8/15/2019 LICENTA 2010(1)

1/50

Personalitatea Cadrului Didactic si Impactul Acesteia Asupra Managementului Clasei !Cap I :ARGUMENT :

“ Elevii ni se par a orile aceleasi tulpini , in care ne regasim cu ecare generatie care pleaca ,realizand o noua reusita profesionala sigura si o insertie sociala aproape neobservabila. ‘’Mugurii”am

reusit sa-i grupam in inorescente puternice , viguroase , ramanan pentru noi vesnic tinere .Pentru ca personalitatea invatatorului sa e reectata in caracteristicile grupului pe care il conduce

,actorii antrenati in procesul de invatatoare pe grupuri vor sti sa interactioneze corect si concret ,vor stisa evalueze argumentand si contrargumentand,vor permisivi la reactiile parteneriale :- un rol important

avand ambientul in care se desfasoara activitatea. ! ”

Cap.II :PORTRETUL IDEAL AL DASCALULUI !

“Daca invatatorul are dragoste pentru profesia sa , el este un invatator bun.Daca invatatorul are dragoste pentru profesia si pentru elevi , el este un invatator desavarsit ! ”

“ L.TOLSTOI”Psihologia educatiei si pedagogia general ail incurajeaza pe profesor sa reecteze asupra rolului sau inprocesul educativ . Un model construit de cercetatorii americani ( Gallagher , 1994) distinge trei soluriposibile ale profesorului , care sunt totodata si abordari diferite ale actiunii pedagogice Abordareaexecutiva propune un profesor prin excelenta executor . Profesorul se preocupa in mod special depunerea in aplicare a obiectivelor didactice , slujindu – se de cele mai eciente metode . In plus , elurmareste sa evolueze efectele interventiilor sale si le ia in seama atunci cand proiecteaza interactiunileviitoare cu elevii . Din perspectiva abordarii terapeutice , profesorul este o persoana empatica ce se ingrijeste cuprioritate de problemele emotionale si motivationale ale elevilor . Stima de sine , sentimentul ecienteipersonale , acceptarea de catre grup sunt socotite conditii esentiale ale participarii eciente in scoala .Abordarea eliberationista il concepe pe profesor ca un eliberator al mintii elevilor , ca un factor activ indezvoltarea armonioasa , cognitiva si morala , a elevilor.Rolul de profesor presupune argumentarea intr-un paienjenis de grupuri de referinta care punprofesorului cerinte diferentiate : el reprezinta autoritatea publica , ca reprezentat al statului ,transmitator de cunostinte si educator , evaluator al elevilor , partenerul parintilor in sarcina educativa ,membru in colectivul scolii , coleg .Profesiunea de educator este fara indoiala incarcata de tensiune .Pentru a putea raspunde atator cerinte si articula oferta sa comportamentala unor solicitari diverse , eltrebuie sa aiba constiinta misiuni sale , are obligatia de a observa si evalua , disponibilitatea de a primisugestii , aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instruire .

1

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

2/50

Personalitatea cadrului didactic (educatoarea ,invatator , profesor ) ,din orice perspective ar abordataramane una dintre cele mai distincte din punct de vedere al caracteristicilor specice , datorita roluluiatat de insemnat pe care il are in viata copilului . Raportul de interdependenta dintre personalitate si

activitatea didactica in educatie in general , devine fundamental in scopul optimizarii acestor activitatisi a evidentierii impactului personalitatii cadrelor didactice asupra elevilor in procesul de invatamant .Personalitate reprezinta o rezultanta dinamica a tuturor insusirilor psihice ale individului sipresupune organizarea interioara , sintetica , unitara totodata individualizata a insusirilor psi-hoziologiei , a structurilor cognitive si aptitudinale . Deasemenea , personalitatea cuprindetotalitatea predispozitiilor innascute si insusirile dobandite de individ in cursul vietii .In structura de ansamblu a personalitatii dascalului , aptitudinea pedagogica trebuie sa detina un rolimportant , constituind subsistemul sau executiv , rensponsabil de cantitatea si calitatea produseloractivitatii , ceea ce face ca dezvoltarea lor sa apara pentru munca educative ca un obiest de strictanecesitate .Aptitudinea pedagogica este o formatiune psihologica complexa care , bazata pe un anu-mit nivel de organizare si functionare a proceselor si functiilor psihice faciliteaza un comportament e-cient al cadrului didactic prin operationalizarea adaptiva a intregului continut al personalitatii sale .In cadrul aptitudinilor pedagogice putem vorbi despre aptitudinile didactice (aptitudini referitoare la capacitatea de transfer informational cu nalitate in-structive ) si aptitudinile educative ( aptitudini cu nalitate eduvativa ) .Aptitudini didactice : necesare munci de transmitere a cunostintelor ; implicate in activitate deformare si priceperi si deprinderi de munca de elevi ; necesare pentru consolidare si sistemati-zarea cunostintelor , priceperelor si deprinderilor formate ; pretinse de activitatea de fericare siapreciere a cunostintelor , priceperilor si deprinderilor de organizare a activitati didactice ; de eval-uare si autoevaluare a activitatii didactice . Aptitudinea pedagogica , confera o mare exibili-tate comportamentului didactic. Dascalul , indiferent de etapa de dezvoltare a “subiectului ” ,in-terventiei lui formative , ii revine dicila si nobila sarcina de a gestiona , in conformitate cu exi-gentele prezentului si viitorului , atat predispozitii cognitive ale celui care invata (cunostinte , de-prinderi si abilitati ) , cat si predispozitiile lui afective (interesele , atitudinile )la care trebuie saadapteze modul de structurare a cunostintelor oferite , mecanismele de intarire care asigura continu-itateaelevului (interesele lui ) , feed – bach – ul si formle de evaluare a performantelor elevului.De aceea personalitatea dascalului presupune mai multe calitati determinate de specicul sicomplexitatea muncii pe care o desfasoara .Calitati atitudinale .

Intrucat profesiunea de descal presupune raportarea si confruntarea continua cu altii , anumite calitatiatitudinale sunt indispensabile acelora care isi aleg si presteaza aceasta profesiune . Concentrand siactualizand experienta individului formata de- a lungul existentei sale , atitudinea isi pune amprentaasupra relatiilor pe care le stabilesti cu mediul extern . Gama calitatilor atitudinale este destul de mare :Umanismul , in general , si dragostea de copii , in special .

2

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

3/50

Aandu -se in fata unor inte umane adulte sau in devenire , dascalul trebuie sa dea dovada de multasensibilitate , atasament si respect fata de ele transformandu –se in cele din urma intr -un coparticipantla propriile lor confruntari.

“ Dragostea de copii , trebuinta de a se dedica acestor inte plapande si deschise tuturor inuentelor ,increzatoare in forta si bunatatea adultului este prima conditie pentru a deveni un bun educator ! ” ( R.HUBERT 1965 )

Calitati atitudinale de natura caracterial –morala .

Din aceasta categorie face parte spiritual de obiectivitate si dreptate , principialitatea , cinstea , curajul,demnitatea ,corectitudinea ,modestia , fermitatea , rabdarea , optimismul ,stapanirea de sine , etc. Ele isipun amprenta asupra comportamentului sau in relatiile cu cei din jur .Constiinta responsabilitatii si a misiunii sale .

Dupa opinia lui R.Hubert aceasta responsabilitate si –o asuma fata de copii , fata de patrie , si fata deintreaga umanitate . In mainile sale , se aa intr –un fel ,nu numai viitorul copilului , ci si al patriei si

natiunii al carui membru este.Cadrele didactice trebuie sa stabileasca relatii de cooperare cu parintii elevilor si cu alti factori interesatidin societate . Astfel , rolul cadrului didactic nu se reduce doar la educatia la catedra , ci presupune oactivitate de acest gen in ecare contact relational cu elevi si familiile acestora (desfasurand o munca dedezvoltare ,de conducere si indrumare ) .In relatia cu familia , dascalul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :- sa cunoasca mediul familial al elevilor vizitandu- i anuntand sau neanuntat si isi noteaza observatiile incaietul de observatii ;

- isi xeaza si intretine cat mai multe discutii individuale , evitand in cazul celor cu copii problemaprezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor ;

- initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer extins inafara orelor de curs prin convorbiri telefonice , scrisori ;

- stabileste din timp si planica tematica sedintelor si lectoratelor cu parintii ;- in cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei , a reprezentand sursa

principalelor atitudini gresite ale copiilor , familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentiecopilului va putea sa –l ajute sa depaseasca dicultatile aparute ;

- incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii , pentru ca acestia sa seintereseze de situatia scolara a elevului sau evenimentele aparute in viata acestuia .In relatia cu elevi este bine ca dascalul sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

1 . - tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai ;2 .- acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor , avand in vedere randamentul scolar

,starea de sanatate , particularitatile psihice , trasaturile de personalitate ale acestora ;

3

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

4/50

3 . – ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai , adaptandu –si si controlandu –sipermanent reactiile , atitudiniile , mimica ;

4 . – ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati

extra-scolare ,excursii ,vizionari de spectacole ,concursuri , cercuri ;5 . – trateaza in mod diferentiat ecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor

relatate de elev , ind dispus sa –si

schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara ;6 . – formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor ;

7 . – cunoaste direct pe ecare elev prin discutii individuale ;8 . – observa permanent starea de sanatate zica si mentala a elevilor , precum si dicultatile aparute in

invatare si tulburarile de comportament , observa si consemneaza datele sau eventualele modicariprivind evolutia conduitei elevilor in sa de observatie a elevilor ;

9 . – isi pregateste din timp elevii pentru ecare ora de dirigentie (consiliere ) si cauta metodestimulative pentru desfasurarea acestora ;

10 . –evidentiaza elevi cu rezultate deosebite si comportament exemplar ;manifesta un comportamentempatic .Profesorul este gura centrala a reformei contemporane . El trebuie sa renunte la rolul sau traditional sisa se transforme , in conditiile in care scoala se restructureaza in echipe de elevi si profesori , intr –unplanicator al activitatilor de grup intr –un facilitator al interactiunii elevilor si intr –un consultant .Eleste cel caretrebuie sa invete sa-si alieze computerul in actiunea educativa , sa faca din aceasta un puterniccatalizator al interactiunii dintre elevi . De ele depinde prefacerea travaliului in clasa intr –o activitateagreabila ,desfasurata intr –un mediu afectiv ,cald si securizant . Dupa cum de el depinde introducereaperspectivei interdisciplinare si raspandirea practicii predarii in echipa (team –teaching) .Numai unprofessor care a reectat asupra rolului sau si care detine cunostinte psihopedagogice poate deveniprotagonistul acestei reforme .

