Licenta Violenta Domestica Icobescu Andrada Bianca Nicoleta Fin

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE DREPT

DREPT PENAL.PARTEA SPECIALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf.univ.dr. CONSTANTIN DUVAC

ABSOLVENT:

ICOBESCU V.ANDRADA-BIANCA NICOLETA

BUCUREȘTI

-2015-

1

INFRACȚIUNEA DE VIOLENȚA ÎN FAMILIE

- PLAN-

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE

INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE

FAMILIE

Sectiunea I – Elementele definitorii ale infractiunii de violenta in familie

§1 NOTIUNE

§2 NATURA JURIDICA A INFRACȚIUNII DE VIOLENȚA ÎN

FAMILIE

CAPITOLUL II. ANALIZA INFRACȚIUNII DE VIOLENȚE ÎN

FAMILIE

§1. Concept și caracterizare

§2. Elemente preexistente

§2.1. Obiectul juridic special

§2.2. Obiectul material

§2.3. Subiecţii infracţiunii:

§2.3.1. Subiectul activ

§2.3.2.Subiectul pasiv

§3. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii

§4. Structura sau conţinutul juridic al infracţiunii

§4.1. Situaţia premisă

§ 4.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii:

§4.2.1. Latura obiectivă

2

A. Elementul material

B. Cerinţe esenţiale

C. Urmarea imediată

D. Legătura de cauzalitate

E. Momentul Epuizării

§ 4.2.2. Latura subiectivă

A. Elementul subiectiv

B. Cerinţe esenţiale.

§5.Forme. Modalităţi. Sancţiuni

§5.1. Formele infracţiunii

A. Actele pregătitoare

B. Tentativa

C. Consumarea

D. Epuizarea.

§ 5.2. Modalităţile infracţiunii:

§ 5.2.1. Sancţiuni

CAPITOLUL III. EXPLICAȚII COMPLEMENTARE

§1. Aspecte procesuale

§2. Legătura cu alte infracțiuni - asemănări și deosebiri

CAPITOLUL IV. PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII

TRANZITORII

§1. Precedente legislative

§2. Situații tranzitorii

CAPITOLUL V. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT

3

§ 1. Violența domestică în Combodia

§ 2. Violența domestică în Vietnam

§ 3. Violența domestică în Ucraina

§ 4. Violența domestică în Franța

§ 5. Violența domestică în China (Republica Populară Chineză)

§ 6. Violența domestică în Anglia și Țara Galilor

§ 7. Violența domestică în Germania

§ 8. Violența domestică în Indonezia

§ 9. Violența domestică în Japonia

§ 10. Violența domestică în Laos

§ 11. Violența domestică în Polonia

§12. Violența domestică în Rwanda

§ 13. Violența domestică în Rusia

§ 14. Violența domestică în Republica Cehă

CAPITOLUL VI. STATISTICĂ ȘI STUDIU DE CAZ

CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE

FERENDA

CAPITOLUL VIII. BIBLIOGRAFIE

4

INFRACȚIUNEA DE VIOLENȚA ÎN FAMILIE

-CUPRINS-

ABREVIERI

INTRODUCERE……………………………………..…….……..pag.8

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE

INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE

FAMILIE …………………………………………….…….……..pag.11


§1 NOTIUNE ………………………………………………..……..pag.11

§2 NATURA JURIDICA A INFRACȚIUNII DE VIOLENȚA ÎN

FAMILIE…………………………………………………….……..pag.12

CAPITOLUL II. ANALIZA INFRACȚIUNII DE VIOLENȚE ÎN

FAMILIE…………………………………………………….……..pag.16

§1. Concept și caracterizare ………………………………..………..pag.16

§2. Elemente preexistente ……………………………...…….….…..pag.17

§2.1. Obiectul juridic special …………………………..…..………..pag.17

§2.2. Obiectul material ……………………………….……………..pag.17

§2.3. Subiecţii infracţiunii: ……………………………..…….……..pag.17

§2.3.1. Subiectul activ ………………………………….……….…..pag.17

§2.3.2.Subiectul pasiv …………………………….…………….…..pag.19

§3. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii …………………….……..pag.19

§4. Structura sau conţinutul juridic al infracţiunii…………………...pag.19

§4.1. Situaţia premisă …………………………………………...…..pag.19

5

§ 4.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii: …………….…………..pag.20

§4.2.1. Latura obiectivă……………………………………………..pag.20

A. Elementul material ………………………………….…….……..pag.21

B. Cerinţe esenţiale …………………………………….……….…..pag.23

C. Urmarea imediată ………………………………………………..pag.24

D. Legătura de cauzalitate …………………………………………..pag.24

E. Momentul Epuizării…………………………………………..…..pag.24

§ 4.2.2. Latura subiectivă……………………………………..……..pag.24

A. Elementul subiectiv ………………………………………….…..pag.24

B. Cerinţe esenţiale. ………………………………………….……..pag.25

§5.Forme. Modalităţi. Sancţiuni ……………………………..……..pag.25

§5.1. Formele infracţiunii …………………………………………..pag.25

A. Actele pregătitoare …………………………..…………………..pag.25

B. Tentativa ………………………………………………...…..…..pag.25

C. Consumarea ……………………………………………………..pag.26

D. Epuizarea. …………………………………………………...…..pag.26

§ 5.2. Modalităţile infracţiunii: ………………………………...…..pag.27

§ 5.2.1. Sancţiuni …………………………………………..…..…..pag.28

CAPITOLUL III. EXPLICAȚII COMPLEMENTARE…….....pag.29

§1. Aspecte procesuale ………………………………..…………...pag.29

§2. Legătura cu alte infracțiuni - asemănări și deosebiri…………..pag.30

CAPITOLUL IV. PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII

TRANZITORII …………………………………………………..pag.38

§1. Precedente legislative ………………………..................……..pag.38

§2. Situații tranzitorii ……………………………………………..pag.42

6

CAPITOLUL V. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT…..pag.44

§ 1. Violența domestică în Combodia……………………..……..pag.45

§ 2. Violența domestică în Vietnam……………………….……..pag.48

§ 3. Violența domestică în Ucraina………………………..……..pag.49

§ 4. Violența domestică în Franța………………………….……..pag.51

§ 5. Violența domestică în China (Republica Populară Chineză)

…………………………………………………………..………..pag.54

§ 6. Violența domestică în Anglia și Țara Galilor…………....…..pag.56

§ 7. Violența domestică în Germania……………………..….…..pag.58

§ 8. Violența domestică în Indonezia…………………..….……..pag.60

§ 9. Violența domestică în Japonia……………….…………..…..pag.61

§ 10. Violența domestică în Laos…………………………..……..pag.60

§ 11. Violența domestică în Polonia……………………….....…..pag.63

§12. Violența domestică în Rwanda……………………...…..…..pag.65

§ 13. Violența domestică în Rusia……………..………..………..pag.67

§ 14. Violența domestică în Republica Cehă……....................…..pag.68

CAPITOLUL VI. STATISTICĂ ȘI STUDIU DE CAZ……....pag.71

CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE

FERENDA……………………………………………….……....pag.74

CAPITOLUL VIII. BIBLIOGRAFIE ……………………..…..pag.77

7

INTRODUCERE

"...respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educaţia

globală şi din demnitatea omului, iar toate aspectele violenţei fizice sau

mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale."

- (Parlamentul European, Rezoluţie, 11 iunie 1986)

“Nasciturus pro iam nato habetur, quotiens de commodis eius agitur.”

Această expresie latină dezvăluie că viața începe încă din momentul

concepției.

Viața reprezintă o valoare fundamentală și supremă în cadrul căreia

individul se naște, trăiește legând relații de conviețuire socială, având

drepturi și obligații ,cunoscând aspecte vitale pentru a putea conviețui cu

ceilalți indivizi.

Viața se stinge în momentul decesului persoanei.

Un factor important în viață persoanei îl reprezintă familia. Familia

reprezintă un nucleu fundamental al societății umane, întemeiată prin

instituția căsătoriei alături de copiii acestora ce poartă numele de

descendenți, legați prin raporturi de ordin biologic și psihic1.

Totodată familia nu este doar un grup relațional format din membrii

familiei (soț, soție, copii), ea reprezintă temeiul structurii unei societăți,

1 Prof.Ioan Mureșan, Universitatea din Târgu-Mureș, Facultatea de Economie, Drept și Științe Administrative, pag.3

8

aceasta fiind o relație bazată pe dragoste, ajutor reciproc si dezinteresat,

sprijin și securitate.

În cadrul familiei se dezvoltă prima relație de conviețuire socială și

atunci apar și primele raporturi de ordin social.

Legea penală apăra indivizii împotriva atingerii aduse unor valori

importante că viața, sănătatea, integritatea corporală, patrimonială, precum și

familia.

Familia reprezintă un factor esențial pentru formarea și buna

dezvoltare a personalității umane.

Necesitatea de a apăra ordinea și liniștea publică, ordinea socială a

condus la protecția familiei individului. Actele de violentă săvârșite

împotriva unui membru de familie, sunt sancționate de către legea penală

deoarece acestea pot leza pe lângă valorile sociale fundamentale și

raporturile existențe în cadrul acesteia cauzând destrămarea familiei.

Violentă în familie conform Legii nr 217/2003 art.3 alin, (1)

”reprezintă orice acțiune fizică sau verbală săvârșită cu intenție de către un

membru de familie împotrivă altui membru al aceleiași familii care provoacă

o suferința fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.”

Potrivit Legii nr. 217/2003 art. 3 alin (2) ”constituie de asemenea

violentă în familie împiedicarea femeii de a-și exercită drepturile și

libertățile fundamentatele.”

Importanță infracțiunii reiese din sensibilitatea cu care aceasta este

tratată. În cadrul familiei ne naștem, conviețuim și ne simțim protejați.

Legiuitorul a reglementat în Codul penal această infracțiune deoarece este

una dintre cele mai importante valori care odată atinsă va conduce la o

succesiune de atingeri a altor valori sociale importante.

9

Lucrarea de licență cuprinde o cercetare privind infracțiunea de

violență în familie prevăzută în Capitolul III, infracțiuni săvârșite asupra

unui membru de familie pentru o prezentare a dispozițiilor legale

referitoare la această infracțiune.

Analiza infracțiunii s-a efectuat cu ajutorul opiniilor specialiștilor în

literatură de specialitate cu ajutorul revistelor consacrate din domeniul

dreputului penal și cu ajutorul jurisprudenței și are ca scop lămurirea

aspectelor referitoare la această infracțiune.

În opinia mea, prin analiza efectuată asupra acestei infracțiuni

încriminate de Codul penal și prin redactarea acestei lucrări am reușit să

surprind importanța incriminării acestei infracțiuni.

10

CAPITOLUL I.

ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNILOR

SĂVÂRȘITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE FAMILIE


§1 NOTIUNE

Familia reprezintă elementul de bază al societății umane. Familia

privită că fenomen sociologic reprezintă uniunea liberă care se stabilește

între părinți și copii, soți și soții, o legătură specială bazată pe considerente

legale, mai precis de filiație.

Chiar și în ipoteza în care două persoane de sex opus trăiesc în

concubinaj2 și au împreună descendenți apar o serie de raporturi juridice care

ar putea afecta această relație, în cazul săvârșirii infracțiunii de violență în

familie. Societatea este obligată să asigure familiei protecție, condiții de

perpetuare și dezvoltare care să-i permită să-și realizeze funcțiile necesare

pentru o evoluție proprice.

Familia a fost considerată în drept o entitate de sine stătătoare,

punându-se întrebarea dacă această este sau nu subiect de drept.3

2 Concubinaj - Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; căsătorie nelegitimă. – Din fr. concubinage.3 Alexandru Boroi,”Infractiuni contra unor relatii de convietuire sociala”,Editura All,Anul 1992, pag13

11

Datorită complexității acestei valori, nedeterminându-se dacă familia

este sau nu subiect de drept, pentru apărarea acestei valori vor acționa

individual acei membrii de familie indicați de lege.4

Legiuitorul a optat pentru crearea unei infracțiuni de sine stătătoare în

Noul cod penal care reprezintă o formă agravată a infracțiunilor de omor5,

omor calificat6, loviri sau alte violențe7, vătămare corporală8, loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte9 10.

