Dobrogea Evolutia administrativi - Libris.ro...DOBROGEA. EVOLUTTA ADMTNISTRATIVA ( I 87 8 - I 9 I 3...
12
DUMITRU-VALENTIN PATRA$ CU (1878-1e13) Dobrogea Evolutia administrativi Prefajd de Comeliu Mihail LUNGU Cuvdnt-inainte de Sorin Liviu DAMEAN TNSTITUTUL EUROPEAN 20r4
Transcript of Dobrogea Evolutia administrativi - Libris.ro...DOBROGEA. EVOLUTTA ADMTNISTRATIVA ( I 87 8 - I 9 I 3...
.storie, muzeograf, gradull Muzeului Judelean GorjD de articole dedicate unor4ionale, articole inserate inlii qi articole gtiinJifice inrcitd{ii din Craiova, Litua.ilcea), Oltenia. Studii siStat Si societate tn Europa,I Corneliu-Mihail Lungu lacririi intitulate Doud vieliaborare cu Daniela-Liliana'storie, Craiova, 2013. Estet Gorj, vol. I-[I, Craiova,
-C. S. Nicolaescu-Plopgor"
rvd (1878-1913)
lentin Pitraqcu ; pref. :
: tnstitutul European, 2014
DUMITRU-VALENTIN PATRA$ CU
(1878-1e13)
DobrogeaEvolutia administrativi
Prefajd de Comeliu Mihail LUNGUCuvdnt-inainte de Sorin Liviu DAMEAN
TNSTITUTUL EUROPEAN20r4
diu.rrii constituie infrac,tiune qi
ffi'';{' ..,$?t",:
&r ,.
mlir: ,
*caJtrl ;-
P*d,!-i
fsf. ,
J..?$ i.
[Il{:'*'
*{d
dt"'e!* "
hffiro i':: ;1-1- !
CUPRINS
kefald,I 7
Cuvdnt inainte / 9
Introducere/ l1
Istoriografie / l5
I. Dobrogea in iStoria romdnilor / 19I.l. Dobrogea sub dominafie otomand / 191.2. Dobrogea in contextul crizei orientale din 1875-1878 / 37
II. Premise ale integrdrii Dobrogei in sistemul administrativ rom0nesc / 6lII.1. Trasarea frontierelor sudice qi nordice ale Dobrogei / 61II.2. Unirea Dobrogei cu RomAnia (14 noiembrie 1878) / 70
m. Situalia administrativd a Dobrogei la sfdrgihrl secolului al XIX-lea(1878-1900) / 79
IV. Administralia in Dobrogea la inceputul secolului XX (1900-1 gl3) / 325IV.l. Integrarea Dobrogei in sistemul administrativ romdnesc la inceputul
secolului XX / 325IV.2. Dobrogea in contextul rizboaielor balcanice. Conferinfa qi tratatul de
pace de la Bucureqti (iulie-august 1913) I 424
Concluzii / 435
Bibliografie / 449
913)
relative la Dobrogea editatelitatd de cdtre Constantinatului romdn privitoare la
rrie a Dobrogei ce cuprindevedere administrativ, dupda prevederilor tratatului deori din cadrul Universititii
ala a Arhivelor Statului din
\30-1877), Direclia Generald a
Bucuregti, 1975; Constantintr-III. Tipografia Leon Alcalay,
ra Ex Ponto, Constanfa, 1998.
-.rfi,
Capitolul I
Dobrogea in istoria rominilor
I. 1. Dobrogea sub dominafie otomanl
- Dobrogea - teritoriu romdnesc cuprins intre Dundre qi Marea Neagri -a fost ocupati de cdhe otomani la inceputul secolului al XV-lea, fiind despiinsddin sistemul administrativ al Jdrii Romdnegti dupd incheierea domniei luiMircea cel BItrdn (1386-1418), provincia afldndu-se, probabil, pentru scurttimp, sub autoritatea fiului lui Mircea, Mihail I(1418-1420).
Integrarea definitivd a Dobrogei in sistemul administrativ otoman s-aprodus spre sfdrqitul secolului al XV-lea, unnare fireascd a cuceririi de c[treImperiul otoman a porturilor chilia qi cetatea Albi in 1484 sub conducereasultanului Baiazid al ll-leat.
Dupi anexare, Dobrogea a fost integratd in sangeacul Silistra, la o datlce nu poate fi stabiliti exact. Aceasta ftcea parte din vilaietul Rumeliei. Dinpunct de vedere administrativ, Imperiul otoman era compus in acea perioadidin vilaiete, provincii mari conduse de citre pagale avdnd rangul de beilerbei,divizate in sangeacuri, conduse de sangeacbei.La rdndul lor, sangeacurile erauimpirlite in mai multe unitdfi admnistrativ-teritoriale numite cazale, conduse decitre cadii - judecdtori ce aplicau legea islami cd (sharia)z.