Ecienta actului educational este o rezultanta a interactiunii tuturor factorilor si conditiilor care concurala desfasurarea sa .Personalitatea dascalului reprezinta acel ltru care imprima directii si nalitati nuantate intreguluidemers educativ .

4

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

5/50

CAP . III : PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC !

Personalitatea profesorului presupune si o serie intreaga de calitati , determinate de specicul sicomplexitatea muncii pe care o desfasoara .1 . Calitati atitudinale :

a.- umanismul , in general ,si dragostea de copii ,in special ;b.- calitati atitudinale de natura caracterial –morala modestia , fermitatea , rabdarea , optimismul

,stapanirea de sine .c.-constiinta responsabilitatii si a misiunii sale ,in mainile sale se aa , intr –un fel , nu numai viitorul

copilului , ci si –al natiuniial carui membru este .2 .Aptitudini pedagogice :

a .- aptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire;

b . –aptitudini educative-privitoare la activitatea de modelare a personalitatii umane ;

Fiecare din aceste categorii include apoi atitudini legate de realizarea unei sarcini concrete :- aptitudini metodice ;

- aptitudini de evaluare ;

- aptitudini educative in domeniul educativ-morale ,estetice de mediu ,de sanatate .

Categorii de aptitudini pedagogice ;

- aptitudini ce asigura calitatea gandirii-capacitatea de analiza si sinteza , exibilitatea , originalitatea ;- aptitudini ce asigura calitatea limbajului – capacitatea de a folosi in mod adecvat acest instrument decomunicare este prezenta in toate aptitudinile pedagogice ; intergibilitatea,claritatea ,plasticitatea ,expresivitatea , uenta ;- aptitudini ce garanteaza calitatea atentia-concentrarea ,intensitatea ,distributivitatea , comutativitatea ;

- aptitudini ce determina calitatea atentie-concentrarea intensitatea , distributivitatea , comutativitatea .- aptitudini ce determina calitatea memoriei –rapiditatea memoriei , trainicia pastrarii si promtitudinea

recunoasterii si reproducerii .- atitudinea empatica – ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate inuentele prin prisma celorcarora le se adreseaza si de a prevedea , nu numai eventualele dicultati , dar si posibile rezultate .

5

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

6/50

- atitudini organizatorice - se manifesta in intreaga activitate desfasurata de professor : planicareapropriei munci , pregatirea si desfasurarea lectiilor , indrumarea activitatii colectivului de elevi ;

- spiritual de observatie - capacitatea ce permite sesizarea celor mai ne nuante si manifestari ale

actiunii educative . Cu ajutorul ei ,profesorul poate surprinde si intui „ starea de spirit si intentiileelevilor , dupa expresia fetei si anumite miscari „

- Maiestria Psihopedagogica -reprezinta capacitatea complexa personala si specica a profesorului dea concepe , organiza ,proiecta si conduce cu competenta si prestigiu , spirit creativ si ecienta sporitaprocesul de invatamant , procesul de educare si de instruire al elevilor .

- maiestria psihopedagogica este rezultat atat al pregatirii cat si al experientei didactice indelungate ,bazata pe interactiunea tuturor calitatilor personalitatii profesorului si intr- o masura importanta ,pregatirea psihopedagogica .

- Tactul Pedagogic- capacitatea de a gasi , la momentul oportun , forma cea mai adecvata de atitudinesi tratare a elevilor , se poate aprecia ca tactul este capacitatea profesorului de a –si mentine si consolida

starile psihice positive si de a le domina si inhiba pe cele negative , oferind astfel raspunsuri si solutiipromte tuturor solicitarilor procesului instructive- educativ .

Componente ale aptitudinilor pedagogice :

- competenta stiintica- implica o buna pregatire de specialitate;

- competenta psihopedagogica – ansamblu de capacitate necesare pentru construirea diferitelorcomponente ale personalitatii elevilor ;

- competenta psihisociala – ansamblu de capacitate necesare optimizarii reletiilor interumane .

3 . Calitatea memoriei : Se cauta sa se determine in ce masura personalitatea profesorului este ovariabila cauzala , responsabila de reusita sau nereusita invatarii .

In aceasta privinta , se estimeaza ca , dincolo de unele caracteristici biologice inerente , ca cele de varstasi sex , profesorul ar putea sa inuenteze , in mod satisfacator , invatarea si rezultatele ei , atitudinile siinteresele , aspiratiile si orientarile profesionale ale celor care invata prin comportamentele si atitudinilesale , prin empatia si relatiile cu acestia .Afectivitatea ar constitui una dintre acele atribuite ale personalitatii care poate pusa in corelatiestransa cu randamentul la elevi . Asa se explica de ce , remarca aceeasi cercetatori :“ profesori cu personalitati afectuoase tind sa e apreciati mai favorabil de catre inspectori , directori scolari si de catre alti observatori !”

Spiritul de ordine ce caracterizeaza profesori ordonati , sistematici , metodici si cu responsabilitate

faciliteaza , intr –o mare masura , invatatura .Structuri motivationale ( frustratiile si satisfactiile predarii ) ce caracterizeaza profesorii si

rezultatele induse la elevi .

6

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

7/50

Statut :

- statutul exprima :- persoana ca membra a societatii ;

- indatoririle drepturilor si obligatiile persoanei .

Roluri :

- profesorul , ca expert al actului de prealare –invatare , el poate lua decizii privitoare la tot ceea ce seintampla in procesul de invatamant .- profesorul , ca agent motivator :declanseaza si intretine interesul , curiozitatea si dorinta lor pentruactivitatea de invatare .

- profesorul ca lider , conduce un grup de elevi exercitandu –si puterea asupra principalelor fenomene

ce se produc aici .- profesorul ,ca model , prin intreaga sa personalitate , prin actiunile comportamentului sau este unexemplu pozitiv pentru elevi .- profesorul in ipostaze de consilier : este un observatorsensibil comportamentului elevilor , unindrumator persuasive si un sfatuitor al acestora .- profesorul ,ca profesor reexiv : se straduieste tot tompul sa inteleaga , si sa reecteze asupraintamplarilor inedite din clasa , sa studieze si analizeze fenomenele psihopedagogice cu care seconfrunta .-profesorul , ca manager : supravegheaza intrega activitate din clasa , asigura consensul cuceilalti profesori , cu parintii si cu ceilalti factori .Tipuri de relatii intre profesori si elevii :

a . – relatii autoritaristeb . – relatii democraticec . – relatii libereCompetente :

-sunt conditionate de aptitudinile pedagogice ale profesorului si de nivelul culturii profesionale.A . Comunicative ( relatia eparate- elev din prisma relatiilor de transmitere si decodicare a mesajuluiinformatilor )

b . Informationala (campul de cunostinte , actualitatea si actualizarea acestora )c . Telelogica ( capacitatea de a concepe rezultatele educatiei din punctual de vedere al unor scopuriplurale nuantate , rational gandite si operationalizate )d . Instrumentala ( de creare a unor performante comportamentale ale elvilor adecvate scopurilorurmarite printr –un ansamblu de metode si mijloace pedagogice )

7

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

8/50

e . Decizionala ( alegerea intre cel putin doua variante de actiune a variantei care este mai optima , maivaloroasa sau mai utila )f . Apreciativa ( evaluare si autoevaluare corecta )

Profesiunea didactica reclama din partea persoanei implicate in activitati de tip instructiv-formativcuprinde patru categorii de competente :1 . Competenta stiintica :

- abilitati cognitive necesare pentru procesarea informatiilor ,- informatii stiintice selectate , actualizate , exacte ,

- experienta didactica exibila- capacitatea de recurs la strategii rezolutive variate ,

- aptitidini necesare pentru cercetare si experimentare ,- strategii creative ,

- operatii mentale exibile si dinamice ,- capacitatea de recurs la strategii rezolutive variate

- operatii mentale exibile si dinamice ,- capacitate de transfer si aplicare a cunostintelor .

2 . Competenta psihosociala :- capacitatea de a stabili fara dicultate relatii interpersonale adecvate cu elevii.- capacitatea de adaptare la roluri diverse ,

- capacitatea de comunicare ecienta atat cu grupul , cat si cu elevi , eparate ,- abilitati de adecvare a fortei / autoritati la situatiile educationale concrete ( varierea raportului libertate

– autoritate , indulgenta – exigenta in functie de specicul situatiilor aparute ) ,- disponibilitati de adaptare la variate stiluri educationale ,

- entuziasm , inteleger , prietenie .

3 . Competenta manageriala ;- capacitate de inuentare a clasei si a ecarui elev in parte ,

- abilitati de planicare si proiectare ,- capacitate decizionala ,

- capacitatea de a organiza , monitoriza si coordona activitatea elevului / clasei ,

- administrarea corecta a sanctiunilor si recompenselor ,- echilibru autoritate –putere-responsabilitate ,

- rezistenta la situatiile de stress

8

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

9/50

4 . Competenta psihopedagogica :

- capacitate de determinare a gradului de dicultate a unui continut ,- capacitatea de a face accesibila informatia transmisa ,

- empatie , capacitate de intelegere a disponibilitatilor interne ale elevilor ,- creativitate in activitatea instructiv-formativ ,

- atitudine stimulativa , energica , creative ,- tact pedagocic ( organizarea constienta , controlata a propriului demers pedagogic si capacitatea de

restructurare “din mers”a acestuia , in functie de variabilele non survenite pe parcursul derulariiprocesului instructiv – formativ ,

- spirit metodic si clarviziune in activitate .

Formarea initiala si continua , evaluare si autoevaluare:

Formarea initiala a personalului didactic , indiferent de legislatie in viguare ,trebuie sa cuprinda :

- o pregatire psihologica prin care sa se creeze conditiile cunoasterii si autocunoasterii autentice , sa secreeze intelegerea locului si rolul personalitatii in lume .- o pregatire pedagogic ape baza careia cel care doreste sa imbratiseze cariera didactica sa e in masurasa cunoasca , sa inteleaga si sa aplice lozoa educativa , sa- si formeze un bagaj de cunostinte ,priceperi si deprinderi pentru a aplica teoriile curriculare , teoriile evaluarii , teoriile instruirii ,metodologia didactica pentru a-si forma o competenta psihopedagogica ;Perfectiunea prin denitivare si grade didactice :

Dupa o vechime de doi ani si in baza unor inspectii de specialitate , ecare dascal este obligat sa sustinaexamenul de denitivare in invatamant . Acest examen se poate sustine de maximum trei ori intr- operioada de 2-5 ani vechime . Examenul de denitivare consta in :

- o proba scrisa de specialitate si metodica predarii ;- o proba orala de specialitate si metodica ;

- o proba scrisa la Pedagogie .

