Licenta 20 11 IULIE

7/25/2019 Licenta 20 11 IULIE

1/53

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N

AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL

SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N

ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM

LUCRARE DE DIPLOM

CONDUCTOR TIINIFIC:

Conf. un!. "#. Ro$%o C&'&(n C#%)u A*o+o(!%n':

So(o$on S(!u Ion

BUCURETI

-//

0


2/53

CUPRINS

R%0u$'

In'#o"u1%#%

C2'o(u( I. CAPITOLUL /. METODA TIIIFIC FOLOSIT N LUCRARE

C2'o(u( II. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE

2.1. Prezentarea localitii

IstoricAsezare geografic

Vecini

Populaie

Clima

Relief

2.2. Resurse agroturistice naturale

Hidrografia

Rezervaii naturale

Monumente naturale

Structuri geologice

Vegetaie si flora

Faun

2.3. Resurse agroturistice antropice

Vestigii areologice

Monumente istorice

Muzee

!tnografie si folclor

"radiii

1


3/53

C2'o(u( III. STUDIU DE CAZ : PROPUNERE PROGRAM TURISTIC

C2'o(u( IV. CONCLUZII I RECOMANDARI

B*(o3#f%

2


4/53

Resursele agroturistice din #uru $ Comuna Cealu $ %udeul &eam

R%0u$'

'ucrarea de fa descrie realitatea turismului rom(nesc in simplitatea si frumuseea lui)

Mozaicul reliefului si piesa%ele spectaculoase$ clima si reeaua idrografic $ diversitatea

*iologic si *ogaiile culturale indreptae+te ca zona #uru , Cealu s devin un punct

stra+nic de reper pe arta turistic a Rom(niei)

'ucrarea este structurat in trei capitole $ capitolul doi av(nd mai multe su*capitole $ urmate

de o serie de concluzii si recomandari si o enumeraie de referine *i*liografice )

In primul capitol al lurarii este prezentat metoda stiinifica de lucru $ modelul si conceptul

folosit pentru descrierea resurselor agroturistice din #uru )

In cel de-al doilea capitol am identificat resursele agroturistice si am dez*atut urmatoarele

concepte .

Prezentarea localitii /a+ezare geografic $ vecini $ populaie $ clim $relief0

Resurse agroturistice naturale /idrografie $ rezervaii naturale $ monumente naturale $structur geologic $vegetaie si flor $ faun0

Resurse agroturistice antropice /vestigii areologice $ monumente istorice$ muzee $

etonografie si folclor $tradiii0

Al treilea capitol reprezint studiul de caz aferent unei pensiuni agroturitice $ programul pe

sezonul cald +i rece$ desf+urat de-a lungul unui se%ur de 1 zile ) Aceast ela*orare este

realizata de ctre mine +i doreste sa 2m*ine profesionalismul $ tradiia si *unul gust care poate

duce la realizarea unui tursim de calitate in Rom(nia )

In final sunt prezentate c(teva concluzii $ unele recomandari personale precum +i ideile

eseniale ale lucrrii )

3


5/53

In'#o"u1%#%

3amenii societii contemporane +i-au dezvoltat dorina +i tendina de a-+i petrece

timpul li*er cltorind$ cut(nd sau vis(nd la coluri lini+tite din natur$ vizit(nd ora+e +i sate

pentru a cunoa+te oameni +i locuri$ sau pentru a-+i 2ngri%ii sntatea) 4i cum numrulpopulaiei a crescut considera*il 2n ma%oritatea arilor$ iar influena factorilor distan-timp a

fost diminuat simitor prin modernizarea mi%loacelor de transport$ turismul , ca modalitate de

petrecere plcut +i util a timpului li*er , a cunoscut o 5e6plozie5 fr precedent$ constituind

una din cele mai remarca*ile trsturi ale epocii contemporane)

Aleg aceast tem pentru c Rom(nia are un potenial turistic ridicat +i regiunea &eam

