Licenta A.S.

8/18/2019 Licenta A.S.

1/82

-UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA-

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Lucrare de licenţă

“Consumul de droguri în rândul elevilor de liceu şi eficienţacampaniilor de prevenire şi combatere a acestuia.”

Coordonator:

Lect. Dr. ara !ngela

"tudent: "avonea "imona

!lba #ulia

$%&'


2/82


3/82

(otto: )Dacă ne epui*ăm prinintermediul alcoolului şi al drogurilor+nu re*istăm mult în această meserie”

,-on elusi/

2


4/82

Cuprins:

#0123D4C525

C!6#13L4L & 7 840D!(501!25! 153251#C! ! L4C2!2##

&.& C!D24L 032(!1#9......................................................................................................

a) Legislaţia românească cu privire ladroguri...............................................................................

b) Strategia Naţională Antidrog.....................................................................................................

&.$ CL!2#8#C2# C30C5614!L5;;;;;;;;;;;;;;;;...;;;;

a) Ce este drogul?...........................................................................................................................

b) Termeni utilizaţi n domeniul drogurilor ! Consum" abuz" dependenţă" toleranţă" abstinenţă"sevra# ...........................................................................................................................................

&.< 1532## "# (3D5L5;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;.

a) Teorii $i modele e%plicative ale consumului dedroguri&&&&&&&&&&&&&&&

C!6#13L4L $ 7 625=501!25! C52C51!2##

$.& (513D3L3>#5;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

a/ Scopulcercetării ......................................................................................................................

b/ 'biectivele cercetării..................................................................................................................

c/ (potezelecercetării ......................................................................................................................

d/ (nterviul semi!structurat ! Argumentarea utilizării................................................................ ...

e/ Cestionarul de opinie ! Argumentareautilizării .......................................................................

$.$ !0!L#=! "# #01526251!25! D!15L32;;;;;;;;;;;;.

$.< C30CL4=## C4 62#9#25 L! 6!215! D5 (#C23?C52C51!25;;..

C!6#13L4L < ? 625=501!25! #01529501#5#


5/82


6/82

#0123D4C525

Scimbările sociale ma#ore din ,omânia din ultimul deceniu datorate conte%tului

geopolitic internaţional" dar $i evoluţiei politice interne" au adus n discuţie un -enomen social

care s!a dovedit a -i de o amploare ngri#orătoare consumul de droguri.

Am ales să realizez lucrarea de licenţă pe această temă deoarece n societăţile

contemporane" consumul de droguri constituie una dintre cele mai grave probleme sociale. /0n

general" o problemă socială poate -i de-inită ca o condiţie sau o situaţie socială" apreciată de

public sau de către e%perţi ca -iind neobi$nuită sau intolerabilă" deoarece reprezintă o discrepanţă

sau un decala# ntre realitatea prezentă $i normele sau valorile comunităţii1 2,ădulescu 3

4âmboeanu" 5667" p. 88).

Tânăra generaţie" a-lată $i ea n plină perioadă de tranziţie" speci-ică adolescenţei" a

reacţionat rapid la această problemă. A$a se -ace că" n numai câţiva ani" ,omânia a devenit o

importantă piaţă de des-acere a drogurilor. Tra-icul" dar $i consumul" ncep să nregistreze valori

semni-icative mergând pe o pantă ascendentă $i a#ungând n interval de un deceniu să

nregistreze proporţii semni-icative.

Tot mai -recvent" tineri -iind" ne dorim să -acem totul /alt-el1 pentru a -i mai $armanţi.

9ste de nţeles că n acest conte%t se apelează la droguri" la alcool" la tutun" care ntr!adevăr potscimba pe moment dispoziţia" ne -ac mai /seducători1 dar puţini $tiu cât sunt de periculoase" cât

sunt de nocive pentru organism $i că ele pot e%clude unele persoane din viaţa socială.

4eoarece am trecut $i eu prin perioada adolescenţei $i m!au /pândit1 toate aceste

pericole" am simţit că este necesar să nvăt mai multe despre mecanismele prin care acţionează

drogurile" să nvăţ de ce tinerii consumă droguri $i mai ales care este opinia lor privitoare la

campaniile de prevenire $i combatere a consumului de droguri" care sunt un pas nainte n lupta

cu drogurile" motive pentru care am ales această temă. :ai mult" mi!a -ost mult mai u$or să

abordez o temă despre care aveam cuno$tinţă" am destui prieteni care au consumat droguri" mai

ales pentru că /erau legale1 $i am simţit că mi este -oarte u$or să lucrez cu adolescenţi" deoarece

di-erenţa de vârstă dintre noi nu este mare.

;ercepţia tinerilor despre droguri este di-erită" unii le consideră ca -iind ceva normal de

consumat" ceva care crează stări deosebite uitând că n mod con$tient sau incon$tient ele pot duce

la marginalizare" e%cludere din grup sau ciar din societate.


7/82

Lipsa de in-ormaţii" de-ormarea realităţii" tendinţa de evaluare dintr!un sistem considerat

nedrept" reprezintă câteva din elementele de ordin social care e%plică e%tinderea considerabilă a

abuzului $i dependenţei de drog" motive pentru care am ales să adun opinii re-eritoare la e-icienţa

campaniilor de prevenire $i combatere a consumului de droguri.

0n primul rând" consumul de droguri este direct legat de deteriorarea sănătăţii oamenilor"

ampli-icând cre$terea costurilor pentru rezolvarea acestei probleme sociale complementare" care

este boala. 0n al doilea rând" consumul de droguri se a-lă ntr!o relaţie strânsă cu criminaliatea $i

prostituţia. Aceasta pentru că un consumator" dependent de droguri" va -ace orice pentru a!$i

procura doza zilnică. ;e de altă parte" vânzarea drogurilor reprezintă un veritabil /monopol1 al

reţelelor ma-iote" motiv pentru care consumul de droguri ntăre$te $i ampli-ică crima organizatăcare este o altă problemă socială e%trem de importantă.

Con-orm cu ,ădulescu 28).


8/82

C!6#13L4L # ? 840D!(501!25! 153251#C! ! L4C2!2##

&.& C!D24L 032(!1#9

a) Legislaţia românească cu privire la droguri

0ncă din 8


9/82

Abraam ;. a-irmă pe site!ul tt p a le g e v ia ta a n a .r o s e p s in - o . t m că Agenţia Naţională

Antidrog asigură elaborarea $i coordonarea unitară a aplicării strategiei naţionale n domeniul

combaterii tra-icului $i consumului ilicit de droguri" centralizând $i monitorizând rezultatele

cooperării dintre instituţiile statului $i organizaţiile nonguvernamentale. Alte atribuţii aleAgenţiei vizează actualizarea strategiei naţioanale anti!drog" punerea n concordanţă a legislaţiei

din ţara noastră cu convenţiile internaţionale n acest domeniu" cooperarea internaţională n

domeniul drogurilor" reducerea tra-icului $i livrării de droguri" precum $i reducerea cererii

2Abraam ;. " tt p a le g e v ia ta a n a .r o s e p s i n - o . t m)

0n anul 566B" a -ost aprobată" de către *uvernul ,omâniei" Strategia Naţională Anti!drog"

valabilă pentru perioada 566B!566>. :ai târziu" n 566=" a -ost elaborată Strategia natională

antidrog" valabilă n perioada 566=!5685. ;rintre cele mai importante obiective ale strategiei

naţionale antidrog din perioada 566=!5685" se numără reducerea cererii $i o-ertei de droguri"

ntărirea cooperării internaţionale $i dezvoltarea unui sistem global de in-ormare" evaluare $i

coordonare privind problematica drogurilor. ;entru punerea n aplicare a acestor obiective cu

caracter general" strategia naţională anti!drog prevede un ;lan de Acţiune" des-ă$urat n anul

566@" care include obiective speci-ice $i diverse activităţi pentru realizarea acestora" termenele de

evaluare" termenele de realizare $i -actorii responsabili.

n obiectiv important n reducerea cererii de droguri l constituie prevenirea consumului

de droguri prin aplicarea unor programe la nivelul $colii" -amiliei $i comunităţii prin intermediul

cărora să se poată reduce in-luenţa -actorilor de risc.

La nivelul $colii" este prevăzută implementarea naţională a ;rogramului „Educaţie pentru

sănătate în şcoala românească”" la nivelul -amiliei se prevede includerea n ,egulamentul de

organizare $i -uncţionare a instituţiilor de asistenţă socială a obligaţiei -urnizorilor de servicii

sociale de a cre$te in-luenţa -actorilor -amiliali de protecţie $i de a diminua -actorii -amiliali de

risc pentru consumul de droguri" iar la nivelul comunităţii sunt prevăzute numeroase iniţiative

printre care $i dezvoltarea unui sistem de monitorizare a copiilor a-laţi n situaţii de risc" precum$i crearea unui sistem integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri $i a

unui sistem naţional de -ormare pro-esională n domeniu.

;rogramul „Educaţie pentru sănătate în şcoala românească” are ca obiectiv general:

„Conştientizarea şi implicarea întregii populaţii, în special a copiilor şi tinerilor, în programe

de prevenire a consumului de droguri, universale, selective şi indicate, în scopul întăririiinfluenţei factorilor de protecţie şi al reducerii influenţelor factorilor de risc” 2Strategia

Naţională Anti!4rog n perioada 566=!5685" p.=).

;rogramele menţionate vizează sensibilizarea si educarea copiilor" a părinţilor $i a

membrilor comunităţii n scopul evitării consumului de droguri $i a cre$terii -actorilor de

protecţie contra -actorilor de risc 2,ădulescu 3 4âmboeanu" 5667" p. 5==).

http://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htmhttp://alegeviataana.ro/seps/info.htm


10/82

n alt obiectiv general" important n ceea ce prive$te reducerea cererii de droguri" se

re-eră la asistenţa medicală" psiologică $i social" reducerea riscurilor $i reinserţia socială. Se

prevede" n acest sens" accesul liber al consumatorilor $i al celor dependenţi de droguri la

programele de asistenţă menţionate" precum $i la serviciile de reducere a riscurilor 2Strategia Naţională Anti!4rog n perioada 566=!5685" p.7)

0n condiţiile ampli-icării $i diversi-icării -enomenului in-racţional trans-rontalier" a

modi-icării rutelor utilizate pentru tra-icul de droguri $i a cre$terii criminalităţii asociate

consumului de droguri" reducerea ofertei de droguri reprezintă un obiectiv prioritar al Strategiei

Naţionale Antidrog prin care se dore$te reducerea in-racţionalităţii din domeniul drogurilor" prin

cooperare interinstituţională" specializarea personalului din domeniu $i asigurarea resurselor

necesare 2Strategia Naţională Anti!4rog n perioada 566=!5685" p.