Dupa patru ani de vechime de la denitivare orice dascal poate sa sustina examenul pentru obtinereagradului didactic II . Acest examen , la care are dreptul sa se prezinte in baza concluziilor unor inspectiide specialitate consta in :

-o proba scrisa de specialitate si la metodica predarii ei ;- o proba orala la Pedagogie si el .de psihologie (programa analitica mai complexa dacat cea pentru

denitivat )

Dupa alti patru ani vechime dupa gradul II , orice dascal poate participa la examenele pentru obtinereagradului didactic I . Pentru gradul I , dupa trei ani de vechime si in baza unor concluzii ale inspectiilorde specialitate , dascalul participa la un colocviu de admitere la gradul I . Acest colocviu consta intr –un

9

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

10/50

interviu din : specialitate , metodica , psiho –pedagogie si mai ales din metodologia cercetarii stiintice .

Formarea continua a personalului didactic implica :

Formarea continua o data la cinci ani , actiune pe care ecare dascal trebuie s–o urmeze pana lapensionare . Aceasta activitate se realizeaza prin parcurgerea mai multor programe oferite mai ales prindepartamentele de specialitate ale universitatilor .

Explozia informationala deosebita , ca urmare a progresului stiintic , tehnic , cultural , urmata deschimbari continue , chiar de mutatii in cadrul disciplinilor predate , in profesiuni , in activitatile socialeutile , in conditiile economice , necesita o preocupare si o capacitate deosebita de a asigura operfectionare in planurile cultural ,etic , juridic si cetatenesc , deoarece toate domeniile vietii socialesunt in dezvoltare , atat sub aspect cantitativ ,cat mai ales sub aspect calitativ .Perfectionarea profesionala a profesorului este necesara , ca in toate profesiile , datorata potentialelorpierderi cognitive . Numai printr –o reactualizare si perfectionare sistematica si constanta a pregatirii

profesionale la un nivel inalt de performante , printr –o formare continua se poate evita ceea ce senumeste plafonare profesionala , rutina , pregatire slaba sau mediocra .Perfectionarea profesionala se realizeaza prin forme organizate care au un caracter formal sau informal:de exemplu prin cursuri de perfectionare de o anumita durata ,cursuri postuniversitare , studiiaprofundate , doctorate sau activitati in comisii metodice si ale dirigintilor ,cercuri pedagogice ,simpozioane stiintice , intalniri pedagogice , reuniuni .Formarea continua este coordonate de M E C T si se realizeaza prin unitati de invatamant , case alecorpului didactic , centru , institutii si alte forme institutionalizate pentru pregatirea si perfectionareapersonalului de conducere , indrumare si control . Aceste institutii se pot asocial cu alte institutiisimilare din tara si din strainatate , conform reglementarilor legale.

Intreaga activitate de formare continua a cadrului didactic urmareste realizarea obiectivelorfundamentale ale educatiei si invatamantului :

-dezvoltarea identitatii nationale , in contextual integrarii europene si mondiale ,

- dezvoltarea culturala , stiintica ,tehnica , si profesionala ,- dezvoltarea capacitatii de anticipare si de adaptare la schimbare , pentru progres psihosocial si

integrare .

- formarea si dezvoltarea personalitatii umane integrale armonioase , creatoare ,independente siinterdependente .

- dezvoltarea caracterului prospectiv si permanent al educatiei .

- democratizarea educatiei si a invatamantului ,asigurarea conditiilor de egalizare relative si gradate asanselor de acces si parcurgerea pentru dezvoltarea maxima a potentialului psihozie al ecarui individ ,pentru realizarea caracterului deschis al invatatorului .

10

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

11/50

- formarea capacitatilor cognitive , afectiv-motivationale , atitudinale si aptitudinale , a stilului activitatiiintelectuale , a cunostintei de sine si a celei sociale , a conceptiei despre om si societate ,

- dezvoltarea personalitatii capabile de cooperare , comunicare , decizie , inovare si de adaptare ,

creatoare la mediu si a mediului la conditia umana ,- educarea in spiritual valorilor democratice , moral- civica si patriotica , estetice si culturale ale

societatii contemporane ,- realizarea unei noi armonii intre cultura generala , de specialitate si cea profesionala , la nivelul

exigentelor formative ale societatii postindustriale , informatizante ,in functie de prolul de formaredeterminat .

- formarea tinerei generatii pentru integrare culturala si socioprofesionala ecienta ,pentru dezvoltareaculture si civilizatiei .In scopul realizarii acestor obiective , activitatea de formare continua , va axate pe obiective specicedezvoltarii competentelor psihopedagogice si metodice si specialitate si psihorelationale , teoretic ca

metodice , practice-actionale si constructive –creatoare .In acest context , restructurarea formarii continue a cadrelor didactice constituie obiectivul prioritar alasigurarii calitatii invatamantului , sansa reformei invatamantului .Cap IV : MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI !Exista o multime de denitii ale „managementului ”. Cuvantul management se suprapune ca sferaexplicative si de denitie urmatoarelor concepte : supraveghere , conducere , organizare , administrare ,directiune , control , etc .Din perspectiva educationala termenul de management apare in primul rand in ipostaza de managementeducational , aprizand elemente strategice ce actioneaza in sistemele nonformal si informal .O altaformulare este managementul scolar care se raporteaza la conducerea activitatii scolare din punct de

vedere institutional .Elevi petrec o mare parte din timpul copilariei in scoala . JACKSON apreciat in “ VIATA IN CLASA ”,acest timp la aproximativ 7000 ore pana la sfarsitul claselor primare , iar RUTTER sugera ca aceastacifra se ridica la 15000 ore pana la sfarsitul scolii gimnaziale . Prin urmare , elevi sunt foarte interesatide ceea ce li se intampla la scoala , iar reactiile si perceptiile lor asupra experientei scolare suntsemnicative . Incepand cu anii 60 s–au intreprins o serie de studii asupra diverselor aspecte ale claseide elevi , in urma carora s –au desprins cateva dominante ale conceptului de management al clasei .

- factorii determinanti sunt : recrutarea cadrelor didactice , formarea acestora , structura familiala acolectivului de elevi ,- structura dimensionala a conceptului cuprinde dimensiunile : ergonomica , psihologica , psihosociala ,

normative , operationala si creativa .- nivelul interactional al managementului clasei este dependent de ecienta micro-deciziilor educative

- timpul reprezinta in economia managementului atat o sursa cat si o restrictie ,

11

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

12/50

- inceputul de an scolar reprezinta un exemplu elocvent al priceperii manageriale ale cadrelor didactice ,- climatul educational al clasei reprezinta o preocupare constanta a managementului clasei ,

- consecintele unui management defectuos sunt : - lipsa de motivare a clasei , oboseala , -deprecierea

climatului educational-atitudine de ignorare , agresivitate , violenta .

R.Luru prezinta o denitie orientativa a managementului clasei de elevi :

“ Domeniul de cercetare in stiintele educative , care studiaza atat perspectivele de abordare ale clasei deelevi (didactica si psihologica sociala ) cat si structurile dimensionale ale acesteia (ergonomica ,psihologica , psihosociala , normative ,relationala , operationala si creative ) in scopul facilitariiinterventiilor cadrelor didactice in situatii de criza microeducationala si a evitarii consecintelor negativeale acestora prin exercitiul microdeciziilor educationale .”Invatatorul isi manifesta comportamentul pedagogic in atitudini complexe si variate , in functie deactiunea educative in care este angajat .

In procesul instructive-educativ , invatatorul constituie gura centrala pentru elevi , pozitia primordialain clasa dobandindu –I acesta , chiar daca pe masura organizarii activitatii scolare elevii primesc noistatute . Inuenta educativa exercitata de cadrul didactic , stabilita in functie de normele pedagogice sireglementarile scolare , implica un raport educator-clasa si un tip specic de comportament al acestuia .

Statutul invatatorului de reprezentant al stiintei , de mediator in constituirea relatiei elev –stiinta , deagent al actiunilor educative cu caracter formativ si informativ nu mai este sucient pentru a asiguraecienta actiunilor pedagogice .

Principalele comportamente fundamentale ale cadrului didactic/ invatatorului manager in activitateainstructive – educative cu clasa de elevi :- Planica activitatile cu caracter instructiv si educativ , determina sarcinile si obiectivele pe variateniveluri , isi structureaza continuturile esentiale si alcatuieste orarul clasei .

- Organizeaza activitatile clasei , xeaza programul muncii instructiv – educative , structurile si formelede organizare , determina climatul si mediul pedagogic ( nevoia organizarii si reorganizarii determinalade permanente schimbarilor care au loc in procesul de invatamant – din punct de vedere managerialorganizarea poate descrisa ca un ansamblu de actiuni menite sa valorice optim mijloacele umane simateriale ale clasei de elevi si ale procesului de invatamant ) , organizarea presupune atat cunoastereamijloacelor operative , cat si a locului si a rolului précis al ecarui membru al clasei de elevi in cadrulinstitutionalizat dat , a capacitatilor sale de indeplinire a sarcinilor instructiv- educative .O solutie foarte practica pentru o buna organizare a activitatilor in clasa de elevi ROI , care prevedeobligatiile institutionalizate si personale ale membrilor acestei interactiuni manageriale , disciplina ,recompensele si sanctiunile precum si detasarea pana la cele mai mici amanunte , a responsabilitatilor ,a formelor de activitate , a timpului pentru echilibrarea optima a procesului de conducere in structuraactului de organizare , un rol important joaca formularea clara a obiectivelor si motivarea elevilor .

