Leucocite f

12

Click here to load reader

Transcript of Leucocite f

Page 1: Leucocite f

SERIA LEUCOCITAR Ă

INTRODUCERE

Hematopoeza asigură înlocuirea elementelor îmbătrînite şi distruse prin hemoclazie, prin formarea elementelor figurate ale sângelui în organele hematopoietice.

Organele hematopoetice sunt de origine mezenchimală. Ele se dezvoltă pe traseul vaselor sanguine (măduva osoasă şi splina) sau limfatice(ganglionii limfatici).Ele au un plan de organizare comun, fiind formate dintr-un sistem de susţinere şi ţesut mieloid sau limfoid.Partea funcţională, celulo-formatoare este constituită de celule reticulare nediferenţiate, sursa diferitelor celule diferenţiate, ce câştigă treptat proprietăţi migratorii. Celulele reticulare fixe din organele hematopoietice (celule stem, celule suse) îşi orientnază funcţia celuloformatoare după sediul lor medular sau limfatic în sensul genezei de:

elemente mieloide: -celule cap de serie roşie (proeritroblast)- celule cap de seriealbă (mieloblastul)- celule cap de serie trmbocitară (megacarioblastul)

elemente limfatice: limfoblastulAceste celule trec prin procese de diferenţiere, proliferare şi maturare. Datorită

procesului de citodiabază, în sângele circulant ajung numai elemente mieloide adulte (ertrocite, granulocite neutrofile, eozinofile şi bazofile) şi elemente limfatice adulte (limfocite) şi din partea celulelor reticulare propriuzise doar monocitele.

1.NUMARAREA LEUCOCITELOR

Tehnica:Numărarea leucocitelor se efectuează asemănător numărării eritrocitelor.Se aspiră

sânge in pipeta potain până la diviziunea 0,5, apoi lichid de diluţie turk până la diviziunea 11. Rezultă o diluţie de 1/20. Se numără patru câmpuri de 1mm² în cele patru colţuri ale camerei, deci 4mm². Se face media aritmetică a numerelor obţinute. Pentru a afla numărul de leucocite /mm³, se face corecţia de diluţie şi înălţime după formula: Nr de leucocite = Mx10x20

Interpretarea rezultatului: Valori normale: -la adulţi:4 000-8 000/mm³,

-la sugari:8 000 – 12 000/mm³, -la nou născuţi: 12 000-20 000/mm³.

Variaţii ale numărului de leucocite: a.) Leucocitoza: creşterea numărului de leucocite peste 10 000/mm³.

-fiziologică:efort muscular intens şi prelungit, hemoconcentraţie, sarcină, emoţii, postprandial.-patologică: inflamaţie (de obicei de origine infecţioasă), traumatisme, infarct.

b.) Reacţie leucemoidă: creşterea masivă a leucocitelor la valori până la 50 000/mm³, tablou hematologic ce sugerează leucemia, dar nu este leucemie. Este un fenomen reversibil, o reacţie de apărare a organismului, stimularea măduvei osoase fiind realizată de tixine bacteriene, virusuri, toxine chimice.

c.) Leucemie: număr foarte mare de leucocite, sute de mii (peste 100 000).

1

Page 2: Leucocite f

d.) Leucopenia: scăderea numărului de leucocite sub 3 500/mm³,la trei determinări repetate şi în condiţiile unui efort fizic minim (scară urcată, genoflexiuni repetate).

-fiziologică: vârstnici, surmenaj fizic, leucopenia permanentă: 2 000 – 3 000 leucocite/m³, fără manifestări patologice-patologică: prin inhibiţie medulară (expuneri la radiaţii ionizante,citostatice, utilizarea îndelungată de antibiotice sau alte medicamente) şi prin distrucţie exagerată (boli autoimune, hipersplenism, infecţii virale ).

2.EXAMENUL LEUCOCITELOR PE FROTIUL SANGUIN PERIFERIC NORMAL ŞI PATOLOGIC

2.1.Studiul leucocitelor pe frotiul sanguin periferic normal:

Examenul morfologic al seriei leucocitare are ca scop studierea atât a raportului dintre diferitele feluri de leucocite, cât şi a eventualelor modificări nucleare şi citoplasmatice. Formula leucocitară obţinută reprezintă raportul procentual al leucocitelor pe frotiul sângelui periferic.

Materiale necesare: frotiu colorat după metoda May-Grünwald-Giemsa, ulei de cedru, microscop cu obiectiv cu imersie.

Tehnica:Se pune o picătură de ulei de cedru pe lamă şi se pune la punct microscopul. Lama va

fi examinată asfel încât frotiul să fie examinat în zig-zag. Pe măsură ce se întâlnesc leucocitele ele vor fi notate în tabelul Schilling. Acest tabel

este compus din 10 coloane verticale,înaintea cărora sunt trecute numele diferitelor tipuri de leucocite. Completarea tabelului se face în felul următor:felul leucocitului găsit se notează cu o linie în rubrica orizontală respectivă, notîndu-se 10 celule în fiecare coloană până la 100 de leucocite. Însumând numărul leucocitelor din rubricile orizontale rezultatul îl primim direct în procente.

