La inceput a fost voc€a Tatei.

- Emaleth! soptea linga Pintecul Mamei ei ln timP ce Mama

dormea. $i apoi li cinta ei, cintecele lungi ale Ee.unrlui' Cintece

clin valea de la Donnelaith $i desFe locul unde se vor duc€ cind-

va imprcuna, si,cum se va na$te ea $tiind tot ce gtia si Tata"

- Est€ calea noastrA, ii spunea in limba aceea ciudati pe care

ceilalli n-o inlelegeau.

Peniu ceilalfi suna ca un zunzait sau ca un $uieml Era lim-

bajul lor s€cret, pentru ca ei auzeau silabele prcnuntate prea re-

pede, pe care ceilalli nu le sesizau. lgi clntau tare unul altuia'

Emaleth aproaPe ca putea s-o faca" aproape cA pfiea vorbi"'

- Emaleth, draga mea Emaleth, .fiica me4 Emalelh, tova-

ra$a mea!

Tata o a$tepta Trcbuia sa creasca rapid 9i sa ueasca Puer-

nica pentru Tata Cind va veni timpul, Mama va tsebui s-o ajute'

Trebuia si bea laptele Mamei.

Mama dormea' Mama plingea. Mama Yisa. Mama era bol-

nava- $i cind Mama li Tata se cefiau, lumea tremura' Emaleth

cunogtea spaima"

Dax dupa ace€a venea Tata intotdeaun4 ii clnt4 reanintin-

du-i ca vorbele cintecului erau prea rapide Pentru ca Mama sa

inteleaga. Melodia ii didea lui Emaleth sentimentul ca lumea

minuscda $i rotun(h in care trlia se marise, iar ea Plutea intr-un

loc faralimite, leganata incoace si incolo de clntecul Tatei'

LASHES, 1l10 ANN! X,ICE

Tata ii spunea poezii fiumoase, mai ales cuvinte care rimau.

Poeziile astea rimate ii dadeau hori lui Emaleth. igi intindea pi-cioarele si bmtele, intorcea capul in toate dfuectiile, ce bine o fa-ceau sa se simta versurile rimate!

Mama nu-i vorbea lui Emaleth. Mama nu trebuia sa $tie ca

Emaleth este acolo. Ema.leth era micula, spunea Tata, dar per-

fect formatl Emaleth avea deja parul lung.

Dar cind Mama vorbea, Emaleth o intelegea; cind Mamascria Emaleth vedea cuvintele. Emaleth auzea goaptele dese ale

Mamei. $tia ca Mamei ii este frica. Uneori vedea visele Mamei.Vedea chipul lui Michael. Vedea lupte. Vedea chipul Tatei aSa

cum il vedea Marna 9i astao intrista pe Mama.

Thta o iubea pe Mam4 dar Marna il supara grozav, $i cind olovea pe Mama, Mama sufere4 uneori chiar cadea, gi Emalethshiga sau incerca sa strige. Dar Tata venea intodeauna dupaasee4 in timp ce Mama dorme4 si spunea ca Emaleth nu tre-buie sa se teama- Ca vor merge impr€una in cercul de pietre de

la Donnelaith, 5i apoi ii spunea povesti din vremurile de demult,

cind toti cei frtunosi traiau pe o insula, si era Paradisul, inainte

sa Yina ceila$ ii spiddu$ii.

Trista $i duemasa - slabiciunea oamenilor 5i tagedia spiri-dugilor; oare nu-i mai bine sa fie toti alungagi depe Pamint?

- i1i spun lucrurile pe care le ftiu acum. $i cele care mi-aufost spuse; spunea el. $i Emaleth vedea cercul de pietre 5i silu-eta inalta a Tatei cum era acum, ciupind toate corzile harfei deo-

data- Toata lumea dansa. ii vedea pe spiridu$i ascunzindu-se inintuneric, plini de ula 9i supamd. Nu-i plAceau gi nu voia ca eisa se furiseze in orat. Ne udsc din instinct, spunea Tata despre

spiridugi. $i cum ar putea sa nu ne urasca? Dar acum nu mai au

nici o importanE Sint doar ramasiF ale unor vise care s-au stins

fara a deveni realitate.

Acum este ora! Ora pentru Emaleth si pentu Tata-

il vedea pe tata in zilele de demult, cu bralele intinse. EraCraciunul 5i valea ingusta dinte munfi era plina de zapada- Piniierau aproape. Oamenii inaltau imnuri. Lui Emaleth ii placea

Gul vocilor care se haltau $i coborau' Erau atit de multe lu--p".ur.

r.uuiu sa le vada 9i sa le invele mai tirziu!- --itut" t*" O"* vom fi desparg$' vino in vale ta Donnelaith'

o "r*;;'.