Faptele prezente în acest capitol (uciderea ori vătămarea noului

născutului de către mamă și violența în familie), infracțiuni de sine stătătoare

încadrate distinct au rolul de a proteja familia în cazul în care se aduc

atingeri privitoare la viață, sănătatea, integritatea corporală, persoana,

membrului de familie.

§2 NATURA JURIDICĂ A INFRACȚIUNII SĂVĂRȘITE ASUPRA

UNUI MEMBRU DE FAMILIE

Izvoarele sau mai bine zis sediul matariei a infracțiunii săvârșite

asupra unui membru de familie se regăsesc în actualul cod penal mai exact

în Legea 286/2009 coroborată cu Legea nr.187/201211 în art. 199 precum și

4 Unii autori considera ca doar persoanele fizice si persoanele juridice pot fi subiecti de drept iar familia nu poate fi subiect de drept ci numai indivizii din cadrul familiei.5Art. 188 N.C.P.6 Art. 189 N.C.P. 7 Art. 193 N.C.P.8 Art. 194 N.C.P.9 Art. 195 N.C.P.10 Mihail Udroiu, Drept penal.Parte speciala, Noul Cod penal, Ed.C.H.Beck Bucuresti, 2014, pag.6911 Legea nr.187/2012 pentru punerea in aplicare a legii nr.286/2009 privind Codul penal a fost publicata in M.Of. avand numarul 757 din data de 12.11.2012

12

în Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie,

republicată în anul 2014.

Noul cod penal prevede infracțiunea de violență în familie în art.199

capitolul III, numit “Infracțiuni săvârșite asupra unui membru de

familie”.

Acest capitol dedicat infracțiunilor săvârșite asupra unui membru de

familie cuprinde în sfera materiei următoarele infracțiuni: art. 199 NCP –

Violența în familie, precum și art. 200 NCP - Uciderea ori vătămarea

nou-născutului săvârșită de către mama.

Codul penal definește membrul de familie, conform art. 177 NCP, ca

fiind:

a) ”Ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum

și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii;

b) Soțul;

c) Persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau

dintre parinți și copii, în cazul în care conviețuiesc.

(2) Dispozițiile din legea penală privitoare la membru de familie, în

limitele prevăzute în alin. (1) lit. a), se aplică, în caz de adopție, și persoanei

adoptate ori descendenților acesteia în raport cu rudele firești.”

Noul Cod Penal extinde sfera protecției victimelor violenței în familie

precum și a numărul infracțiunilor ce intră în conținutul violenței în familie

(omor, omor calificat, lovituri și alte violențe, vătămarea corporală și

loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte)12. 12 Mihail Udroiu, Drept penal.Parte speciala.Noul Cod penal , Ed.C.H .Beck ,Bucuresti, Anul 2014, pag.69

13

Aspectele comune ale infracțiunilor prezente în acest capitol le

reprezintă calitatea de membru de familie, elementul material al conținutului

constitutiv al infracțiunii, elementul subiectiv, urmarea imediată și legătură

de cauzalitate. Ambele infracțiuni se pot realiza atât prin modalități

omisive13 cât și prin modalități comisive14.

Obiectul juridic special al infracțiunilor îl reprezintă relațiile sociale în

legătură cu ocrotirea membrului de familie, implicit relațiile sociale

referitoare la apărarea valorilor sociale care privesc viață, integritatea

corporală precum și sănătatea individului.

Subiecții pasivi și activi ai infracțiunilor sunt subiecți circumstanțiati , ei

având calitatea de membru de familie.

Subiecții pasivi ai infracțiunilor prezente în acest capitol pot fi numai

membrii de familie în viață asupra careia s-a exercitat violența (în cazul

infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului, subiectul pasiv este

reprezentat de un nou-născut).

Infracțiunile săvârșite asupra unui membru de familie pot îmbrăca forma

actelor preparatorii și a tentativei.

Nu prezintă relevanță gradul de rudenie în momentul săvârșirii

infracțiunii deoarece potrivit art. 177 sunt incluși în categoria membrilor de

familie și descendenții și ascendenții, frații, surorile și copii acestora precum

și persoanele devenite membre de familie prin adopție, potrivit legii.

În linie ascendentă sau descendentă nu există limită, până la care se poate

întinde gradul de rudenie. În linie colaterală, rudenia apropriată se întinde

doar până la gradul al patrulea15. 13 Modalitate omisivă - constă în neîndeplinirea acțiunii ori inacțiunii, de către făptuitor, a ceea ce era obligat să facă.14 Modalitate comisivă - se caracterizează prin aceea că făptuitorul încalcă o prohibiţie impusă de lege. 15 Constantin Duvac, Tratat de drept penal, Editura C.H.Beck 2009, Bucuresti, pag. 59

14

Infracțiunile prezente în acest capitol prezintă o deosebită importanță în

plan juridic, sociologic și moral, legiuitorul acordând un tratament

sancționator special prin încadrarea juridică specială, de sine stătătoare.

Legiuitorul a surprins prin incriminarea nou făcută toate modalitățile

prin care se poate aduce atingere sănătății, vieții, integrității corporale,

relației sociale și a persoanei membrului de familie.

CAPITOLUL II.

ANALIZA INFRACȚIUNII DE VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE

15

§1. Concept și caracterizare

Constituie violență în familie conform art. 199 alin. (1) Noul Cod

Penal: “Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 și art. 193-195 sunt

săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei

prevăzute de lege se majorează cu o pătrime, respectiv art. 199 alin. (2)

Noul Cod Penal: ”În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196

săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în

mișcare și din oficiu. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală. “

Astfel infracțiunile de lovituri și alte violențe, vătămarea corporală,

loviturile cauzatoare de moarte, omor, omor calificat săvârșite asupra unui

membru de familie constituie violențe în familie.

Legiuitorul a incriminat aceste fapte care aduc atingere integrității

corporale sau sănătății membrilor de familie și prejudiciează relațiile sociale

dintre membrii de familie printr-o încadrare nouă, distinctă, de sine

stătătoare în vederea aplicării unui tratament sancționator special. Astfel că

prin săvârșirea infracțiunii de violență asupra unui membru de familie se

atrage o agravare a infracțiunilor precizate în normă juridică.

§ 2. Elemente preexistente

16

Ca element preexistent esential pentru săvârșirea infracțiunii de

violentă în familie necesită existența familiei ca și entitate socială de sine

stătătoare, și legătura socială pe care aceasta o produce.

§ 2.1. Obiectul juridic special

Obiectul juridic special, principal îl reprezintă viață persoanei

împreună cu relațiile sociale, în legătură cu dreptul la viață al membrului de

familie, urmat de integritatea fizică, sănătatea membrului de familie.

Relațiile sociale privind bună convituire în cadrul familiei reprezintă

un obiect juridic adiacent, secundar.

§ 2.2. Obiectul material

Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei vătămate care

deține calitatea de membru al familiei.

§ 2.3. Subiecții infracțiunii

§ 2.3.1. Subiectul activ

Subiectul activ nemijlocit , calificat este o persoană care are calitatea

de membru al familiei, conform art. 177 Noul Cod Penal. Este neceasară

cunoașterea calității de membru al familiei de către făptuitor în momentul

săvârșirii infracțiunii.

17

Pentru a se putea reține infracțiunea de violențe în familie în cazul în

care victima infracțiunii este soțul făptuitorului este necesar să existe o

căsătorie valabil încheiată la momentul săvârșirii faptei16.

În cazul soților aflați în divorț se va reține omorul calificat atâta timp

cât fapta a fost comisă înainte de rămânearea definitivă a hotărârii de divorț

sau înainte de emiterea certificatului de divorț de către ofițerul de stare civilă

sau de notarul public17.

Participația penală este posibilă în toate foarmele sale: coautorat,

instigare, complicitate.

Pentru a avea calitatea de coautor18, instigator19 sau complice20 la

infracțiunea de violențe în familie este necesar ca în momentul săvârșirii

infracțiunii, persoana să aibă calitatea de membru de familie. Astfel că se va

reține infracțiunea prevăzută de art. 199, doar în momentul în care persoană

are calitatea de membru de familie.Per a contrario, aceștia vor răspunde

pentru complicitate sau instigare la una din următoarele infracțiuni: omor,

omor calificat, loviri sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte, iar autorul va răspunde pentru infracțiunea

de violentă în familie. La fel și pentru autor care nu are calitatea de membru

al familiei dacă complicele sau instigatorul are calitatea de membru de

familie.

16 Mihail Udroiu, Drept penal.Parte speciala.Noul Cod penal , Ed.C.H .Beck ,Bucuresti, Anul 2014, pg.6917 Ibidem18 Coautor – Persoană care a comis o infracțiune împreună cu altă persoană sau mai multe, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea.19 Instigator – Persoană care instigă o altă persoană sau un grup de persoane, la săvârșirea unei infracțiuni.20 Complice - Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei infracțiuni.

18

§ 2.3.2. Subiectul pasiv

Subiectul pasiv este persoană care are calitatea de membru de

familie. Prin membru de familie, conform N.C.P. art. 177 se intelege:

a) ”Ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora,

precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii;

b) Soțul;

c) Persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți

sau dintre parinți și copii, în cazul în care conviețuiesc.

(2) Dispozițiile din legea penalăprivitoare la membru de familie, în�

limitele prevăzute în alin. (1) lit. a) se aplică, în caz de adopție, și persoanei

adoptate ori descendenților acesteia în raport cu rudele firești.”

§ 3. Locul și timpul săvârșirii infracțiunii

Din conținutul normei încriminatoare21 nu reies condiții care să

stabilească o încadrare în spațiu sau în timp a acțiunii sau inacțiunii care

aduce atingere membrului de familie, ci doar calitatea de membru de familie,

condiție esențială pentru a se putea imputa făptuitorului săvârșirea

infracțiunii de violențe în familie.

§ 4. Structura sau conținutul juridic al infracțiunii

§ 4.1. Situația premisă

Situația premisă o va constitui existența unei familii anterior comiterii

infracțiunii de violență în familie.

21 Normă incriminatoare -

19

§ 4.2. Conținutul constitutiv al infracțiunii:

§ 4.2.1. Latură obiectivă:

Latura obiectivă este similară infractiulor de: omor, omor calificat,

loviri sau alte violențe, vătămare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de

moarte.

Cu următoarele delimitări:

a) Se va reține săvârșirea infracțiunii de violențe în familie, iar nu

infracțiunea de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de

către mamă, în cazul în care mamă își ucide/vătămă copilul nou-

născut, imediat după naștere, iar din raportul de expertiză medico-

legală psihiatrică nu se dovedește existența unei tulburări psihice,

discernământul critic fiind păstrat în acel moment22.

b) În cazul infracțiunii deviate, săvârșite în modalitatea aberratio

ictuis23 sau error in personam24, care a avut că urmare moartea sau

vătămarea corporală a unui membru de familie, nu se va reține

comiterea infracțiunii de violență în familie, ci infracțiunile de

omor (art.188 Npc), omor calificat (art.189), loviri sau alte

violențe(art.193), vătămare corporală(art.194), loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte( art 195) conform N.C.P.

A. Elementul material 22 Mihail Udroiu, Drept penal.Parte speciala.Noul Cod penal , Ed.C.H .Beck ,Bucuresti, Anul 2014, pg.7123 Aberratio ictus - (expresie latină „devierea actului") expresie folosită pentru a denumi una dintre cauzele care generează infracţiunea deviată.24 Error in personam -

20

Uciderea reprezintă suprimarea vieții unei persoane, acțiunile putând

fi directe sau indirecte atunci când autorul folosește o forță animată sau

neanimată. Acțiunile pot fi de natură chimică fizică, biologică, psihica25.

Lovirea presupune un act de agresiune care constă în acțiunea

mecanică a unei energii cinetice exterioare, de compresiune sau izbire bruscă

și violentă a unei suprafețe de contact a corpului victimei sau de un corp

contodent.26

Acte de violență sunt echivalente manifestărilor violente, care produc

schimbări în materialitatea corpului, inacțiuni care pot consta în

neavertizarea victimei asupra existenței unui pericol ce o poate expune unor

suferințe sau vătămări.