12

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

13/50

- Comunica informatiile stiintice , seturile axiologice sub forma mesajelor , stabileste canalele decomunicare si repertoriile commune . Activitatea educative implica , de altfel si un dialog continuu cuelevii , ilustrat prin arta formularii intrebarilor , dar si prin libertatea acordata elevilor in structura

raspunsurilor . Dialogul elev – invatator necesita un climat educational stabil , deschis si constructive .- Conduce activitatea desfasurata in clasa , directionand procesul asimilarii , dar si al formarii elevilorprin apelul la normativitatea educationala , prin conduita sa psihopedagogica , invatatorul „dirijeaza” ,faciliteaza eleborarea sentimentelor si ideilor comune .- Coordoneaza in intregul lor activitatile instructiv – educative ale clasei , urmarind in permanentarealizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale si cele commune , evitand suprapunerile oririsipa si contribuind la intarirea solidaritatii grupului . Coordonarea se realizeaza in procesul didacticnemijlocit . La nivelul managementului clasei de elevi , invatatorul trebuie sa manifeste interes fata deorganizare , intrucat aceasta favorizeaza si focalizarea pe obiectivele prioritare in limitele unei unitati decerinte , de actiune grupala si institutionala , cu specicarea clara si precisa a termenelor si aresponsabilitatilor pe intervale de timp controlabile .- Motiveaza activitatea elevilor prin formele de intariri positive si negative , utilizeaza aprecierileverbale si reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive , orienteaza valoric ,prin serii de interventii cu caracter umanist . tendintele negative identicate in conduitele elevilor ,incurajeaza si manifesta solidaritate cu unule momente emotionale ale clasei ;- Indruma elevii prin interventii punctuale adaptate situatiilor aparute , prin sfaturi si recomandari careurmaresc sustinerea comportamentelor si reactiilor elevilor sa –i controleaza in scopul cunoasteriistadiului de realizare si de performanta a obiectivelor .Controlul are doar un rol reglator si de ajustare a activitatii atitudinii elevilor .- Evalueaza masura in care scopurile si obiectivele propuse intr- o etapa manageriala au fost atinse prin

utilizarea instrumentelor de evaluare sumativa , prin prelucrarea statistica a datelor obtinute si prinelaborarea unei sinteze privitoare la aprecierile nale . Judecatile valorice emise vor constitui o baza–solida a procesului de caracterizare a elevilor . Evaluarea de aceasta natura este atat de tip cantitativ ,cat si calitativ si reprezinta un fundament psihologic si managerial foarte ecient pentru optimizareaproceselor interactionale din clasa de elevi .

- Consiliaza elevii atat in activitatile scolare , cat si in cele extrascolare si extracurriculare , prin sfaturiori prin orientarea culturala a acestora . O contributie deosebita o are interventia invatatorului inorientarea scolara si profesionala , chiar daca la aceasta varsta este incipienta , dar si in cazurile depatologie scolara . Consilierea este o relatie speciala , dezvoltata intre cadrul didactic si personal ( elevul) in novoie , cu scopul declarat de a-l ajuta , caci el este , in primul rand , invatator si , in al doilea rand ,manager . Consilierea este doar un instrument de lucru in mana , mintea si inima acestuia pe langa

instrumentele fundamentale care trebuie identicate in demersurile educationale .

13

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

14/50

IN LOC DE CONCLUZII :

Fii un model pentru elevii tai in gestionarea situatiilor de criza , dezamagiri si frustrari !

Fii tu insuti , egal si original !Fii consecvent si realist !Fii destul de matur ca sa admiti ca ai gresit !Fii drept , fara discriminarii si favorisme !

Fii atent la capcana cuviintelor aspre si critice !Fii un bun si active ascultator al pb. elevilor tai !

Fii mereu organizat in fapte si cuvine !Fii un partener pentru parintii elevilor tai !Sedinta cu angajamente si consecinte (cu sau fara contract ) !

Cere elevului sa astepte in timp ce tu decizi ce este de facut !

Foloseste consecintele pe care elevul le-a acceptat prin contract !Deplaseaza elevi catre alta sala de clasa , lasa- l pe cel care s –a comportat necorespunzator acolo !

Surprinde-l cu simpatia si respectul tau : „ nu pot sa cred ca tu ai facut asta ! ”Cel mai important lucru pentru profesor ar trebui sa e modul in care va congura un scenariu

educational plecand de la regulile de mai sus :- Intreaba –te : de ce nu merge planul meu ? Ce am facut sau ce am neglijat sa fac ? Ce il deranjeaza peacest elev si ce anume il motiveaza sa adopte un comportament indezorabil ? Ce pot face eu in privintaasta ?

- Elaboreaza un plan nou , eventual cu ajutorul elevilor , al parintilor , al celorlalti profesori ai clasei .- Urmareste ecienta noului plan si revizuieste ceea ce este de revizuit .- Munceste oricat de greu pentru a crea raporturi , a incuraja afectivitatea si comportamentele positive .- Arata locul unde sunt asate regulile sau utilizeaza oricare alt semnal pentru elevul care nu –si vede detreaba .

- Spune : „ te rog sa iei o pauza , revin cat mai repede pot ”!

In cazul unor comportamente perturbatoare REPETATE –profesorul trebuie sa aibaconsecintele deja pregatite ; utilizarea lor trebuie continuata cu o atitudine care spune :

14

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

15/50

- Tu ai responsabilitati fata de tine si fata de colegi , consecintele pot selectate in conformitate cu unuldin urmatoarele sisteme de disciplina : Glasser , Dreikurs , Canter ,Jones .- Pierderea unor privilegii cu oferirea unor posibilitati de a le recupera : “ tu ai ales sa . . . , deci nu mai

poti sa . . . pana nu . . . ! ”- Mesaje contrare pe elevi : “ daca tu nu –ti faci treaba , nu pot sa te ajut in nici un fel !”- “ Sedinte ” care ar putea conduce la un contract si la sublinierea unor consecinte posibile ! .

- Cere elevului sa astepte in vreme ce tu te gandesti , chipurile , la ceea ce a facut ! .In cazul comportamentului scandalos si care risca sa capete amploarea profesorului are nevoie de

un plan de urgenta :

- Transmite un mesaj clar cu privire la ceea ce inseamna un mediu sigur , cu granite evidente pentrumtoata lumea .- Elevul va trebui sa-si sune parintii sau sa le scrie o scrisoare ( daca greseala lui nu ridica si alteprobleme ) .

Sugestiile Laurei Rose :I . Iubeste Elevi :

- Stabileste relatii si incurajeaza relatiile elevilor ,

- Trateaza ecare elev cu respect ,- Stabileste o atmosfera de concentrare in sala de clasa ,

- Actioneaza in vederea alierii si maturizarii ecarui elev ,

- Elaboreaza planuri specice pentru elevii cu nevoi speciale ,ajuta-i !- Nu este nevoie sa –i determine sa gandeasca !

„ Trebuie neaparat sa castig ! ”II . Asteapta- te la cel mai bun comportament din partea elevilor si comunica – le acest lucru :

- Stabileste reguli si standarde simple pentru ceea ce considera a comportament dezirabil ( transmitesiguranta , i amabil si ecient , elevii trebuie sa simta ca in sala de clasa sunt in siguranta din punct devedere zic , intelectual si emotional ) .- Utilizeaza modelarea si jocul de roluri pentru a le transmite un comportament respectos , dezorabil .- Nu accepta mai putin , manifesta explicit dezacordul tau .- Nu cheltui energie schitand raspunsuri pentru ecare comportament gresit ! .

III . Stabileste planuri in vederea sprijinirii comportamentului dezirabil :

- Pregateste lectii care sa aiba inteles pentru elevi cu predispozitii si interese diferite ,- Pregateste strategii de supraveghere pentru a sigur ca elevii isi indeplinesc sarcinile ,

- Formuleaza asteptari adecvate varstei elevilor ,

15

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

16/50

- Anticipeaza posibilele probleme de disciplina in scopul prevenirii lor .Departamentul pentru pregatirea viitorilor profesori de pe langa Universitatea din Vermont ofera , inacelasi context o lista cu douasprezece sfaturi pentru mentinerea ordinii in clasa :

1 . Fii cinstit , i acel gan de persoana in care elevii au incredere : ferm , prietenos , respectos , cu simtulumorului .2 . Mentine ordinea in sala de clasa : o sala de clasa organizata si vesela incurajeaza un comportamentdezirabil din partea elevilor .

3 . Pe cat posibil , transforma invatarea in ceva amuzant : timpul petrecut la scoala trebuie sa einteresant , amuzant si relevant pentru elevi .

4 . Incearca sa –ti cunosti elevii : profesorul care isi cunoaste elevii dobandeste un fel de “ al saseleasimt ”care il ajuta sa anticipeze problemele chiar inainte de a aparea .5 . Evita controversele :discutiile sunt nepretuite , controversele nu , mai ales cand sunt si alti elevi defata . 6 . Stabileste reguli simple : elevii au nevoie de un numar cat mai redus de reguli , formulatesimplu , clar si amintite adesea .7 . Nu ameninta , actioneaza : nu umili niciodata un elev si nu incerca sa controlezi o clasa prinintermediul amenintarilor .8 . Lasa elevii sa intrevada ca iti pasa de ei : stabiliti impreuna ceea ce este acceptabil si ceea ce nu esteacceptabil in ceea ce priveste comportamentul .

9 . Incadreaza – te in politica ociala a inspectoratului scolar de care tine scoala in ceea ce privesteproblemele de control si disciplina .10 . Discuta cu directorul pentru a sti care sunt procedurile scolii in materie de control si disciplina .

11 . Discuta cu parintii: ei pot aliati importanti si pot oferi , in acelasi timp , si resurse pentru a crea un

mediu de invatare adecvat .12 . Nu porni singur la drum . !

CONCLUZII :

Managementul clasei poate inteles ca un ansamblu de strategii si tehnici de gestionare a reletieiprofessor- elev in conditii date . De asemenea , ar trebui amintit ca aceasta gestionare trebuie sa poataintotdeauna valente educative si ca tot ceea ce se intampla in aceasta zona trebuie subordonateducativului .W. Weber denea managementul clasei astfel : setul de activitati prin intermediul carora profesorulpromoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul inadecvat , dezvolta relatiiinterpersonale bune si un climat socio- emotional pozitiv , in clasa stabileste si mentine o organizareecienta si productive a clasei .

16

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

17/50

Prin urmare , managementul , inteles ca ansamblu de strategii de gestionare a unei realitati anume seintemeiaza pe una din urmatoarele doua supozitii :

a . – realitatea este un dat , iar managementul va incerca sa gestioneze in mod optim , acest dat . In

concluzie , indifferent de dezvoltarile teoretice inregistrate la nivelul managementului , punctul deplecare nu poate pus in discutie .b . – realitatea este un construct uman , apt de schimbari , care poate , intr-un anume fel , reinventat. Pentru exemplicare , sa amintim ca autoritatea preofesorului a fost considerata multa vreme ( uni omai considera si acum ) un dat , ceva care nu poate pus sub semnul intrebarii.

RELATII SI INTERACTIUNI IN CLASA DE ELEVI .I . Relatii interpersonale – caracteristici si particularitatii .

II . Tipuri de relatii la nivelul clasei de elevi .

III. Inuenta cadrului didactic asupra dezvoltarii elevilor .I . Existenta umana ar greu de conceput in afara relatiilor sociale , variate , multiforme si care

actioneaza in planuri diferite . Un caz aparte al relatiilor sociale il ocupa relatiile interpersonale ,denite de profesorul Mielu Zlate ca :- “ legaturi psihologice , constiente si directe intre oamenii ” . Conditiile , denire a relatiilorinterpersonale sunt :

1 . – caracterul psihologic atesta faptul ca la infaptuirea actului respective participa intregul system depersonalitate al indivizilor implicate in vederea obtinerii reciprocitatii ,2 . – caracterul constient , presupune implicarea in actul respectiv a persoanei constienta de sine si decelalalt , de nevoile si de asteptarile reciproce ,3 . – caracterul direct , atesta importanta sau necesitatea unui minim contact perceptiv intre parteneri ,contactul “fata in fata!”.