11/82

0n ciuda cadrului legislativ din domeniul prevenirii $i combaterii consumului de droguri"

aceasta rămâne o problemă socială destul de gravă deoarece apar ntotdeauna substanţe

psiotrope noi" iar legiuitorii trebuie să ţină pas cu acestea" adică trebuie să ntocmească mereu

legi sau otărâri prin care să le interzică. n prim pas spre succes l consider ncidereamagazinelor de tip Geed!sop prin care s!a redus considerabil consumul de droguri" acestea nu

mai -iind atât de disponibile ca atunci când la orice colţ de stradă vedeai ast-el de magazine.

&.$ CL!2#8#C2# C30C5614!L5

a/ Ce este drogul

Sensul clasic al termenului drog" este considerat a -i 2':S" 8


12/82

4e-inirea termenului de drog impune de la nceput delimitarea a două concepte droguri

ilegale şi droguri legale. /n drog ilegal este o substanţă cimică" naturală sau sintetică" care

spre deosebire de medicamente" acţionează asupra creierului" producând stări eu-orice" tulburări

psiice" alucinaţii" reacţii paranoice" etc1. 4rogurile legale cuprind alcoolul" co-eina" tutunul"substanțe etnobotanice precum $i cea mai mare parte a medicamentelor 2,ădulescu 3

4âmboeanu" 5667" p. 5B).

Con-orm cu *ri--it" 9." 25667" p. =)" drogurile" legale sau ilegale" sunt -olosite de mulţi

oameni -ără ca sănătatea acestora să -ie câtu$i de puţin a-ectată ntr!un mod negativ. 4rogurile

pot -i nsă periculoase" iar in-luenţa lor ne-astă asupra sănătăţii" bunăstării $i productivităţii

oamenilor din toată lumea este n prezent n-iorătoare" $i continuă să se ampli-ice.

Abraam" ;." 2Abraam ;. " 566=" p. 5F) aduce n atenţie că multitudinea conte%telor n

care problematica drogurilor este analizată" -ace di-icilă de-inirea termenului de drog și

necesitatea includerii n de-ininirea termenului a reglementărilor legislative privind substanţele

interzise" -ăcându!se ast-el di-erenţierea ntre drogurile legale $i cele ilegale.

4acă ignorăm deosebirea dintre droguri legale $i ilegale" cea mai dimplă de-iniţie a

drogului se re-eră la un set de substanţe cu anumite proprietăţi cimice $i e-ecte biologice. '

asemenea de-iniţie pune accentul pe caracteristicile intrinseci ale drogurilor" deta$ate de

de-iniţiile lor sociale 2,ădulescu 3 4âmboeanu" 5667" p. 5B).

' altă de-iniţie consideră că un drog este /orice substanţă care produce sau creează

scimbări psiologice $isau -iziologice n corp1 2LJman 3 ;otter" 8


13/82

Con-orm statisticilor din raportul KAlcoolul n 9uropa ' problemă de sănătate publică1"

elaborat de către con-. dr. ;eter Anderson" specialist n politici privind consumul de alcool

$i tutun al niversităţii '%-ord 2Anderson" 5667)" raport preluat de pe site!ul t tp GGG .o %. a c .u

+ anual peste 88=.666 de persoane mor din cauza alcoolului. ' medie absolută de F">Mdintre decesele premature $i a-ecţiunile de sănătate 2accidentele -izice $isau rănirea personală

ori a altora" n stare de ebrietate" cancer" accidente vasculare" epatita etc.)" precum $i o alta"

de 5.666 de omucideri" apar n statistici tot din cauza alcoolismului. 4e asemenea" alcoolul

cauzează anual apro%imativ 76.666 de na$teri premature.

Con-orm datelor ':S privind consumul de alcool n rândul populaţiei cu vârsta peste 8=

ani" n ,omânia se nregistrează un consum de F"B< litri alcool purlocuitoran" sub media

europeană $i media consumului din 'landa" elgia" (talia" *recia" ;ortugalia" Spania și ngaria"

unde se nregistreză un consum de peste

consumatorilorE

• poziţia moderată" con-orm căreia drogurile legale" dacă sunt consumate n mod adecvat"

au ciar e-ecte pozitive" n scimb drogurile ilegale au e-ecte negative asupra organismului"

-olosirea acestora -iind ecivalentă cu abuzul de droguriE

• poziţia legalistă con-orm căreia drogurile legale" a$a cum sunt medicamentele" nu sunt

considerate droguri" $i legea trebuie să -ie cea care stabile$te ce este un drog.

nii autori au mers $i mai departe n de-inirea drogurilor n -uncţie de e-ectele lor"

evidenţiind -aptul că drogurile a-late n stare naturală sunt sigure" n timp ce acelea arti-iciale"

adică create sau sintetizate cimic n laboratore" sunt periculoase 2,ădulescu 3 4âmboeanu"

5667" pg. 5=!57). Nu e%istă o de-iniţie comună a drogurilor" ci o multitudine de de-iniţii care au la bază n

special criterii de ordin psiologic $i social n detrimentul celor de ordin medical. /9%istă multe

modalităţi de de-inire a problemelor legate de droguri" dar n cele din urmă persoana n cauză

trebuie să decidă dacă are sau nu o ast-el de problemă. 4in perspectivă istorică" n de-inirea

problemelor legate de droguri au -ost utilizate două abordări di-erite. ;rima are n vedere

cantitatea de droguri consumate de o anumită persoană $i intervalul de timp" sau ceea ce unii

cercetători $i terapeuţi numesc niveluri $i patternuri ale consumului. A doua abordare a de-inirii

unei probleme legate de droguri vizează analiza consecinţelor utilizării drogurilor1 2lume"

5688" p. 57).

http://www.ox.ac.uk/http://www.ox.ac.uk/http://www.ox.ac.uk/http://www.ox.ac.uk/


14/82

b/ 1ermeni utili*aţi în domeniul drogurilor ? Consum+ abu*+ dependenţă+ toleranţă+

abstinenţă+ sevraE.

Con-orm cu 9dGards *ri--it 25667" p. 8=)" e%presia /consum de droguri1 are o

semni-icaţie evidentă $i este lipsită de #udecăţi morale consumul este consum" iar termenul

presupune administrarea atât ntr!o manieră aprobată de societate" cât $i n una dezaprobată.

Limita dincolo de care utilizarea devine consum e%cesiv este una cât se poate de subiectivă.

/Consumul e%cesiv1 este termenul pre-erat n :area ritanie când comportamentul este" din

perspectiva autorităţilor" problematic" n vreme ce n America" n asemenea situaţii" se -olose$te

cu precădere termenul mai peiorativ de /abuz1. /Consumul n scop recreativ1 implică un consum

ino-ensiv $i ocazional" n cadrul unui stil de viaţă libertin.

Consumul de droguri poate prezenta riscuri n privinţa multor aspecte ale vieţiiameninţarea poate -i la adresa sănătăţii -izice sau psiice" a activităţii educaţionale sau sociale" a

consumatorului sau a siguranţei $i bunăstării celor din prea#ma sa. ;re#udiciul poate -i

considerabil sau nesemni-icativ" poate surveni brusc sau n timp. ,iscul nu este cert. ;ericolele

pe care le prezintă drogurile nu ar trebui e%agerate" nsă" n acela$i timp" ele nu ar trebui nini

minimalizate sau negate 2*ri--it" 5667" p. 5=).

!bu*ul de droguri. 0n ceea ce prive$te drogurile asociate cu abu*ul" clasi-icarea 4.S.:. (I!

T," elaborată de Asociaţia ;siiatrilor Liberi din ,omânia" le di-erenţiază n următoarele

categorii alcool" sedative" am-etamine" cocaină" co-eină" canabis" alucinogene" inalante"

nicotina" opioidele" -encJclidina" alte droguri1 2,omila" 566B" p. 8


15/82

9voluţia tulburărilor psiice din to%icomanii tinde la o pro-undă degradare a

personalităţii" individual a#ungând o veritabilă epavă -izică $i socială. To%icomania induce un

număr mare de comportamente delicvente sau alte tulburări psiopatologice. 2,ă$canu" 566@" p.

=


16/82

Con-orm unor opinii" -ormula de lucru a dependenţei presupune trei concepte principale

dorinţa irezistibilă, consumul ecesiv şi invocarea oricărei activităţi . Asocierea dintre ele

delimitează dependenţa ca -iind /implicarea repetată ntr!o anumită activitate" n po-ida

costurilor e%cesive" din cauza dorinţei irezistibile1 2Dorvat" 5667).4ependenţa este o -ormă de consum voluntar" abuziv" periodic sau cronic a substanţelor

dependogene" dăunătoare atât individului" cât $i societăţii" -ără a avea bază o motivaţie medical"

spre deosebire de -armacodependentele clasice" legitime" care sunt" prin originea lor" totdeauna

terapeutice sau paramedicele 2,ă$canu" 566@" p. B6).

0n principal" la dependenţă se poate a#unge prin trei căi n primul rând prin

administrarea /drogurilor1 2opiacee $i barbiturice) prescrise de medici" o a doua cale rezidă n

posibilitatea procurării legale" -ără reţetă" iar a treia cale este autoadministraea de droguri ce pot

-i obţinute din surse ilicite 2/droguri de stradă1) 2,ă$canu" 566@" pg. =7!=F).

4ependenţa de lungă durată este asociată n general cu o reducere n comportamentele

direcţionate spre un scop 2mersul la $coală)" ciar când persoana nu mai ia substanţe de o

perioadă lungă de timp. Aceasta este acompaniată adesea de depresie" an%ietate" iritabilitate $i

de-icite u$oare n activitatea cognitivă di-icultăţi n concentrarea atenţiei" etc.

0n ceea ce prive$te dependenţa fi*ică+ *audet. 9." a-irmă că atunci când este obi$nuit să

primească regulat o anume substanţă" coprul dezvoltă un anumit ecilibru asociat cu prezenţa

acelei substanţe n organism. Atunci câns această substanţă lipse$te se creează un dezecilibru-izic. (nstalarea unei dependenţe -izice la un consumator presupune două elemente obligatorii

durata consumului $i substanţele $i cantităţile consumate 2regularitatea) 2*audet" 5667" p. >=).

)Dependenţa psiologică+ con-orm acelea$i surse" este starea provocată de

oprirea bruscă a consumului unei substanţe. 'dată cu oprirea consumului" persoana

mani-estă o preocupare emoţională $i mentală legată direct de e-ectele produse de

substanţă ea resinte o nevoie acută de a consuma din nou pentru a!$i atenua su-etinţa1

2*audet" 5667" p. >7).

0n ultimii douăzeci $i cinci de ani s!au depus e-orturi susţinute pentru

identi-icarea caracteristicilor -undamentale ale sindromului dependenţei de droguri.

