Leul (Panthera Leo) este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Este una dintre cele mai mari feline i unul dintre cei mai mari rpitori teretri (dup ursul polar, ursul brun i tigru).

Leul mascul poate fi recunoscut uor datorit coamei sale i poate cntri pn la 250 kg. Femelele sunt mult mai mici, cntrind pn la 150 kg. Leii triesc n jur de 20 ani.

Leii sunt animale carnivore care triesc n grupuri (familii) constnd din femele nrudite, pui de ambele sexe i un mascul nenrudit, care se mperecheaz cu femelele adulte. Femelele se ocup cu vnatul, n timp ce masculii apr i menin frontierele teritoriului. Puii masculi sunt dai afar din grup cnd ajung la maturitate.

Cu toate c este cunoscut ca regele junglei, leul este un animal care triete n cmpii deschise, i poate fi gsit prin toat Africa. Chiar i aa, este o specie n pericol, populaii semnificative gsindu-se doar n parcurile naionale din Tanzania i Africa de Sud.

Ultimul rmas al subspeciei leului asiatic (Panthera leo persica), care n vechime tria din Grecia pn n India, triete n Pdurea Gir din nord-vestul Indiei. Aproximativ 300 de lei mai triesc ntr-un sanctuar din statul Gujarat.

Leii au disprut din Grecia, ultimul loc n care mai triau n Europa pn n anul 100 d.Hr., dar populaii semnificative au rmas n nordul Africii pn la nceputul secolului XX.

Dac n anii 1950 existau 450.000 de lei, n anul 2011 mai erau cel mult 20.000.[3]

Leii sunt un simbol care apare des n heraldica familiilor regale i a nobilimii. Apar i n arta plastic chinez, dei nu au trit niciodat n China. Niciun alt animal nu a primit mai mult atenie n art i literatur. n Biblie este amintit de 130 de ori. n arta epocii pietrei, n special n picturile rupestre, se ntlnesc frecvent desene reprezentnd lei.