Relatia afectiva existenta intre elevi si profesor, poate avea o inuenta pozitiva sau negativa asuprarelatiilor sociale stabilite la acest nivel ., in general , daca exista o relatie afectiva de natura pozitiva ,acest fapt va determina adaptarea de catre elevi a celor mai multe dintre atitudinile profesorului , putand

17

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

18/50

duce chiar la formarea anumitor tipuri de abilitati ; iar daca exista o relatie afectiva negativa se potconstata reactii de respingere din partea elevilor , consolidarea lipsurilor si defectelor , scaderea ratei deinvatare . Relatia afectiva stabilita intre elevi si profesor este independenta de competentele profesionale

ale acestuia .Perceptia interpersonala profesor-elev se refera in special la cunostintele , competenta si statutulprofesorului , modul in care sunt perceputi toate acestea de catre elevi determina inuenta profesoruluiasupra clasei .Folosirea in exces a inuentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute suntplictisitoare , profesorul motivand cerinta respective numai prin inuente personale , recurgand fei laamenintari , e la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci .Gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic ofera acestuia

posibilitatea de a –si arata respectul fata de personalitatea ecarui elev si creaza sansele intensicariimotivatiei intriseci , la nivelul relatiilor de grup .

Relatii socio- afective sunt rezultatul interventiei unei nevoi de tip interpersonal ce are in vedereschimbul de emotii , sentimente si structuri de tip afectiv –simpatetice , creionandu – se astfel un non tipde relatii interpersonale ( simpatie / amtipatie ) .Relatii de inuentare . Clasa de elevi ca un univers socio-relational complex dezvolta o varietate de

relatii si interactiunii din care elevul depinde o serie de norme si valori pe care le dezvolta pet imp lung .A cadru didactic performant inseamna a o prezenta semnicativa atat in viata subiectiva a elevilor inciuda asimetriei constitutive existente in clasa de elevi – referitoare la statutul de superioritate aprofesorului . Mult discutata autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunostintelor despecialitate , ci deriva strategiile didactice adaptandu- se situatiilor educationale , de a repartizaresponsabilitati elevilor (apeland chiar si la delegare ) , de a mobilize valentele elevii la cooperare in

grup , de a valorica valentele relatiei profesor-elev in sensul unui dialog real , numita autoritate sepoate anfunda cu forta inuentei educationale in clasa.

In acest sens clasa de elevi apare ca o reuniune de indivizi cu personalitate proprie , angajati in activitaticu scopuri commune ( contureaza ) si care dezvolta in interiorul sau o intreaga retea de simpatii ,antipatii si raporturi de indiferenta puternica asupra vietii collective . In primul rand faptul capersonalitatea elevului se contureaza ( o iera ) si se manifesta in interdependenta cu viata grupului dincare el face parte , cu normele si valorile pe care acesta le dezvolta , costituie un argument denitoriu alcovarsitoare importante a grupului clasa pentru rolul de multiplu fundal al relatiilor interpersonaledezvoltate aici .

II . TIPURI DE RELATII LA NIVELUL CLASEI DE ELEVI .

Interactiunea educationala este un aspect , o forma din multitudinea si varietatea relatiilor interpersonalein clasa de elevi . In ceea ce priveste , posibila clasicare a relatiilor interpersonale in clasa de elevi ,criteriul utilizat il reprezinta nevoile si trebuintele psihologice resimtite de elevi atunci cand se

18

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

19/50

raporteaza unii la altii . Prin exploatarea acestui criteriu rezulta urmatoarele tipuri de relatiiinterpersonale in clasa de elevi :- relatii de intercunoastere ;

- relatii de intercomunicare ;- relatii socio-afective (afectiv- simpatico )- relatii de inuentare .

Relatii de intercunoastere deriva din nevoia psihologica de a dispune de unele informatii cu privire lacelalalt , la felul lui de a , la personalitatea acestuia .Cu cat informatiile de care dispune un cadru didactic la un moment dat , despre ceilalti colegi , suntfoarte diverse si consistente , cu atat universul dinamic al interactiunilor respective este mai viguros .Cand informatiile sunt mai limitate , sansele instaierari , neincrederii si a suspiciunii intre parteneri suntmai ridicate . Elementul central , inceputul si sfarsitul acestui tip de relatii interpersonale , il constituieimaginea partenerilor unul despre celalalt si despre ele insusi .

Relatii de intercomunicare apar ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii , copiii , atunci cand intra ininteractiune , nevoia de a se informa reciproc , de a face schimb de informatii , de a comunica . Clasa caunivers (socio- relational complex dezvolta o varietate de relatii si interactiuni din care elevul deprinde oserie de norme si valori pe care le dezvolta pe termen lung ) , al comunicarii , prin excelenta , constituiepentru elevi un univers deschis provocarilor informationale , cu schimburi de mesaje , cu aprecierifrecvente si intense la adresa situatiei procesului de intercomunicare din interiorul grupului social –scolar inconjurator sau in conditiile date de acesta .

Relatiile copilului cu grupurile sociale in care se va integra de – a lungul existentei sale ( in cazulnostrum clasa de elevi ) vor exercita o importanta deosebita , atat asupra evolutiei sale , ca persoana inpermanenta devenire , cat si asupra randamentului activitatii desfasurate ( invatarea ) .

Indeplinirea unor sarcini sau activitati commune determina intre membrii grupului respective relatiifunctionale de interdependenta , in vederea atingerii scopului comun propus . Pe de alta parte , pe langarelatiile legate strict de natura obligatiilor sau a activitatilor , viata in grup comporta totdeauna si aspecteemotional-afective , precum se momente de tensiune si conict . Coloratura afectiva a relatiiloreducationale este determinate , in mod resc , de faptul ca viata colectiva in mediul clasei de elevi ,dezvolta , treptat si gradat , valori , norme , convingeri , care exercita atat inuente cat si constrangeri ,asupra indivizilor .In acelasi timp , raporturile functionale se de comunicare dintre elevi in momentul indeplinirii unorsarcini commune contureaza o ierarhie de status-uri de care se leaga aprecierile differentiate alemembrilor grupului “clasa ”.

Aparitia , dezvoltarea si functionarea relatiilor interpersonale este dependenta de simultansitateaactionala , de prezenta concomitenta a tuturor celor trei caracteristici denitorii ale relatiilorinterpersonale .

19

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

20/50

Ponderea elementelor anterior prezentat este inuentata de specicul situatiei sociale respective , fara ainuenta in vreun fel existenta relatiei interpersonale respective :Toate ramicatiile relationale din clasa de elvi formeaza in plan psiho-social o categorie de relatii

interpersonale . Acestea sunt si in cazul grupului ‘’clasa”o mixtura intre social si psihologie intrecomponente la obiectva si componenta la subiectiva .In cazul clasei de elevi relatiile interpersonaleimbraca si un nou caracter constructiv , cel etic , moral , avand in vedere obiectivul educativ implicit alacestora , de a forma , dezvolta si consolida componenta axiological a personalitatii copilului .

Implicit , din exploatarea ultimei fraze poate identicat si un alt caracter al relatiilor interpersonale ,caracterul formativ motivat pe aportul major al acestor manifestari sociale in constructia personalitatii. Elevul , in conditiile vietii scolare , nu traieste izolat , ci intr-un angrenaj social , viata sa afectiva ,activitatea intelectuala ai nu mai putin cea profesionala desfasurandu –se in interiorul si ininterdependenta cu mediul socio- scolar inconjurator sau in conditiile date de acesta .Relatiile copilului cu grupurile sociale in care se va integra de-a lungul existentei sale (in cazul nostrum

clasa de elevi ) vor exercita o importanta deosebita atat asupra evolutiei sale , ca persoana in permanentadevenire , cat si asupra profesorului , relatia profesor –elev nu mai poate conceputa ca o relatie dedependenta a elevului de profesor sau ca o relatie de comunicare abstracta . Mult discutata autoritate aprofesorului nu se reduce la posesia cunostintelor de specialitate , ci deriva si din capacitatea acestuia dea alterna strategiile didactice adoptandu-le situatiilor educationale , de a repartiza responsabilitatielevilor , de a mobilize elevii le cooperare in grup , de a valorica valentele relatiei profesor-elev insensul unui dialog real . Asa –numita autoritate se poate confunda cu forta inuentei educationale inclasa .Un rol primordial in reglarea mecanismelor inuentei educationale il au spatial personal siteritorialitatea.Hall ( 1966 ) declara ca omul nu se termina acolo unde se termina epiderma lui , ind posesorul unuispatiu personal care nu se vede , iar Hayduk (1978) clasica modelul trifactorial al spatiului personal ,rezultand un cilindru cu trei diametre diferite : la cap , la nivelul organelor genitale si la corp . In urmasintezei analitice rezulta urmatoarea structura a spatiului personal , cunoscuta si sub denumirea de „Zone Hall ”:

- intima 40-50 cm – distanta de la care putem sa purtam o discutie cu prietenii .

- personala 50-75 cm – asigura comunicarea verbala optima .- sociala 2-3m – relatii ociale , de de serviciu .