- #uru este renumit pentru priveli+tea sa +i pentru cadrul natural variat +i generos$ care

asigur legturile facile 2ntre zonele montane$ su*carpatice +i de c(mpie) Cu toate ca turismul

intern si internaional al Rom(niei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta /in special

datorita scderii puterii de cumparare a populaiei$ pe de o parte$ si a diminuarii interesului

vizitatorilor strini $ pe de alta parte0$ turismul rural a luat o amploare deose*ita in Rom(nia

dup 7889 si in special in ultimii ani)

3*iectivele de interes turistic din statiunea #uru $ %udeul &eam sunt numeroase $ iar

din acestea tin sa amintesc in special urmatoarele . Masivul Cealu$ Parcul &aional Cealu$

Palatul Cne%ilor$ Cascada #uruitoarea +i Mnstirea #uru ) Aceast

situaie se datoreaz in mare masura involuiei sistemului otelier clasic$ uzurii morale a

dotarilor si ecipamentelor$ preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare) Prin

urmare$ agroturismul a aparut ca o alternativ via*ila$ catre care s-au indreptat tot mai multi

turisti) Pe teritoriul trii e6ist o

mare varietate de spaii de cazare$ incepand cu cele de dimensiuni reduse /pentru :-;

persoane0 pana la cele care pot gzdui peste 799 persoane) Ma%oritatea unittilor de turism

rural ofer un pacet de servicii < cazare si mas$ aceasta din urm su* form de demipensiune

sau pensiune complet) In unele pensiuni e6ist si posi*ilitatea ca turistul sa asiste laprepararea mesei sau ciar sa participe activ la aceast activitate)

In proportii mai mari sau mai

mici$ pensiunile ofer si o serie de servicii suplimentare. telefon$ televizor$ *ai sau du+uri$

masin de splat$ terenuri de sport$ incirierea de materiale recreativ - sportive etc) In

conte6tul actual$ cand turi+tii solicit servicii de agrement tot mai diversificate $ pensiunile

4


6/53

turistice fac eforturi sa raspund sau sa anticipeze aceste dorine) Astfel ele propun diverse

modaliati de petrecere a timpului li*er. plim*ari cu carua sau sania tras de caini$ construirea

unor pensiuni agroturistice izolate in care vizitatorii sa se =rup> complet de realitatea de zi cu

zi /foarte solicitate in ultimul timp0$ organizarea unor partide de vanatoare$ organizarea de

calatorii in zonele invecinate etc) Aceste pensiuni se intind$ cu mici e6ceptii$ pe tot teritoriul

tarii$ avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumuseea zonei$ de condiiile

e6istente$ de posi*ilitile financiare si de implicarea autoritailor centrale si locale in

dezvoltarea zonala) Conform Asociaiei

&aionale de "urism Rural$ !cologic si Cultural din Rom(nia /A&"R!C0$ in ara noastra

e6ist in prezent aproape ;)999 de pensiuni omologate $ insum(nd peste ?)199 de camere$ dar

numarul total al spaiilor de cazare rurale este mult mai mare$ avand in vedere ca numai o

parte dintre unitaile e6istente sunt mem*re ale acestei asociaii)Potrivit unui raport al Ministerul "urismului$ in ultimele 7@ luni au fost inaugurate

apro6imativ ?9 de pensiuni agroturistice$ *eneficiind de dotari la standarde inalte$ care au

2nsumat o investiie totala de 79 milioane !uro) "urismul rural se adreseaza deopotriva

clienilor rom(ni si straini)

Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de

v(rst a doua +i$ intr-o mai mica masur$ de v(rst a treia) Ace+tia prefer linistea unei astfel

de pensiuni nu zgomotul si agitaia staiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea

Praovei$ de e6emplu) &u tre*uie negli%ai nici tinerii$ dar ponderea acestora este mai redus$

tocmai datorit preferinei acestora pentru mare sau munte$ pentru locurile pline de agitaie)

"uri+tii straini care apeleaz cel mai des la agroturism sunt cei interesai in a cunoaste istoria si

tradiiile Rom(niei$ prin vizitarea unor zone pitore+ti$ de o frumusete aparte$ care pastreaza

o*iceiuri strveci legate de. aritectura caselor$ port$ me+te+uguri tradiionale$ specialitai

gastronomice)

5


7/53

CAPITOLUL I. METODA TIIIFIC FOLOSIT N LUCRARE

n privina cercetrii $ in lucrare am uitilizat urmatoarele metode .