Vătămarea corporală (conform art. 194 N.C.P.) presupune săvârșirea

faptei care pricinuiește integrității corporale sau sănătății o vătămare și care

”a cauzat vreuna dintre următoarele consecințe:

a) O infirmitate;

b) leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au

necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri

medicale;

c) un prejudiciu estetic grav și permanent;

d) avortul;

e) punerea în primejdie a vieții persoanei, se pedepsește cu închisoarea

de la 2 la 7 ani.

25 Gheorghe –Iulian Ionita Drept penal, Parte speciala Ed.Universul Juridic Ed, A -2 A Revazuta si adaugita., Bucuresti, 2012, pag.8726 Gheorghe –Iulian Ionita Drept penal, Parte speciala Ed.Universul Juridic Ed, A -2 A Revazuta si adaugita, Bucuresti, 2012, pag.87

21

(2) Când fapta a fost săvârșită în scopul producerii uneia dintre

consecințele prevăzute în alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. c), pedeapsa este

închisoarea de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (2) se pedepsește.”

Pierderea unui simț presupune dispariția capacității organismului de a

recepționa și prelucra o anumită categorie de stimuli externi sau interni.

Infirmitatea fizică sau psihică este o stare de anormalitate

fizică/psihică și care presupune o dificienta de ordin morfo-funcțional ce se

manifestă prin slăbirea, îngreunarea sau alterarea ireversibilă a funcțiilor

organismului27.

Omorul, conform N.C.P. este infractiunea ce constă în suprimarea cu

intenție a vieții unei persoane.Uciderea persoanei se poate realiza printr-o

acțiune violentă sau neviolentă cât și printr-o inacțiune.

Omorul calificat, conform art 189 N.C.P. constă în ”omorul săvârșit în

vreuna din următoarele împrejurări:

a) cu premeditare ;

b) din interes material;

c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea

la răspundere penală sau executarea unei pedepse;

d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni;

e) de către o persoană care a mai comis anterior o infractiune de

omor sau o tentativă la infracțiunea de omor;

f) asupra a două sau mai multe persoane;

g) asupra unei femei gravide;27 Gheorghe –Iulian Ionita Drept penal, Parte speciala Ed.Universul Juridic Ed, A -2 A Revazuta si adaugita, Bucuresti, 2012, pag. 93

22

h) prin cruzimi;

Prin omorul cu premeditare se înțelege o acțiune plănuită și gândită

anterior comiterii faptei pe baza unei deliberări anterioare comiterii faptei.

Astfel omorul cu premeditare presupune luarea hotărârii de a comite

omorul și efectuarea unor acte de pregătire materială și morală urmând

exteriorizarea hotărârii luate precedent în vederea săvârșirii infracțiunii.

Omorul din interes material reprezintă fapta de ucidere a unei

persoane pentru dobândirea unui interes bănesc sau/și patrimonial.

Uciderea unei femei însărcinate reprezintă o faptă cu un grad ridicat

de pericol social.

Omorul calificat prin cruzimi reprezintă uciderea unei persoane

cauzând subiectului pasiv suferințe prelungite în timp.

Prin lovituri cauzatoare de moarte se întelege orice lovitură sau acte

de violență, precum și fapta aptă să producă efectele precizate în norma de

incriminare.

B. Cerinţe esenţiale

Nu sunt prevăzute în conținutul normei încriminatoare cerințe care să

privească actul de conduită interzis.

C. Urmărea imediată �

Legea penală impune că acțiunile sau inacțiunile exercitate asupra

membrului de familie să conducă la vătămarea, uciderea, lovirea membrului

23

de familie și să cauzeze vătămări sau suferințe fizice, cum ar, spre exemplu:

hematoame28, echimoze29, plăgi30.

D. Legătura de cauzalitate

Pentru existența infracțiunii de violențe în familie este necesar ca

acțiunile sau inacțiunile membrului de familie să conducă la vătămarea,

moartea membrului de familie.

§ 4.2.2. Latură subiectivă:

A. Elementul subiectiv

Vinovăția se manifestă atât sub forma intenției directe cât și indirecte,

dar și sub formă culpei.

B. Cerințe esențiale.

Nu sunt prevăzute în conținutul normei încriminatoare cerințe care să

privească actul de conduită interzis de lege.

28 Hematom - Tumoare care conține o aglomerare de sânge închistat, provocată de ruperea spontană sau traumatică a vaselor sangvine.29 Echimoză - Pată de culoare roșie-vineție, evoluând până la galben, apărută pe piele prin ieșirea sângelui la suprafață în urma unui traumatism.30 Plagă - Vătămare locală a unui țesut organic, provocată de o traumă; rană; leziune.

24

§ 5. Forme. Modalități. Sancțiuni

§ 5.1. Formele infracțiunii:

A. Actele pregătitoare

Actele pregătitoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Formele

infracțiunii sunt asemenea formelor infracțiunilor de omor (art.188 N.C.P.),

omor calificat (art 189 N.C.P.), lovituri și alte violente (art. 193 N.C.P.),

vătămare corporală (art. 194 N.C.P.), loviri sau vătămări cauzatoare de

moarte (art. 195 N.C.P. ).

Actele pregatitoare sunt posibile dar nu sunt incriminate la toate

infractiunile prevazute in norma de incriminare .

B. Tentativa

Tentativa asupra unui membru de familie este incriminată când are ca

obiect omorul.

Tentativa asupra unui membru de familie este incriminată, cand are ca

obiect omorul calificat.

Tentativa la infracțiunea de loviri și alte violențe este posibilă, dar nu

este incriminată.

Tentativa la infracțiunea de vătămare corporală este posibilă, dar nu

este incriminată, asemenea și în cazul loviturilor cauzatoare de moarte.

C. Consumarea

25

Consumarea infracțiunii are loc în momentul încetării ultimului act al

laturii obiective constând într-o comisiune sau omisiune.

În cazul omorului săvârșit asupra unui membru de familie,

consumarea are loc în momentul morții victimei.

În cazul infracțiunilor de lovituri și alte violențe, vătămare corporală

și omorului calificat, consumarea infracțiunii coincide cu realizarea

ultimului act al laturii și moartea sau vătămarea membrului de familie.

D. Epuizarea

Epuizarea infracțiunii are loc în momentul în care rezultatul acțiunii

sau inacțiunii, care constituie elementul material, nu produce alte efecte

ulterioare consumării actelor ce constituie elementul subiectiv al laturii

obiective.

E. Momentul epuizării

Momentul epuizării coincide cu momentele epuizării în cazul

infracțiunilor de omor, omor calificat, lovituri și alte violențe, vătămare

corporală, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Momentul epuizării poate să coincidă cu momentul consumării

actelor .

§ 5.2. Modalitățile infracțiunii:

Modalitățile săvârșirii infracțiunii de violență în familie pot fi aât

modalități simple, cât și modalități agravante.

26

Săvârșirea infracțiunii de violentă în familie poate fi săvârșită atât prin

modalități comisive, cât și prin modalități omisive.

Săvârșirea infracțiunii prin modalități comisive:

În vederea executării rezoluției infracționale, făptuitorul poate folosi

acte de natură mecanică, fizică, psihică și biologică31. Pentru fixarea

pedepsei și încadrarea juridical a faptei, organele competente vor ține cont

de aceste modalități.

Actele de natură mecanică pot constă în: sufocarea victimei,

strangularea victimei, înecarea sau lovirea acesteia. Arderea, electrocutarea

victimei ce deține calitatea de membru de familie reprezintă acte de natură

fizică.

Acte de natură chimică care pot cauza vătămarea sau uciderea

membrului de familie pot fi otrăvirea, infectarea, respectiv infestarea

victimei.

Actele de natură psihică care pot ucide sau vătăma membrul de

familie se pot constitui sub forma constrângerii, șocului, etc.

Elementul material al infracțiunii de violentă în familie se poate

realiza și printr-o inacțiune. Inacțiunile pot consta în abandonarea în locuri

necirculate, abandonarea nou-născutului în frig, abandonarea nou-născutului

după actul nașterii pe un câmp expus intemperiilor, animalelor, neacordarea

îngrijirilor necesare nou-născutului după actul nașterii( în cazul în care

membrul de familie are calitatea de nou-născut, iar mamă nu se află sub

influența unei stări tulburare psihică pricinuită de actul nașterii),

31 Gheorghe –Iulian Ionita Drept penal ,Parte speciala Ed.Universul Juridic Ed,A -2 A Revazuta si adaugita. ,Bucuresti , 2012 ,pg.87

27

neavertizarea victimei despre un eveniment, lucru, acțiune ce determină

vătămarea sau uciderea membrului de familie.

§ 5.2.1. Sancțiuni

Infracțiunile de omor (art. 188 N.C.P.), omor calificat (art.189

N.C.P.), loviri sau alte violențe (art. 193 N.C.P.), vătămare corporală (art.

194 N.C.P.), loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 195 N.C.P.)

săvârșite împotriva unui membru de familie au un tratament sacționator

agravat, maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru acestea

majorându-se cu o pătrime.

CAPITOLUL. III EXPLICAȚII COMPLEMENTARE

§1. Aspecte procesuale

28

În cazul săvârșirii infractiunii de loviri și alte violențe sau vătămare

corporală din culpă săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea

penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.

În această ipoteză legea permite împăcarea, ce constituie o cauză care

înlătură răspunderea penală, conform art. 199 alin. (2) N.C.P.

Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu în cazul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute în Noul Cod Penal, la articolele 188 și 189.

§ 2. Legătura cu alte infracțiuni; Asemănări și Deosebiri

Infracțiunea de violențe în familie prevazută în N.C.P. la art. 199

prezintă legături cu următoarele infracțiuni:

Omor;

Omor calificat;

Uciderea ori vătămarea nou-născutului de către mama;

Lovituri și alte violențe;

Vătămarea corporală;

Loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Asemănări și deosebiri

A. Asemănări și deosebiri între violența în familie și omorul, respectiv

omorul calificat

29

O primă asemănare între infracțiunea de violență în familie și

infracțiunile de omor și omor calificat o reprezintă modalitatea actului de

executare concretizat într- o acțiune sau inacțiune asupra unei persoane. Mai

exact, elementul material al laturii obiective al conținutului constitutiv al

infracțiunii este identic, concretizându-se într-o suprimare a vieții umane.

O a doua asemănare între infracțiunea de violență în familie și

infracțiunile de omor și omor calificat o reprezintă obiectul juridic.

Obiectul juridic reprezintă viața persoanei și relațiile sociale în

legătură cu dreptul la viață.

Obiectul material constând în corpul persoanei reprezintă și el o

asemanare.

Latura subiectivă este similară, atât la infracțiunea de violențe în

familie, cât și la infracțiunile de omor și omor calificat.

Formele infracțiunii sunt similare, atât la infracțiunea de violență în

familie, cât și la infracțiunile de omor, respectiv omor calificat.

Deosebirea importantă dintre aceste trei infracțiuni o constituie

calitatea de membru al familiei, fapt ce diferențiează, astfel subiecții

infracțiunilor care în cazul săvârșirii infracțiunii de violență în familie,

aceștia sunt calificați.

Tratamentul sancționator este și el un factor care diferențieaza aceste

infracțiuni.

B. Asemănări și deosebiri între violența în familie și uciderea ori

vătămarea nou-născutului săvârșită de către mama

30

Ambele infracțiuni fac parte din titlul I Infracțiuni contra persoanei,

capitolul III, care este rezervat special infracțiunlor săvârșite asupra unui

membru de familie.

O asemănare o reprezintă săvârșirea faptelor prevăzute în art. 193-195

N.C.P. asupra victimei infracțiunii.

O prima deosebire o reprezintă obiectul juridic special în cazul

infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșită de către

mama, care constă în viața copilului nou-născut și relațiile sociale în legătură

cu dreptul la viață, respectiv integritatea fizică și sănătatea copilului. În cazul

unei infracțiuni de violență în familie, obiectul juridic îl constituie aceleași

drepturi fundamentale protejate de legea penală, dar ale membrului de

familie.