Teritoriul dintre Dundre gi Marea Neagrd a fost organizat ca udj (pro-vincie), conducerea acesteia revenind beilor de margine (udj-bei) avdndregedinla intr-una dintre cetdlile de grani16. Locuitorii provinciei au devenitsupuqi ai Imperiului otoman, musulmanii aflandu-se sub incidenla legilorislamice (sharia) iar locuitorii de alte religii (cregtini, mozaic| etc.) avdndcondilia juridicd de ,oyd.
Spre sfdrgitul secolului al XVI-lea, in timpul sultanului Murad al III-lea,s-a constituit un vilaiet separat de cel al Rumeliei, acesta fiind cunoscut de-alungul timpului ca vilaietul de: Silistra, oceacov sau Babadag, in funclie de sta-
t Anca Ghiafd, ,,condiflile instaurdrii dominaliei otomane in Dobrogea" ,in vohtmul studii. istorice sud-est europene, Bucuregti, 1974,pp.43-126.' Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu,Istoria Dobrogei, Editura Ex ponto, constan{a, 199g,
p.205.' Ibidem.
t9
DOBROGEA. EVOLUTTA ADMTNISTRATIVA ( I 87 8 - I 9 I 3 )
bilirea reqedinlei guvernatorului siu. Vilaietul se intindea de la Nipru pdnd laNicopole, incluz6nd teritoriul dintre Dunire qi Marea Neagr6, precum qi raialeleGiurgiu qi Briila, aflate la nord de Dunirel.
Acest vilaiet a avut o importanli militard aparte deoarece pagei de
Silistra ii era incredinlatd apdrarea provinciilor nordice ale Imperiului Otoman,fapt pentru care paga de Silistra definea rangul de vizir cu trei tuiuri2.
Referindu-se la vilaietul de Silistra, Dimitrie Cantemir preciza, pe baza
documentelor epocii, in monumentala sa lucrare Istoria creSterii qi descreSteriiImperiului Otoman c[ regedinla efectivl a acestuia era situati la Babadag. Acestfapt se explic5, spune autorul, prin aceea cd aceasti alezare era mai aproape de
Isaccea, vad de trecere pe malul nordic al Dunirii, intens atilizat de cihe hupeleotomane3. in aceste condifii, pentru o lung[ perioadi de timp, principalul centru
administrativ al vilaietului Silistra s-a aflat in Dobrogea, in apropierea malurilorDunirii, intr-o regiune populati preponderent de citre romdni.
Vilaietul era administrat de cdtre un valiu gi era divizat in sangeacuri,
iar acestea din urmi in cazale. Cazalele (cazas) erau conduse de citre mudirf .
Fiecare localitate era administratd de citre un primar (muktar sau subaga) numitde guvernul otoman. in localit5lile unde populafia era de nalionalitili diferiteerau mai mulli muktari. Orapele mari, precum Tulcea, erau administrate de citreun demnitar numit tabur-agasi, iar cele mici de tn mufetiq (ambii cu atribuliuniprivind menfinerea ordinii)s.
Din punct de vedere administrativ, panl la sffirgitul secolului al XD(-lea,principalele cazale de pe teritoriul Dobrogei au fost: Tulcea, Hdrqova, Isaccea,
babadag, Carasu lVtedgiAia;, Mangalia, Silistra qi Constanla (Kustendge)6.
in toatl perioada ocupaliei otomane, Dobrogea a asigurat legitura di-recti cu Hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului gi
a rcprezentat o bazd siguri de ofensivd impotriva Poloniei qi a statului rus inplind ascensiune fiind, in acelaqi timp, un teritoriu de ttanzit sau de stafionare a
trupelor de ieniceri gi de spahii ce asigurau supravegherea Jdrilor Romdne
situate in nordul DundriiT.Referindu-se la sistemul de fortificalii qi cetili realizat de c[tre otomani
pe malul Dunirii - Nicopole, Silistra, H6rqova - Evlya Celebi menliona ci
I
2
3
4
Ibidem.Ibidem,p.206.Apud Adrian Ridulescu, Ion Bitoleanu o Istoria Dobrogei,p.206.Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Dobrogea in pragul veacului al XXJea: geografie
matematicd, fisicd, politicd, economicd Si militard, Atelierele Grafice I. V. Socecu,
Bucureqti, 1904, p. 353. (in continuare se va cita: Dobrogea in pragul veaculuial XXJea...).Ibidem.Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit.,p.206.Ibidem,p.207.
5
6
7
20
r9l3)
rtindea de la Nipru pdni lal Neagrd, precum gi raialele
r aparte deoarece pagei delice ale Imperiului Otoman,ir cu trei tuiuri2.: Cantemir preciza, pe bazaria creqterii Si descreqteriira situatd la Babadag. Acesta5ezare era mai aproape detens utilizat de cdtre trupelerde timp, principalul centruge4 in apropierea malurilore romdni.;i era divizat in sangeacuri,u conduse de citre mudirf .