- publica 5-10m – asigura anumite relatii sociale .Dupa observatia lui Hall , copii au nevoie mai mica de spatiu decat altii , cadrul didactic urmarind treptat

o diminuare a acestuia , in functie de obiectivele sarcinilor de instruire sau a situatiilor interactionale .O directie de investigatie ce ar putea inca data in structura inuentei sociale se refera la manifestareaautoritatii in clasa de elevi . Investigatiile privitoare la autoritatea educationala studiaza indeosebit

20

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

21/50

espectul psihologic al acesteia , punandu –I in corelatie ariile de manifestare ale acesteia cu diferitevariabile personalitare .Astfel din punct de vedere situational , inuenta educationala ( in legatura cu autoritatea este

reprezentata analitic pe doua niveluri abordabile ):- inuente nondistributiva :

- purtatorul acesteia este persoana cadrului didactic , investita ofcial cu o serie de atributiiinteractionale ( si cu continut deontolodic ) .- inuenta distributiva :

- are ca purtator pe ecare individ al grupului respective , potential lider informal al clasei .Important de mentionat , la nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale , este faptul cainuenta educationala poate functiona si drept criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi .- relatii de cooperare ( coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui obiectiv comun )- relatii de competitie ( rivalitatea partenerilor de atingere a unei tinte )- relatii de conict – ( opozitia mutuala a partenerilor raportata la un scop indivizibil )Toate aceste tipuri relationare propun o reectie amanuntita asupra relatilor de cooperare si competitie .Un studiu al lui Nelson si Kegan (1972) ne arata ca o persoana , cu cat ramane mai mult in scoala , cuatat devine mai competitiva .Competitia cauzeaza , de asemena , o ostilitate generala , care face ca multi elevi sa e aspru criticati deun altul ( in speranta de a-si construi propria imagine )Morton Deutsch (1979) a descoperit ca , in comparative cu clasele cooperante , clasele competitive au oatmosfera ce duce la :1 . elevi cu un ridicat nivel al anxietatii ,

2 . elevi care se gandesc mai putin la scoala si la munca lor ,3 . studenti cu aptitudini reprobabile fata de colegi4 . studenti cu un foarte scazut sentiment de responsabilitate fata de ceilalti .S-a stabilit : cu cat elevii sunt mai implicati in activitati ce necesita cooperarea , cu atat atmosfera

generala in clasa va mai buna .Un profesor poate avea un avantaj real pe seama competitive din clasa de elevi . Ei se indreaptaintotdeauna spre domeniile in care se simt puternic si , in contrast este aproape imposibil sa –I motivezepe domenii ale vietii sociale in clasa in care nu se simt competenti .Exista insa si situatii in care clasicarea relatiilor interpersonale , punand accent pe aportul inuenteieducationale in sensul actiunii mutuale a partenerilor poate realizata in urmatoarea maniera .:

- relatii de acomodare : partenerii se obisnuiesc sa ajusteze unii dupa altii .- relatii de asimilare : partenerii , in imposibilitatea de a desfasura interactiuni reciproce , parasesc

universal clasei , promovand anumite schisme intragrupale .

21

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

22/50

Cercumscrisa unor jocuri competitive , scoala face necesara adaptarea de catre elevi inferiorizati a unorstrategii comportamentale susceptibile de a mentine o imagine de sine nefavorabila , in functie deimportanta acestei inferioritati , pot izvori o serie de reactii multiple :afondarea situatiei respective ,

tentative de atingere si de depasire a celui ce reprezinta „ competitivul „ renuntarea la compararea cuceilalti pentru raportarea la sine sau introducerea unor criterii de evoluare pentru a deveni incomparabil .

Numai o atentie sporita a cadrului didactic permite ecientizarea interventiilor in situatii percepute caind situatii de criza educationale .Universul relational al clasei de elevi , analizat din punct de vedere al inuentei educationale incontextual grupului scolar si abordat , din punct de vedere stiintic , sub auspisile managementuluiclasei de elevi , devine unul dintre subiectele cele mai importante , de a carui cunoastere si aplicaredepinde succesul demersului educativ al cadrului didactic .

III . INFLUENTA CADRULUI DIDACTIC ASUPRA DEZVOLTARII ELEVILOR .Folosirea in exces a inuentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute suntplictisoare , profesorul motivand cerinta respectiva numai prin inuenta personala , recurgand e laamenintari , e la diferiti stimuli ai motivatiei extrinseci . Dar folosirea in exces a acestei forte care esteinuenta personala determina o scadere a acesteia si , chiar daca s- a manifestat repetat cu precadereasupra unui singur elev , are efect asupra profesorului .Este deci indicat sa e date teme ce sunt predominant motivate intrisec , iar in cazul in care existadiferite tulburari de comportament ale elevilor ( perturba activitatea didactica ) , este mult mai efcientsa nu e folosita pentru combaterea acestora , forta , amentarea , cearta , etc . (indenticate ca situatii decriza educationala ) ;in asemenea situatie cea mai indicata atitudinea profesorului este aceea de a realizeun control de comportament prin simplul fapt de a se pozitiona langa elevul perturbator , si de a-si asezaprieteneste palmele , ferm dar prieteneste pe umerii elevului ; un asemenea tip de comunicare tacita esteecienta si amplica puterea de inuenta a profesorului .Din punct de vedere situational , inuenta educationala ( in legatura directa cu autoritatea ) esterepartizata analytic pe doua niveluri abordabile:- inuenta nondistributiva :

- purtatorul acesteia este persoana ( cadru didactic ) , investita ofcial cu o serie de atributiiinteractionare ( si cu continut dertologic )- inuenta distributive :

- are ca purtator pe ecare individ al grupului respective , potential lider informal al clasei .Pentru inuenta non distributive identicam urmatoarea corespondenta psihologica a principalelor acteinterpersonale : perceptie si gandire , relatii socioreceptive , limbaj perceptiv , relatii de comunicare ,afectivitate relatii preferentiale , aptitudini si deprinderi , relatii functionale , insusiri temperamentale ,dimensiunea dominare-supunere ; in conformitate cu acestea asistam la cristalizarea unor retetecommunicative si socioafective puternic individualizate .

22

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

23/50

Folosirea in exces a inuentei de catre profesor duce la crearea impresiei ca toate sarcinile cerute suntplictisitoare , profesorul motivand cerinta respective numai prin inuente personale , recurgand e laamenintari , e la diferiti stimuli ai motivatiei extinseci .

INCEPUTUL ANULUI SCOLAR !Debitul anului scolar este considerat ca un inceput al unui proces de conducere , care cuprinde fazeleclaice : diagonoza , prognoza , planicare , decizie , organizare si indrumare , control si evaluare .Managerul scolar , cadrul didactic care indeplineste rolul de conducator in domeniul educational alclasei de elev este foarte interesant si sensibil la problema primelor zile de scoala .Inceputul de an scolar este privit de elevi din perspectiva primei zile de scoala , care concentreaza: - oagitatie continua si intense ( neliniste ) ; - grija pentru tinuta zica si vestimentara ;- efort pentru adaptare la noul spatiu scolar , la noul orar ;- oportunitati de apreciere si adaptare la noul stil educational si managerial al profesorilor ;Totodata , din perspective organizatorica , prima zi de scoala concentreaza o densitate relationala marede intercomunicare si de intercunoastere .Cadrul didactic isi prezinta programul sau managerial ; exigentile si asteptarile sale fata de elevi .Managerul scolar mai intreprinde si alte activitati , prealabile , pavazarea clasei , dup ace ii primeste peelevi , face ordonarea acestora in banci .Pozitionarea elevilor in banci se poate face dupa amanuntite criterii care sa considere ca principala starede sanatate a elevilor (cei cu deciente de vedere si cu deciente auditive ) si disfunctiile in planultehnicilor de invatare . In cazul acestor pozitii trebuie explicate clasei motivele care au stat la baza uneianumite dispuneri in banci , a anumitor elevi .Prezentarea elevilor si primele lor incercari de interactiune si de intercunoastere reprezinta procesespecice ale inceputului de an scolar , in care implicarea ecienta a cadrului didactic poate imbunatatiiintreaga activitate scolara .Importanta covarsitoare insa a primei zile de scoala o reprezinta integrarea elevului atat in activitateascolara , cat si in activitatile si dinamica grupului , dezvoltand , din acest punct de vedere , doua tendintecontradictorii , inerente individualitatii elevului , nevoia de a se arma ca individualitate in actiuniindependente , si nevoia de a coopera si de a interactiona cu ceilalti membri ai grupului .Relatiile interpersonale , ca si toate celelalte relatii si acte de viata , s- a constatat ca sunt guvernate deinconstient . Tipul de relatii conturat intre doi indivizi ( atractie , respingere ) ia nastere in functie degradul de compatibilitate existent intre cele doua tipuri de inconstient . Inconstientul ocupa un loccentral si in procesul de integrare a elevului in grupul –clasa .In zona de suprafata , la nivelul perceptiv noastre , intruziunea inconstientului ca element fundamentalde constructie a unei relatii nu exista , noi incercand san e explicam atractia sau respingerea printr-un oide criterii rationale . Dupa opinia lui Gustave Le Bon , inconstientul se divide in trei categorii :

23

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

24/50

- inconstientul organic , cel care guverneaza functionarea noastra organica si cea mai stabilizatacategorie prin functiile ereditare accumulate,

- inconstientul afectiv , il urmeaza inconstientului organic atat ca importanta , cat si ca stabilitate si

profunzime ;- inconstientul intellectual , cu o istorie mai recenta fara radacinile ancestrale ale antercorilor , si care ,

din acest motiv , prezinta o instabilitate accentuate comparativ cu celelalte doua .

Inconstientul afectiv , spre deosebire de cel organic , este inconstientul care ne orienteaza predominantin viata exterioara si de grup si care isi pune pecetea pe majoritatea actelor noastre .Acesta contine intregul bagaj ereditar afectiv , motiv pentru care integrarea elevului si caracterul sau seconsidera conturate inca de la aparitia sa , urmand doar ca acesta sa cunoasca accentuari sau atenuari , infunctie de evenimentele ce I se alatura si de mediul formarii .Integrarea elevului intr-un grup scolar si prima sa zi de scoala sunt fenomene care depind ( trebuie sarecunoastem cu realism acest fapt ) si de balansul vietii affective , in sensul de a diminua , accentua sau

doar controla anumite aspecte , e dicil sau extrem de dicil de realizat , dar poate acest element esteratiunea exercitiului , a repetitiei , pentru a mai urca o treapta in sensul adaptarii la viata de grup .

Identicarea normelor de conduita ale elevilor in interiorul grupului este un process de maximaimportanta , care se inaugureaza odata cu prima zi de scoala , moment de serioasa preocupare , atatpentru elevi , cat si pentru cadrul didactic , manager efcient si organizator chibzuit al vietii colectivuluiclasei .

Perspectivele etnometodologice de abordare a problematicii primei zile de scoala introduc doua nuantesuplimentare pentru completarea temei : notiunea de denire a situatiilor , ca un proces prin care elevulexploreaza posibilitatile sale de actiune intr-o situatie de viata scolara data , incepand din chiar prima zide scoala . O a doua nuanta o constituie termenul de context , inteles si ca un cadru de activitate in care

au loc actiuni educationale si in raport cu care se realizeaza denirea unei situatii educationale , astfelincat acesta va capata interpretari varabile , de la un actor social la celalalt ( cadru didactic- elev ) .

Toate problemele referitoare la prima zi de scoala , anterior abordate , e dintr-o perspectivapsihoanalitica , e dintr-una etnometodologica , trebuie sa reprezinte , pentru cadrul didactic ,preocupari constante , deosebit de importante .