P"ti sa faci asn oamenii o cauta pe Mama oameni

H *-. oJit" oar sa nu uiti, te vei na$rc in aceasta lume sti-

iA ot ceea ce teUuiesa $tii' Acum Pod sa-mi raspunzi?

Emaleth incercP, dar nu Putea'

- iJat, .p*"'u "t,

,i saruta Pintecul Mamei' Te aud' draga

*4 "Ju#o $i cit timp Mama dormea' Emaleth era fericita'

ErEu ca atunci cind se mzea' Mama plingea'

-'--c*J ",

i" r-rs ucide intr-o clipa? ii spunea Tata Mamei'

Sc c€ttau din cauza lui Michael' L-as omorl' uite-a5a! Daca ma

@sesti, ce te fac€ sa fiezi ca n-o s-o fac?

- JJ.,n I urtu." pe acest Michael pe carc Marna il iub€a si

fara n "

Mi"traet tocui; h New Orleans intr-o casa grozava" Tata

toiu ,t r" ",ooi"a

tu casa aceea grozava- Voia s-o aiba' era casa

iJti-i*pat" f"r* tar€ fapd ca Michael era acolo' Dar stia ca

ili"i" o **p" .omennrl ponivit Emaleth trebuia sa vina la

"f, "a" ti pi"-i"t. Ttebuia sa he inceputul' Voia sa vina lm-

p**t " "a*

ai. Oonnelaith' inceputul era totul' Nirnic nu era

daca nu exista un inc€Put'

Vei rcugi, fata mea!

Taltos.

Nu mai raia nimeni in Donnelaith' Dar ei vor locui acolo;

r*riJJ"rtt ti *piii lor' Sute de copii' Va deveni altanrl in-

*p","f"i ,b"rftf"f,"-ul nostru", ii soptea dl' $i acela va fi 1n-

ceou l nrturor dmpurilor'

Era intuneric. Mama. cu fata ingropata in Pema smga

,Michael. Michael, Michaef "Emaleth stiu cind a rlsirit soarele'

Totul u.'"u o "otour"

mai sFalucitoare' si a vazut mlna Ma-

."i .o., J"".uptu "i,

innrnecaa si sublire $i imensa' acoPerind

inreaga lume.

LASHER

Casa era acum scufundau in intuneric. Masinile plecasera,

si doar o lumina ardea in feresca lui Michael Curry, in vechea

camera in carc murise verisoara Deir&e. Mona inielegea exact

ce se intlmplase in aceasta seara $i trebuia Sa rccunoasca faptulca era bucuroasa. AFoape ca planuise ast4 aproape.. .

ii spusese tatalui ei ce va pleca inapoi la Metairie cu unchiulRyan, cu verigoara Jenn 9i cu Clancy, dar unchiului Ryan nu-ispusese. Iar unchiul Ryan plecase demult, crezind -,,ca toata lu-mea, de aldef' - ca Mona s€ lntorsese acasa. pe Amelia Steet,cu tatal ei, ce€a ce binelnteles ca ea nu facuse.

Fusese in cimitir 5i pierduse pariul ca David n-o va face cu

e4 chiar acolo, in noaptea de Lasara Secului, in fala morminhrluifamiliei Mayfair. David o facuse! Nu chiar adt de grozzv de fapt,

dar penfru un pusti de 15 ani n-a fo$ rau. $i Monei ti placuse -sa se fi.lri$eze cu el, leama lui 5i emolia ei, sa se caterc imprcunape zidu.l varuit al cimitirului ii sa se st€coarc printe aleile $eju-ite de cavoud inalte de marmua" Sa se htinda. pe poteca cu pie-

tri5, in umezeala ti frig, nu fusese chiar pulin lucru, dar o facuse,

netezindu-si fusta sub ea pennu ca el sa-i poata scoate chiloliifa,ra sa se murdareasca.

- Fa-o odata! ii spusese lui David, care in clipa aceea nu maiavea deloc nevoie de ipcurajare sau de ordine directe. hivirca ei

*rnasese fixata deasupra lui, spre cerul innorat, la singua stea

vizibila, iar apoi igi lasase ochii sa se misle in sus pe zidul cu micipiete funerare dephmghinhe, spe mntele: Defudre Mayfair.