Cercetarea a debutat n anii 8


17/82

1oleranţa faţă de droguri. $anualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale

24S:!(I!T,) precizează că printre simptomele tulburărilor induse de substanţe se numără

toleranţa+ sevraEul" pierderea controlului" e-orturi lipsite de succes de a reduce consumulsau de a renunţa la consum" consacrarea unui timp ndelungat pentru procurarea" utilizarea

substanţei sau recuperarea după utilizarea acesteia" a-ectarea anumitor domenii speci-ice din

e%istenţa unei persoane $i continuarea utilizării" n po-ida e-ectelor negative. ;entru a

ntrunii criteriile dependenţei" o persoană trebuie să prezinte trei sau mai multe dintre aceste

simptome. Dependenţa asociată nseamnă că o persoană dependentă de o anumită substanţă

poate -i dependentă $i de altă substanţă -oarte asemănătoare. Totu$i" studiile nu arată -oarte

clar când anume se mani-estă dependenţa asociată.

;entru a ntruni criteriile necesare identi-icării abuzului" persoana respectivă trebuie

să mani-este consecinţe negative ale consumului de droguri ntr!o ast-el de măsură ncât cel

puţin un domeniu al -uncţionării e%istenţiale să -ie a-ectat 2de e%emplu" -amilia" $coala" viaţa

socială). 0n general" abuzul nseamnă că o persoană mani-estă consecinţe negative legate de

utili%area drogurilor ntr!un animit domeniu al vieţii. 9lementul ciudat din de-iniţia 4S:!(I!T,

este -aptul că o persoană poate -i diagnosticată ca -iind dependentă de droguri" ciar dacă nu

mani-erstă simptome de dependenţă -izică. 0n plus" deoarece diagnosticul poate -i pus dacă sunt

ntrunite trei criterii din $apte posibile" două persoane pot -i diagnosticate ca -iind dependente deaceea$i substanţă" având nsă mani-estări complet di-erite 2lume" 5688" pg. >B!>>).

Se admite că toleranţa şi dependenţa fi*ică sunt încrucişate. /Toleranţa se dezvoltă

mai ales pentru e-ectele la nivelul SNC" care au caracter subiectiv $i sunt relative ca e-ecte

peri-erice1. /Dependenţa fi*ică este o stare adaptativă" care are drept consecinţă apariţia de

tulburări -iziologice intense din cauza consumului repetat al unui drog $i care impunecontinuarea -olosirii substanţei pentru a preveni teribilel simptome de abstinenţă1 2,ă$canu"

566@" p. =>). Con-orm aceleia$i surse" /dependenţa psiică" respectiv necesitatea emoţională

dobâdită -aţă de consumul unui drog este determinată de un comple% de -actori de ordin

-armacologic $i social. :odi-icarea -uncţiilor psioa-ective sub in-luenţa drogului se poate

traduce prin starea de bine" rela%are" deta$are de preocupările zilnice" -enomene onirice" etc. ;e

un anumit teren psiic" probabil" n -uncţtie de -actorii genetici" aceste e-ecte dau na$tere unei

impresii de satis-acţie" de rezolvare a di-icultăţilor" generând dorinţa imperioasă de repetare a

administrării $i determinând ast-el apariţia dependenţei psiice1.

!bstinenţa ! sindromul care se dezvoltă variază n -uncţie de suvstanţa psioactivă pe

care o utilizeată persoana respectivă. Simptomele comune includ ce-alee" insomnie" transpiraţie"greaţă" astenie" palpitaţii" ipertensiune arterială" an%ietate" nelini$te $i instabilitate psiomotorie.

Sindromul de abstinenţă apare $i se dezvoltă progresiv" de la necesitatea organică e%primată

predominant printr!un simptom negativ -oarte neplăcut.


18/82

0ntreruperea consumului de substanţă psioactivă nu trebuie -ăcută prin suprimarea

brutală a drogului" cu progresiv" sub control medical 2,ă$canu" 566@" pg. ==!=7).

Conceptualizarea dependenţei ca -iind de natură psiologică" cât $i -izică" nseamnă

recunoa$terea -aptului că problemele legate de droguri pot avea origini de natură psiologică" pot-i asociate cu mediulcadrul social sau pot -i de origine comportamentală 2lume" 5688" p. >=).

"evraEul con-orm aceleia$i surse" este ntreruperea -olosirii unei substanţe 2droguri"

alcool sau medicament)" n mod brusc sau treptat" urmată de anumite simptome. 4upă cum e%istă

două tipuri de dependenţă" e%istă $i două tipuri de sevra#. "evraEul fi*ic reprezintă dezecilibrul

biologic dintre substanţele pe care corpul le primea $i pe care nu le mai prime$te la un moment

dat. Acest tip de sevra# necesită asistenţă medicală" $i trebuie uneori ciar susţinut de o anumită

medicaţie...Simptomele sunt u$oare $i se mani-estă" de e%emplu sub -orma unui tremur al

e%tremităţilor la trezirea din somn sau prin transpiraţie abundentă. /"evraEul psiologic -ace

apel la capacităţile psiice ale individului capacitatea de a traversa doliul ulterior ncetării

consumului" capacitatea de a accepta o perioadă de discon-ort temporar 2deprimare" oboseală"

lipsă de interes"iritabilitate" nervozitate )" capacitatea de a accepta scimbări n deprinderile

cotidine1 2*audet" 5667" p. >F).

4e -apt" orice drog care creează dependenţă poate -i de-init prin două caracteristici

principale toleranţa %imunitatea & pe care o are individul dependent -aţă de e-ectele drogului $i

disconfortul pe care l creează utilizatorului" atunci când acesta nu mai consumă drogul respectivsau l consumă ntr!o cantitate mai mică 2,ădulescu 3 4âmboeanu" 5667" p. BB).

Criteriile de diagnostic pentru sevraE 2starea de ntrerupere) con-orm 4S:!(I!T,

8. 4ezvoltarea unui sindrom speci-ic pentru -iecare substanţă" datorat ntreruperii 2saureducerii cantităţii) de substanţă psioactivă care a -ost consumată n cantităţi mari $i o perioadălungă de timp.5. n sindrom speci-ic 2pentru -iecare substanţă) care provoacă probleme clinice sau tulburăriimportante n domenii de activitate social" pro-essional" interrelaţii $i reactivitate individual.B. Simptomele nu se datorează unei probleme medicale $i nu sunt speci-ic pentru o altătulburare mentală.

0n concluzie" pot a-irma că aceste concepte precum consum" abuz" dependenţă sau adicţie"

obi$nuinţă" toleranţă sau volenţă + toate sunt importante n e-orturile speciali$tilor" a

organizaţiilor non!guvernamentale" dar mai ales a celor de care depind elaborarea strategiilor la

nivel naţional pentru ca /moartea albă1 să nu mai secere vieţi" mai ales n rândul tinerilor.


19/82

&.< 1532## G# (3D5L5

a/ 1eorii şi modele eplicative ale consumului de droguri.

4intre toate teoriile $i modelele e%plicative ale consumului de droguri" ma#oritatea s!au

orientat asupra cauzelor care i determină pe indivizi să consume droguri. Aceste teorii au -ost

grupate ast-el 2Abraam ;. " 566>" p. 58) n

• Teorii $i modele parţiale sau bazate pe puţine componente

• Teorii $i modele evolutive sau bazate pe stadii

• Teorii $i modele integrative sau compreensive.

1eoriile şi modelele parţiale sau ba*ate pe puţine componente includ teoriile $i

modelele biologice care consideră consumul de substanţe ca o tulburare de natură biologică.(ndividul" odată ce a descoperit substanţa $i a e%perimentat e-ectele ei" o consumă având

certitudinea că numai a$a $i va soluţiona problemele. Acestea reduc e%plicarea tulburării la o

cauză -undamental biologică $i la ipoteza automedicaţiei" n care individul ar consuma substanţe

pentru că" odată ce a descoperit!o" a ncercat!o $i a e%perimentat e-ectele sale pozitive $i va

soluţiona problemele cu a#utorul ei 2*eorgescu" :oldovan" 3 Cicu" 566F" p. 5>).

'eoriile învăţării 2andura" 8


20/82

'eoriile psi(ologice bazate pe cauze intrapersonale includ modelul cre$terii stimei de sine

$i teoria integrativă a comportamentului deviant a lui aplan 2aplan 3 Sadoc" 5666). Acesta

pleacă de la premisa că adolescenţii caută acceptarea $i aprobarea comportamentului lor. 0n

momentul n care comportamentul adolescentului se ndepărtează de a$teptările adulţilor" acestava deveni o sursă de discon-ort psiic" pe care adolescentul trebuie să l rezolve.

$odelul afectivităţii -ace legătura ntre sentimentele negative $i predispoziţia spre consum.

Acest model demonstrează -aptul că indivizii cu un pro-il de naltă a-ectivitate negativă sunt mai

vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional la cel e%perimental $i la abuz. Acei subiecţi care

vor găsi atractivă into%icaţia cu droguri sunt cei care n mod cronic au nevoie de niveluri crescute

de activare. Ast-el indivizii cu un pro-il de naltă a-ectivitate negativă vor -i mai vulnerabili la

trecerea de la consumul ocazional la cel e%perimental $i la abuz 2Abraam ;. " 566>" p. 5B).

9%istă anumite tipare emoţionale care par să determine consumul de substanţe. *oleman

25668" pg. B67!B6F) identi-ică două căi emoționale care conduc la alcoolism. na ncepe atunci

când" după o perioadă de tensiuni $i -rustrări n copilărie" adolescentul descoperă că alcoolul l

calmează. A doua provine dintr!o stare de agitaţie puternică" impulsivitate" plictiseală. Raptul că

nu suportă monotonia i -ace să -ie dispu$i să ncerce oriceE acest lucru asociat cu impulsivitatea

lor -irească i -ace să aibă o nclinaţie clară spre a abuza de o serie ntreagă de droguri puternice"

nu numai de alcool.

'eoriile bazate pe familie şi pe abordarea sistemică pleacă de la premisa că utilizarea

substanţelor este e%presia comportamentelor neadaptate ale unuia sau mai multor membri ai

-amiliei" comportament care produce dis-uncţii n sistemul -amilial 2Oaldron 3 Slesnic" 8


21/82

8. ;recontemplare" când nu se ia n considerare utilizarea de droguri"

5. Contemplare" când se gânde$te n mod serios iniţierea consumului"

B. ;regătire" când se ia n considerare utilizarea drogurilor ntr!un viitor imediat"

>. Acţiune" când se iniţiază consumul de droguri"

=. :enţinere" când este continuat consumul

$odelul social al lui )eele 28


22/82

Ace$ti autori consideră că cele două niveluri de prevenire" primară $i secundară" ar trebui

să -uncționeze concomitent" ast-el ar -i evaluată ntr!un mod mai realist situaţia reale $i ar

permite o mai bună punere n practică a intervenţiilor preventive.