Subiecții ambelor infracțiuni sunt calificați, fapt ce relevă o asemănare

a acestor infracțiuni.

În cazul infracțiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârșita

de către mama subiectul activ este calificat, infracțiunea putând fi săvârșită

numai de către mama copilului nou-născut. Subiectul infracțiunii de ucidere

ori vătămare a nou-născutului de către mama este și el calificat având

calitatea de nou-născut.

În cazul infracțiunii de violență în familie subiecții sunt calificați

având calitatea de membru de familie.

În cazul ambelor infracțiunii, elementul material se concretizează

printr-un act de executare asemănător.

Între aceste infracțiuni se găsesc similitudini și în privința formelor

infracțiunii în sensul că actele preparatorii sunt posibile și neîncriminate.

Consumarea infracțiunilor este și ea similară constând în momentul

morții sau vătămării corporale a subiectului pasiv calificat.

31

Privind legătura de cauzalitate în cazul acestor infracțiuni trebuie să

rezulte că acțiunea sau inacțiunea subiectelor active nemijlocite reprezintă

cauza morții.

O importantă deosebire dintre aceste infracțiuni o reprezintă

tratamentul sancționator prevăzut de legiuitor.

O condiție esențială ce se regăsește la infracțiunea de ucidere ori

vătămare a nou-născutului săvârșita de către mama și se nu regăsește la nici

o infracțiune prezentă în Noul Cod Penal, datorită acordării tratamentului

sancționator mai bland este suprimarea vieții nou-născutului într-o stare de

tulburare psihică pricinuită de naștere de către mama sa.

C. Asemănări și deosebiri între violența în familie și lovituri și alte

violențe

În cazul ambelor infracțiuni de violențe în familie, respectiv lovituri

sau alte violențe, acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor se pune în

mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar retragerea plângerii

prealabile înlătură răspunderea penală, doar în cazul în care, comiterea faptei

se resfrânge asupra unui membru de familie.

Obiectul juridic special reprezintă un punct comun ale celor două

infracțiuni concretizându-se în integritatea fizică sau sănătatea și relațiile

sociale în legatură cu aceasta.

În cazul ambelor infracțiuni obiectul material este reprezentat de

corpul persoanei în viață.

O deosebire între aceste infracțiuni o reprezintă subiecții necalificați

ai infracțiunii de lovituri și alte violențe.

32

În privința laturii obiective, elementul material de la infracțiunea de

violență în familie împrumută elementul material al infracțiunii de lovituri și

alte violențe concretizându-se prin lovirea sau exercitarea altor violențe,

fapte cauzatoare de suferințe fizice asupra corpului victimei.

Violența, în cazul ambelor infracțiuni, poate să constea, fie într-o

acțiune directă sau indirectă, fie într-o inacțiune.

Atât în cazul infracțiunii de violență în familie, cât și în cazul

infracțiunii de lovituri și alte violențe, urmarea imediată constă în suferința

fizică.

Este necesară existența unei legături de cauzalitate în cazul ambelor

infracțiuni.

Latura subiectivă este identică în cazul ambelor infracțiuni.

Formele infracțiunii și tentative sunt posibile însă neincriminate atât

în cazul infracțiunii de violență în familie, cât și în cazul infracțiunii de

lovituri și alte violențe.

Tratamentul sancționator este un punct ce deosebește aceste

infracțiuni, dată fiind sancțiunea mai gravă a săvârșirii infracțiunii de

violență în familie având ca obiect lovituri ori alte violențe asupra unui

membru de familie.

În ipoteza în care actele de violență sunt săvârșite asupra unei

persoane ce nu avea calitatea de membru de familie, dar ulterior devine

membru de familie, Noul Cod Penal va aplica legea penala mai favorabilă.32

Aceste infracțiuni sunt separate printr-o deosebire importantă și

anume calitatea subiecților activi și pasivi.

Specific violenței în familie, subiectul pasiv și subiectul activ sunt

membrii de familie.

32 Noul cod penal, parte speciala Mihail Udroiu ed. C.H.Beck BUCURESTI, 2014 pag. 42

33

D. Asemănări și deosebiri între violența în familie și vătămarea corporală

Infracțiunile de violență în familie și vătămarea corporală prezintă

similarități în cazul obiectului juridic special, obiectului material, laturii

obiective, laturii subiective, precum și a formelor infracțiunii.

Obiectul juridic special este reprezentat de integritatea fizică sau

sănătatea persoanei și relațiile sociale în legatură cu acestea.

Obiectul material, în cazul ambelor infracțiuni analizate, îl constituie

corpul persoanei în viață.

Elementul material al laturii obiective al conținutului constitutiv al

infracțiunii de violență în familie este identic cu cel al infracțiunii de

vătămare corporală.

Astfel, că elementul material poate să constea într-o acțiune directă

sau indirectă sau o inacțiune aptă să producă o vătămare a integrității fizice

sau a sănătății unei persoane.

Sub aspectul urmării imediate, atât în cazul infracțiunii de vatamare

corporală, cât și în cazul infracțiunii de violență în familie, efectul poate

consta într-o infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei

persoane care au necesitat pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de

îngrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav și permanent, avortul, punerea

în primejdie a vieții persoanei.

Trebuie să existe în cazul ambelor infracțiuni o legatură de cauzalitate

între activitatea infracțională și produsul acesteia.

Latura subiectivă prezintă similarități în cazul ambelor infracțiuni.

Formele infracțiunilor comparate sunt identice, astfel că actele

preparatorii sunt posibile, dar neincriminate, tentativa este posibilă în cazul

34

în care fapta comisivă este săvârșită cu intenție indirectă, nefiind însă

incriminate, tentativa nu este posibilă, când fapta s-a săvârșit cu

praeterintenție, tentativa este însă posibilă și incriminată doar la variantele

agravate, comise cu intenție directă (variantă agravantă: loviturile sau alte

violențe săvârșite în scopu producerii de leziuni traumatice pentru a căror

vindecare sunt necesare ingrijiri medicale de cel puțin 90 de zile sau în

scopul producerii uneia dintre următoarele consecințe: o infirmitate sau un

prejudiciu estetic grav și permanent)33.

Consumarea infracțiunilor are loc în momentul producerii urmării

periculoase. Infracțiunea poate fi săvârșită în forma continuă, deci momentul

epuizării îl reprezintă momentul în care s-au epuizat ultimele acte de

violență.

Infracțiunea de vătămare corporală este absorbită în infracțiunea de

lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte sau de omor.

Subiecții infracțiunilor analizate mai sus consituie o deosebire dată

fiind calitatea de membru al familiei specifică infracțiunii de violență în

familie.

E. Asemănări și deosebiri între violența în familie și lovituri cauzatoare

de moarte.

Între infracțiunea de violență în familie și infracțiunea de lovituri

cauzatoare de moarte se găsesc similarități privind obiectul juridic, obiectul

material, latura obiectivă, latura subiectivă și formele infracțiunii.

33 Noul cod penal, parte speciala Mihail Udroiu ed. C.H.Beck BUCURESTI 2014 pag. 49

35

Obiectul juridic special al infracțiunii de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte coincide cu obiectul juridic special al infracțiunii de

violență în familie.

În cazul ambelor infracțiuni comparate, obiectul material este

reprezentat de corpul persoanei în viață.

O deosebire dintre infracțiunea de violență în familie și infracțiunea

de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte o constituie subiecții

infracțiunii.

Doar în cazul infracțiunii de violență de familie, atât subiectul pasiv

cât și subiectul activ sunt subiecți calificați, având calitatea de membru de

familie. Pe când în cazul infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de

moarte, subiecții infracțiunii sunt reprezentați de orice persoană fizică sau

juridică cu capacitate penală, subiecți necircumstanțiați.

Participația penală este posibilă sub toate formele sale: coautoratul,

instigarea sau complicitatea în cazul infracțiunii de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte pe când, în cazul infracțiunii de violență în familie

persoana care nu posedă calitatea de membru al familiei, în momentul

participării la săvârșirea infracțiunii,va răspunde pentru infracțiunea de loviri

sau vătămări cauzatoare de moarte.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material este identic în cazul

ambelor infracțiuni, care poate să constea într-o acțiune sau într-o inacțiune.

În cazul ambelor infracțiuni este nevoie a se stabili dacă actele

vătămătoare au condus la decesul persoanei asupra cărora s-au exercitat

actele de violență fizică.

Sub aspectul laturii subiective, vinovația este un punct comun ce

leagă aceste două infracțiuni, concretizată prin praeterintenție.

36

CAPITOLUL IV.

PRECEDENTE LEGISLATIVE ȘI SITUAȚII TRANZITORII

§ 1. Precedente legislative

Familia reprezintă nucleul societății formată din membrii acesteia

bazată pe legături de rudenie și de afecțiune.

37

Întrucât familia este alcătuită din membrii de familie, persoane fizice,

familia reprezintă cumulul tuturor valorilor fundamentale ocrotite de lege

pentru fiecare individ al familiei în parte.

Violența este un fenomen ce se desfășoară la scară largă, internațional

și are drept efect degradarea integrității persoanelor, ce cad victime violentei

în familie.

Înainte de reglementare în Noul Cod Civil a infracțiunii de violență în

familie, infracțiunea cădea sub incidența Legii nr. 217/2003 pentru

prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată în anul 2014.

Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței

în familie, republicată în anul 2014, art. (3): ”violența în familie reprezintă

orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare

ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de

familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate

cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori

psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau

privarea arbitrară de libertate.

(2) Constituie, de asemenea, violență în familie impiedicarea femeii

de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.”34

Violenta în familie se manifestă sub următoarele forme:35

a) Violență verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum

utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau

umilitoare;

34 Legea nr 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie , republicata 2014, art (3)35 Ibidem

38

b) Violență psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal,

provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și

prin orice mijloace, violența demonstrativă asupra obiectelor și

animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor,

neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de

orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;

c) Violență fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire,

îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere,

strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv

mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare,

precum și alte acțiuni cu efect similar;

d) Violență sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante,

hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor

relații sexuale forțate, viol conjugal;

e) Violență economică - interzicerea activității profesionale, privare de

mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară,

cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea

de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului

de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil

asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia,

impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv

unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;

f) Violență socială - impunerea izolării persoanei de familie, de

comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de

învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința

39

familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte

acțiuni cu efect similar;

g) Violență spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței

satisfacerii necesităților moral - spirituale prin interzicere, limitare,

ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului

la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea

aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile,

precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.36

Familia reprezintă o preocupare constantă pentru legiuitorii naționali,

precum și pentru legiutorii internaționali, aceștia dorind să protejeze cât mai

eficient entitatea.

Normele legislative naționale care au ca obiect violența în familie

sunt:

Legea nr 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în

familie, republicată 2014, Legea 25/2012 privind modificarea și completarea

Legii nr. 217/2003 pentru prevenrea și combaterea violenței în familie, H.G.

1156/2012 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și

combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017 și a

Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru

prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada

2013-2017, H.G. 49/2011 privind Metodologia cadrului privind prevenirea

și interventța în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile asupra

copilului și de violență în familie. Declarația Universală a Drepturilor

Omului (1948) prevede dreptul fiecărui individ la o viață fără violență.

36 Legea nr 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie , republicata 2014, art (4)

40

Familia așadar reprezintă o entitate valoroasă pentru societate, menită

să evolueze în scopul reproducerii, bazată pe legături de sangvinitate și

afecțiune.37

Dată fiind importanța acesteia, legiuitorul în N.C.P., a optat pentru

crearea unei infracțiuni autonome, infracțiunea de violență în familie fiind o

incriminare nouă.

Crearea infracțiunii de violență în familie ca o infracțiune de sine

stătătoare a avut ca efect protejarea vieții persoanei din cadrul familiei,

precum și a relațiilor sociale în legătură cu dreptul la viață al membrului de

familie, implicit integritatea fizică și sănătatea membrului de familie și

relațiile sociale în legătură cu aceasta, protejarea acestor valori constituind

obiectul juridic special principal al infracțiunii.