24

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

25/50

MANAGEMENTUL CLASEI SI DISCIPLINA

Educatia , prin natura ei , este o actiune organizata . Ca orice actiune organizata , educativa presupuneacceptarea si respectarea unor cerinte , reguli si dispozitii elaborate si impuse din exterior , concomitentcu instituirea unor modalitati de control asupra acceptarii si respectarii lor . Disciplina impune nistereguli si , prin urmare , asigura acea ordine exterioara indispensabila oricarei actiuni organizate .Mecanismele de a preveni , interveni si rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii deinterventie ale cadrului didactic , strategii de sorginte manageriala . Succesul unui management al claseipresupune , pana la un punct , si preventie inainte de dezvoltarea situatiei problematice . Abilitatea dedetectare a crizelor in fazele initiale este de foarte multe ori mai valoroasa decat tratamentulinterventionist postfestum .Cadrele didactice cu experienta trebuie sa aiba ca obiectiv major in primele zile de scoala instruirea unuibun control asupra clasei .Pentru a conduce , din punct de vedere disciplinar , clasa de elevi , cadrele didactice trebuie sa posede oserie de calitati manageriale , care il vor ajuta sa exploateze intreaga situatie , ce are potentiale sau realeconotatii negative , in favoarea clasei , a membrilor si a climatului din interiorul acesteia .Alaturi de disciplina , in problematica managementului clasei de elevi , un loc aparte il reprezintainceputul anului scolar . Din perspectiva organizatorica , prima zi de scoala , concentreaza o densitaterelationala mare de intercomunicare si de intercunoastere . Cadrul didactic isi prezinta ” programulmanagerial " , exigentele si acceptarile sale fata de elevi . Managerul scolar mai interprinde si alteactivitati prealabile , pavoazarea clasei , si , dupa ce ii primeste pe elevi , face ordonarea acestora inbanci .Pozitionarea elevilor in banci se face dupa anumite criterii care sa considere ca prioritati : starea desanatate a elevilor si disfunctiile in planul tehnicilor de invatare . De aceea trebuie explicate claseimotivele care au stat la baza unei anumite dispuneri in banci a anumitor elevi .Prezentarea elevilor si primele lor incercari de interactiune si de intercunoastere reprezinta procesespecice ale inceputului de an scolar , in care implicarea ecienta a cadrului didactic poate imbunatatiintreaga activitate scolara .Importanta covarsitoare a primei zile de scoala o reprezinta integrarea elevului atat in activitatea scolaracat si in activitatile si dinamica grupului , dezvoltand din acest punct de vedere , doua tendintecontradictorii , inerente individualitatii elevului : nevoia de a se arma ca individualitate in actiuniindependente si nevoia de a coopera si de a interactiona cu ceilalti membri ai grupului . Identicarea

25

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

26/50

normelor de conduita ale elevilor in interiorul grupului este un proces de maxima importanta care seinaugureaza o data cu prima zi de scoala , moment de serioasa preocupare , atat pentru elevi , cat sipentru cadrul didactic .

Managementul clasei , in timpul activitatii didactice , orienteaza atentia si preocuparea profesorilor sauinvatatorului spre aspecte care conditioneaza succesul educational : analiza clasei si din perspectivaproblemelor grupului scolar , schimbarea atitudinii fata de analiza si rezolvarea problemelor disciplinarede activitate , utilizarea relationala a diferitelor resurse implicate , crearea si mentinerea climatuluieducational .Absenta sau utilizarea necorespunzatoare a acestora , apar ca efecte negative : lipsa de motivare ,oboseala , deprecierea climatului educational , atitudinea elevilor de ignorare si indiferenta sau chiaragresivitate si violenta .O alta consecinta a unui management defectuos o reprezinta lipsa de motivare a clasei . Faptul camotivatia este o componenta cruciala a procesului de invatamant este o evidenta .Elementele clasice care privesc motivatia in sala de clasa sunt :- motivatia intriseca / motivatia extrinseca- motivatia cognitiva / motivatia afectiva- autocontrolul motivationalStudiile asupra performantelor individuale ale invatarii atesta faptul ca peste 93% dintre elevii curezultate foarte bune au obtinut aceste succese datorita propriilor demersuri de studiu individual ,insotite si sprijinite de motivatie .Din punct de vedere managerial , cea mai importanta cauza a degradarii climatului educational oconstituie suprasolicitarea elevilor . Din pacate sunt destul de numeroase situatiile cand cadreledidactice ignora disponibilitatile de efort limitate ale elevilor in implicarea lor in sesiuni de invatare

diferite in spatii si timp si contexte de efort .O cauza majora a supraincarcarii elevilor , la scoala , rezida in sistemul de instructie cu orar variabil .Acest sistem cere mai mult elevilor decat sistemul orar scolar normal , doar dimineata . Cand scoala areloc dupa-amiaza , elevii muncesc in conditii zice , psihologice si intelectuale extrem de nefavorabile ,comparativ cu acele cursuri de dimineata . Aceste conditi nefavorabile ale cursurilor de dupa-amiazaantreneaza o supraincarcare pentru elevi . Alaturi de prevederile orarului , la supraincarcarea elevilor seajunge si prin continuturile programelor scolare , regimul acasa , prin continuturile programelor scolarezilei si saptamanii .Cadrul didactic , in calitate de manager , trebuie sa e in permanenta preocupat de transferul motivelordinspre produs spre proces . Este posibil sa existe elevi care sa lucreze intodeauna sub posibilitatile lor,din cauza lipsei de motivatie . Cel mai grav lucru , din punct de vedere al motivatiei viciate , este insanonimplicarea elevilor in interactiunile din clasa . Cadrul didactic trebuie sa constientizeze clar aportulmotivatiei la imbunatatirea performantelor intelectuale ale elevilor , dar sa nu neglijeze si performantade tip social , avand in vedere rolul si statutul elevului in grupul -clasa .

26

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

27/50

Managementul clasei de elevi se preocupa constant din perspectiva socio-interactionala de doua aspectefundamentale : prevenirea comportamentelor negative , interventa si tratarea acestora .Supraincarcarea elevilor si lipsa de motivare a acestora vor conduce la o depreciere a climatului

educational . Climatul educational indica si reprezinta indicatorul "sanatatii" unui grup educational sipoate luat drept criteriu axiologic de diferentiere a unor clase de elevi . Conditiile de prevenire acomportamentelor negative consta in caracteristicile si aptitudinile manageriale ale profesorului sauinvatatorului , in comunicarea cu parintii . Efectele negative se refera la : neangajarea elevilor , nepasare, rutina , distantare , depersonalizare , insatisfactie dualitate in comportare . Prin aceasta se explica siabaterile disciplinare , fuga de le scoala , abandonul scolar , etc .Cercetarile au aratat ca un bun climat intr-o sala de clasa , ca urmare a unui management adecvatdetermina elevii la comportamente deschise , lipsite de teama si inhibitii , permitandu-le sa seconcentreze asupra unor sarcini de lucru normale si stimulandu-i sa participe la interactiuni socialeangajate , reale si autentice .O alta consecinta a unui management defectuos este minciuna . La clasa , minciuna este uncomportament verbal si nonverbal , care apare atat de frecvent ca urmare a unor greseli de tipmanagerial ale cadrului didactic .Unele elemente de decodicare a semnelor mincinoase sunt :- durata manifestarii nonverbale- miscari spontane- nuantele si intensitatile mesajelor verbale .Este de mentionat ca sunt si elevi care nu au nici o remuscare atunci cand mint , aceasta ind o abaterecomportamentala grava . Dincolo de conotatiile sale acest fenomen social , dar si scolar , exista frecventin clasa de elevi , reprezinta o tentatie foarte la indemana elevilor si solicita din partea cadrului didactic

o interventie promta si pertinenta .Problema agresivitatii , e imbraca forma actiunilor individuale , e a celor colective , cunoastenumeroase fatete , ind un important factor al comportamentului uman . Agresivitatea imbraca formevariate :individuale sau de grup , zica sau verbala , distructiva sau violenta , insulta , furt , constrangereprin santaj , amenintare , ostilitate sau dispret.Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul pedagogic . Multecadre didactice nu admit agresivitatea deschisa , neglijand insa formele simbolice ale acesteia , care aparsub forma imbufnarii , dispozitiei rele sau sub forma rezistentei motorii si verbale , nu se face altceva decat o dezvoltare a posibilelor conicte din clasa de elevi . Deci aparitia si dezvoltarea unor-atitudini sicomportamente agresive sunt intr-o dependenta totala de noninterventiile sau interventiile managerialeeronate . In orice colectivitate -clasa , grup-apar stari tensionate cauzate diferit , manifestandu-se subforme diferite , latente sau active , in mod progresiv sau regresiv , de scurta durata sau de lunga duratacu efecte imediate sau intarziate , rezolvate partial sau total sau amanate , rezolvate direct sau printr-uncomplex de metode si factori .

27

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

28/50

Adesea , dupa gradul de dezvoltare al starilor tensionate , profesorul manager da dovada tocmai aecientei conducerii sale. Literatura managementului dezvolta direct rezolvarea conictelor aparute ,adica atunci cand au luat deja o forma vizibila grava cu efecte negative evidente . In educatie , problema

principala este aceea a prevenirii , a utilizarii in asa mod a strategiilor de inuentare a elevilor , incat sadiminueze campul de manifestare a cauzelor . A ajunge la conict deschis in clasa , pentru educatie estedeja tardiv si dovedeste lacune importante in managementul clasei .Evolutia starilor tensionale , de la aparitia singulara , de scurta durata , pana la izbucnirea conictuluireecta un drum care trebuie sesizat , analizat oportun de catre profesor si rezolvat prin interventieadecvata .

Profesorul trebuie sa anticipeze orice abatere a sa sau a elevilor de la normele , regulile rationale , restiale educatiei si sa trezeasca imediat diferite comportamente . Acestea se pot manifesta progresiv :

- mirarea la aparitia unei abateri de la normal , sesizarea si identicarea situatiei , disconfortului cognitivsi afectiv .

- cautarea cauzelor , efortul de integrare , analiza , explicare , comparare si extinderea comunicarii deintelegere ;- sesizarea repetarii comportamentelor de abatere , exprimarea imediata a nemultumirii sub formaverbala , cu incercare de rezolvare acum si cu rol preventiv mai accentuat ;

- in cazul nerezolvarii , repetarii nemultumirea ia forme mai evidente , apar manifestari de respingere ,incordare frustrare , insatisfactie agresivitate , neparticipare , refuz , deteriorarea relatiilor , stareatensionala incepe sa se manifeste deschis .

- starea de conict propriu-zis se instaleaza daca starea tensionala latenta nu este rezolvata , nu seapeleaza la ” negocieri ” , la analiza complexa a cauzelor ” nu se recurge ”la un sistem de metode ,procedee .