$odelul procesului de afirmare al tinerilor 2im" Crutc-ield" Oilliams" 3 Depler" 8


23/82

Alături de greutatea dată etapei pubertăţii" n care este implicat clar un -actor de natură

biologică" această teorie acordă de asemenea o mare importanţă -actorilor personali $i sociali n

baza altor teorii care au demonstrat gradul implicării acestora.

*lantz $i ;iens 28


24/82

;entru aceasta e%istă anumite surse de socializare primară" care in-luenţează individul

-amilia" $coala" grupul de egali. 4e asemenea e%istă in-luenţe indirecte n socializarea primară

care sunt date de trăsăturile de personalitate $i de sursele de socializare secundară" cum ar

-i caracteristicile comunităţii ora$" cartier" dimensiune" mobilitatea populaţiei" distribuţia

populaţiei pe vârste" oportunităţi sociale" sărăcia" -amilia numeroasă" religia $i instituţiile

religioase.

1eorii integrative şi compreensive. 'eoria învăţării sociale sau teoria cognitiv*socială

2*oleman" 5668" p. B6=) are la bază principiile nvăţării sociale $i cunoa$terea individului din

perspectiva mediului său social $i a -ost propusă de andura n 8


25/82

Acestea sunt" pentru calea pro!socială perceperea oportunităţilor pentru interacţiune $i

implicare prosocială" implicarea n activităţi $i interacţiuni pro!sociale" abilităţi pentru

interacţiune $i implicare" recompensele percepute ale acestora" spri#in $i compromis către alteactivităţi pro!sociale" credinţa n ordinea morală.

Comportamentul antisocial are acelea$i comportamente" dar opuse celor anterioare. Această

teorie susţine ipoteza dezvoltării unui comportament individual ce va -i pro! sau antisocial n

-uncţie de comportamentele" normele $i valorile predominante pe care le au cei care se a-lă n

antura#ul individului. Aceasta se bazează n mare parte pe teoria controlului social. Avanta#ul pe

care l are modelul dezvoltării sociale" ca $i alte modele" este acela că" plecând de la

componentele sale se pot dezvolta programe de prevenire $i asistenţă pentru consumul de

droguri. (ntervenind n acele puncte care cauzează consumul de droguri" se poate ntrerupe ceea

ce se consideră a -i procese cauzale care conduc la consum.

'eoria comportamentelor de risc ale adolescenţilor 2Pessor" 8


26/82

C!6#13L4L $ 7 625=501!25! C52C51!2##

$.& (513D3L3>#5

a/ "copul cercetării

Scopul cercetării a -ost acela de a identi-ica opiniile speciali$tilor care lucreză n

domeniul drogurilor precum $i a tinerilor" privitoare la e-icienţa campaniilor de prevenire $i

combatere a consumului de droguri. ;entru aceasta am realizat o analiză comparativă ntre

opiniilor lor. Scopul pentru care am dorit să identi-ic opiniile speciali$tilor $i ale tinerilor este

acela de a propune o campanie de prevenire $i combatere a consumului de droguri n rândul

tinerilor" pornind de la propunerile lor.

b/ 3biectivele cercetării

• (denti-icarea modului n care este perceput consumul de droguri" atât de către speciali$ti"

cât $i de tineriE

• (denti-icarea motivelor pentru care adolescenţii consumă droguri $i a -actorilor care

-avorizează sau diminuează consumulE

• (denti-icare opiniilor speciali$tilor care lucrează n domeniul drogurilor precum $i a

tinerilor" privitoare la e-icienţa campaniilor de prevenire $i combatere a consumului dedroguri n rândul tinerilorE

• ;ropunerea unei metode adevate $i e-iciente de prevenire a consumului de droguri n

rândul tinerilor.

c/ #pote*ele cercetării

;entru construirea ipotezelor" am pornit de la $odelul maturităţii prin consumul de

droguri elaborat de Labouvie 287!>@).


27/82

' altă teorie pe care am considerat!o relevantă pentru construirea ipotezelor este 'eoria

comportamentelor de risc ale adolescenţilor 2Pessor" 8


28/82

Am considerat că interviul mă a#ută să obţin date care mă vor gida pentru studierea

-enomenului consumului de droguri n rândul tinerilor precum $i a e-icienţei campaniilor de

prevenire $i combatere a acestuia.

Am ales interviul semi!structurat deoarece am considerat că n această manieră voi

acorda o mare importanţă opiniilor celor intervievaţi precum şi o libertate de eprimare a

acestor opinii" ace$tia ne-iind constrân$i n nici un -el n e%primarea ideilor. 0n această manieră

am avut $i eu libertate în ceea ce priveşte formularea+ numărul şi succesiunea întrbărilor.

;rin utilizarea interviului semi!structurat am ncercat să centrez convorbirea pe o e%perienţă

comună a celor intervievaţi + problema consumului de droguri care interesează n mod direct

tinerii deoarece ei sunt cei mai vulnerabili n acest sens. (nterviurile cu specilali$tii s!a bazat pee%perienţa lor de a o-eri servicii acelor care apelează la a#utorul lor precum $i de a demara

programe $i campanii de prevenire $i combatere a consumului de droguri. Ast-el am elaborat un

gid de interviu n care am -i%at problemele ce vor -i abordate n convorbirea -ocalizată pe

e%perienţa subiectivă a implicării celor intervievaţi n situaţia analizată 2consumul de droguri n

rândul tinerilor $i e-icienţa campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia). 0n des-ă$urarea

interviurilor am abordat probleme concrete care au -ăcut apel la e%perienţa personală a celor

intervievaţi.

n alt motiv care a stat la baza alegerii interviului" n special interviul semi!structurat a

-ost acela de a obţine o consistenţă a relaţiei dintre vorbă şi faptă" dintre atitudinea e%primată

verbal a celor intervievaţi" atât din rândul tinerilor elevi" cât $i a speciali$tilor precum $i

comportamentul acestora când e%primă anumite opinii despre consumul de droguri $i e-icienţa

campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia.(nterviul" ca metoda calitativă de culegere a datelor prezintă mai multe avanta#e" motiv

pentru care am ales să mă bucur de acestea" prin utilizarea acestei metode. 0n primul rând" cu

a#utorul metodelor calitative se obţin date şi informaţii privind modalităţile posibile deintervenţie 2Co#ocaru . " 5686" p. 8BF). Cu alte cuvinte" cu a#utorul metodelor calitative

2interviul semi!structurat) am obţinut in-ormaţii relevante despre cum văd tinerii o campanie

e-icientă de prevenire $i combatere a consumului e droguri $i cum văd speciali$tii acest aspect"

ast-el" adunând aceste opinii am propus o modalitate de intervenţie e-icienţă" o campanie privind

prevenirea consumului de droguri pornind de la opiniile celor intervievaţi. Cel mai important este

că" datele obţinute de la ei nu au -ost doar interpretate pentru a obţine ni$te rezultate" ci au -ost

utilizate n vederea identi-icării unei modalităţi e-iciente de intervenţie.


29/82

0n concluzie am -olosit una dintre metodele calitative" $i anume interviul semi!structurat

deoarece acesta /conduce la descoperirea unor noi direcţii de intervenţie $i la ra-inarea

concluziilor1 2Co#ocaru . " 5686" p. 8B@). ' problemă pe care o ridică utilizarea metodelor calitative este asigurarea credibilităţii. Această problemă am incercat să o rezolv prin

triangularea datelor. Aceasta este -oarte utilă pentru a obţine date cât mai valide $i cât mai

credibile. Con-orm cu Co#ocaru" . 25686" p. 87>) triangularea asigură condiţiile necesare pentru

utilizarea metodelor calitative $i cantitative" de aceea am ales să utilizez interviul semi!structurat

precum $i cestionarul de opinie.

0nainte de a nceia argumentarea utilizării interviului smei!structurat" voi adăuga

avanta#ele utilizării acestuia precum $i limitele. 4intre avantaEe amintesc fleibiliatea" ast-el amavut posibilitatea de a obţine răspunsuri speci-ice la -iecare ntrebareE rată mare a răspunsurilor "

asigurată de obţinerea răspunsurilor mai ales de la persoanele care se e%primă mai bine atunci

când vorbesc" decât atunci când scriuE am avut posibilitatea de a observa comportamentele non*

verbale ale celor intervievaţi" -apt ce spore$te calitatea in-ormaţiilorE asigurarea controlului

asupra succesiunii întrebărilor " -apt ce duce la consecinţe pozitive asupra acurateţii

răspunsurilor. (nterviul a -ost semi!structurat" gidat pe anumite teme de discuţie" dar acestea le!

am aran#at ntr!o anumită ordine+ de la general la specific" pentru asigurarea acurateţei.

tilizând interviul am avut posibilitatea $i avanta#ul de a colecta răspunsuri spontane

deoarece" consider că acestea sunt mai semni-icative decât cele realizate sub control normativ.

4e asemenea" cu a#utorul interviului am reu$it să obţin răspuns la toate întrebările" prin acesta

obţinând in-ormaţii pentru testarea ipotezelor. Aceste avanta#e" precum $i dezavanta#e" care

urmează să le enumăr" au -ost preluate de la Celcea Septimiu 25668" p. 5F8) $i adaptate utilizării

interviurilor micro!cercetării mele.

4intre limitele acestei metode amintesc consumul mare de timp necesitat intervievării

-iecărei persoane n parte" precum $i pentru realizarea gidului de interviuE timp îndelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse în eşantion, pentru obţinerea acordului şi

desfăşurarea convorbirii. 0n ceea ce prive$te intervievarea speciali$tilor lucrurile au -ost mai

u$oare deoarece -ăcând voluntariat n cadrul iroului de ;revenire" 9valuare $i Consiliere

Antidrog al Centrului Caritas Alba $i având o relaţie de colaborare -oarte bună atât cu

asistentul social cât $i cu coordonatorul de proiecte" nu am ntâmpinat di-icultăţi privind

intervievarea lor ntrucât ace$tia $i!au dat acordul $i ciar mi!au o-erit date -oarte utile. 0n ceea ce

prive$te tinerii elevi" ace$tia au -ost identi-icaţi puţin mai greu" nsă un a#utor a venit tot din

partea Caritas!ului.


30/82

e/ Cestionarul de opinie ? !rgumentarea utili*ării

0n vederea realizării cestionarului de opinie pentru partea practică a acestei lucrări de

licenţă" m!am documentat despre această tenică din cartea $etodologia cercetării sociologice + Celcea Septimiu. Con-orm cu acesta 25668" pg. 8F5!8FB)" cestionarul este una dintre tenicile

cele mai -recvent utilizate n $tiinţele socio!umane" -iind una dintre metodele de bază n

investigarea -enomenelor sociale" motiv pentru care am ales să l utilizez $i eu.