$i pe ulma David teminase' Pur 9i simplu'

- Nu-ti este frica de nimic' spusese el dupa aceea'

- Adica ar rcbui sa-mi fre frici de tine? Se ridicase in capul

wnr, Jsase, nlci macar nu Fetinsese ca ii Placuse' incinsa si'

Jf"pi ""pf

a"o" I varul David Prea mult' dar totu$i multumita

ca lucrul asta fusese facut.

Misiune indePlyrg. avea sa scde mai tirziu in calculator' in

fitierul secrct \WS\MONA\AGENDA, acolo unde i$i stocase

ire confesiunile legate de triumirile pe carc nu le putea im-

*nl ""

ii.."i pe timea asta' Nimeni nu putea sa-i "sParga"

IJufato"rf, ni"i"niat unchiul Ryan sau vuul Pierce' pe cei doi

ip"i"*r" O".ri -"fte ori umblindu-i in calculator si caufndu-i

rrin diferite ltsiere' ,,C. ,nui pi".a. Mona!" Era doar cea mai mpida clona de pe

oiJ u *d tbM .3so' cu maximum de memorie si maximum de

Li driu". Al,, "it

nu gtiau oamenii despre calculaloarc! Mona era

n"""u oi-ita gu itt"asi afla mai mufte despre ele in fiecare zi' -.---Du.

*"ao "r"

* moment la care doar calculatorul va fi

martor. Poate va incePe sa fie un fapt obi$nuit' acum ca mama

J tuta "i "tti. "a

U"au pina nu mai puteau' $i erau atitia din fa-

lfia Uayfair "are

treU-ulau cuceriti' De fapt' planul ei nici nu

inJtuO"u "

*"r,rnoa"nt pe cineva carc sa nu faca pane din fa-

milia MaYfair, bineinFles' cu excepda tui Michael Curry' dar 5i

.l ..u *u*, "ut"gori"'

un Mayfair' inreaga familie il conrrola

Michael Curry, in casa aceea, singur' Imagineaza-tri! Era

seara ae Lasata Secului, l0 p'm', la trei ore duPa Comus' qi

frto* f"fuyfuit "tu

ae una singura la intersectia dinfie Ftst $i

Ch".tur, usoat "u

o fairtoma. pdvind sPIe casa aceea' avind la

dispozitie toaa noaPte4 blinda $i intunecat''- 'taica-sau era sigur lesinat Pha acum; de fapt' Probabil ca ci-

neva il dusese acasa cu ma5ina' Ar fi un rniracol sa fr putut

meree De ios cale de teisPrezece strazi pina la intersectia dinEe

e*ftu Soot ti St Charles Ste€t' Era atit de beat inca dinainte

de Comus, incit sedea chiar pe refugiul de pe St Charles' cu ge-

nunchii adun4i la gura dnind in miini o sticla goala de Southem

o

lI

I,ASHTR l5t4 A.I\NTE N,ICE

Comfort, bind chiar in fa(a unchiului Ryan si a matusii Bea $i a

oricui catadicsea sa se uite la el, gi spunindu-i Monei in termeni

categorici sa-l lase in pace.

Mona n-avea nimic impotriva. Michael Curry o ridicase ca

!i cum n-ar fi cintarit nimic si o tinuse pe umerii lui pe toata du-

rata paradei. Ce bhe se simlise sa-l caurcasca pe barbatul acela

putemic, cu o mina in parul lui negru, moale ti cirliontat. ii pla-cuse senzaqia pe care io dadea fala lui lipiB de coapsele ei, si ilmingiiase doar pugin, atit cit indraznise, iar mina stinga si-o la-sase sa se odihneascd pe obrazul lui,

Ce mai tip, Michael Curry! Iar taica-sau, mult prea beat ca

sa observe ceva din ceea ce facea ea!

Cit despre mama Monei, le5inase in dupi-amiaza zilei de

I-asah Secului. Un alt miracol ar fi fost daca s-ar fi tezit sa vada

Comus trecind prin interseclia dintre St. Chades si AmeliaStreet. Bunica Evelyn era desigur acolo, acuta ca de obicei, darea era fteaza. $da ce se intimpla" Daca Alicia ar da foc panrlui,

bunica Evelyn ar putea striga dupa ajutor. $i chiar nu mai puteai

s-o la5i singura pe Alicia!TEaba era ca totul era tainuil Nici chiar matu$a lui Michael,