'(muhar sau subasa) numitera de na1ionalitd1i diferiteL erau administrate de cdtrenufetis (ambii cu atribuliuni
e4itul secolului al XD(Jea,: Tulcea, H6rgova, Isaccea,mstanla (Kustendge)6.)gea a asigurat legitura di-p€ntru armata sultanului qi
?oloniei qi a statului rus ine tranzit sau de stalionare aavegherea Jdrilor Romdne
iti realizat de cdtre otomaniErl1.a Celebi menliona ci
p. 306.zacului al XXJea: geografie:elierele Grafice I. V. Socecu,Dobrogea tn pragul veacului
Dobrogea in istoria romdnilor
ostaqii otomani ,,stau de strajd in fiecare noapte pentru c6 aici este margine(serhat) iar in partea cealaltd, aflAndu-se {ara romdnilor necredinciogi fcregtini,n.n.] tare se teri"l.
De o importan
'', .:;&.
DOBROGEA. EVOLUTIA ADMINISTRATTVA ( 1 878- I 9 I 3 )
strimutat pe titarii din Bugeac pe Nipru gi Don sple a-i indepdrta de gurileDundrii. Nu dupi mult timp ace$tia au revenit in locurile de unde fuseserd
deportafi.Tdtarii incep sd se retrag5 din nou din Bugeac in preajma rdzboiului
ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, in 1769, dupi cucerirea Benderului
[Tighina, n.n.] de cdtre armatele ruse, 12 000 de titari nogai s-au retras inCrimeea. in 1783, dupd ocuparea Crimeii de citre Rusia, o mare parte atdtarilorse reintorc in Bugeac, iar in 1812, dupi pacea de la Bucureqti ce a pus oapltrdzboiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, cAnd Basarabia a fost ocupati de
citre trupele lariste, numerogi tdtari au trecut in sudul Dunirii, stabilindu-se inDobrogear.
Referindu-se la instalarea tdtarilor in Dobrogea, cipitanul MihaiIonescu-Dobrogeanu menliona cd ,liltarii s-au bucurat in Dobrogea de o oare-
care indepenOenle qi erau sub ascultarea unui han al lor"2. Acesta i;i avea reqe-
dinla la Carasu, aploape de Medgidia. Dup[ distrugerea acesteia de cdtre armata
rus[, in anul 1829, hanul titar gi-a mutat reqedinla la Ceatal-Orman, dar^;iaceasta este distrus[ in cursul rdzboiului ruso-romdno-turc din anii 1877-18783.
Dup[ incheierea rizboiului crimeii, ,,un num6r de 2 225 familii t6t6reqti
venir[ si colonizeze Dobrogea, cdreiaii deterd numele de <{ara tdtarilon>"a. inaceste condi,tii, ,,num6rul populafiunii titdregti era in 1860 de 60 000 de
suflete'.S.Tdtarii s-au a$ezat in bazinul rdului Casimcea, pdnd la capul Midia 9i pe
valea Carasu pAni la Cara-Harman. Spre sud s-au aqezat pdnd la Cocargea 9i
Tatlageac. Acegtia au fost instalali de cdtre autoritdfile otomane in cele mai
instirite sate de creqtini gi li s-au atribuit cele mai roditoare pim6nturi6.
in urma rizboiului Crimeii a fost fondat[ localitatea Medgidia de cdtre
Sayd-Paga, denumitd astfel in onoarea sultanului Abdul-Medjid.Principalele ocupalii ale tdtarilor erau: cregterea cailor, cdr[u;ia gi, mai
pufin, agricultura. Uneori se instalau in apropierea satelor de creqtini ,,pe care iijefuiau"7.
Ibidem,p.2l2.Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Dobrogea tn pragul veacului al XX-Iea..., p. 342; Adina
Berciu-Dr6ghicescu, ,,T6tarii din Dobrogea la mijlocul secolului al XIX-lea in opera luiIon Ionescu de la Brad", in volumul Originea tdtarilor. Locul lor tn Romdnia Si in lumea
turcd,pp.222-225.***, Istoria Romdnilor, vol. VII, tom I, coord. acad. Dan Berindei, Edifura EnciclopedicS,
Bucureqti, 2003, p. 223.Ibidem.Ibidem.F. Kanitz, La Bulgarie danubienne et la Balkan. Etudes de voyage 1860-1880, Librairie
HACHETTE & C., Paris, 1882, p. 48.***,Istoria Romdnilor, vol. VII, tomI,p.223.