Analiza la fa a locului a resurselor naturale i antropice /cea mai importanta metod0

Analiza S)B)3)" a zonei

tilizarea datelor statistice puse la dispoziie de Institutul &aional de Statistica

tilizarea informaiilor de pe sait-urile de profil

Studiul *i*liografic al materialelor specifice domeniului +i zonei

Astfel$ 2n prezenta lucrare$ am analizat aproape toate ofertele turistice de pe sait-

urile specializate $ at(t resursele turistice naturale c(t i resursele turistice antropice$ am

identificat i comparat pensiunile agroturistice i structurile de primire i cazare din mediul

rural$ am folosit datele statistice privind indicatorii lega i de activitatea de turism de la nivelul

%ude ului$ de asemenea$ am descris +i propus un pacet de servicii turistice $ at(t 2n perioada de

primvar c(t +i 2n sezonul rece )

Am demonstrat cu a%utorul acestor metode $ c staiunea aleasa de mine este o zon

potrivit petrecerii timpului li*er +i a vacanelor at(t pentru cei interesai doar de odin$ c(t +i

pentru cei care prefera drumeiile pe munte$ iu*esc zonele pitoresti sau sunt interesai de latura

cultural-religioas a zonei )

Cunoscutul specialist &icolae &eac+u afirma c noiunea de Dresurs> turistic este mai

complet +i define+te mai concret implicaiile acesteia asupra activitii de turism ca domeniu

economic) Prin specificul$ coninutul +i valoarea lor$ resursele turistice naturale reprezint$ pe

de o parte$ atracii turistice preta*ile pentru vizitare$ iar pe de alt parte$ ele pot fi valorificatedirect 2n activitatea de turism ca Dmaterie prim>$ constituind sau intr(nd 2n componena

diferitelor produse turistice +i gener(nd anumite forme de turism /factori naturali de cur 2n

turismul *alnear$ grosimea +i durata stratului de zpad 2n turismul montan +)a)0)

6


8/53

Resursele turistice naturale sunt cele oferite de cadrul natural al Rom(niei prin

componentele sale. relief$ condiii climatice$ r(uri$ lacuri$ ape su*terane$ apa mrii$ vegetaie +i

faun etc)Aceste componente naturale de peisa% se impun ca resurse turistice poteniale$ au un

rol principal 2n dezvoltarea turismului +i constituie oferta primar potenial)

Rom(nia este o ara carpato-danu*iano-pontic$ relieful$ apele$ vegetaia +i fauna

2m*inate cu resursele antropice ale acesteia o fac unic in lume )

7


9/53

CAPITOLUL II. IDENTIFICAREA RESURSERLOR AGROTURISTICE

1.1.Prezentarea localitii

Istoric .

Se crede c dacii au ales Cealul ca munte sf(nt$ numindu-l Eogeon - Iaca+ al zeului

amol6e/amol6is0) 'egendele Cealului vor*esc de numeroase evenimente din viaa dacilor

desfa+urate pe aceste locuri) Credina strvece a oamenilor c muntele Cealu este 2nzestrat

cu puteri divine a str*tut timpurile)

#ocumentele istorice +i memoria pm(ntului amintesc e6istena pe aceste meleaguri

minunate a unui important centru de sistrie$ cu numeroase lca+uri sfinte)

#e o deose*it valoare istoric este scitul #uru care dateaz de la 2nceputul secolului al

GVII$ c(nd era un scit de maici)Mai t(rziu$ au venit 2n locul lor clugri de la scitul Hangu$

iar un pomelnic din 7@:: menioneaz c #urul se afla su* ascultarea 5mnstirii cea de

piatr din vale5) Actuala *iseric s-a zidit 2ntre anii 7@;9-7@;1) Pictura din interior e6ecutat

de &icolae "onitza 2ntre anii 78;1 -78;?$ 2i confer o deose*it valoare artistic +i turistic)

Printre personalitile care au vzut lumina zilei 2n comuna Cealu 2i amintim pe

Printele areolog Constantin Matas /7@?@-78?70$ episcopul Romanului Iftimie 'uca sigeneralul #umitru Coroam)

A+ezare geografica .