Vivian, nu era acas4 pe Fint Sfter Se dus€se sa pet€aca noap-

tea in centu, cu matusa Cecilia" Mona le vazusdplecind imediatdupa parada. Iar Aaron Lightner, misteriosul om de stiinF. o lu-ase din loc cu matu$a Bea. Mona ii auzise cind puneau totul lacale. MaSina ei? A lui? Gindul ca Beatrice Mayfair era impreuna

cu Aaron Lightner o facea pe Mona fericita- Aaron Lightner le-pada de pe umeri zece ani cind era in Feajma lui Beanice, iar ea

ela tipul de femeie c6.runta carc poale face barbatii sa se uite lung

oricind si oriunde se duce. Daca se ducea la Walgreen's, barbaliierau pernanent gata s-o ajute. Sau rreun gendeman ii cerea sfatul

in legetura cu lr€un sampon bun imporiva mat€di. Era aFoape

ca o gluma felul in carc matusa Bea atragea barbalii, dar AaronLightner era un ba$at pe care il voi4 gi asta era ceva nou.

Daca fala aia batdn4 Eugeni4 se gasea era acolo, era in or-dine, penmr ca era ascunsa in cel mai indepafiat dormitor aflat

h partea din spate, $i se zice ca dupa ce-si bea obisnuitul pahar

& vin de Porto sear4 nimic n-o mai putea trezi din somn'

Practic nimeni in casa ac€e4 cu excePFa barbahrlui dodt de

ca Si acum ca Mona cunostea istoria Vrajitoarelor Mayfail

-um ca in sfi$it pusese mina pe lungul document al lui Aaron

Lighher, nu era chip s-o mai tii departe de First SEeet!

Biieinples ca aveE niste intrebad despre ceea ce citise; treisPre-

zece vrajitoare care se $ageau dintr-un sat scofian numit

Oonnelaith, unde prima' o biata femeie iscusita fusese a$a pe

rug in 1659. Era exact tipul de poveite suculenta la care sa vi-

sezi. in fine, ea visa oricum.

Dar in saga aceea lunga de familie' existau lucruri care

aveau pentu; un inples special, iar vasta istorisire privind via-

ta lui oncle Julien fusese partea cea mai fascinanta dintre toate'

Chiar 9i propria matug a Monei, mltuga Gifford' era deparle

de New Orlean's in seara asta, in casa ei din Destin' statul Flo-

rid4 ascunzindu-w de toti si de toate' ti facindu-$i griji pentru

tot clanul. Gifford imPlorase toata familia sa nu se duca la casa

de Lasata Secului. Biata tanti Gifford! Interzisese in casa ei !ichiar in Propria constiinlA Isrota Vnjitoarelor Mafair' elabo-

rara cle ialamasca. ,Nu cred in lucrurile astea!"

Matuta Gifford traia si rcsPira teama' Era surda la povegtile

din trecui. Biata Tanti difford Putea sa fie in preajma bunicii

Evelyn abia acum, fiindca bunica Evelln nu mai spunea aproape

nirnic. Matugii Gifford nu-i placea nici macar sa spuna ca este

nepoata lui Julien.

Uneori Mona simfea o tristefe atit de Profunda 9i fam spe-

mnta in legatura cu matu$a Gifford, ca aproaPe izbucnea in la-

crimi. Mairsa Gifford parea sa sufere penuu intseaga familie' 9i

nimeni nu era mai indurerat in legatura cu disparilia lui Rowan

May'fair decit ea- Nici macar Ryan' in adincul suflenrlui' ml'tusa

Gilibrd era o hinF undra 5i iubitoare, 9i nu era nimeni mai po-

trivit ca ea cind aveai de discutat chestiuni practice de viaF -vestirnentalie pentru o scoala de dans; daca sa te epilezi pe pi-

cioare sau nu inc4 ce parfum este mai poaivit p€ntru o fata de

I,ASI{TF, t116 ANN! RICE

treisFezece ani? (Laura Ashley Nr. 1 .) $i asiea erau prostiile decare Mona nu avea habar, cel mai adesea.

Ei, Si ce-o sa faca Mon4 acum ca era in ora$ in seara de La-sata Secului, liberi, si nimeni nu 5tia sau nu ar putea afla rreo-data? Sigur ca ;tia. Era pregatita. FLst Street era a ei! Era ca sicum casa impunatoare Si intuneca6 $i coloanele ei albe ii sop-teau ,Mona, Mona! Vino! Aici a lrait si a murit onc,le Julien.Asta este casa wajitoarelor 9i tu eqti vrajitoare, Mona, la fel desigur ca oricare dintre ele! Aici este locul au!"

Poate ca insugi oncle Julien ii vorbea- Nu, era doar o fantezie.