Pentru educatie , ajunge in acest stadiu este deja tardiv , efectele asupra elevilor si activitatii ind gravesi de mai lunga durata si greu de compensat : ramanerea in urma la invatatura , absentismul sauabandonul , indisciplina , aparitia si manifestarea grupurilor informationale .

Putem spune ca abia acum apare criza la nivelul clasei , al grupurilor , al activitatilor , al relatiilorprofesor-elevi , elevi-elevi , cu deteriorarea deosebit de grava a activitatii si a climatului .Profesorul -manager , interesat de prevenire , are ca barometru de control climatul de activitate din clasa, disciplina si atentia .Dupa gradul de manifestare al acestora, dimensiunile climatului sesizate la timp si analizate indicanivelul tensiunilor aparute . De asemenea , pentru un cadru didactic bun , care anticipeaza , cunoastegreselile tipice , cunoaste nivelul de aspiratii al elevilor , isi proiecteaza activitatea rational , nu putemspune ca aparitia unei stari tensionale este sprintena , neasteptata ( dar daca n-a intervenit la timp , nu l-ainteresat )

Cauzele variatelor stari tensionale pot regasite in orice aspect al procesului educational , al

28

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

29/50

managementului sau , cand nu corespunde cu normele pedagogice , cu asteptarile elevilor .Relatiile interpersonale din clasa genereaza cele mai multe stari tensionale , pe diferite trepte si grade demanifestare . Cateva tipuri de relatii profesor-elev , care pot cauza diferite tensiuni :

- cunoasterea empirica a elevilor: a particularitatilor , a asteptarilor , a experientei sociale anterioare , aputerii de integrare ;- stimularea inegala practicata in activitate ;- slaba atentie acordata cauzelor unor componente care preced sau ilustreaza o tensiune psihica ;- oferirea unor slabe puncte de sprijin in rezolvarea, depasirea situatiilor critice ;- supraincarcarea cu sarcini nediferentiate , corelata cu evaluarea incorecta a celor anterioare ;- aplicarea rutiniera , sablon a unor masuri asemenatoare pentru toti elevii ;- evaluarea subiectiva a cunostintelor si a compartimentului afectiv- atitudinal ;- acordarea in continuare a prioritatii informativului , cu neglijarea aspectelor formarii elevilor ;

- redusa diversicare a metodelor de activizare pentru a stimula participarea diferentiata a elevilor , a lesadi incredere ;- abuzul de munca fortata care blocheaza armarea unor elevi ;- neacceptarea elevilor in menegementul activitatii , in organizare , in luarea deciziilor curente , incoordonare , in evaluare , in reglare ;- neacceptarea exprimarii unor opinii opuse sau modicate , ale elevilor ;- slaba comunicare cu parintii pentru cunoasterea evolutiei elevilor si stabilirea unui parteneriat insolutionarea tensiunilor ivite ;- slaba constientizare si sustinere a exesarii auto-cunoasterii , autoevaluarii , autoeducatiei elevilor .Toate aceste cauze si inca altele , derivate din aplicarea unui management defectuos la clasa , conduc la

trairi negative , ce se acumuleaza , se exprima sau nu se ajung conicte deschise , situatii de criza . Esteun semn al inecientei activitatii profesorului , ca educator , ca manager ( nu ca specialist in domeniulsau ) .Educatia morala clasica , prin metodologia ei specica previne si rezolva starile tensionale , pana la unanumit nivel , daca profesorul ar aplica-o la timp corect si ecient .Inecienta metodologica rezulta , in primul rand , din necunoasterea si nerespectarea unor principii ,norme , ajugandu-se la erori , efecte contrarii acutizarea starii tensionale . Indepartarea lor ar constituitocmai solutii , in primul rand de prevenire . Cateva dintre acestea pot - profesorul adopta o solutie fara antrenarea elevilor , pe baza unor experiente sau modele anterioare .- ii favorizeaza subiectiv pe unii elevii ;

- aplica numai sanctiuni , fara a analiza cauzele si amploarea faptelor ;- nu se apleaca asupra esentei continutului caracteristicilor starii sesizate , ci asupra semnelor exterioare, opiniile colegilor ;

29

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

30/50

- nu recurge la discutarea , negocierea problemelor pentru rezolvare ;- nu sunt sucient valoricate partile pozitive ale personbalitatii comportamentului elevilor ;- elevii nu sunt sucient de stimulati pentru a nu mai inhibati in exprimarea opiniilor , nemultumirilor,

solutiilor .Solutiile metodologice manageriale specice , combinate cu cele ale educatiei morale , pot sprijini cusucces profesorul in demersul cerut . Ca strategii adoptabile la diverse situatii tensionale pot urmatoarele :

- ascultarea , receptarea parerilor exprimate de cei in conict , apeland si la empatie , pentru a le intelege;

- indenticarea motivului real , generator al starii tensionale ;- analiza comparativa , cu obiectivitate , a variantelor expuse ;- discutia individuala , cu ecare in parte pentru completarea informatiilor cauzale ;

- sugerarea punerii in situatia celuilalt ;- prezentarea partilor si analiza in comun a variantelor posibile de rezolvare si gasirea unei cai decompromis , prin acord ;- apeluri la scopuri comune , chiar mai generale , ale educatiei si minimalizarea rolului tensiunilorcurente in cheltuirea energiilor intelectuale , afective ;- arbitrajul , implicarea unei parti neutre sau medierea , consultatia , consilierea ;

- punerea in situatii de cooperare , in rezolvarea sarcinilor , pentru o mai buna cunoastere reciprocaobiectiva ;- punerea in situatii de exprimare emotionala , descriptiva a starilor tensionale in fata grupului sau nu ;- organizarea de discutii in grup cu alti factori interesati ( parinti , dirigine , consilier , prietenii) ;

- antrenarea partilor in conict in rezolvarea de proiecte comune ;- punerea in situatii de competitie , pentru a dovedi capacitati , conduite noi , pozitive ;

- imaginarea a cat mai multor consecinte negative si pozitive si analiza lor comparativa de catre partileimplicate- utilizarea sistemului de sanctiuni , pedepse , dezaprobari .Utilizand toate acestea , este important ca profesorul sa nu intrerupa uxul lectiv , sa nu intrerupaactivitatea celorlalti pentru acte minore de indisciplina a unor elevi . Aici comunicarea nonverbala si ceaparaverbala au efecte deosebite .In concluzie , putem arma marea importanta a prevenirii in educatie , pentru ca aici nu puteam avea

rebuturi , nu putem provoca si incuraja o formare contrara scopurilor si devenirii umane , prinneinterventie sau interventie gresita si tardiva .

ROLUL PROFESORULUI IN SCOALA SI IN SOCIETATE !

30

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

31/50

In vremurile nu prea indepartate invatatorul sau profesorul erau de fapt un fel de ”sef de trib” .erauadulati , erau stimati, erau ”cei mai ” ,iar scoala era ”SCOALA” catre care toti se uitau cu smerenie .Micuta sau marea comunitate si-a schimbat pozitia sau vremurile au obligat-o sa si-o schimbe , scoala si

dascalul nu mai sunt stima localnicilor , ci doar povara pe care sa o suporte (nanciar) pentru ca maimarii societatii noastre fac sa e diminuat continuu .Trebuie sa recunoastem ca vechea lozinca : ” Cine are carte are parte ” s-a transformat in : ” unii aicarte , alti au parte ” . Acest lucru este grav pentru o societate in care valorile nu primeaza , ele indfolosite doar declarativ , iar intelectualitatea scolii este desconsiderata si marginalizata .Unul dintre scopurile scolii este de a forma individul , de a-l ajuta sa isi stabileasca prioritatile in viata .De cele mai multe ori aceste prioritati sunt alimentate de modelul pe care il are individul in viata ,modelul care este xat dupa niste coordonate ” cultivate ” in scoala .In practica educationala , statutul si rolurile prescrise si asumate arata cadrului didactic sarcinile ,atributiile subsumate atingerii cu succes a obiectivelor formarii-dezvoltarii elevilor . Statutul indica

pozitia ocupata de educator in structura sociala , caracter complex si multidimensional , incluzand :

• STATUTUL POLITICO-MORAL :

-rezulta din interactiunea exigentelor, prescriptilor , indatoririlor legate de conduita etico-morale , deansamblu de comportament , atitudini si motivatii ale educatorului ;

• STATUTUL PROFESIONAL-STIINTIFIC :

- rezulta din cerintele privind nivelul de pregetire psihopedagogice si ansamblul de priceperi , deprinderi

, aptitudini ale educatorului .

• STATUTUL PSIHOPEDAGOGIC :

- rezulta din interactiunea exigentilor legate de constructia diferitelor componente ale personalitatiieducatorului si ansamblul de cunostinte , priceperi , deprinderi , aptitudini , motivatii ce ii apartin .

• STATUL PSIHOSOCIAL :

- rezulta din interactiunea exigentelor legate de relationarea umana si ansamblurile de cunostinte ,priceperi , deprinderi , aptitudini , motivatii ale educatorului in ipostaza interpersonala .

Rolul.rep. aspectul dinamic si situational al statutului cadrului didactic , de educator in general , inaplicarea drepturilor si indatoririlor precizate formal in conducerea procesului instructiv-educativ .

31

8/15/2019 LICENTA 2010(1)

32/50

Invatarea , exersarea , perfectionarea rolurilor derivate din statut , duc la formarea si armareaeducatorului ca personalitate constienta , rationala , responsabila , motivata si competenta .Educatorul trebuie sa faca fata unui adevarat complex functional. In raport cu obiectivele

instructiv-educative si cu problematica realizarii lor se identica numeroase roluri ale cadrului didactic :- planicare- organizare

- control- indrumare- evaluare- monitorizare

- consiliere

- decizie

Educatorul isi poate exprima stilul propriu pentru ca intre rol si trasaturile personalitatii exista o relatiereciproca , unele aspecte ale rolurilor pot deveni chiar constante ale personalitatii . Rolul este un conceptcomplex care include asteptarea celorlalti pentru ca educatorul sa aiba o anumita conduita dedusa dinrolul prescris , perceptia rolului-conduita concreta , manifestata in actiune , jucarea rolului-actiuni careconrma sau inrma asteptarile , performante de rol-conduita in indeplinirea atributiilor , continutulactiunilor , intensitatea implicarii , evaluarile efectelor asupra elevilor , autoevaluarea, reglarea peparcurs .Ecienta indeplinirilor rolului ca educator depinde si de gradul in care aceasta constientizeaza siutilizeaza adecvat faptul ca prescriptiile sunt mai clar denite sau nu , ca au valoare diferentiate , capermit o libertate variata de aplicare , ca sunt mult sau mai putin motivate si dorite . Ecienta implinirii

rolurilor va deprinde de relatia constient