0n primul rând cestionarul este o metodă cantitativă de culegere a datelor. Con-orm cu

Co#ocaru" . 25686" pg. 8B=!8BF)" datele obţinute cu a#utorul metodelor cantitative" cum este $i

cestionarul de opinie ales de mine" sunt considerate mai credibile $i sunt mai u$or de acceptate

de decidenţi. Ciar dacă n cestionarul de opinie se pune accentul de subiectivitatea celor

cestionaţi" datele obţinute n urma acestora sunt considerate mai obiective decât cele calitative"

de aceea am ncercat mbinarea metodelor cantitative 2cestionarul de opinie) cu cele calitative

2interviul semi!structurat). Cu a#utorul datelor cantitative obţinute prin intermediul interviului"

rezultatele sunt mai u$or de invocat $i se o-eră ast-el o imagine de ansamblu asupra e lementelor

esenţiale studiate" n cazul meu asupra consumului de droguri $i a e-icienţei campaniilor de

prevenire $i combatere a acestuia.

0n concluzie" utilizarea acestei metode cantitative 2cestionarul de opinie)" este

argumentată de caracterul precis $i riguros al datelor $i de posibilitatea veri-icării ipotezelor.

Cestionarul de opinie pe care l!am elaborat este compus dintr!un număr de ntrebări"

prezentate n scris subiecţilor pe care i!am ales" ntrebări cu a#utorul cărora am vrut să obţin

opiniile lor re-eritoare la consumul de droguri precum $i la e-icienţa campaniilor de prevenire $i

combatere a acestuia.

Con-orm cu Ilăsceanu $i Ham-ir 28


31/82

Am considerat că n absenţa unei persoane străine 2a celui care aplică cestionatul + n

cazul de -aţă prezenţa mea) este mai probabil ca subiecţii să -ie mai dispu$i să răspundă la

ntrebări. 0ntre alte avanta#e ale cestionării n scris amintesc numărul mare al celor care potrăspunde concomitent" dinimuarea e-ectului de interviu" dispariţia in-luenţei mele asupra

răspunsurilorE nivel superior de concentrare asupra răspunsurilor" dat de -aptul că cei cestionaţi

nu erau presaţi de timp să răspundă la ntrebări. Nu n ultimul rând" alte avanta#e includ

asigurarea anonimatului şi rapiditatea în colectarea informaţiilor+ precum şi costul

deosebit de redus.

Am apelat la acest tip de cestionare deoarece" m!am bazat pe -aptul că" trăinm in era

in-ormaţională" foarte mulţi tineri 2ntrucât lor li s!a adresat cestionarul) au acces la internet"

$i ar -i mai disponibili să răspundă la un cestionar pe internet. Ast-el" accesarea de acasa" de la

domiciliu l!am considerat a -i un avanta#" de aceea am elaborat cestionarul de opinie pe un site

care o-eră posibilitatea tuturor celor nregistraţi de a!$i crea propriile studii" urmând ca apoi să l

postez pe site!uri de socializare. Am considerat că n această manieră sunt mai aproape de

pre-erinţele tinerilor. :ai mult" tema aleasă de mine" consumul de droguri $i e-icienţa

campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia i prive$te n mod direct pe tinerii elevi" care ar

trebui să -ie interesaţi de această problemă socială.

Trebuie să admit $i limitele acestui tip de cestionare" $i anume numărul mare de non!

răspunsuri sau răspunsuri irelevante. 4eseori /distanţele sociale1 dintre operator $i respondenţii

cestionarului poate in-luenţa răspunsurile. ;e de altă parte" ntre opiniile declarate $i

comportamentul e-ectiv nu e%istă ntotdeauna o relaţie consistentă. 4eseori" ntre intenţiile

declarate ale celor cestionaţi $i realizarea lor nu e%istă decât o -oarte slabă legătură. Ast-el"

in-ormaţiile obţinute cu a#utorul ntrebărilor de opinie pot -i u$or incerte" deoarce unele dintre

răspunsuri pot -i incerte sau cei cestionaţi ascund adevărul din mai multe motive -ie nu $tiu ce

cred cu adevărat" -ie nu au capacitatea de a e%prima cu u$urinţă ce cred $i declară rapid /nu$tiu1"-ie unii nu doresc să se a-le ce cred deoarece pot con$tientiza discrepan$a dintre opinia

lor $i dezirabilitatea socială" -ie unele persoane gândesc că o /minciună inocentă1 nu!i un lucru

atât de rău" mai ales dacă rămâne anonimă 2Celcea" 5668" pg. 8@=!8@7).

Ca $i n cazul alegerii utilizării interviului semi!structurat" li prin utilizarea interviului am

urmărit testarea ipote*elor + con-irmarea sau in-irmarea lor. Am considerat că prin cestionarul

de opinie obţin date concludente n legătură cu atitudinile $i opiniile tinerilor elevi despre

consumul de droguri $i e-icienţa campaniilor de prevenire $i combatere a acestuia" centrându!mă

pe subiectivitatea celor cestionaţi.


32/82

4e asemenea am utilizat atât întrebări introductive" menite /să spargă geaţa1" cât $i

întrebări de trecere" pentru a marca trecerea la noi grupe de ntrebări re-eritoare la aceea$i

problemă studiată de către mine.tilizarea cestionarului de opinie mi!a dat posibilitatea de a

avea o anumită libertate n -ormularea ntrebărilor. 0n -ormularea ntrebărilor m!am a%at ca

persoana care completează cestionarul să nţeleagă ntrebarea.;ornind de la nţelegerea opiniei publice ca reprezentând Kcomple%ul pre-erinţelor

e%primate de un număr semni-icativ de persoane re-eritoare la o problem de importanţă generală"

va trebui să a-lăm de la un număr semni-icativ 2e$antion) de persoane părerile. i cum alt-el am

putea!o -ace" decât prin ntrebări $i răspunsuri" prin utilizarea interviului $i a cestionarului?1

2DennessJ" 8


33/82

4eoarece cele două instrumente pe care le!am ales le!am construit n #urul acelora$i arii

tematice" am considerat că pentru a aduna opiniile speciali$tilor $i ale elevilor pentru a letranspune apoi ntr!o propunere de campanie e-icientă de prevenire $i combatere a consumui de

droguri n rândul tinerilor" interviurile $i cestionarele de opinie vor -i interpretate mpreună.

;entru a interpreta datele pe care le!am obţinut n urma intervievărilor $i a cestionarelor

autoadministrate am apelat la S;SS precum $i la :icroso-t 9%cel" cu a#utorul cărora a -ost

posibilă realizarea tuturor gra-icelor.

;entru a atinge aceste arii tematice pe care le!am gândit ca -iind relevante pentru testarea

ipotezelor" am alcătuit un gid de interviu $i un cestionar care cuprind mai multe ntrebări" pe

care le voi ata$a ca ane%e. (nterpretarea datelor o voi -ace pentru ntrebare n parte" -ăcând apoi

comparaţie ntre opiniile speciali$tilor care lucrează n domeniul drogurilor $i cele ale elevilor

care au participat la campanii de prevenire $i combatere a consumului de droguri $i care nu au

participat la ast-el de campanii.

;entru nceput" am rugat atât elevii" cât $i speciali$tii să i$i spună părerea lor priviroare la

consumul de droguri n rândul tinerilor.

0n ceea ce prive$te opinia specialiştilor intervievaţi" lucrurile sunt destul de simple"

amandoi i$i ndreaptă atenţia spre amploarea pe care a luat?o fenomenul consumului de

droguri în ultimul timp+ în special de etnobotanice. 0ntrebat ce părere are despre condumul de

drogur" asistentul social al iroului Antidrog din cadrul Caritas Alba a-irmă că KConsumul

de droguri a crescut în omania, implicit şi*n -udeţul .lba// 0i de zi #urnalele tv prezintă ştiri

legate de traficul şi consumul acestor substanţe, categoria cea mai afectată fiind reprezentată de

tineri/

Ceea ce mi!a atras atenţia a -ost -aptul că $i coordonatorul de proiecte pe probleme legate

de droguri are aceea$i opinie cu privire la amploarea -enomenului consumului de droguri. Acestaa-irămă că K Eistă un număr mare de tineri dispuşi să încerce un drog, dar şi un număr

îngri#orători de dependenţi/ )e primul loc în topul consumului de substanţe care dau dependenţă

se află alcoolul , iar substanţele etnobotanice se află în imediata apropiere1 2coordonator de

proiecte pe problema drogurilor din cadrul unui 'N*).

0n ceea ce prive$te opiniile elevilor privitoare la acest subiect" aceste sunt -oarte diverse.

9%istă ciar opnii care se a-lă la poluri opuse. Sunt elevi care sunt total mpotriva drogurilor

precum $i elevi care consideră consumul de droguri ca -iind Kceva normal 1 2elev" 8@" liceu

teoretic). 4in totalul de =8 de elevi intervievaţi $i cestionaţi" balanţa se nclină n -avoarea celor

care sunt mpotriva drogurilor. BB dintre ace$tia 2adică apro%imativ 7=M) sunt mpotrivă" 8F

dintre ace$tia 2BB"BM) le consideră ca -iind ceva normal iar unul dintre elevii cestionaţi 25M) nu

are nici o părere despre consumul de droguri.


34/82

Analizând acest aspect consider că este o di-erenţă sesizabilă ntre cele două poziţii

privitoare la consumul de droguri n rândul tinerilor" balanţa nclinându!se de partea celor care

sunt mpotriva consumului de droguri.4intre opiniile celor care sunt mpotriva consumului de

droguri ţin să precizez câteva dintre ele

1"unt contra consumului de droguri/ .ceste substante nu ar trebui să eiste, nu ar trebui

să se 1comercializeze” în ţară, mai ales în rândul nostru, al tinerilor” 2elevă" 87" liceu

teoretic).

1$ă întristează faptul că numărul celor dependenţi creşte de la o zi la alta şi nimeni nu

reuşeşte să oprească acest lucru” 2elevă" 8F" liceu teoretic).

12n ultima perioadă am observant că a crescut consumul de droguri în randul tinerilor şi

acest lucru nu este în favoarea viitorului nostru/ 3u sunt de acord cu consumul de droguri

şi nici nu cred că aduc ceva bun mai ales sănătăţii noastre” 2elev" 8=" liceu teoretic).

13u am încercat niciodată şi nici nu voi fi tentată/ "unt total împotriva drogurilor” 2elevă"

8=" liceu tenic).

KCred ca este un obicei prost ,indus de cele mai multe ori de antura#1 2elevă" 8


35/82


36/82

K 3u am o părere bună/// este un lucru foarte rau şi nociv pentru sănătate/ Consider că

consumul de droguri are efecte negative, care influenţează buna colaborare cu realitatea şi

societatea în care trăim 1 2elev" 8@" liceu teoretic).

K 4in păcate consumul de droguri este în continuă creştere, tot mai mulţi tineri recurgând

la aceasta metodă de ”relaare”/ )ărerea mea este că dăuneaza în primul rând sănătătii

celui care consumă aceste substante cât şi vieţii sociale, deoarece ele influenţeaza în rău

comportamentul 1 2elev" 8F" liceu tenic).