Spre deosebire de vechiul Cod penal, N.C.P. a extins aria protecției

membrilor familiei, precum și infracțiunilor care intră în conținutul

acesteia.38

Astfel că infracțiunile de loviri sau alte violențe, vătămarea corporală,

lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, omorul și omorul calificat

săvârșite asupra unui membru de familie vor fi individualizate ca infracțiuni

săvârșite asupra unui membru de familie și contituie infracțiunea de violență

în familie.

§ 2. Situații tranzitorii

37 Violență domestică și criminalitatea feminină, stiudiu realizat de dr. Aurora Liiceanu, dr. Doina Ștefana, dr. Mihai Ioan Micle, institutul național de criminologie București, 200438 Noul cod penal, parte specială, Mihail Udroiu ed. C.H.Beck București, 2014, pag. 69

41

Prezentul cod a fost modificat succesiv printr-o serie de legi speciale,

având baza în vechiul cod din anul 1969, elaborat sub influența ideologiei

marxiste, mai ales după revoluția din anul 1989. Până la 8 decembrie 2008

au intrat în vigoare următoarele modificări39: Decizia Curții Constituționale

nr. 214/199, Decizia Curții Constituționale nr. 436/1997, Decizia Curții

Constituționale nr. 25/1998, Decizia Curții Constituționale nr. 177/1998,

Decizia Curții Constituționale nr. 5/1999, Decizia Curții Constituționale nr.

150/1999, Decizia Curții Constituționale nr. 165/1999, Legea nr. 143/2000,

Legea nr. 197/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2000,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2001, Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 89/2001, Legea nr. 456/2001, Legea nr. 20/2002, Legea nr.

61/2002, Legea nr. 169/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

58/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2002, Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 143/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

109/2004, Legea nr. 85/2005, Legea nr. 160/2005, Legea nr. 247/2005,

Legea nr. 278/2006, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006,

Decizia Curții Constituționale nr. 62/2007, Legea nr. 337/2007, Legea nr.

58/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2008.

39 ro.wikipedia.org/wiki/Codul_penal_al_Romaniei

42

CAPITOLUL V.

ELEMENTE DE DREPT COMPARAT

Familia a reprezentat încă din cele mai vechi timpuri, baza tuturor

relațiilor sociale și personale. Familia este forma socială de bază, realizată

prin căsătorie, care unește pe soți, ce sunt totodată și părinți și pe

descendenții acestora, care poartă numele de copii.40

Dată fiind legătura de afecțiune dintre membrii unei familii, familia

pentru un individ reprezintă o valoare foarte importantă. Atingerea adusă

unui membru de familie prin intermediul săvârșirii unei fapte prevazute de

legea penală este pedepsită deoarece, aduce atingere în concomitent cu

anumite valori protejate de lege cum ar fi viața, sănătatea, integritatea, se

prejudiciează, se aduce atingere și valorii sociale a grupării membrilor de

40 Definitie dexonline.ro

43

familie, mai exact legăturii de afecțiune și legăturii sociale formată în cadrul

familiei.

Violența cunoaște variate forme de manifestare. Securitatea

individului fiind în permanent amenințată .

Violența este determinată de diferiți factori, care generează anumite

tipuri de violență.

La baza violenței regăsindu-se factori sociali, culturali, psihologici,

care determină reacția violentă în cadrul familiei.

Portretul agresorului familial poate avea o istorie personală cu abuz în

copilărie, frustrări, instabilitate emoțională, temperament coleric, atitudine

dominantă, caracterizat ca fiind posesiv, având opinii preconcepute rigide cu

privire la rolul și drepturile femeii și ale bărbatului.41

Violența poate fi fizică, sexuală, economică, spirituală, psihologică

sau verbală.42

În urma exercitării violenței, se declanșează o serie de aspecte

comportamentale constând în pierderea încrederii în sine, a controlului și

valorii în sine, neglijența persoanală, apariția stresului și a fricii, creșterea

riscului de consum de droguri sau alcool, exercitarea violenței asupra altor

persoane din afara cadrului familial, implicit moartea unuia dintre membrii

de familie.43

Dată fiind complexitatea și importanța acestui fenomen, în lume s-a

reglementat infracțiunea de violență în familie pentru a putea proteja

membrii din cadrul acesteia și s-au instituit legi în vederea prevenirii și

41 Violenta domestica,Abuzul impotriva minorului. Sorin Hostiuc INML Bucuresti pagina 1742 Violenta domestica,Abuzul impotriva minorului. Sorin Hostiuc INML Bucuresti pagina 12 43 Violenta domestica,Abuzul impotriva minorului. Sorin Hostiuc INML Bucuresti pagina 12

44

combaterii violenței în familie, promovându-se egalitatea în drepturi a

sexului feminin, cât și a celui masculin, protejând, astfel fiecare persoana a

familiei, neavând importanță, dacă este ascendent sau descendent în cadrul

familiei.

§ 1. Violența în familie în Cambodia

Legea cu privire la prevenirea violenței în familie și protecția

victimelor definește violența în familie ca fiind: “ orice act sau neglijență a

membrilor gospodăriei, săvârșit de către o persoană cu privire la altă

persoană, care încalcă drepturile acestuia din urmă și libertățile

constituționale sau orice act, care provoacă sau conține o amenințare care

provoacă pentru persoana o atingere fizică, psihică sexuală sau economică

sau care cauzează un prejudiciu moral, suferințe fizice sau psihice.”44

Conform legii privind prevenirea violenței în familie și protecția

victimelor statului Combodian, violența se poate exercita și se poate

îndrepta asupra soțului sau soției asupra copiilor acestora, precum și asupra

persoanelor ce trăiesc cu familia și gospodăresc împreună.

Mai este stipulat că violența afectează viața, integritatea fizică și poate

să constea în acte de cruzime, agresiune și hărțuire sexuală, viol, omucidere

cu intenție, premeditate cu praeterintenție și din culpă.

În capitolul 2, art. 2-8 al legii, se stipulează scopul implementării

acestei legi, definiția violenței domestice. Capitolul 3 se intitulează

44 Traducere proprie http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws slide 21

45

”Autorități și proceduri”, capitolul 4 prevede prevenția și protecția

victimelor violenței în familie.

Nu există infracțiunea specifică, autonomă de violență în familie, care

să fie prevazută de Codul penal cambodian, cu toate acestea în temeiul

articolului 19 din lege, oricare acte de violență în familie exercitate sunt

pedepsite în modul obișnuit.

Cu toate acestea, în temeiul art. 36 din Lege, toate contravențiile și

delictele minore nu sunt încadrate ca infracțiuni.

Codul penal definește delictul minor45, ca fiind sancțiunea cu

închisoarea a cărui termen nu depășește 6 zile putând fi însoțit de amendă,

iar delictul 46 reprezentând o infracțiune a cărei pedeapsa este închisoarea

între 1 an si 5 ani.

Aceste infracțiuni sunt: uciderea din culpă47 pedepsită cu închisoarea

de la 1 la 3 ani, violența cu intenție directă,48 pedepsită cu închisoarea de la 1

la 3 ani, cu circumstanțe agravante49 (premeditare, cu folosirea de arme sau

în grup de persoane) care se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani, cu

circumstanțe agravante în raport cu obiectivele pedepsindu-se cu

închisoarea de la 2 la 5 ani și violența comisă de soțul sau concubinul 50

pedepsindu-se cu închisoarea de la 2 la 5 ani.

În afara amenzilor aplicate, ca pedeapsă suplimentară pentru

infracțiunile prevăzute de Codul penal cambodian se pot aplica: privarea

unor drepturi civile, cum ar fi interzicerea dreptului la vot, interzicerea

45 Criminal Code of the Kingdom of Cambodia, Article 54.

46 Criminal Code of the Kingdom of Cambodia, Article 21747 Criminal Code of the Kingdom of Cambodia, Article 21848 Criminal Code of the Kingdom of Cambodia, Article 21949 Criminal Code of the Kingdom of Cambodia, Article 22050 Criminal Code of the Kingdom of Cambodia, Article 222

46

dreptului de a candida la alegeri, interzicerea dreptului de a ocupa o funcție

publică, interzicerea dreptului de a fi desemnat în calitate de expert sau

arbitru în instanță, interzicerea de a primi decorațiuni oficiale, interzicerea

de a depunde la tribunal depoziții sub jurământ, interzicerea exercitării

profesiei, în cazul în care infracțiunea a fost săvârșita în exercitarea unei

sarcini profesionale, confiscarea permisului de conducere, interzicerea de a

primi rezidență și altele.

§ 2. Violența domestică în Vietnam 51

Principala lege în Vietnam care vizează violența în familie, este Legea

vietnameză, privind violența în familie, denumită “Legea violenței în

familie.”

Exista doua decrete adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei

legi. Acestea sunt:

Decretul privind pedeapsa administrativă pentru violența în familie;

Decretul privind specificarea unor articole din lege privind prevenirea

și controlul violenței în familie.

Infracțiunile prevăzute de Legea violenței în familie sunt sancționate

de Codul penal Vietmanez din anul 2005,52 infractiuni care se pedepsesc ca

fiind violente în familie și anume:

51 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws 52 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf

47

http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf

http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf

Provocarea unui rău cu intenție - conform art. 2 din Legea violenței în

familie, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni până la închisoarea

pe viață în funcție de severitatea prejudiciului sau amendă;

Degradarea cu intenție a onoarei unei persoane - conform art. 2 din

Legea violenței în familie, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la

2 ani;

Violul - conform art. 2 din Lege se pedepsește cu închisoarea de la 6

luni la 18 ani;

Distrugerea – conform art. 2 din lege se pedepsește cu închisoarea de

la 6 luni la 3 ani;

Încheierea forțată a căsătoriei - se pedepsește cu închisoarea de la 3

luni la 3 ani.

§ 3. Violența Domestică în Ucraina 53

Legea Ucrainei cu privire la prevenirea violenței în familie definește

violența ca fiind: ”orice acțiune fizică, sexuală, psihologică sau economică

comisă cu intenție de către un membru al familiei asupra unui alt membru al

familiei și care prejudiciează drepturile și libertățile constituționale ale

membrului de familie.”

Cadrul legislativ care reglementează prevenirea violenței în familie în

Ucraina este format din legi naționale și internaționale.

Ucraina a ratificat o serie de convenții internaționale privind

prevenirea violenței în familie cum ar fi:

53 A se vedea http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws slide 21

48

Convenția Națiunilor Unite, cu privire la drepturile copilului ratificată

în anul 1991;

Pactul internațional cu privire la drepturile economice și sociale

ratificat în anul 1973;

Convenția de maternitate ratificată în anul 1956.

În cazul unui diferend între prevederile convențiilor internaționale și

prevederile legislației naționale a Ucrainei, dispozițiile Convenițiilor

internaționale prevalează față de legislația națională.

Pe lângă legea națională privind violența în familie, Codul penal

reglementează infracțiunea de violență în famlie.

Codul penal al Ucrainei protejează, nu doar sănătatea fizică a

individului, ci și sănătatea mentală. Spre exemplu: dacă infracțiunea de

violență în familie conduce la sinuciderea membrului în familie, persoanei

vinovate i se va imputa răspunderea penală.

Dacă în cazul în care un act de violență în familie nu se poate califica

ca fiind o infracțiune, conform codului Ucrainei se poate angaja răspunderea

administrativă.

Dacă o persoană va fi gasită vinovată de violență în familie, tipul și

asprimea pedepsei va depinde de infracțiunea săcârșită și circumstanțele care

însoțesc infracțiunea.

Răspunderea administrativă pentru acțiunile de violență poate

conduce la aplicarea unor sancțiuni administrative constând în amenzi

administrative, munca în folosul comunității sau pedeapsa cu închisoarea

pentru o scurtă perioadă de timp.

Cu toate acestea, sancțiunile pentru infracțiuni grave sunt mai severe

și se pot aplica sancțiuni cu amenzi substanțiale, pedeapsa cu închisoarea

pentru un timp determinat sau închisoarea pe viață.