Situata la 799 m de Piatra &eam si la m SV de comuna Cealu /de care apartinedin punct de vedere administrativ0$ la o altitudine de ?@9-@99 m la poalele faimosului masiv

Cealu /2n partea de &V0- renumit pentru legendele sale si tradiiile magice - staiunea se afla

2ntr-o regiune montan frecventata 2nca din secolul al GVIII-lea) 'a #uru se afla o mica

*iseric pictata de cele*rul pictor rom(n &icolae "onitza)

8


10/53

Pe unul din traseele care urca muntele Cealu$ turi+tii pot admira cascada #uruitoarea

/:1 m 2nalime0$ cu un impresionant %et de apa si zgomot asurzitor /de unde 2+i trage si

numele0)

Climatul su*alpin tonic-stimulant$ aerul curat$ fara praf si particule alergice$ atmosfera

ozonata sunt principalii factori naturali de cura) Staiunea$ descis in toate anotimpurile

anului$ este recomandat pentru odin si tratament al nevrozelor astenice$ a strilor de

sla*iciune$ a anemiei$ pentru refacerea dupa eforturi psiice sau intelectuale) !6ista

posi*ilitatea de a efectua e6cursii pe Cealu /3cola+u Mare-789? m si "oaca-789J m$ 0 si de

a practica sporturile de iarna /p(rtie de si$ cu diferite grade de dificultate0)

Cai de acces. #& 71 /"urda-"g)Mures-Piatra &eamt-Kacau0 cu

derivaie pe #L 711 F din Kistricioara/7 m0 sau de la Kicaz-*ara% /:@ m0)

Staiunea #uru este situat in %udeul &eam$ la altitudinea de ?@9 , @99 metri$ la 8 m delacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe r(ul Kicaz$ intr-o poiana insorita pe versantul de

& , V al Munilor Cealu /Carpaii 3rientali0) Fauna din padurile incon%uratoare este e6trem

de *ogata /cer*ul carpatin$ ursul *run$ porcul mistre$ capra neagra0 staiunea fiind denumita si

$$Paradisul V(ntorilor> aici fiind locul ideal pentru practicarea v(ntorii organizate) Staiunea

este recomandata pentru odin$ practicarea sporturilor de iarna pe partia amena%at c(t si

pentru tratament /nevroze astenice$ stari de sla*iciune$ anemia$ refacere dupa eforturi psiice

sau intelectuale etc)0)

#e aici se pot organiza drumeii in munii incon%urtori / V(rful 3cola+u Mare - 789?

m si V(rful "oaca , 789J0$ la Cascada #uruitoarea$ la Rezervaia &aturala de zim*ri Cealu$

pe valea Kistriei cat si e6cursii . vizitarea manastirilor din apropiere /Secu$ Sistrie$ &eam$

Varatec si Agapia0$ mnstirile din nordul Moldovei /Humorului$ Sucevia$ Moldovia$ Putna$

#ragomirna$ Vorone0$ casele memoriale Miail Sadoveanu si Ion Creanga$ Ceile Kicazului

si 'acul Rosu cat si staiunile Korsec si Vatra #ornei) In staiune mai putei gasi o mica

*iserica pictata de cele*rul pictor roman &icolae "onitza cat si o mnstire construita in 788:)

Staiunea #urau dispune de oteluri$ pensiuni sau ca*ane$ restaurante si *aruri astfel

incat aici vei avea posi*ilitatea sa simii cu adevarat atmosfera de munte intr-o am*iana

placut)

9


11/53

Vecini

la nord - 'acul de acumulare Izvorul Muntelui - Kicaz din Kicaz +i

deprinderea unor dansuri pupulare din zon )

