1) Date generale2) Organizarea UNIX3) Nucleu (kernel-ul)

- a fost scris începând cu anul 1970- rulează pe toate platformele, de la laptop-uri până la megacomputere- a fost primul sistem de operare scris într-un limbaj superior (C), având prin urmare un mare grad de portabilitate.- Sistemul UNIX devine portabil prin recompilarea surselor pe fiecare platformă pe care se doreşte portarea sa, modificările realizate în surse fiind în jurul a 15-50% din cod.

Sistemul de operare UNIX este structurat soft, în straturi diferite bazate pe abstractizarea crescătoare a hardware-ului.

Aplicaţiide firmă (CAD, CAM), ştiinţifice, baze de date, jocuri

Programe utilitareeditoare, compilatoare (interpretoare), linkedtoare

Sistemul de operarenucleul (kernel-ul)

Hardware-ullimbaje maşină, microprogramare, perifericele

- asigură interfaţa dintre om-hardware şi întreaga funcţionalitate a sistemului de calcul;- sarcinile primare ale nucleului sunt: *conducerea procesului de multitasking (multiprogramare) – UNIX este un sistem multiuser şi multitasking; *coordonarea, memorarea şi exploatarea fişierelor.- întreg sistemul de operare este construit în jurul kernel-ului, restul sistemului fiind deservit de un shell, sistemul de interacţiune dintre om şi kernel.

a) interfaţă cu hardware-ul (ascunde complexitatea hardware-ului faţă de utilizator);

b) administrarea sistemelor de fişiere (memorarea fişierelor se face sub formă de blocuri );

c) administrarea memoriei (se foloseşte conceptul de memorie virtuală organizată în pagini);

d) planificarea şi executarea (gestionarea) job-urilor (foloseşte job-urilo active tehnica round-robin cu priorităţi).

Hardware-ul reprezintă componenta fizică a unui sistem de calcul, adică ansamblul de echipamente care alcătuiesc sistemul de calcul.Firmware-ul este componenta de programe încărcate în memoria fixă ROM de către producătorul sistemului de calcul. Această componentă se află la limita dintre hardware şi software, reprezentând software-ul integrat în partea de hardware.Software-ul reprezintă ansamblul de programe care fac posibilă realizarea funcţiei sistemului de calcul, de prelucrare a informaţiilor, şi care constituie suportul logic de funcţionare a unui sistem de calcul.

Software-ul de bază, care este alcătuit din programele care asigură serviciile generale şi care se adresează tuturor utilizatorilor sistemului de calcul;Software-ul utilitar, care include programe cu grad mare de generalitate, puse la dispoziţia utilizatorilor pentru a realiza anumite prelucrări specifice asupra informaţiilor, prelucrări comune tuturor utilizatorilor.Software-ul de aplicaţie, constituit din programe ale utilizatorilor, care rezolvă probleme cu un nivel redus de generalitate, specifice fiecărui utilizator.

Sistemul de operare, care acţionează ca o interfaţă între sistemul de calcul şi utilizator. Sistemul de operare are rolul de a coordona şi supraveghea funcţionarea sistemului de calcul şi de a realiza comunicarea între utilizator şi sistemul de calcul;Sistemul de programare cuprinde componentele software, care permit utilizatorului să realizeze programe executabile pentru sistemul de calcul respectiv. Sistemul de programe cuprinde pachete de programe dedicate specifice fiecărui limbaj de programare folosit de utilizator.

-Programele care permit exploatarea componentelor hardware ale sistemelor de calcul în condiţii optime;-Medii de prelucrare complexă a datelor, organizate sub formă de text, imagine, sunet sau sub formă de tabele;-Suprafeţe de operare – sunt aplicaţii specifice sistemelor interactive, care înlocuiesc dialogul utilizatorului cu sistemul prin intermediul limbajului de comandă al sistemului de operare cu interfeţe de lucru “prietenoase”.

este construit din programe ale utilizatorilor care rezolvă probleme cu un nivel redus de generalizare şi care permite utilizarea sistemului de calcul în cele mai diverse domenii: economice, industriale, sociale, medicale etc. Execuţia programelor dintr-o anumită categorie se sprijină pe serviciile oferite de categoriile precedente. Astfel software-ul de aplicaţie este dependent de tipul software-ului de bază pentru care a fost proiectat. La nivelul utilizatorilor, acestă dependenţă crează deseori multe probleme.

Windows 8 va veni cu o nouă interfaţă 3D şi cerinţe hardware pe măsură, care promite să ofere utilizatorilor o experienţă total diferită faţă de sistemele de operare actuale, implementand un concept de interfaţă care va exploata pe deplin potenţialul PC-urilor moderne, punand accent pe facilităţile de accelerare hardware, în mod special.În Windows 8 vom avea la dispoziţie două tipuri de interfaţă, selectate în funcţie de configuraţia hardware a calculatorului.Va contine doua versiuni distincte ale interfetei cu utilizatorul, dintre care una adaptata pentru configuratii hardware de top si una pentru platforme mai limitate, cum sunt netbook-urile.

Interfaţa primară, cunoscută deocamdată sub numele de cod Wind, reprezintă o versiune evoluată a interfeţei Peek, din Windows 7.Wind este o interfaţă 3D ce va fi disponibilă numai pe Windows 8 în versiunea pe 64biţi şi funcţională doar pe sistemele PC înzestrate cu placă video dedicată şi sisteme notebook high-end, avand nevoie de cel puţin 170MB memorie video dedicată şi suport pentru accelerare hardware pentru a funcţiona.Interfaţa secundară este una strict 2D, adresată calculatoarelor mai puţin performante. Aceasta va fi singura interfaţă disponibilă pentru versiunea pe 32bit de Windows 8.

Noua interfaţă Wind, în versiune 3D şi 2D, va fi una dinamică şi foarte adaptabilă în funcţie de cerinţele şi obiceiurile utilizatorilor. Vom putea crea scurtături pentru finalizarea mai rapidă a operaţiunilor cele mai comune, iar interfaţa se va adapta în funcţie de activităţile zilnice şi obiceiurile proprii de folosire a calculatorului. Pană şi clasicele icon-uri vor fi înlocuite de versiuni inteligente, care se pot adapta în funcţie de nevoile utilizatorului. In legatura cu interfata grafica a Windows 8, desi nu au fost facute inca publice imagini cu acestea, cateva zvonuri au reusit sa scape.