49

Dacă se săvârșește o infracțiune de omor, sancțiunea aplicabilă este

pedeapsa cu închisoarea de la 7 la 15 ani în funcție de circumstanțe.

Dacă se săvârșește infracțiunea de vătămare corporală și se cauzeaza

leziuni corporale se poate aplica pedeapsa cu inchisoarea de la 5 la 10 ani

pentru vătămări corporale grave, respectiv pedeapsa cu închisoarea de la 1 la

5 ani pentru vătămările corporale simple.

În ceea ce privește abuzul sexual, sancțiunea generală variează,

pedeapsa cu închisoarea fiind de la 3 la 10 ani.

Dacă abuzul sexual este săvărșit contra unui minor, pedeapsa cu

închisoarea variează de la 7 la 15 ani.

Actul sexual cu o persoană imatură sexual (Actul sexual cu un minor)

- comis de către părinți sau tutore, va putea fi pedepsit cu închisoarea de la 5

la 8 ani.

Cerșetoria forțată și exploatarea copiilor - implicarea minorului în

aceasta infracțiune se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani.

Exploatarea copiilor prin intermediul muncii se pedepsește cu

închisoarea de la 2 ani la 5 ani.

§ 4. Violența domestică în Franța54

Conceptul de violență în familie nu este definit în legislația franceză,

cu toate acestea, dictionarul francez “Larousse” definește violența în familie

ca fiind: ”acțiuni agresive ce conduc la prejudicii normale și psihice.”

54 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws slide 21

50

Violența în familie este interpretată în dreptul francez, ca fiind

comportamentul agresiv al unui membru de familie, exercitat asupra unui alt

membru de familie.

Deși violența în familie este un fenomen foarte răspândit și o

infracțiune foarte întâlnită, aceasta nu este relatată, de multe ori autorităților.

Conceptul formelor de violență în familie în Franța

Profesorul Henrion, membru al Academiei Naționale de Medicina

(Membre de l`Academie Nationale de Medicine) a clasificat violența în

familie ca fiind: fizică (loviri, mutilări), psihică (santaj, insulte),

economică(confiscarea veniturilor) și sexuală (viol, agresiune sexuală).

Deși nu există o reglementare specială în acest sens există două tipuri

de violență:

a. Actele de violență la care instanța se sesizează din oficiu .

b. Acte de violență la care instanța nu se sesizează din oficiu fiind

nevoie de plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Acte de violență unde instanța se sesizează din oficiu sunt:

Împiedicarea victimei de a părăsi locuința sa, sau împedicarea

victimei de a se putea intrevede cu rudele sale, de a le telefona;

Violența psihică care este des întâlnită;

Uciderea copiiilor sau soției;

Urme ale violenței fizice;

Împiedicarea asistării unei persoane rănite sau împiedicarea altor

persoane de ajuta o altă persoană;

Punerea în primejdie a victimei;

51

Tentativa de omor sau omor;

Viol sau tentativa de viol;

Prostituție;

Abuz sexual.

Acte de violență cu privire la care instanța se sesizează numai cu

condiția depunerii plângerii prealabile:

Insulta;

Violența psihică

Hărțuirea unei persoane prin mijloace electronice, etc.

În cazul săvârșirii infracțiunilor, severitatea pedepsei depinde de

gravitatea faptei. În cazul în care persoana ce săvârșește infracțiunea de

violență în familie va fi găsită vinovată de infracțiunea de violență în familie

va fi condamnată cu închisoarea/amenda, interzicerea exercitării unei funcții,

interzicerea portuli de armă, suspendarea licenței de vânătoarea, suspendarea

permisului de conducere.

Durata pedepsei cu închisoarea va depinde de infracțiunea săvârșită și

circumstanțele în care se săvârșește fapta. Astfel, ca pentru săvârșirea unui

omor cu intenție se va aplica pedeapsa cu închisoarea pe viață, în cazul

lipsirii de libertate în mod ilegal pedeapsa va fi de 20 de ani cu închisoarea,

dacă în cazul în care lipsirea de libertate durează mai putin de 7 zile,

tratamentul sancționator se va reduce la pedeapsa cu închisoarea de 5 ani si

amenda de 75.000 EUR.

În cazul amenințării cu moartea pedeapsa va fi de 5 ani cu închisoarea

și amenda de 75.000 EUR. Dacă amenințarea este simplă, pedeapsa se

reduce la 2 ani de închisoare și amenda de 30.000 EUR.

52

În cazul violenței ce conduce la moarte victimei, pedeapsa va fi de 20

de ani cu închisoarea. Se pedepsește cu închisoarea de 15 ani, violența ce

conduce la mutilare. Împiedicarea unei persoane de a acorda ajutorul unei

persoane rănite se pedepsește cu 7 ani de închisoare și 45.000 EUR amendă.

Neacordarea ajutorului unei persoane aflate în pericol se pedepsește

cu 5 ani de închisoare și amenda de 75.000 euro.Violul se pedepsește cu 20

ani de închisoare.

§ 5. Violența domestică în China (Republica Populară Chineză)55

Legile statului chinez definesc violența în familie ca fiind:

“comportamentul prin care o persoană cauzează leziuni fizice, psihologice

sau alte leziuni unui membru de familie, prin lovituri și alte violențe,

mutilări și lipsiri de libertate forțate“. Leziunile psihologice sunt incluse și

ele în definiție.

Despre abuzul financiar sau economic nu se vorbește.

Conform Legii Căsătoriei, căsătoria este definită ca fiind uniunea

dintre barbat și femeie.

Expertii de la Rețeaua Anti-violență a Chinei au elaborat un proiect

de lege unde se definește violența în familie și clasificarea acesteia.

Legile privind violența în familie.

Nu există o prevedere expresă privind violența în familie în Republica

Populară Chineză.55 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws

53

Legislatia relevantă care se ocupă de fenomenul violenței în familie

este Legea Căsătoriei din 1980, modificată în anul 2001. Aceasta nu

definește expres violenșa în familie. Interpretarea faptelor ce constituie

infracțiunea de violență în familie se găsește în jurisprudența Curții Supreme

a Explicațiilor și Intrebărilor privind legea mariajului.

Infracțiunea de violență în familie este inclusă atât în legile naționale,

cât și în reglementările provinciale cum ar fi:

Legea Republicii populare Chineze privind drepturile și interesele

femeilor;

Legea Republicii Populare Chineze privind protecția minorilor;

Legea Republicii Populare Chineze privind protecția drepturilor și

interselor persoanelor în vârstă.

Republica Populară Chineză a ratificat tratate internaționale care

reglementează infracțiunea de violență în familie și anume:

Convenția Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de

discriminare împotriva femeilor (ratificat la 4 noiembrie 1980);

Pactul Internațional privind drepturile economice, sociale și

culturale(ratificat la 27 martie 2011);

Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (ratificată

la 2 martie 1992);

Convenția Națiunilor Unite privind dreptururile persoanelor cu

dizabilități (ratificata la 1 august 2008);

Legea penală a Republicii Populare Chineze sacționează următoarele

infracțiuni:

Omor cu intenție directă, conform art. 232 - infracțiunea este

sancționata cu pedeapsa cu închisoarea de minim 10 ani;

54

Vătămarea corporală cu intenție sau din culpă, conform art. 234-235-

se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani;

Constrângerea, calomnia săvârșita asupra unui minor sau a unei femei

prin violență, constrângerea sau alte mijloace, conform art.237- se

pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani;

Lipsirea de libertatea în mod ilegal sau privarea de libertate a unei

persoane, conform art.238, se pedepsește cu închisoarea de până la 3

ani și privarea unor drepturi. Se pedepsește cu închisoarea de la 3 ani

la 10 ani de închisoare, dacă autorul infracțiunii cauzează un

prejudiciu grav victimei;

Bigamia conform art 258 - se pedepsește cu închisoarea de până la 2

ani;

Art. 260 stipulează că infracțiunea de maltratare a unui membru de

familie în cazul în care circumstanțele sunt flagrante se pedepsește cu

închisoarea de până la 2 ani, iar în cazul în care victima este grav

vătămată, respectiv ucisă , fapta se pedepsește cu închisoarea de la 2

la 7 ani.

§ 6. Violența domestică în Anglia și Țara Galilor56

Violența în familie nu este definită în dreptul comun în Anglia și Țara

Galilor.Guvernul britanic a elaborat o definiție a violenței în familie și a

abuzului în familie, fapt ce ușurează munca autorităților în vederea

identificării cazurilor de violență în familie.

56 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws

55

Conform legii britanice, constituie infracțiune de abuz și violență în

familie: ”orice act, faptă de constrângere sau coerciție amenințătoare,

violentă sau abuzivă asupra minorilor de 16 ani, partenerilor intimi sau

membrilor familiei indiferent de sex.“

Conform legii, violența în familie poate fi psihologică, fizică, sexuală,

financiară sau emoțională.

Comportamentul controlator reprezintă acte menite să subordoneze o

persoană, izolând-o, exploatând-o și profitând de aceasta în vedere câștigului

personal, fiind caracterizată ca fiind lipsită de mijloacele necesare existenței.

Comportamentul coercitiv poate să constea într-un act sau acte de

natură violentă, cum ar fi acte de agresiune, amenințări, umilire și intimidare

în scopul prejudicierii, pedepsirii victimei.

Se remarcă în definiție, nediscriminarea pe motiv de sex, astfel

putându-se include și persoanele homosexuale, lesbiene, transexuale,

bisexuale, pansexuale sau asexuale.

Legile privind violența în familie

Există o serie de legi privind violența în familie, dar nu sunt legi

penale specifice care să reglementeze această infracțiune.

Partea a IV - a din Legea Dreptului Familiei din anul 1996 , Protecția

din Legea Hărțuirii din anul 1997, Secțiunea a 153 - a din Legea privind

locuințele din anul 1996, Legea Copiiilor din anul 1989, Actul privind

Căsătoria Forțată sunt legi care reglementează practic violența în familie.

Marea Britanie a semnat, dar nu a ratificat încă Convenția Consiliului

Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a

violenței în familie, care înclude obligația de a preveni și proteja împotriva

56

violenței în familie și conferă dreptul de a pretinde despăgubiri și aplicarea

de sancțiuni proporționale cu faptele, descurajând fenomenul.

Infracțiunile care se pedepsesc dacă sunt săvârșite și asupra unui

membru de familie sunt:

Omorul - pedeapsa fiind închisoarea pe viață;

Tentativa de omor - a cărei pedeapsa este pedeapsa cu închisoarea;

Uciderea unui minor sau a unei persoane în neputință de a se apăra -

pedepsindu-se cu închisoarea de 14 ani;

Distrugerea - a cărei sanctțune este pedeapsa de 3 luni cu închisoarea;

Amenințarea cu moartea este pedepsită cu 10 ani de închisoare;

Vătămarea corporală gravă cu intenție –se pedepsește cu închisoarea

pe viață;

Vătămarea corporală - se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani;

Hărțuirea – este infracțiunea ce se pedepsește cu 6 luni de închisoare

la fel și urmărirea;

Lipsirea de libertate în mod ilegal se pedepsește cu 8 ani de

închisoare;

Violul se pedepsește cu închisoarea pe viață;

Hărțuirea sexuală se pedepsește cu închisoarea de până la 10 ani;

Avortul sau agresiunea fătului - se pedepsește cu închisoarea pe viață;

Șantajul se pedepsește cu închisoarea de până la 14 ani;

Mutilarea genitală a femeilor se pedepsește cu închisoarea de până la

14 ani.

§ 7. Violența domestică în Germania57 57 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws slide 21

57

Legislațiile naționale privind violența în familie în Germania sunt:

Legea pentru protecția jurisdicțională civilă împotriva actelor violente

și hărțuirii;

Legea privind procedura Curții în materie de familie și Compența în

materie necontencioasă;

Codul penal german;

Legea împotriva violenței în familie stabilește diverse prevederi

referitoare la această infracțiune. Aceasta a fost adoptată pentru

îmbunătățirea protecției jurisdicționale împotriva actelor violente și hărțuirii.

.