Cu o imaginalie ca a Monei puteai sa auzi si sa vezi odce dore$ti.

Dar cine putea sti? Odaa inmr4 poare chiar va vedea fantomalui oncle Julien! Ah, ar fi absolut minunal lvfui ales daca ar fi ace-

lasi onc.le Julien, blajin $i glume! la carc visa ea fara incetarc.

Traversa intersecfia umbrita de crengile intunecate si greleale stejarilor, care formau parca un acoperit, Si se cafaxa rapid pegardul vechi din fier-forjar igi dadu dmmul anevoie in tufiguriledese ri in begoniile din curte, iar senzatia frunzelor umede gi recicare ii atingeau fap ii displacu. i$i rase in jos fusta rcz si, in vir-ful picioarelor, se snecua de pe pamintul jilav pe aleea pavaacu dale de piatrl

Ardeau tumini palide de o pane 9i de alta a ugii mari de la in-trarc. V€randa era in intuneric, iar balansoarele abia se zarca[ a$a

cum erau vopsite ln negru, ca sa se asofieze cu obloanele. Gra-dina parBa ca se stringe in juul casei, forfndu-$i drum inauntu.

Casa in sine i se parca ca intotdeaun4 frurnoasa, mistedoasa,

ademenitoare, de$i Eebuia sa recunoasca h strafundurile inimiica-i placuse mai mult pe wemea cind em o ruina plinA de pinzede paianjen, inainte sa vina. Michael cu ciocanul gi cuiele. ii pla-cea cind matu$a Dehdre gedea la nesflrsit pe un balansoar, peyeranda lalerala, iar vila ameninla sa inghita locul cu totul.

Bineinteles ca Michael salvase casa, dar, o. ce mult i-ar fiplacut sA inft inauntru macar o data cit inca mai era o ruina! $tiatot desFe cada\.rul gasit in pod. Ani de zile le auzise pe mamaei Si pe matuSa Gifford certindu-se in legaturA cu asta. Mama

llonei avea doar treisprezece ani cind o nascuse' iar matusa

Gifrord fusese acolo de cind i9i amintea Mona

De faPt, fusese o Yreme cind Mona nu mai era sigura cine

cge mama ei - Gifford sau Alicia. $i pe urma mai era bunica

Evelyn, care o linea mereu pe Mona in Poal4 $i - deli nu era prea

rubarea{a - ii cinta cintecele acelea vechi 5i aiste' Gifford parea

*serea logica p€ntru a fi consideraB mama. deoarece la vremea

Ja eti.ia e. Oeru o be$va notorie, dar Mona stiuse exact cine

cse mama ei. Mona era staPina casei din Amelia Steet'

in zilele acelea vorbisera mult desprc cadavrul din pod' Vor-

tis€ra despre verisoara DeLdre, mostenitoarea, care era cata-

nnica 9i se topea pe picioare. Vorbisera despre toate misterele

din Fint Street.

kima oara cind Mona venise in casa din Fi$t SFe€t - chiar

inainte de casatoria lui Rowan cu Michael - isi imaginase ca va

mai putea simli'mirosul cadavrului aceluia' Voise sa se duca sus

5i sa-9i puna miinile pe locul acela' Michael Curry renovase

casa, $i acolo, sus, erau muncitori carc vopseau' Matusa Gifford

ii spusese Monei ,,Stai linisdta!" $i-i aruncase o privire incrun-

rala de fiecare data cind Mona incercase sa plece in exPlorare'

Fusese o adevarata minune sa vada munca lui Michael

Curry. Mona visa sa se intimple cindYa acela$i lucru cu casa de

la intersectia dintre St. Charles $i Amelia Street'

Ei bine, Mona se va duce acum in camera aceea de la etajul

al treilea. $i, datodta istoriei' stia ti cine fusese cel moft' un ti-

nar detectiY din Talamasca, pe care il chema Stuart Townsend'

Nu era incA limpede cine il otraYise pe barbat' Dar Mona pu-

tea sa puna pariu ca fusese unchiul Cortland, care de fapt nici

nu-i era unchi, ci sFa-stra-strabunic, $i asta era una dintre cele

mai nostime enigme din istoria familiei pe care trebuia sa o

deshr$easca.Miresme. Voia sa cerceteze celalatt miros * parfumul care

plutea pe hol 5i in camera de zi din First Street Acela nu avea

nimic in comun cu un cadavru. Mireasma care anuntase dezas-

trul de Craciun. Odoarea aceea pe care nimeni altcineva nu