirea de acte materiale , de catre inculpat n vederea satisfacerii nevoilor salesexuale, desigur prin folosirea fortei.


19/20

Pentru temeiurile expuse, a fost mentinuta ncadrarea juridica referitoare la infractiuneade viol in forma consumata.

Referindu-ne la cea de a doua problema de drept pe care speta a generat-o, aceea a uneicorecte ncadrari juridice, n spiritul art.3l7 C.p.p., instanta de judecata a stabilit ca desiobiectul judecatii , astfel cum rezultase el conturat n urma finalizarii urmaririipenale,prin trimiterea in judecata a inculp.,nu putea fi nsusit in integralitate in sensul ca,infractiunea prev.de art.l80 alin.2., nu putea fi retinuta ca infractiune autonoma in sarcinainculpatului.

In atare conditii, reprezentantul Ministerului Public, a cerut instantei sa constate incidentaart.334 C.p.p.,si retinnd conexitatea infractiunii de lovire, cu cea de viol, sa procedeze laschimbarea ncadrarii juridice a acestor doua infractiuni, ntr-o singura infractiune,respectiv aceea de viol.

S-a aratat de catre procuror, la momentul punerii concluziilor, ca actele de violentaexercitate de inculpat asupra partii vatamate se nscriu n cele viznd,constrngerea

fizica, astfel cum este ea reglementata n continutul constitutiv al faptei incriminate deart.l97 C.p., n fapt, inculpatul lovind pe p.vat., n scopul de a ntretine act sexual cuaceasta,astfel nct infractiunea de lovire nu se poate bucura de autonomie.

Din perspectiva situatiei de fapt retinute, instanta de judecata a mpartasit punctul devedere al procurorului, constatnd ca materialul probator al cauzei,a evidentiat n modneechivoc, ca inculpatul a exercitat agresiuni fizice si psihice lovind-o si amenintnd-o pepartea vatamata n scopul de a ntretine act sexual cu aceasta,violentele exercitateneexcednd elementului material al laturii obiective al infractiunii de viol.

Din punctul de vede, nsa, al institutiei procesuale incidente, n constatarea unei astfel desituatii, instanta a concluzionat ca nu schimbarea ncadrarii juridice se impune prin

gruparea a celor doua infractiuni si retinerea n final doar a uneia ci concluzia cainfractiunea de lovire nu ntruneste elementele constitutive , n sensul existentei laturiisale obiective, atta vreme ct elementul material era inclus, absorbit de latura obiectiva ainfractiunii de viol.

Acestea au fost considerentele pentru care instanta de judecata nu a dat curs cererii deschimbarea ncadrarii juridice formulata de procuror,ci a procedat la achitareainculpatului pentru savrsirea infractiunii de lovire, n temeiul art.ll pct.2 lit.a raportat laart.l0 lit.d.C.p.p.

Desigur, n mod evident se putea pune problema inexistentei elementelor constitutive ale

infractiunii de lovire ca infractiune autonoma, si n ceea ce priveste latura subiectiva aacesteia , atta timp ct violentele fusesera exercitate de catre inculpat n scopulntretinerii actului sexual.

mpotriva acestei sentinte penale,inculpatul O.E. a exercitat calea de atac a apelului, nsaTribunalul Olt, Sectia penala a respins ca nefondat apelul, constatnd ca solutia primeiinstante este legala si temeinica si nsusindu-si astfel situatia de fapt stabilita precum sincadrarea juridica retinuta.


20/20

Si mpotriva deciziei penale nr.l6/24.ian.2007 a Tribunalului Olt,inculpatul a formulatrecurs, Curtea de Apel Craiova - Sectia penala pronuntnd decizia penalanr.727/l3.sept.2007, prin care a fost respins recursul.

Curtea,a retinut ca instanta de fond a avut n vedere practica judiciara n materie, iarsolutionarea cauzei a fost facuta n conditii de legalitate si temeinicie, prin constatareaunei situatii de fapt corespunzatoare materialului probator administrat, dar si printr-ojusta individualizare judiciara a pedepsei.

licenta1viol

Documents

Transcript of licenta1viol