În materie de drept internațional, Germania ratificat tratate

internaționale ca și Convenția cu privire la Dreptul Copilului. Aceste

drepturi includ: dreptul copilului la integritatea fizică și dreptul la o educație

non-violentă. Pe lângă Convenția cu privire la Drepturile Copilului,

Germania a mai ratificat Conevnția privind eliminarea tuturor formelor de

discriminare.

În afară de infracțiunea de violență în familie, autorii infracțiunilor pot

comite și următoarele infracțiuni sancționate de Codul Penal german:

Insulta – prevazută în art. 235 a Codului penal german;

Hărțuirea – art. 237;

Lipsirea de libertate – art. 239;

Infracțiuni cu tentă sexuală;

Urmăriri – art. 242.

58

Sancțuniunile infracțiunilor ce pot face obiectul unei violențe în

familie, prevăzute în Codul penal german sunt:

Asaltul - asaltul simplu, pedepsit cu închisoarea de până la 5 ani, iar în

cazurile mai grave când se cauzează victimei o vătămare corporală

gravă sau autorul infracțiunii se folosește de arme riscă o pedeapsă cu

închisoarea de până la 10 ani – art. 234;

Violența- se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani art. 244;

Urmărirea, hărțuirea - se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani;

Calomnia - se pedepsește cu închisoarea de până la 2 ani, conform art.

247;

Lipsirea de libertate în mod ilegal - conform art. 248 se pedepsește cu

închisoarea de până la 5 ani, iar în circustanțe agravante pedeapsa este

de până la 10 ani cu închisoarea.

Hărțuirea se pedepseste cu închisoarea de până la 1 an.

§ 8. Violența domestică în Indonezia58

Violența în familie este definită legal, expres în Indonezia.

Legea Republicii Indonezia Nr.23 /2004 definește violența în familie

ca fiind: ”violența într-o gospodărie.Violența într-o gospodărie va reprezenta

orice act de agresiune împotriva oricui, în special a femeilor, provocând

leziuni fizice, sexuale și psihologice, de natură să creeze suferință,

inclunzând amenințările menite să constrângă persoana, sa realizeze niște

fapte, acte, respectiv lipsirea de libertate în mod ilegal.

58 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws slide 21

59

Indonezia a semnat și ratificat un număr de tratate internaționale

relevante privind violența. Acestea sunt:

Pactul internațional cu privire la drepturile politice și civile;

Protocolul opțional la Convenția privind eliminarea tuturor formelor

de discriminare împotriva femeilor;

Conventia privind Drepturile Copilului;

Convenția împotriva torturii;

Pactul internațional cu privire la drepturile economice și sociale.

Legea care reglementează violența în familiei este Legea nr.23/2004

privind eliminarea violenței în familie.Violența în familie se gasește și în

Codul penal indonezian.

Legea Republicii Indonezia, nr 23/2004 privind violența în familie

sancționează următoarele infracțiuni: violența psihică (se pedepsește cu

închisoarea de până la 3 ani), violența fizică, violența sexuală (se pedepsește

cu închisoarea de până la 20 de ani), violul (se pedepsește cu închisoarea de

până la 12 ani).

§ 9. Violența domestică în Japonia59

În Japonia, infracțiunea de violență în familie este definită expres în

Legea privind prevenirea violenței conjugale și protecția victimelor.

Conform Legii privind prevenirea violenței conjugale și protecția

victimelor, violența în familie reprezintă: ”vătămarea corporală cauzată de

către unul dintre soți (atacuri, fapte ce pun viața în pericol a unuia dintre soți


60

sau care pot aduce atingere sănătății și integrității unuia dintre soți), sau

injuriile sau faptele unuia dintre soți care provoacă prejudicii psihice sau

fizice.”

Violența domestică poate fi atât fizică, psihică, cât și sexuală.

Legislația privind violența domestică în Japonia

Principala lege ce reglementează violența în familie este, Legea

privind prevenirea violenței conjugale și protecția victimelor, Principiile și

realitățile dreptului din Japonia, Legea Anti-hărțuire.

La nivel internațional, legislațiile adoptate de Japonia, prin ratificarea

tratatelor sunt:

Convenția privind eliminarea tututror formelor de discriminare;

Conventia privind Drepturile Copilului;

Conventia împotriva torturii;

Pactul internațional privind drepturile sociale, economice și culturale.

Legea penală japoneză sacționează următoarele infracțiuni ce se pot

răsfrânge asupra membrilor familiei: violența (se pedepsește cu închisoarea

de până la 2 ani sau cu amenda de până la 300.000 de JPY – YENI, conform

art. 208), violul se pedepsește cu închisoarea cu munca grea de până la 3 ani.

etc.

§ 10. Violența domestică în Laos60


61

Conform Legii Laos privind dezvoltarea și protecția femeilor (Legea

Femeii), violența în familie reprezintă: ”orice acțiune sau inacțiune săvârșită

de către un membru de familie și care cauzează un prejudiciu psihic sau

fizic, femeilor și copiiilor din familie”.

Familia nu este definită de legislație sau Codul penal al statului Laos,

familia limitându-se la rude și cuplurile căsătorite.

Forme ale violenței în familie în Laos

Violența în familie poate fi fizică (adulter, constrângere, insulte,

calomnii, etc), psihică, și economică.

Piesa centrală a legislației privind violența în familie, în statul Laos

este Legea Femeii care are ca scop protejarea persoanelor de sex feminin.

În privința legislației internaționale, Laos a semnat următoarele

tratate:

Convenția privind Drepturile Copilului;

Pactul Internațional privind drepturile civile și politice;

Pactul Internațional privind drepturile culturale, economice și sociale.

Discriminarea față de femei se pedepsește conform legii penale cu

închisoarea de până la 3 ani, adulterul se pedepsește cu închisoarea conform

art. 126, cu închisoarea de la 1 an pana la 3 ani.

§ 11. Violența domestică în Polonia61

Violența în familie este definită de Legea din 29 iulie/2005, privind

combaterea violenței în familie ca fiind: ”O acțiune intenționată, singulară 61 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws

62

sau repetată care încalcă drepturile membrilor familiei precum și ale

persoanelor care locuiesc împreună cu aceștia, și care le expune pericolului

de pierdere a vieții, și care aduce atingere sănătății, demnității și libertății

lor”.

Legislația poloneză privind violeța în familie

Legile care au ca obiect protejarea membrilor familiei și lupta

împotriva prevenirii violenței în familie sunt:

Regulamentul Consiliului de Miniștri din 13 septembrie 2011;

Regulamentul Ministrului Sănătății din 22 octombrie 2010;

Regulamentul Ministrului Administrației și Internelor din 31 martie

2011;

Regulamentul Ministrului Muncii și Politicii Sociale din data de 22

februarie 2011;

Alte prevederi care pot fi relevante în cazul infracțiunilor de violență

în familie sunt:

Codul penal din 6 iunie 1997;

Codul de procedură penală din 06 iunie 1997;

Codul de procedură civilă din 17 noiembrie 1964;

Codul de executare a sancțiunilor de drept penal din 6 iunie 1997;

Tratatele internaționale care au ca problematică, violența în familie au

fost ratificate și promulgate de Polonia sunt:

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

Pactul internațional cu privire la drepturile culturale, economice și

sociale;

63

Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare

împotriva femeilor;


Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omulu și libertăților

fundamentale;

Convenția cu privire la Drepturile Copilului.

§ 12. Violența domestică în Rwanda62

Legea privind prevenirea și pedepsirea violenței pe baza de gen, nr.

59/2008 ( Legea cu privire la violența pe baza de gen) definește violența ca

fiind: ”Orice act care cauzează prejudicii coporale, psihologice, sexuale și

economice unei persoane datorită faptului că aceasta, este persoana de sex

femnin sau masculin.”

Corelația dintre violența de gen și violența în familie

Definiția violenței de gen nu este aplicabilă neaparat violenței în

familie.Violența în familie este prezentă în cadrul familiei, săvârșită de

membrii de familiei, în gospodărie, astfel că violența pe baza de gen nu se

limitează doar în cadrul gospodăriei sau doar asupra soților.

În Rwanda, cuplurile care nu sunt căsătorite, dar au descendenți pot fi

considerați “soți”.

Pe lângă legea privind violența pe baza de gen, legislația națională

cuprinde și Codul Familiei, Legea Politiei nr. 09/2000, Codul penal, Legea

privind drepturile și protecția copilului.62 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws

64

Legislația internațională cu privire la violența în familie, la care

Rwanda a fost stat semnatar și a ratificat tratatele sunt:

Carta Africană a Drepturilor Omului și Poporului;

Protocolul la Carta Africană a drepturilor omului și a Drepturilor

oamenilor și Femeilor în Africa (Protocolul de la Maputo);

Pactul internațional privind drepturile civile și politice care interzic

violența domestică;

Declarația Universală a Drepturilor Omului;

Declarația Națiunilor Unite împotriva torturii și a altor tratamente

inumane, crude sau degradante;

Convenția cu privire la Drepturile Copilului;


împotriva femeilor.

Penalitati si sanctiuni

Sancțiunile pentru săvârșirea infracțiunilor depind de împrejurările

comiterii faptei, de gravitatea acesteia și de făptuitor. Rămâne la latitudinea

instanței, dacă autorul unei infracțiuni va primi o pedeapsă privativă de

libertate sau o pedeapsă cu amenda.

Pedeapsa minimă pentru infracțiunile de violența de gen (inclusiv

violența în familie) este de minim 6 luni.

Pentru infracțiunile care au ca mod de comitere: tortura sexuală sau

violul soldat cu decesul victimei, sancțiunea este sentința închisorii pe viață.

Alte infracțiuni care se pedepsesc sunt: sclavia sexuală (10-15 ani de

închisoare și 500.000 -1.000.000 de RWF, amendă), actele sexuale indecente

(2-5 ani și 100.000-200.000 RWF, amendă), violul (10-15 ani), adulterul (6

luni-2 ani de închisoare), hărțuirea unui soț (6 luni-2 ani de închisoare).

65

§ 13. Violența Domestică în Rusia63

În legislația rusă nu este definită infracțiunea violenței în familie.

Centrul Național ANNA pentru Prevenirea Violenței, una din cele mai

mari organizații de caritate care oferă sprijin victimelor violenței în familie

definește violența în familie ca fiind: ”Actele de abuz fizic, sexual, verbal,

economic și emoțional repetate săvârșite de către un membru de familie

asupra unui alt membru de familie, în scopul exercitării controlului asupra

membrului de familie, a-l intimida sau a-l speria”.

În conformitate cu legislația rusă, violența în familie nu este privită ca

o infracțiune de sine stătătoare, dar sunt clasificate ca alte infracțiuni în

Codul Penal al Federației Ruse, care se pot săvârși asupra unui membru de

familie. Astfel că uciderea din culpă, înlesnirea sinuciderii, tortura,

vătămarea corporală, vătămarea corporala gravă pot fi săvârșite asupra unui

membru de familie.

Legislația privind violența domestică

Rusia nu are o legislație specifică care reglementează fenomenul

violenței în familie, dar în Constituția statului în conformitate cu clauza nr.

21: “demnitatea umană trebuie să fie protejată de către stat și nimeni nu va

putea aduce atingere demnității umane”.

În Constituția rusă se mai prevede că” numeni nu va fi supus torturii,

violenței sau altor tratamente umilitoare sau crude, ca pedeapsă.”63 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws

66

Rusia este parte la urmatoarele tratate internationale:

Comisia privind eliminarea discriminării față de femei;

Declarația de la Viena și Programul de acțiune adoptat de Conferința

Mondială a Națiunilor Unite privind femeile în anul 1995.

Statisticile relevă că 40% din infracțiunile săvârșite pe teritoriul

Rusiei au loc în cadrul familiei, în fiecare an 26.000 de copii sunt abuzați de

către părinți, 36.000 de femei sunt lovite de către soții lor în fiecare zi,

12.000 de femei mor anual din cauza violenței în familie, 2.000 de copii și

adolescenți se sinucid pentru a putea scăpa de violența din cadrul familiei,

10.000 de copii și adolescenți părăsesc domiliciul anual, 60-70% din

victimele violenței în familie nu caută ajutor în vederea încetaăii violenței în

familie, iar 97% din cazurile de violență în familie nu ajung în fața

instanței.64

§ 14. Violența domestică în Republica Cehă65

Instanțele cehe au considerat că violența domestică apare în relațiile

familiale, atât între partenerii căsătoriți, cât și necăsătoriți. Relațiile dintre

părinți în cadrul familiei pot fi de orice natură a orientării sexuale

(homosexuali, lesbiene).