4
5
6
22
1913)
rpre a-i indepirta de guriler locurile de unde fuseserd
Eeac tn preajma r[zboiuluidupd cucerirea Benderuluitdtari nogai s-au retras in
usia, o mare parte a t[tarilorla Bucuregti ce a pus capitiasarabia a fost ocupatd delul Dundrii, stabilindu-se in
)obrogea, cdpitanul Mihairat in Dobrogea de o oare-I lor'2. Acesta iqi avea reqe-:rea acesteia de cdtre armatata la Ceatal-Orman, dar qio-turc din anii 1877-18783.ndr de 2 225 famllii titiregtirele de <(ara tdtarilon> "4. tnra in 1860 de 60 000 de
:4 pdnd la capul Midia qi pea1ezzt pdni la Cocargea gitifile otomane in cele mailitoare pimdnturi6.rcalitatea Medgidia de cdtrelul-Medjid.erea cailor, cirdugia qi, mailtelor de cregtini,,pe care ii
Iui al XXJea..., p. 342; Adinaecolului al XIX-lea in opera luiocul lor in Romdnia Si tn lumea
Berindei, Editura Enciclopedicd,
de tovage 1860-1880, Librairie
Dobrogea in istoria romdnilor
La inceputul secolului al XIX-lea cea mai numeroasi populafie dinDobrogea era cea turceascd, inruditd prin tradilii qi prin apartenenla la islamismcu titarii. Astfel, in 1850 numdrul familiilor turceqti era, dupd relatdrile lui IonIonescu de la Brad, de 2 2681.
Turcii se ocupau cu: creqterea animalelor, agricultura gi comer,tul, omare parte a lor trdind in satele: Greci, cema, Hasanlar, Rahman, Alifaci,Satiskioi, Anadalkioi, Caracoium, Hasiduluk, dar qi in: Tulcea, Sulina,constanla (Kustendge) qi Babadag. La sud de valea carasu cea mai mare parte apopulaliei era turceascd2. Populaliei turceqti locale i se aldturi trupele otomanestalionate in Dobrogea qi funclionarii otomani.
De altfel, intregul sistem administrativ otoman se baza pe interpretareaCoranului, sultanul fiind considerat succesorul direct al califilor, puterea saasupra supugilor fiind absoluti gi de origine divind. in consecinfd, imperiul eraconsiderat mogia sultanului care numeqte funclionarii gi stabileqte cele mai micidetalii administrative.
Sultanul conducea imperiul prin ordine imperiale denumite hatiserif,avdnd putere de lege, ce trebuiau aplicate intocmai.
In secolul al XVIII-lea qi la inceputul secolului urmdtor taxele vamale,precum gi cea mai mare parte a celorlalte taxe din imperiu, erau percepute innaturd. Astfel, sultanul beneficia de monopolul asupra cerealelor din provincii.Acestea din urmd erau obligate sd aprovizioneze capitala imperiului, asigurandinclusiv transportul cerealelor pe propria cheltuiale.
Pe toatd perioada administraliei otomane s-au agezat in Dobrogea, inspecial in tdrguri, grupuri de negustori creqtini sau de alte religii: raguzanlarmeni, greci, ewei care erau utili autoritililor otomane in scopuri de aprovizio-nare a garnizoanelor din regiune, precum gi a capitalei imperiului3.
Incd din secolul al XV-lea, Poarta a acordat republicii italiene Raguzaprivilegiul tranzitului de produse manufacturate gi coloniale, fapt pentru carenegustorii. rgguzani fondeaz5 colonii qi reprezentanle in cdteva oraqe dinDobrogeaa. in secolele XVI-XVII negustorii raguzani sunt semnalali la Silistragi Babadag unde desfrgoard comerful cu vite qi piei5.
La mijlocul secolului al XVII-lea, Evlya Celebi relata cd din cele390 de prdvdlii din Babadag, cele mai multe erau ale raguzanilor6. Raguzaniis-au retras din Dobrogea dupd declangarea crizei orientale in zon6. Locul
1^ ApudMihai Ionescu-Dobrogeanu, Dobrogea in pragul veacului al XX-\ea..., p. 336.t lbidem.
' Adriatr Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit.,p.213.o lbidu*.s Al. P. Arbore, ,,cdteva ?nsemndri etnico-istorice asupra Dobrogei in veacul de mijloc:
- Raguzanii", in Anal ele Dobrogei, nr. 1, Constan[a, 1922, p. 43.o Apud Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu,Istoria Dobrogei,p.2l4.
23
DOBROGEA. EVOLUTIA ADMINISTRATIVA (1 878-1913)
acestora in comerful din Dobrogea a fost luat rapid de citre armeni gi greci.Armenii au fost nevoili sd-gi pirdseascl locurile natale dupi cucerirea otoman6,primul oraq dobrogean unde au fost atestali fiind Silistral.
La inceputul secolului al XVIlea este menlionati gi comunitatea arme-neasci din Babadag. Armenii s-au a$ezat gi la Constanfa, unde au construit o
bisericd ce a fost pirdsiti in 1760, obiectele bisericegti de aici fiind duse laBabada{.