ZIUA 5: -./ 8 A "ou 0 Anu(u Nou

Mic de%un. ora 98)99

o Kr(nz telemea natural$ servit cu ro+ii

o Salam de cas

o Salat oriental

o Ceai $ cafea si lapte

#eplasare turi+ti cu gid . Cetatea &eamului

Cetatea &eamului este situat 2n imediata vecintate a ora+ului "(rgu &eam si este o

cetate medievala ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei) nsa cea mai infloritoare perioad$o cuno+te 2n timpul lui 4tefan cel Mare care o include 2n sistemul sau defensiv cu rolul de aapara Moldova)

Cel mai glorios moment al cetaii este cel din anul 787$ cand a rezistat in faaasediului armate poloneze conduse de Ioan So*iesi) Katalia a fost descris de catre scriitorulCostace &egruzzi in nuvela 5So*iesi +i rom(nii5)lterior a fost a*andonat su* presiuneaotomanilor)n momentul de faa$ cetatea este in reconstrucie si consolidare$ dar poate fivizitat de catre turi+ti)

Pr(nz. ora 7J)99

o Cior* de potroace

o Ardei umplui

46


48/53

o nv(rtit cu nuc

o Vin din *eciul propriu

Program turi+ti . Plim*are cu sania tras de cai prin impre%urimi

Cin. ora 78)99

o Mu+ci de porc afumat

o Varz clit

o Macaroane cu *r(nz

ZIUA 7: -;.5

Mic de%un. ora 98)99

o Slnin afumat cu ceap ro+ie

o Calta*o+ de cas cu mu+tar

o Ceai de fructe de pdure

Cec out . 7J)99 - 2nscriere in cartea de oaspei a pensiunii si 2mprta+irea impresiilor despre

se%ur in prezena gazdelor )

47


49/53

CAPITOLUL IV. CONCLUZII I RECOMANDARI

(oncluzii

#up terminarea acestor J ani de facultate $ am realizat faptul ca eu pot face ca

lucrurile sa se 2nt(mple $ datorita cuno+tiintelor si a*ilitailor o*inute in aproape toate

48


50/53

domeniile studiate) Stiu sigur c dac 2n acesta arie vor veni cat mai muli oameni pregatii $

at(t turismul c(t +i agroturismul in Rom(nia vor avea de ca+tigat )

Ca viitor inginer si manager in domeniul agroturistic $ imi propun sa ridic valoarea si

aceastei frumoase staiuni $ #uru $ care din pacate stagneaza in privina dezvoltarii inc din

anii ]89 ) Faptul c in copilarie am vizitat des aceste zone $ ma face sa nu le uit si o sa incerc sa

a%ut la dezvoltarea atat turistica c(t si sociala a acestei zone $ daca voi avea calitatea necesara )

Ludeul &eam este cunoscut 2n ar +i 2n strintate pentru c deine o mare diversitate

de resurse turistice naturale$ monumente istorice +i un *ogat fond etnofolcloric)Acest renume e

dat +i de clima temperat continental care 2i ofer posi*ilitatea s primeasc turi+ti 2n orice

anotimp)&umrul turi+tilor care au vizitat %udeul &eam a realizat o cre+tere de la 798):?J

turi+ti 2n :991 p(n la 79)9J8 turi+ti 2n :99@$ 2ns 2n :998 numrul turi+tilor a sczut cu

7:$1JN /7;8)8@J turi+ti0$ datorit crizei economice care afecteaz Rom(nia +i toat !uropa)&umrul unitilor de cazare turistice a crescut din :991 p(n 2n :99@ cu 2nc ?1 de

uniti de cazare$ dar 2n :998 +i-au 2ncis porile @ uniti de cazare) Pensiunile agroturistice au

2nceput s se dezvolte tot mai mult pe tot teritoriul %udeul &eam)

Ludeul &eam ca s 2nfloresc din ce 2n ce mai mult are nevoie de ageni economici

care s investeasc 2n turism sau s aceseze proiecte europene +i de autoriti care s 2i susin

prin adoptarea unor programe de promovare a turismului)

Recoan!ri

Recomandrile mele in privina dezvoltrii acestei zone se leaga de urmatoarele aspecte

Realizarea unei autostrzi care s fac legtura dintre Moldova +i Ardeal +i care s

traverseze %udeul &eam

Licenta 20 11 IULIE

Documents

Transcript of Licenta 20 11 IULIE