64 Sursa: the Russian interior Ministry65 http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/pro-bono/downloads/pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf Landscape analysis of Domestic Violence Laws

67

Violența în familie poate apărea între membrii familiei, dar și între

membrii familiei și persoane, alături de care au stabilit relații asemănătoare

relațiilor membrillor familiei – conjugale.

În viziunea instanțelor cehe, violența în familie poate să fie:

Violență mentală - constând în umilirea, amenințarea, amenințarea cu

moartea a victimei violenței domestice;

Violență psihică - utilizarea unei forțe fizice sau mentală, cu scopul de

a intimida, amenința, speria victima, privarea de somn și alimente

necesare;

Violență sexuală - contactele sexuale fără acordul membrului de

familie, violul;

Violență economică - controlul absolut asupra finanțelor familiei,etc.

Conform unui studiu realizat de organizația non-gurvernamentală

ROSA91, realizat în anul 2011, 100% din victimele violenței în familie au

fost supuse formei de violență psihică, 66.6 % din victime au fost supuse

formei de violență economice, iar 40% din victimele violenței în familie au

fost supuse formei de violență economică, iar 77.3% din corespondenți au

fost supuși formei de violență fizică.

Legislatie nationala

Legislația națională cehă ce apără împotriva fenomenului infracțional

este formată din următoarele acte:

Actul procedural civil;

Actul poliției republicii cehe;

Codul penal;

Actul privind protecția legală și socială a copilului;

68

Actul serviciilor sociale.

Următoarele tratate internaționale au fost ratificate de către Republica

Cehă:

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;



Convenția cu privire de la drepturile copilului;

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor copilului și a

libertăților fundamentale;


Pactul internațional cu privire la drepturile sociale, economice și

culturale;



69

CAPITOLUL VI.

STATISTICĂ

Violența domestică este un fenomen întâlnit la scală largă, mai precis,

în întreaga lume.

Conform http://www.dlapiperprobono.com Landscape analysis of

Domestic Violence Laws, statisticile privind violența domestică sunt66:

În Cambogia statisticile indică că: 15.8 % din femei au avut de a face

cu violența domestică din 2000 – 2005, dar în anii 2007 - 2009 a crescut

semnificativ.

În China un studiu realizat în 2013 asupra a 1858 de corescondenți a

arătat că 54.6% din acesția au avut de a face cu violența domestică.

În Republica Cehă, în anul 2011, 100% din victimele violenței în

Republica Cehă au fost supuse violenței psihice cu un procent de 77.3 %,

65.5% au fost supuse violenței economice și 40% au fost supuse violenței

sexuale.

În Anglia (U.K.) și Țara Galilor, două femei pe săptămână și un

bărbat la fiecare 17 zile sunt uciși de către partenerii lor sau maltratați.

66 http://www.dlapiperprobono.com

70

http://www.dlapiperprobono.com/

Conform unui studiu realizat în Franța, 24.4% din femei au fost

victimele unei violențe pishice ca formă a violenței domestice, în familie.

Femeile din Germania în proporție de 25% au fost victimele unei

forme de violență domestică.

În Hong Kong , un studiu realizat arată că 30% din apelurile primite la

secțiile de politie, au ca obiect maltratarea soțiilor de către soți.

În Indonezia, aproape 90% din femeile victime ale violenței în familie

se întorc înapoi la soții lor.

În Japonia, În definiția: “abuz asupra copilului” intră și expunerea

copilului față de violența dintre părinții săi.

În Kenya, în anul 2003, conform unui studiu realizat, aproape 50 %

din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani au fost victime ale

violenței în familie și aproape 1 din 4 femei au fost victime ale violenței încă

din primele 12 luni în care au locuit cu partenerii lor.

În Laos, atât femeile, cât și bărbații consideră că violența în familie

reprezintă un eveniment ocazional în mediul casnic.

În Malaezia, în anul 2010, au fost raportate poliției circa 3.173 de

incidente ale violenței domestice.

În Coreea de Nord, violența în familie este larg răspândită.

În Rusia, circa 12.000 de femei mor ca rezultat al violenței în familie,

în fiecare an, asta însemnând moartea a unei femei la fiecare 40 de minute.

71

În Rwanda, cauzele violenței fizice nu sunt legate de sărăcie, droguri

sau ignoranță, ci sunt înrădăcinate în sistemul patriarhal, care conferă și

susține o inegalitate de putere, făcând femeile vulnerabile la violență.

În Singapore, 80% din cetățeni, au declarat ca nu ar intervenii, dacă ei

ar cunoaște un prieten, o rudă sau un vecin, care au fost abuzate de către

partener.

Femeile din Africa de Sud sunt supuse la cele mai mari și brutale

violențe din lume.

În Ucraina, în anul 2012 mai mult de 2.000 de cazuri de violență in

familie au fost înregistrate de către poliția din Ucraina.

În Vietnam au fost înregistrate circa 178.847 de cazuri de violență în

familie, între anii 2009 - 2012 dintre care, în mai mult de 16.000 de cazuri

au fost implicați bătrâni, 23.300 de cazuri în care au fost implicați copii, iar

în restul cazurilor victimele violenței în familie au fost soțiile.

Potrivit statisticilor poliției, în Elveția, în 2011, femeile au fost de

3,1% ori mai des afectate de violența în familie decât bărbații.67

67 https://fr.wikipedia.org/wiki/Violence_conjugale

72

https://fr.wikipedia.org/wiki/Violence_conjugale

CAPITOLUL VII.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA

Violența în familie sau violența domestică este un fenomen ce se

regăsește la scară largă pe întreg mapamond.

Cu ocazia săvârșirii acestei fapte se pot leza valori fundamentale ca:

viața membrului de familie, sănătatea, integritatea fizică și psihică a

membrului de familie, dar și legăturile sociale și emoționale cu restul

cadrului familial.

Legiuitorul român a creat înfracțiunea de violență în familie cu scopul

protejării mai eficiente a membrilor de familie.

Inițial faptele prevazute în art. 188, 189, respectiv art. 193 - 195 aveau

ca și circumstanță, săvârșirea asupra unui membru de familie a infracțiunii.

Dată fiind importanța acestei infracțiuni, legiuitorul român a încadrat

prezenta infracțiune în capitolul III din N.C.P., intitulat Infractiuni

savarsite asupra membrului de familie.

Violența în familie se realizează prin acte comisive și omisive de

natură a le aduce prejudicii membrilor de familie, rezultatul putând fi

vătămarea sau moartea membrului de familie.

Subiecții infracțiunii sunt calificați, ei având calitatea de membru de

familie.

Actele săvârșite de autori pot fi executate cu intenție directă, intenție

indirectă, culpă sau praeterintenție. Nu prezintă relevanță, locul și timpul

săvârșirii infracțiunii.

Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu în cazul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196.

73

Înainte de crearea acestei infracțiuni autonome, violența în familie a

fost reglementată de Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea

violenței în familie. În art. 3 al Legii 217/2003 privind prevenirea și

combaterea violenței în familie se definește violența în familie, ca fiind:

”orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de

autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un

membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care

provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale,

emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte,

constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”. Alin. (2) ”Constituie, de

asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile

și libertățile fundamentale.”68

Violența în familie este clasificată ca fiind violența fizică, psihologică,

sexuală, economică, socială, spirituală și verbală .69

Articolul 5 al legii, defineste noțiunea de membru de familie, în

conținutul, legii fiind stipulate instituțiile cu atribuții în prevenirea și

combaterea violenței în familie, ordinal de protecție, finanțarea în domeniul

prevenirii și combaterii violenței în familie, precum și un model al cererii

privind ordinal de protecție.

Cu ocazia cercetării științifice realizate privind infracțiunea de

violență în familie ce se regăsește în aproape toate legislațiile internaționale

propun modificarea legii, astfel:

În conținutul definiției infracțiunii să se adauge și infracțiunea de viol

asupra unui membru de familie, eliminându-se circumstanța prevazută

68 Legea 217/2003 privind combaterea violentei in familie, republicata in 201469 IBIDEM

74

în art. 218 alin. (3) lit. b) a infracțiunii de viol și a se adăuga ca și

circumstanță în cazul infracțiunii de violență în familie;

Deoarece există o clasificare prevazută în Legea 217/2003 privind

combaterea violenței în familie, republicată în anul 2014, potrivit

faptului că violența poate fi fizică, sexuală, psihică sau economică,

propun ca amenințarea membrului de familie să fie inclusă în definiția

infracțiunii, la fel și obligarea la prostituție a unui membru de familie,

deoarece reprezintă alături de viol, hărțuire sexuală, violul marital o

violență psihică din prisma clasificării conferite de lege;

Furtul – a se include în definiția infracțiunii, deoarece reprezintă o

oarecare violență economică și socială;

Violul marital - să se includă, este violență sexuală asupra unui

membru de familie;

Lipsirea de libertate în mod ilegal - a unui membru de familie să se

includă;

Șantajul și șantajul emoțional pentru că reprezintă o formă de violență

psihică, care se concretizează prin constrâgerea membrului de familie

să execute acte sau fapte contra voinței sale.

75

BIBLIOGRAFIE

1. George Antoniu (coordonator și autor), Constantin Duvac, Daniela

Iuliana Lămășanu, Ilie Pascu, Tudorel Toader, Constantin Sima, Ioana

Vasiu, Explicații Preliminare ale Noului Cod Penal, volumul III,

Partea specială, Editura Universul Juridic, București, 2013.

2. Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, Mirela

Gorunescu, Costică Păun, Maxim Dobrinoiu, Norel Neagu, Mircea

Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat. Partea specială,

volumul II, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.

3. Constantin Duvac, Drept penal. Partea specială, volumul I și II,

Editura Universul Juridic, București, 2013;

4. Petre Dungan, Tiberiu Medeanu, Viorel Paşca, Manual de Drept

Penal. Partea specială, volumul I și II, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2012/2013.

5. Revista Dreptul.

6. Revista de drept penal 1994-2013

7. GHEORGHE-IULIAN IONITA, DREPT PENAL .PARTE

SPECIALA, Editia a 2 - a revăzută și adăugită , Editura Universul

Juridic, 2012.

8. Constantin Duvac, Tratat de drept penal, Editura C.H.Beck, 2009,

Bucuresti

9. Legea 217/2003 privind combaterea violenței în familie, republicată

în 2014

10.http://www.dlapiperprobono.com/export/sites/probono/downloads/

pdfs/Landscape-Analysis-of-Domestic-Violence-Laws.pdf

Landscape analysis of Domestic Violence Laws

76

11. Violența domestică și criminalitatea feminină, stiudiu realizat de dr.

Aurora Liiceanu, dr. Doina Ștefana, dr. Mihai Ioan Micle, Institutul

Național de Criminologie, București, 2004

12. Noul Cod Penal, parte specială, Mihail Udroiu, Editura C.H.Beck

BUCURESTI 2014, pagina 69

13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_penal_al_României

14. Dexonline.ro

15. Violența domestică, Abuzul împotriva minorului. Sorin Hoștiuc,

INML, Bucuresti

16. https://es.wikipedia.org/wiki/Violencia_domestica

17. https://en.wikipedia.org/wiki/Domestic_violence

18.https://fr.wikipedia.org/wiki/Violence_conjugale

19. L. Deplino, Diritto penale, parte speciale, Edizioni Simone, Napoli in

R.D.P. nr. 4/1999

77

https://fr.wikipedia.org/wiki/Violence_conjugale

https://en.wikipedia.org/wiki/Domestic_violence

https://es.wikipedia.org/wiki/Violencia_domestica

Licenta Violenta Domestica Icobescu Andrada Bianca Nicoleta Fin

Documents

Transcript of Licenta Violenta Domestica Icobescu Andrada Bianca Nicoleta Fin