La mijlocul secolului al XIX-lea numdrul familiilor de armeni dinDobrogea era de 76, ceimai mu{i dintre ei locuind la Tulcea gi Babadag3.
Grecii s-au aqezat qi ei in principalele tdrguri din Dobrogea, prezenla lorfiind atestati chiar gi in mediul rurala. Astfel, Nicolae Iorga menfiona ,,vechiulcuib de greci pescari pe Dunire" din satul Grecis.
La mijlocul secolului al XIX-lea h[iau in Dobrogea aproximativ 250 de
familii grecegti, cele mai numeroase comunitl1i fiind la: Tulcea, Constanfa,Mdcin gi Babadag6.
Ahtud de greci gi armeni sunt atestali in Dobrogea, inci din secolulXVII, negustorii ewei. Activitdlile acestora s-au dezvoltat in special in secolulXVIIIT. in 1850 erau atestate in Dobrogea 119 familii eweieqti la: Babadag,
Isaccea gi Tulcea8.in prima jumdtate a secolului al XVIIlea cazacii pitrund in repetate
rdnduri pe Dundre gi pe mare in Dobrogea unde pradi gi incendiazd: Kustendge,
Babadag, Isaccea qi Karaharmane.Dup[ bitblia de la Poltava din 1709 un numir insemnat de cazaci
zaporojeni se retrag la Bender unde ii insolesc pe hatmanulMazepa gi pe regeleCarol al XII-lea al Suediei. Ulterior, inbazaunui tratat cu Poarta, s-au stabilit inDobrogea intr-o zond cuprinsd_^intre braful Sfdntul Gheorghe, lacul Razim,lsacccea gi limanul Babadagului''.
Urmare a desfiinfdrii de citre larina Ecatettna a II-a in 1775 a autono-miei de care beneficiaseri cazacii zaporojeni o parte a acestora s-au stabilit in
t lbidem.t lbidem, p.215.' Mihui lonesu-Dobro geanv) op. cit., p.347 .t Ad.ian Rddulescu, Ion Bitoleanu , op. cit., p. 216.s Nicolae Iorga, ,,Cele trei Dobroge pe care le-am gdsit", \n Analele Dobrogei, m. l,
Constan{a, 1922,p.31.u Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit.,p.346.7 Constantin Britescu, ,,Populalia Dobrogei", in volumul Dobrogea, cincizeci de ani de
viald romdneascdo Bucuregti, 1928, p. 237 .8 ***,Istoria Romdnilor,vol. VII, tom 1,p.224; Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit.,p.347.n Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu , op. cit., p. 216.to Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 328; Al. P. Arbore, ,,Cotul Bugeacului. O
incercare de reconstituire istorici a unui linut dobrogean", in Analele Dobrogei, m. 3,
Constan(a, 1921, p. 358.
24
re13)
d de cdtre armeni gi greci.rle dupd cucerirea otomand,SftAI.
ionati gi comunitatea anne-Ntanta. unde au construit oice;ti de aici fiind duse la
I farriliilor de armeni dina Tulcea gi Babadag3.i din Dobrogea, prezenfa lorae Iorga menliona ,,vechiul
rbrogea aproximativ 250 deiind la: Tulcea, Constanta,
Dobrogea, inci din secoluln'oltat in special in secolulmilii eweieqti la: Babadag,
cazacii pdtrund in repetatela gi incendiazd: Kustendge,
numdr insemnat de cazacirtnanul Mazepa gi pe regelertat cu Poarta, s-au stabilit inul Gheorghe, lacul Razim,
ina a II-a in 1775 a autono-te a acestora s-au stabilit in
{. ln -lnalele Dobrogei, nr. l,
Dobrogea, cincizeci de ani de
u-Dobrogeanq op. cit., p. 347.
tubore. ..Coful Bugeacului. On". in -lnalele Dobrogei, nr. 3,
--{fl\
Dobrogea in istoria romdnilor
Imperiul otoman tot,in zona gurilor Dundrii, fiind atestali in 1783 gi 17g6 decdtre cdldtori austrieci'.
Lp jumdtatea secolului al XVII-lea s-au agezat in Dobrogea gi ruqiilipoveni. in 1783 o parte a lipovenilor din Dobrogea au emigrat in Bucovina cuacordul autoritetilor habsburgice2. in 1850 locuiau in Dobro[ea I 092 de familiide cazaci Si 77 4 de familii de lipoveni3.
Bulgarii sunt semnalati in Dobrogea la mijlocul secolului al XVII-lea decdtre divergi cdldtori strdini. Inilial, pdstorii bulgari originari din regiunea Koteldin Balcani s-au deplasat cu turmele spre Dobrogeaa. Astfel, au format cdqle cegrupau 30-40 de locuitori incazalele: Kustendge, Mangalia, Hdrgovas.