K 3u sunt pentru consumul drogurilor în rândul tinerilor cel putin nu toţi ///şi atâta timp cât

se face cu cap e o5 %din propria eperienţă &///orice în eces daunează ///asta e sigur 1

2elevă" 8@" liceu teoretic).

KCa şi consumator, consider că e o reală problemă/ 6oarte mulţi tineri au început săconsume, fie mari#uana, fie etnobotanice, acestea fiind ceva mai la îndemana decât

drogurile mai tari %cocaina, (eroina,etc&///.dministraţiile locale şi politia ar trebui să ia

măsuri drastice împortiva comercianţilor şi să înc(idă toate magazinele care

comercializează etnobotanice %care functioneaza în te miri ce locaţii) 2elev" 8


37/82

K 4acă e curiozitate mi se pare în regulă/ 4acă e vorba de adicţie trebuie acţionat cu gri#ă1

2elevă" 8@" liceu teoretic).

K .tât timp cât nu faci abuz nu văd c ear fi rău în a fuma un cui pentru relaare1 2elev" 87"

liceu tenic).

KConsumul de droguri e ceva normal 1 2elev" 8@" liceu teoretic).

KCred că sunt mulţi consumatori în ţara noastră şi mulţi sunt de vârsta mea/ 'oţi încearcă

pentru distracţie şi pentru că nu e legal/ 8a fel şi fumatul/ )rima oară am încercat pentru

că mi*au spus părinţii să nu fumez/ 9i acum a fost la fel si cu drogurile: nu e voie, încerci

să faci1 2elev" 87" liceu teoretic)

KConsider că droguile la noi în ţară nu reprezintă un foarte mare risc faţă de alte ţări din

E sau alte continente, noi în ţara 1ne dăm mari” numai cu capturile pe care le facem nu

cu consumatorii pe care îi avem/ Câteodată drogurile nu au nici o treaba cu omania, ele

doar trec pe la noi şi ne dăm mari cu ce facem că reuşim să oprim consumul de droguri/

areori mai intra mascaţi peste unul care e suspectat de deţinere de stupefiante şi gaşeste

;"@M). 4i-erenţe sunt mici ntre grupele de vâsta. 9levii din clasa a U(!a cred că drogurile sunt

bune n proporţie de 5="5M iar cei de clasa a U((!a 28@!8< ani) n proporţie de 55"F M. Ciar

dacă di-erenţele nu sunt -oarte mari" elevii din clasele a U(!a 28F!8@ ani) au cea mai bună părere

despre droguri 25="5M)" urmaţi de cei din clasa a U!a 287!8F ani) cu un procent de 5>" @M.

'bserv aici că vârsta critică la care tinerii consumă droguri este cea cuprinsă ntre 87!8@ ani"

urmând apoi o diminuare a consumului n clasa a U((!a 255"FM).

4e aici nu pot trage decât următoarea conclu*ie care confirmă ipote*a & : odată cu

maturi*area+ când tinerii încep să aibă alte responsabilităţi+ condumul de droguri se

diminuea*ă.


38/82

0n ciuda opiniilor pe care le au tinerii despre consumul de droguri" indi-erent ca ace$tia

sunt pro sau contra consumului de droguri" marea ma#oritate cunosc efectele negative ale

consumului de droguri precum şi modul în care este influenţată viaţa unui consumator de

droguri. 0n ceea ce prive$te acest aspect" toate opiniile elevilor se ndreaptă spre următoareaconcluzie consumul de droguri afectea*ă viaţa consumatorului pe toate planurile: eşec

şcolar+ marginali*are+ pierderea prietenilor+ neînţelegeri cu familia+ probleme de sănătate+

probleme financiare.

/=iaţa unui consumator de droguri devine foarte sc(imbată în momentul în care drogul de#a

a creat dependenţă/ .tunci se sc(imbă întrega persoană/ ită de planurile şi de obiectivele

pe care le avea şi se aează numai pe satisfacerea plăcerii de a consuma, deoarece nu poate

sta fără/ >n cele mai rele cazuri aceştia a#ung să facă rău celor nevinovaţi din #urul lor,c(iar din propria familie1 2elevă" 8


39/82

4upă culegerea datelor $i introducerea lor n S;SS" am a#uns la următoarea concluzie

re-eritoare la tipurile de droguri utilizate de elevi primul loc l ocupă consumul de alcool"

>> de elevi 2@7"BM) au consumat de!a lungul vieţii alcool 2ceea ce e un procent destul de

mare având n vedere vârsta lor destul de -ragedă)E BF de elevi 2F5"=M) din totalul de =8cestionaţi $i intervievaţi au consumat tutunE 0n ceea ce prive$te consumul de cannabis

,mariEuana+ aşis/+ 5F de elevi 2=5" 2>F"8M). Cocaina ,sau alte prafuri/ au -ost

consummate de 8@ 2B="BM). 85 dintre cei =8 de elevi 25B"=M) au recunoscut -aptul că au

consumat alte tipuri de droguri precum medicamente -olosite n scop non!medical sau altele

care nu au -ost precizate de către ace$tia. #nalanţii au -ost utilizaţi ca $i drog de către F 28B"FM)

dintre elevii cestionaţi sau intervievaţi iar drogurile alucinogene de către 7 288"@M) din

totalul elevilor cestionaţi $i intervievaţi. ;rodusele din gama amfetaminelor au -ost

consumate de = elevi 2= 2@@M) au a-irmat că $tiu colegi sau prieteni care

consumă droguri" n timp ce doar 7 persoane 285M) nu au printre cuno$tinţe sau prieteni

consumatori de droguri. Acest lucru nu -ace decât să con-irme cele a-irmate de speciali$ti $i

anume -aptul că fenomenul consumului de droguri a luat o amploare foarte mare în ultimul

timp+ mai ales în rândul tinerilor.


40/82


41/82

1ipuri de droguri consumate de elevi


42/82

Motivele pentru care tinerii consumă droguri. 4in studiile anterioare $i din campaniile

pe care le!au derulat" speciali$tii consideră că principalul moriv pentru care tinerii consumă

droguri este curio*itatea. i alte motive precum di-erite problemele familiale sau şcolare

sunt amintite de către speciali$ti. 4e asemenea coordonatorul de proiecte pe care l!am

intervievat aduce n discuţie -aptul că Kmulţi dintre acest tineri sunt naivi sau nu deţin

suficiente informaţii 1 2coordonator de proiecte n cadrul unui 'N*).

0n ceea ce prive$te opiniile elevilor cu privire la motivele pentru care ei consumă droguri"

ace$tia au găsit -oarte multe motive" dintre cele mai diverse. 0n cele ce urmează voi detalia aceste

motive pe baza opiniilor culese de la elevi" urmând ca apoi să realizez un grapic care să

evidenţieze care sunt principalele motive pentru care tinerii consumă droguri.

(otivele pentru care elevii consumă droguri


43/82

;rintre motivele amintite de elevi se a-lă anturaEul amintit de B> dintre elevi

277"FM)E curio*itatea de către 8< elevi 2BF" BM)" problemele familiale 87 elevi 2B8">M).

6roblemele adolescenţei sunt considerate un motiv pentru care tinerii debutează n

consumul de droguri de către @ dintre ace$tia 28="FM) n timp ce dorinţa de noutate şi ceade afirmare este amintită de F dintre cei =8 de elevi 28B"FM). 4e asemenea un motiv

pentru care tinerii consumă droguri este reprezentat de problemele sociale cu care ace$tia

se con-runtă" motiv amintit de = elevi 2 din cei =8 de elevi 2F"@M). (mediat

după" se a-lă cei care consideră un motiv pentru care elevii consumă droguri ca -iind -aptul că

acestea sunt la modă" urmate de cei care consider că cei acre consumă droguri au o libertate

prea mare $i cei care cred că găsesc refugiu n droguri" ambele cu câte 5 adepţi 2B"


44/82

4e asemenra, cred că este crucial ca părinţii să se implice în campanii de

prevenire a consumului de droguri 1 2asistent social n cadrul unui 'N*). 4e aceea" serviciile

o-erite de către speciali$tii din cadrul acestui irou Antidrog se adresează" pe lângă tinerilor" $i

oricărui părinte care are copii consumatori de droguri $i dore$te să se implice n rezolvareaacestei problemeE oricărui părinte care su-eră abuzuri din cauza dependenţei soţuluisoţiei de un

anume drog legal sau ilegal" iar această stare se răs-rânge direct asupra copiluluicopiilor

oricărui părinte care are de su-erit din cauza abuzului de droguri a copiilor.

4e asemenea" opinia coordonatorului de proiecte privitoare la acest aspect este că K în cele

mai multe dintre situaţiile de absenţă a consumului este vorba de influenţa familiei/ 2n familiile

organizate, în care se comunică eficient, eistă armonie, afecţiune, respect şi orientare către

educaţie şi disciplină, se poate vorbi de indicenţă foarte scăzută în ceea ce priveşte debutul în

consumul de substanţe care dau dependenţă 1 2coordonator de proiecte din cadrul unui 'N*).

n alt aspect important se re-eră la /ședinț ele individuale de consiliere la care au

participat părinț i ai tinerilor consumatori de droguri etnobotanice în care ne-au solicitat

ajutorul , sau ne*au solicitat informaț ii despre aceste droguri dar și sfaturi, s*a constatat un

fapt îngri#orător: este foarte greu ca să integrezi într*un program social de asistenț ă un

consumator de etnobotanice %fapt cunoscut în domeniul dependenț ei de substanț e legale și

ilegale& situaț ie care pune în mare dificultate pe specialiștii din domeniul prevenirii care

doresc să a#ungă la acești consumatori.

4in opiniile speciali$tilor privitoare la rolul -amiliei n educarea tinerilor ast-el ncât ei să

nu devină consumatori" din -aptul că atunci când ace$tia organizează campanii de prevenire $i

combatere a consumului de droguri acordă un rol crucial -amiliei" -iind total implicată n

activităţile de in-ormare $i educare des-ă$urate n cadrul campaniei" $i o-erindu!se oricând

servicii $i părinţilor" n ncercarea de a elimina n totalitate -actorii care duc la consumul de

droguri" pot trage conclu*ia că si ce?a de?a treia ipote*ă conform căreia cu cât factorii de

risc vor fi diminuaţi prin conştienti*area importanţei factorilor de protecţie+ cu atâtcampaniile de prevenire şi combatere a consumului de droguri sunt mai eficiente+ este

confirmată prin cele spuse de specialişti.4e asemenea Kdacă un drog este disponibil , dacă procurarea lui este la îndemâna

oricui, atunci nivelul de consum va fi mai ridicat 1. 9%istă $i alţi -actori care conduc spre

debutul de droguri ca Kde!organi!area socială , confruntarea unei populaţii cu sc(imbări

bruşte, prin eliminarea unor obiceiuri şi tradiţii îndelungate şi impunerea unor noi

"valori culturale#, conduce la diminuarea abilităţilor familiei de a transmite valorile

sociale către copii şi adolescenţi , produce o stare de dezorientare la nivelul şcolii, genereazăo in(ibare la nivelul autorităţilor statului1 2asistent social n cadrul unui 'N*).