Dupi rdzboiul ruso-turc din anii 1828-1829 o parte a bulgarilor dinDobrogea au trecut in Bugeac urmdnd trupele ruse in retragerea peste Dundre6.Totugi, in 1850 erau in Dobrogea I 194 de familii bulgireqti, cele mai multe incazavaBabadagT.
Integrat[ timp de peste patru secole statului otoman, Dobrogea a fostpermanent in contact cu spaliul romdnesc nord-dundrean, o buni parte a locui-torilor ei fiind romdnil Aceqtia locuiau in special pe malul Dunlrii gi in zonalitoralului Mdrii Negre', continuend sd existe comunitdli romdneqti gi in centrulDobrogei'u, unde fusese colonizatd o numeroasd populalie musulmanl.
Pe de altd parte, in perioada administraliei otomane, in Dobrogea s-austabilit gi romdni din nordul DunSrii, la acest fapt contribuind fiscalitatea exce-sivi impusi de regimul fanariot din Moldova gi Jara Romdneascirl.
O importanld, aparte a avut in Dobrogea transhumanla pistorilorardeleni venili la iernat in aceast[ regiune. Astfel, mocanii se instalau in toatepe4ile Dobrogei ajungdnd pdnS la: Tulcea, Constanla sau Mangalia. Unii mo-cani din Jara BArsei sau din pdrlile Sibiului erau gi negustori, iar allii au devenitagricultori gi s-au stabilit in Dobrogea. in acest context, s-a apreciat c6 ,,niciot Tudor Mateescu, Permanenla Si continuitatea romdnilor in Dobrogea,Direc{ia Generald
a Arhivelor Statului din Republica Socialistd RomAnia, Bucuregti, 1979,p.40.t Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit.,p.2l7.' Mihai lonescu-Dobrogeanu op. cit., pp. ZiO-ZZO.o Adrian Rddulescu, ton gitoleinu, op. iit.,pp.219-220.' Al. P. Arbore, ,,Agezdrilor bulgarilor in Dobrogea", in Arhiva Dobrogei, nr. 111916,
pp. 37-38; Idem, ,,lnformafiuni etnografice qi miqcdri de populaliune in Basarabia sudicd
. gi Dobrogea in veacurile XVI[-XIX", in Analele Dobrogei, nr.IX{1924, p. 55.u Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p.327 .
' Ibid"*.8 ***, Istoria Romdnilor,vol. V[, toml,p.22l.n Ad.ian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 222; Constantin Brdtescu, ,,popula{iaDobrogei", in volumul Dobrogea 1878 - 1928. cincizeci de ani de vieald romdneascd,
.^ Editura,,Cultura Na(ionald", Bucureqti, 1928, p. 224.
:: C. C. Giurescu, gtiri despre populalia romdneascd a Dobrogei,p.55." Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p.232; Nicolae rorga, Constatdri istorice cu
privire la viala agrard a romdnilor, Bucuregti, 1908, p. 4l .
25
.l"-r\i::.,.,
DOBROGEA. EVOLUTTA ADMTMSTRATTVA ( 1 87 S- 1 9 r 3 )
parte a pdmdntului romdnesc nu datoreazd Transilvaniei atdt cdt datorcazdDobrogea"l. in Dobrogea ardelenii au frcut ,,una din cele mai trainice qi maisemnificative descdleciri din multele pe care le-au frcut pe alte intinsuriromAnegti"2.
Mihai lonescu-Dobrogeanu afirma ci ,,a se ocupa cineva de mocani este
a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei fnri (...)Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"3.
Mocanii s-au stabilit in numdr mare la H0rgova. Astfel, satul Varog dinapropiere de Hdrqova, precum gi G6rliciu qi Groapa Ciobanului erau populate,in prima jumiltate a secolului al XIX-lea, de mocani venili din Transilvaniaa. inaceste conddii este menlionatd aici starostia mocanilor din H6rqova.
In timpul rizboiului ruso-turc din anii 1806-1812 cea mai mare parte aoperliunilor militare s-au desfrgurat pe teritoriul Dobrogei. in 1809 unitSlile ru-seqti aflate sub comanda prinlului Bagration au trecut Dundrea, ocupdnd princi-palele oraqe din Dobrogea. In anul urmitor, armata rusd ce regrupa efective de125 000 de oameni a purtat lupte cu otomanii la: Hdrgova, Ostrov qi Silistra5.
Cdderea Silistrei va conduce la incheierea rizboiului gi semnarea tratatului depace de la Bucuregti prin care Rusia ocupa Basarabia, granila cu ImperiulOtoman fiind stabiliti pe braful Chilia6.
in t817, la pulin timp de la fondarea Sfintei Alianfe qi incheiereacongresului de pace de la Viena (1814-1815), Rusia revendici o parte a delteiDunirii pdni la braful Sulina, sub pretext cd bralul Chilia igi schimbi uneoricursul fbcAnd granifa nesigur5. Degi inifial Poarta s-a opus unei noi cedlri teri-toriale, in cele din urm5, prin prevederile Convenfiei de la Akkerman din 1826,
a acceptat noua granifi pe braful SulinaT.Rizboiul ruso-turc din 1828-1829 a produs in Dobrogea importante
pagube materiale qi a determinat aparilia unei stiri generale de nesiguranfi. Uniiparticipanli la rdzboi asemdnau provincia cu un ,,veritabil degert', satele fiindarse ,,p6nd la temelie"8. in cursul acestui rdzboi cetdlile turceqti de pe malulDundrii au fost distruse cu tunuri de mare calibrue.
I {'tr'*', Istoria Romdnilor,vol. VII, toml,p.223.2 D.$andru, Mocanii tn Dobrogea, Institutul de Istorie Nafional4, Bucureqti, 1946,pp. 126, 130.
3
4
5
6
Mihai lonescu-Dobrogeanu, op. cit, pp. 324-325.Ibidem.Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit.,p.265.Iosif Colcer, Viorel Mdgureanu, File din istoria Dobrogei, Inspectoratul pentru Cultur6al Judefului Tulcea, Tulcea, 1998,p.32.Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit.,p.265.***,Istoria Romdnilor, vol. V[ tomI,p.22l.Iosif Colcer, Viorel Mdgurearu, op. cit., p. 32.
26
i9l3)
;ih'aniei atdt cdt datoreazdlin cele mai trainice qi mai-au ftcut pe alte intinsuri
xupa cineva de mocani esteasiculturii acestei tdri (...);tarului otoman"'.;ova. Astfel, satul Varog dina Ciobanului erau populate,i venili din Transilvaniaa. inor din Hdrqova.'-1812 cea mai mare parte abrogei. In 1809 unit5lile ru-ut Dundrea, ocupdnd princi-rusl ce regrupa efective de{drgova, Ostrov gi Silistras.ui gi semnarea tratafului derrabia, granila cu Imperiul
Entei Alianle qi incheiereaa revendici o parte a delteiLl Chilia iqi schimbi uneori-a opus unei noi cediri teri-i de la Akkerman din 1826,
x in Dobrogea importanteenerale de nesiguranld. Uniieritabil deqert", satele fiinde€tile turcegti de pe malul
ie \afionald, Bucureqti, 1946,
-.rflt
Dobrogea in istoria romdnilor
Participant, ca ofi1er al armatei ruse, la rizboiul din 1828-1829, fnlan-dezul Gustav Adolf Ramsay ii menliona pe ,,moldovenii" din satul Niculilel qiogoarele fertile din nordul Dobrogeil.
cu toate acestea, dupd abolirea oficiald a monopolului comercial tur-cesc in 1829, interesele comerciale ale Marilor Puteri au determinat crearea inprincipalele centre administrative ale Dobrogei de- consulate, prin intermediulcdrora Europa va cunoagte mai bine realitAflle zonei'.
Hector de Bearn, care insofea armatele ruse in 1828-1829, consemna c6pe ldngd multe sate, majoritatea pustiite, continuau si existe in Dobrogea gicentre urbane cu bazaruri gi moschei. Astfel, Babadagul avea 500 de case,Tulcea avea doar 20 de case, in timp ce, Sulina intrase intr-o fazd, de decidere.Alte centre importante erau: Mahmudia - declarati orag printr-un firman din1822, Hdrqova - unde exista o starostie a mocanilor, Mangalia, Isaccea - careavea 150 de case, in timp ce, Kustendge (Constanla) aveadoar 68 de case3.
O descriere zguduitoare a condiliilor in care trdiesc locuitorii Dobrogeieste realizati de cdtre cdlugirul rus Partenie, care in 1839 a trecut prin aceastdprovincie in drum spre Muntele Athos. El redd descrierea realizatd de c[tre unlocalnic, astfel: ,,Din vechime lara noastri str in hotar qi deseori rizboaiele sefac pe aici (...) Abia ne mai indreptdm, creqtem vite qi cultivim grddinile, qiiardqi se face rdzboi qi atunci, cine poate fuge in Valahia, iar pe care-i prindturcii ii duc cu d6nqii in tara lor, turmele ni le mdndnc6, caselor le dau foc Aigrddinile ni le pustiesc"a.
'
In 1840, scriitorul danez Hans Christian Andersen remarca, in drumulsdu de la Constanla la Cernavodi, pe valea Carasu, ,,pdstorii romAni" pi ,,firaniiromdni in cojoace de oaie, cu pilirii de pAsl6 neagrd"s.
In aceeagi perioadd a fbcut cercetdri in Dobrogea gi polonezul MihailCzajkowski care menliona la nord de linia Cernavodd-Constanfa aproximativ25 000-30 000 de agricultori romdni ce locuiau in sate temeinic aSezaIe6.