45/82

Tot asistentul social aminte$te $i despre -actorii individuali de risc" dintre care enumeră

Kun prag scăzut de toleranţă la durere, incapacitate de control asupra emoţiilor, labilitate

emoţională, agresivitate şi ostilitateB atitudini familiale permisive faţă de consumul de

droguriB randamentul şcolar scăzut, anga#amentul scăzut faţă de şcoală, tendinţa de abandonBconsumul de droguri de către grupul de egaliB falsa reprezentare asupra consumului de droguri,

menţinerea unor atitudini sau opinii pozitive în legătură cu această temă îl vor influenţa pe

adolescent 1. 0n ceea ce prive$te opinia coordonatorului de proiecte intervievat de mine" acesta

consider că principalii -actori de risc sunt 1antura#ul, lipsa de afecţiune din familieB absenţa

unuia sau a ambilor părinţi în viaţa adolescentuluiB modelele de consum preluate de familie

precum şi eşecul pe plan educativ1.

Analizând opiniile tututror celor intervievaţi" am a#uns la concluzia că acestea sunt n

acord. ;rincipalul motiv pentru care tinerii consumă droguri" amintit atât de elevi" cât $i de

speciali$ti -iind anturajul " ceea ce nu -ace decât să confirme şi ce?a de?a doua ipote*ă conform

căreia dacă adolescentul se află în anturaE cu consumatori de droguri şi eistă o

accesibilitate mai mare a drogurilor+ atunci creşte şansa ca adolescentul să devină

consumator.

$esfăşurarea campaniilor de prevenire şi combatere a consumului de droguri în licee sau alte

locuri %activităţi desfăşurate, beneficiile pe care le au campaniile, limite&. ;entru a a-la cât mai

multe in-ormaţii despre campaniile de prevenire $i combatere a consumului de droguri" amadresat mai multe ntrebări atât speciali$tilor" cât $i elevilor.

Consider că este necesar să ncep interpretarea datelor pe care le!am obţinut pornind

de la opiniile speciali$tilor deoarece ace$tia mi!au o-erit -oarte multe in-ormaţii relevante atât

despre campanii n general" cât $i despre campaniile derulate de ei de!a lungul activităţii lor n

cadrul iroului Antidrog.

Riind ntrebaţi ce tipuri de programe oferă în domeniul consumului de droguri , am a-lat

de la coordonatorul de proiecte pe domeniul antidrog că ace$tia o-eră K informare, în şcoli, licee,

instituţii de ocrotire sau facultăţiB consiliere psi(osocialăB organizarea grupurilor de petrecere a

timpului liber preucum şi grupuri de dezvoltare a abilităţilor de viaţă1.

0ntrebat acela$i lucru" asistentul social mi!a povestit despre toate programele $i

campaniile derulate de ei n domeniul antidrug. Ast-el" ei au organizat concerte de muzică cu

mesa# antidrog K scopul acestei acţiuni a fost unul socio*educativ şi anume de a promova un

mesa# antidrog, cu a#utorul formaţiilor implicate în concert, a partenerilor media şi a

pliantelor distribuite, pentru studenţii şi publicul din .lba consumatori ai acestui tip de muzică/

.cest tip de eveniment a constituit o premieră la nivelul $unicipiului .lba >ulia 2asistent socialn cadrul unui 'N*)


46/82

4e asemenea" tot asistentul social mi!a povestit $i despre celelalte campenii" printre care

seminarul /Susţinere seminar privind violenţa n societatea noastră cu trimitere la consumul de

droguri1E seminarii D(IS(4AE ;rogram educativ ;roiect ârnova" / scopul acestor întâlniri a

fost unul educativ, pentru început urmărindu*se stabilirea unui prin contact cu beneficiarii programului/ .ctivităţile de petrecere a timpului liber au constat în vizionarea de filme

artistice1" a-irmă asistentul social. 4e asemenea" /au fost câteva evenimente cu ocazia celor trei

zile antidrog: "eminar 0iua 3aţională fără 'utun * Cu ocazia 0ilei 3aţionale fără tutun, în

parteneriat cu .sociaţia Cluburilor .lcoolicilor în ecuperare din omânia s*a organizat o

dezbatere cu privire la dependenţa de tutun la care au participat beneficiariii .C.1.

K )e D iunie a fost 0iua >nternaţională de luptă antidrog/ .tunci a avut loc o conferinţă

.ntidrog în comuna !ţeleni/ 'imp de D ore s*au prezentat efectele negative ale tutunului,

alcoolului şi a drogurilor de mare risc/ .m mai organizat şi o conferinţă * 1Consumul de

droguri în rândul studenţilor din >aşi/ )revalenţă, atitudini şi cunoştinţe, la care au participat

reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai !3*urilor din .lba şi ai mass*mediei locale, a fost

derulat cu scopul prezentării rezultatelor cercetării sociologice cu acelaşi nume, realizată în

intervalul aprilie F iunie / Cuza, Catedra de "ociologie şi .sistenţă "ocială”,

poveste$te coordonatorul de proiecte.

Riind ntrebaţi dacă K '-au desfăşurat la tine în liceu %sau în alte locuri precum

()*- uri în cadrul cărora faci voluntariat& programe de prevenire şi combatere a

consumului de droguri+ ampanii de informare, de educare?1 situaţia privitoare la

campaniile des-ă$urate stă n -elul următor


47/82

Ceea ce mi!a atras atenţia este -aptul că de$i campanii s!au des-ă$urat n

ma#oritatea liceelor celor cestionaţi sau intervievaţi 2n F7">M din cazuri)" ace$tia -iind

ulterior ntrebaţi K Ai participat la o astfel de campanie?1 doar B


48/82

Tot el este cel care recunoa$te că Kuneori este dificl de apreciat cât de eficiente pot fi

campaniile de prevenire a consumului/ ( campanile este eficientă dacă acţionea!ă pe mai multe niveluri şcoală, familie şi tnăr, de asemenra, la implementarea ei trebuie să participe,

pe lngă elevi, specialişti, profesori, mass-media şi bineînteles părinţii 1. 'pinia asistentului

social este că K"ingurele arme care pot fi aruncate în luptă sunt reprezentate de orgoliul

primordial uman de a lupta pentru a trăi în libertate şi puterea omului de a lupta împotriva

acelor tentaţii ce*i pun viata şi libertatea în pericol/ 2n cel de*al doilea caz este nevoie de două

elemente: informaţii corecte, complete şi furni!ate într-o formă pedagogică adaptată fiecărui

nivel de înţelegere şi de!voltarea de abilităţi de către oameni pentru o opo!iţie continuă

împotriva consumului substanţelor care le pun viaţa în pericol / )entru început, în

activităţile adresate tinerilor am ales doar primul element, considerând că o furni!are

de informatii corecte inseamna un debut bun într-o relaţie care se vrea ct mai corectă şi

bine intenţionată şi un pas esenţial pentru trecerea la cel de*al doilea element reprezentat

de o 4EC>0>E a tânărului şi urmat de asumarea unei acţiuni în deplină cunoştinţă de cauză/

)entru al doilea element, am ales să construim rupurile de >niţiativă Educativă .ntidrog F

o altă activitate derulată de Hiroul .ntidrog începând cu luna noiembrie a anului elevi 2F"@M) . Cei mai mulţi dintre

ei sunt de părere că aceste campanii nu sunt nici e-iciente" nici ine-iciente" n număr de 8< din

cei =8 2BF"BM). 9%istă $i elevi care consideră că sunt e-iciente 28= elevi" adică 5


49/82

0ntrebaţi dacă vor mai participa la astfel de campanii marea ma#oritate a subienţilor 87

din cei 56 care au participat la campanii au a-irmat că ar mai participa" n timp ce doar > elevi nu

ar mai participa. 0n ceea ce prive$te elevii care nu au participat" din cei 5< care nu au participat"

8F ar vrea să participe. Au -ost $i 5 subiecţi acre nu au răspuns la această ntrebare.

Ai recomanda şi altora să participe+ 0ntrebaţi despre acest aspect" < din cei 88

intervievaţi au recomanda $i altora să participe la ast-el de campanii" n timp ce un elev nu ar

recomanda $i altora să participe la ast-el de campanii" iar unul dintre elevi a-irmă că KCine

doreste să fie a#utat iţi va cauta singur poarta de scăpare1 2elev" 8


50/82

/roblemele0dificultăţile care pot apărea în ca!ul derulării campaniilor. 0n ceea ce prive$te

posibilele probleme0dificultăţi care se pot întmpina în ca!ul campaniilor " opinia

speciali$tilor este că K părinţii se implică foarte rar în susţinerea acestor campanii, cu toate căei ar trebui să aibe un rol esenţial în educarea şi informarea copiilor lor/ 4in acest motiv

feedbac5*ul din partea acestora este aproape ineistent sau, dacă eistă, nu este cel dorit/

adrele didactice susţin în mică măsură acest tip de activităţi , iar dovada cea mai consistent

în acest sens este reprezentată de faptul că, în toate campaniile pe care le*am derulat în

instituţiile de învăţământ, ne-au fost cedate doar orele de dirigenţie pentru a derula

activităţile cu elevii1 2coordonator de proiecte din cadrul unui 'N*).

Tot n legătură cu acest aspect" asistentul social găse$te ca -iind di-icultăţi Klipsa

fondurilor este principala problemă, %nu am reuşit să facem cât ne*am fi dorit&/ 4e asemenea

mai este şi reticienţa părinţilor %am avut o situaţie în care s*au trimis scrisori la beneficiari

acasă, în care erau invitaţi să participe la un program de prevenire a consumului de droguri*

tatăl lui s*a prezentat la sediul insituţiei şi ne*a spus că fiul lui nu consumă droguri şi că nu

doreşte să fie implicat în acest program de prevenire&/ nii elevi nu sunt interesaţi de astfel de

campanii şi câteodată îşi găsesc altceva de făcut, nu sunt atenţi şi distrag şi atenţia celorlaltor

colegi 1.

Ceea ce mi!a atras atenţia a -ost răspunsul unui elev la această ntrebare. Acesta a a-irmat

că bene-iciile $i ciar problemele pot apărea n -uncţie de Kcampanie şi de ce vrea să transmită

ea1. 2elev" 8@" liceu teoretic). ,e-eritor la acest aspect ţin să precizez -aptul că este recomandat

ca cei care derulează ast-el de camanii să nu aibă o atitudine pro consum pentru a nu in-luenţa

elevii n acest sens. Apoi cei care derulea*ă campanii trebuie să îşi formule*e obiective

realiste şi să fie în concordanţă cu activităţile pe care le desfăşoară+ urmărind pe tot

parcursul desfăşurării activităţilor ca obiectivele să fie indeplinite. 0umai în această

manieră+ o campanile îşi arată eficienţa.2eferitor la eficienţa acestor campanii+ am putut observa o discrepanţă între

opiniile specialiştilor care consideră că acestea sunt foarte eficiente şi opinia elevilor care

admit în proporţie de


51/82

Raptul că ma#oritatea elevilor au auzit despre campanii antidrog poate reprezenta un pas

nainte n implicarea tinerilor n activităţile campaniei" ast-el ele pot deveni din ce n ce mai

e-iciente. Alternative la consumul de droguri. ;entru ca numărul consumatorilor de droguri să se

diminueze" consider că este absolut necesar ca elevii" sau tinerii n general" să aibă alte activităţi

care să le satis-acă curiozitatea $i dorinţa de a ncerca lucruri noi. 4e aceea" tinerilor trebuie să li

se o-ere mai multe alternative de petrecere a timpului liber ntr!un mod cât mai util" ast-el ncât

gândul lor să nu -ie la Kdistracţia de sâmbătă seara1.

0n urma interviurilor realizate cu speciali$tii din domeniul drogurilor" am a-lat opiniile lor

re-eritoare la acest aspect. Asistentul social consideră că K petrecerea timpului liber în mod

constructiv constituie un important factor de protecţie în ceea ce priveşte consumul de tutun,

alcool şi droguri, de aceea se impune implicarea tinerilor în activităţi de tip cultural-sportive,

care îi valori!ea!ă, le de!voltă abilităţi de viaţă şi le conferă încredere în sine/ na dintre cele

mai eficiente modalităţi de prevenire o constituie spri#inirea tinerilor în vederea afirmării ca

persoane responsabile, valorizarea acestora şi dezvoltarea sentimentului de stimă de sine/ 'oate

acestea pot fi realizate prin implicarea lor în activităţi cu caracter cultural*sportiv şi prin

crearea unui cadru optim în care divertismentul să constituie o modalitate plăcută şi utilă de

afirmare a personalităţii. 3oi utilizăm te1nici de lucru interactive care să stimule!e creşterea

stimei de sine, autoeficacitatea, să facilite!e de!voltarea abilităţilor de luare a deci!iilor, de are!ista presiunii grupurilor de egali şi presiunii media , deoarece astfel se poate obţine pe

termen lung reducerea consumului de droguri în rândul adolescenţilor 1

4espre alternativele la consumului de droguri" coordonatorul de proiecte este de părere

că Kîn primul rând, activităţile de petrecere a timpului liber trebuie să fie altele dect cele care

se derulea!ă în mediile în care este favori!at consumul / .stfel de activităţi vizează: activităţi

sportive, de punere în valoare a abilităţilor şi aptitudinilor personale, activităţi de grup de

sociali!are, de de!voltare a abilităţilor de viaţă/ 4e asemenea sunt eficiente activităţile socio-

educative vi!ionarea de filme, crearea oportunităţilor de e2primare a opiniilor 1.

/ropunere de campanie eficientă, gndită în urma anali!ării opiniilor tuturor celor

c1estionaţi şi intervievaţi, att a elevilor, ct şi a specialiştilor. 0nainte de a detalia propunerea

pe care o -ac pentru o campanile e-icientă trebuie să precizez -aptul că m!am documentat

despre e-icienţa unui program din cartea K Evaluarea programelor de asistenţă socială1 a

domnului Co#ocaru te-an.


52/82

Ciar dacă de cele mai multe ori este greu de măsurat cât este de e-icientă o campanie"

e-icienţa 2Co#ocaru" 5686" p. 5>!5=) reprezintă totu$i un indicator care poate -i utilizat n

stabilirea strategiilor de construire a viitoarelor programecampanii derulate pentru combaterea

consumului de droguri. Criteriul e-icienţei reprezintă un indicator important n analizacampaniilor de prevenire $i combatere a consumului de droguri $i a rezultatelor obţinute la

nivelul elevilor sau a tuturor celor cărora se adresează aceste campanii" prin participarea acestora

la activităţile des-ă$urate. 0n strânsă legătură cu criteriul e-icienţei se a-lă criteriul e-icacităţii

care se re-eră la evaluarea gradului de atingere a obiectivelor propuse n cadrul campaniei $i de

obţinere a rezultatelor dorite" -iind un criteriu orientat spre rezultate 2Co#ocaru" 5686" p. 57).

Ast-el" pentru a evalua cât sunt de e-iciente campaniile de prevenire $i combatere a

consumului de droguri" întrebările mele s!au ndreptat n următoarele direcţii" ntrebări pe care

le!am adresat speciali$tilor $i le!am adaptat gradului de nţelegere a elevilor" pentru a obţine

răspunsuri pertinente

• 2n ce măsură campaniile şi*au atins obiectivele@

• 2n ce măsură s*au observat sc(imbări în comportamentul beneficiarilor după

participarea la campanii@

• Ce impact a avut campania asupra beneficiarilor@

0n primul rând" consider că pentru ca o campanie să -ie e-icientă" trebuie să $i

indeplinească obiectivele. 4e asemenea" resursele trebuie alocate e-icient ast-el ncât să se vadă

bene-iciile n urma implementării unei ast-el de campanii de prevenire $i combatere a

consumului de droguri. ;entru a se realiza scimbări n comportamentul elevilor" deoarece lor li

se adresează aceste campanii" trebuie luate n discuţie resursele acestora" deci implicarea lor

este esenţială. ;e lângă elevi" consider că alţi actori care trebuie implicaţi în astfel de

campanii sunt: familia şcoala comunitatea instituţiile speciali*ate media.

Apoi" cred că educaţia antidrog trebuie să ndeplinească următoarele caracteristici

• Să nceapă de timpuriuE

• Să -ie adecvată caracteristicilor de vârstăE

• Să transmită mesa#e $i in-ormaţii clare" coerente" conciseE

• Să aibă caracter unitar $i de!a lungul ntregii vieţi

4in e%perienţă" am observat că nu este suficientă doar furni*area informaţiilor

teoretice ntr!o simplă activitate de prevenire n cadul căreia să se prezinte e-ectele negative ale

drogurilor. 5ste necesar un cumul de activităţi reali*at cu tinerii şi de către tineri pentru

prevenirea consmului de droguri. 0n acest cumul de activităţi" sunt necesare $i prezentarea

in-ormaţiilor teoretice.


53/82

Acestea trebuie prezentate n cadrul unei campanii mai complee care are principalul

rol de de*voltare a abilităţilor în vederea consolidării unei po*iţii continuie împotriva

substanţelor care pun viaţa în pericol.

' activitate de prevenire e-icientă din punctul meu de vedere ar -i• Constituirea unor grupuri de de*voltare personală n cadrul cărora să se trateze

di-erite temeE

• 4erularea di-eritor campanii antidrog n cadrul cărora să se de*volte abilităţi în

vederea consolidării unei opo*iţii continuie împotriva consumului substanţelor

care le pun viaţa în pericol.

• 3ferirea alternativelor de petrecere a timpului liber! având n vedere că petrecerea

timpului liber n mod constructiv constituie un important -actor de protecţie n ceea ce prive$te consumul de tutun" alcool $i droguri" se impune implicarea tinerilor n activităţi

de tip cultural!sportive" care i valorizează" le dezvoltă abilităţi de viaţă $i le con-eră

ncredere n sineE

• tilizarea tenicilor de lucru interactive care să stimule*e creşterea stimei de sine+

autoeficacitatea+ să facilite*e de*voltarea abilităţilor de luare a deci*iilor+ de a

re*ista presiunii grupurilor de egali şi presiunii media+ se poate obţine pe termen

lung reducerea consumului în rândul adolescenţilor

na dintre cele mai e-iciente modalităţi de prevenire o constituie spriEinirea tinerilor în

vederea afirmării ca persoane responsabile+ valori*area acestora şi de*voltarea

sentimentului de stimă de sine. Toate acestea pot -i realizate prin implicarea lor în activităţi

cu caracter cultural?sportiv şi prin crearea unui cadru optim în care divertismentul să

constituie o modalitate plăcută şi utilă de afirmare a personalităţii.

0ntrucât am a#uns la concluzia că odată cu maturizarea consumul de droguri n rândul

tinerilor se diminuează" pe lângă cele amintite mai sus" a$ vrea să -ac precizarea că activităţile

din cadrul campaniei trebuie să fie preponderent de conştienti*are şi de responsabili*are a

tinerilor. 0n concluzie" este necesar un un program educativ de petrecere a timpului liber zilnic

dublat de o intervenție prin grup de dezvoltare de abilități de viață cu ntâlniri ale grupului

săptămânale. Răcând această propunere am ţinut cont atât de opiniile speciali$tilor" cât $i ce cele

ale elevilor.


54/82

$.< C30CL4=## C4 62#9#25 L! 6!215! D5 (#C23?C52C51!25

;rimul loc l ocupă consumul de alcool" >> de elevi 2@7"BM) au consumat de!a lungul

vieţii alcool 2ceea ce e un procent destul de mare având n vedere vârsta lor destul de -ragedă)E

BF de elevi 2F5"=M) din totalul de =8 cestionaţi $i intervievaţi au consumat tutunE 0n ceea ce

prive$te consumul de cannabis ,mariEuana+ aşis/+ 5F de elevi 2=5" 2>F"8M). Cocaina ,sau alte

prafuri/ au -ost consumate de 8@ 2B="BM). 85 dintre cei =8 de elevi 25B"=M) au recunoscut

-aptul că au consumat alte tipuri de droguri precum medicamente -olosite n scop non!

medical sau altele care nu au -ost precizate de către ace$tia. #nalanţii au -ost utilizaţi ca $i

drog de către F 28B"FM) dintre elevii cestionaţi sau intervievaţi iar drogurile alucinogene

de către 7 288"@M) din totalul elevilor cestionaţi $i intervievaţi. ;rodusele din gamaamfetaminelor au -ost consumate de = elevi 2 dintre elevi 277"FM)E curio*itatea de către 8< elevi 2BF" BM)" problemele familiale

87 elevi 2B8">M). 6roblemele adolescenţei sunt considerate un motiv pentru care tinerii

debutează n consumul de droguri de către @ dintre ace$tia 28="FM) n timp ce dorinţa de

noutate şi cea de afirmare este anintită de F dintre cei =8 de elevi 28B"FM). 4e asemenea un

motiv pentru care tinerii consumă droguri este reprezentat de problemele sociale cu care ace$tiase con-runtă" motiv amintit de = elevi 2 din

cei =8 de elevi 2F"@M). (mediat după" se a-lă cei care consideră un motiv pentru care elevii

consumă droguri ca -iind -aptul că acestea sun

Licenta A.S.

Documents

Transcript of Licenta A.S.