In primele luni ale anului 1850 Ion Ionescu de la Brad efectuezd o cild-torie exploratorie in Dobrogea din insircinarea autoritdfilor otomane gi constatdconsecinfele tragice ale rdzboaielor purtate pe teritoriul dobrogean, precum gi
1 Raoul Bossy, Mdrturii finlandeze despre Romdnia, Edilura ,,Cartea RomAneasc#.,Bucuregti, 1937,p.43.Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit.,p.247.***, Istoria Romdnilor, vol. VII, tom I, p. 226; Iosif Colcer, Viorel Migureanu, op. cit.,p. 33.***, Istoria Romdnilor, vol. VII, tom I, p. 221.Marcel Romanescu, Andersen in Romdnia, in ,,Revista Fundafiilor Regale,', m. lll94l,p. 181.
Gheorghe Platon, ,,Informafii noi privind teritoriul gi populalia Dobrogei in primajumdtate a secolului al XIX-lea", in Anuarul Intitutului de Istorie gi Arheologie<4. D. Xenopol>,Y,laSi, 1968, p. 2l l; Adrian Rddulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p.277.
rei. lnspectoratul pentru Culturd
27
DOBROGEA. EVOLUTTA ADMTNTSTRATTVA ( I S 7 S- I 9 1 3 )
numerul redus al agezdrilor, inexistenfa cdilor de comunicafie qi a mijloacelor detransportl.
Astfel, la mijlocul secolului al XD(-lea, Ion Ionescu de la Brad intoc-mea o statisticd pentru sangeacul Tulcea gi cazalele: Kustendge (Constanfa),Mangalia, Balcic gi Bazargic din sangeacul Silistra insumdnd 15 764 de familiidin care: 4 800 familii turcegti, 3 656 familii romaneqti, 2 225 familii tet[re$ti,2214 bulgiregti, t 092 cdzdceqti,747 lipovenegti,300 greceqti,2l2 lig[neqti,145 arabe,126 armenegti, 119 eweiegti gi 59 germane2.
intr-o statistici din anul 1849 ce redi componenla etnici a 53 de satesituate pe Dundre, dar care cuprinde gi ageziri din partea centrali a Dobrogei qidin apropiere de Kustendge (Constan{a), 40 de sate erau locuite de romdni3.
La mijlocul secolului al XIXJea, cele 3 656 de familii romdnegti men-fionate de cdtre Ion Ionescu de la Brad insumau 28 301 persoane4, Dobrogearealizdnd, in opinia acestuia, ,,o infbligare in miniaturi a tuturor romdnilor deprin celelalte provincii"s.
Locuitorilor statornici ai Dobrogei li se addugau anual circa 6 000 democani originari din sudul Transilvaniei. Astfel, in toamna anului 1835, pe la:Briila, Piua Piehei gi Cdldragi au trecut in Dobrogea, in total, 2 412 ciobani ct59I 411 oi, 3 778 cai qi 557 migari. Daci la acestea se adaugd numdrul vitelorrdmase in Dobrogea o perioadi mai indelungati, precum gi cele ce trec Dun[reaprin alte puncte de vam[, se poate aprecia cd anual erau aduse in Dobrogea celpulin un milion de oi6. Mocanilor ardeleni li se addugau numerogi oieri vinili inDobrogea din lara RomdneasciT.
Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghifi Poenaru, au contri-buit cu donalii in bani gi animale la edificarea in Dobrogea a unor licaguri decult romdneqti. Astfel, Nicolae Hagi Ghif[ Poenaru a donat 15 000 de galbeni,500 de oi qi 15 cai pentru construirea unei noi biserici la mdnistirea Cocog dinDobrogea. Pisania bisericii menfioneazi: ,,Aceasti sfdntl gi Dumnezeiasci bise-rici s-a zidit in anii de la Christos 1853, pe timpul stireliei ArhimandrituluiVisarion, incepltorul acestui sfbnt locaq, dar cu cheltuiala Domniei-Sale,
***,Istoria Romdnilor, vol. VII, tornI,p.22l.Ibidem, p. 56; ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieald romdneascd,pp. 230-231; Apostol D. Culea, Cdt trebuie sd qtie oricine despre Dobrogea. Trecutul-P r ez ent u I - Viit orul, Editura Casei $coalelor, Bucuregti, 1928, p. 43.***
, Istoria Romdnilor, vol. VII, toml, p.222.***, Dobrogea 1878-1 928. Cincizeci de ani de vieald romdneascd, p.233.Victor Sldvescu, Corespondenla lui Ion lonescu de la Brad cdne lon Ghica (1846-1874),Bucuregti, 1943,p.71.***,Istoria Romdnilor, vol. VII, tomI,p.223.C. Constantinescu-Mircegti, Pdstoritul transhumant Si implicaliile lui tn Transilvania qilara Romdneascd tn secolele XVIil-XIX, Editura Academiei Republicii SocialisteRom6nia, Bucuregti, 197 6, pp. 122-124.
28