Tabelul Schilling

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 SumaForme tinere 1Forme de bastonaş 2Segmentate 64Eozinofile 3Bazofile 1Limfocite 25Monocite 4

10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 100

În unele cazuri, mai als în leucopenii, este mai valoroasă exprimarea în cifre absolute a rezultatului. Acesta se va calcula cunoscând numărul de leucocite pe mm³. De exemplu: -număr de leucocite 6 200/mm³

-fomula leucocitară arată 70% neutrofile

2

Page 3: Leucocite f

-numărul de neutrofile se va calcula în felul următor 6200 x 0,7 = 4 340. Elementele seriei albe:A. Seria granulocitarăB. Seria monocitarăC. Seria limfocitară

A. Seria granulocitară (granulocite, polimorfonucleare):-Geneza are loc în măduva osoasă şi are trei faze:

o faza de diviziune: celula suse→mieloblast→promielocit→mielocit (mitoze succesive)

o faza de maturaţie: granulocit nesegmentat→ granulocit segmentat cu granulaţii citoplasmatice

o lansarea în circulaţie-Tipuri celulare: nucleu polilobat, granulaţii citoplasmatice cu afinitate pentru coloranţi

acizi sau bazici se împart în:a.) Neutrofile (granulocite neutrofile, polimorfonucleare neutrofile): α.)Metamielocitul (forma tânără): β)Nesegmentate:

--Morfologia:-Formă de bastonaş-Nucleul se aseamănă cu litera T sau V, se colorează intens

bazofil.-Incidenţa: Reprezintă 2 -3 % din totalul leucocitelor

γ.)Segmentate:-Morfologia:

-Diametru:12μ-Nucleu polilobat (3-7 lobi)-Granulaţii citolasmatice cu afinitate pentru coloranţi acizi şi bazici

– se colorează violet. Există două tipuri de granulaţii: primare (peroxidaze, hidrolaze acide, lizozim) şi secundare (fosfataza alcalină, lactoferina, lizozimul).

-Funcţia specifică: -fagocitoza (leucotaxie, ingestia, digestia enzimatică).-Incidenţa: 60-70 % din leucocite, adică 2 500 – 4 800/mm³

b.)Eozinofile (granulocite eozinofile, polimorfonucleare eozinofile):-Morfologia:

-Dimetru: 13μ-Nucleu bilobat.(rar trilobat)-Granulaţii uniform răspîndite colorate în roşu portocalui.

-Funcţia specifică: fagocitarea complexelor antigen-anticorp (în special IgE -reacţii alergice), histamina, căreia îi limitarea efectului antiinflamator prin heparina conţinută.

-Incidenţa: reprezintă 1- 4 % din leucocite, acesta însemnînd 40 – 80 /mm³.c.)Bazofile (granulocite bazofile, polimorfonucleare bazofile):

--Morfologia:-Diametru: 10-12μ-Nucleu trilobat.-Granulaţii inegale, cu afinitate pentru coloranţi bazici care

acoperă aproape toată citolasma.-Funcţia specifică: acţiune antitrombinică prin heparină şi efect

vasodilatator şi chemotactic asupra eozinofilelor.-Incidenţa: 0-1 % din numărul total de leucocite, adică 20 - 40 /mm³.

B. Seria monocitară (monocite):3

Page 4: Leucocite f

-Geneza are loc în splină, amigdale. -Morfologie:

-Diametru 15-25 μ, este cea mai mare celulă.-Nucleu foarte polimorf, cel mai frecvent reniform sau ovalar, cu structură fină,

sărac în cromatină, palid.-Citoplasmă albastru deschis-cenuşie, palidă, tulbure, clasic coparată cu cerul

înnourat de furtună, granulaţii roşii-Funcţia specifică: activitate fagocitară puternică.-Incidenţa este de 4 -8 %, adică 300 -640 /mm³.

C. Seria limfocitară (limfocite):-Geneza are loc în ganglionii limfatici.-Morfologie: limfocitele au dimensiuni şi caracteristici morfologice variate,în funcţie de

gradul lor de maturitate: Limfocitul mare:

-Diametru: 10-16 μ-Nucleu mare, rotund sau ovalar-Citoplasma înconjoară nucleul din toate părţile.

Limfocitul mic:-Diametru: 7-8 μ-Nucleu mare, granulat, cu cromatina dispusă în grunji.-Citoplasma: o sprînceană de citoplasmă albastră.

-Funcţie specifică: intervin în răspunsul imun:-Recunosc antigene graţie receptorilor specifici şi determină distrugerea lor. -Recunosc antigene tisulare proprii şi nu reacţionează împotriva lor (fenomenul

toleranţei).-Din punct de vedere funcţional există două populaţii de limfocite:

Limfocite B, care intervin în imunitatea umorală Limfocite T, care intervin în imunitatea celulară.

-Incidenţa: 25 – 35 %, adică 1 000 – 2 000 /mm³.

2.2.Studiul leucocitelor pe frotiul sanguin periferic patologic:

A .Neutrofile:a.) Neutrofilie: creştera numărului de granulocite polinucleare neutrofile în valoare

absolută peste 6 500/mm³. Cauzele cele mai frecvente sunt: Infecţiile: apar granulocite tinere eliberate înainte de segmentarea

nucleului. În infecţii grave pot apare granulaţii toxice şi corpusculi Dohle (vacuole intracitoplasmatice), ce sugerează un prognostic mai sever.

Arsuri, traumatisme, infarcte: neutrofilia este determinată de leziuni tisulare întinse cu resorbţie de pirogeni.

Boli metabolice (acidoza diabetică, guta): neutrofilia este consecinţa leziunilor tisulare.

Tumori maligne: neutrofilia este consecinţa necrozelor intratumorale. Factori de stres (exerciţii, emoţii, infecţii): numărul crescut de neutrofile

provine din mobilizarea rezervelor şi a poolului marginal.

b.) Neutropenie: scăderea numărului de granulocite neutrofile în valoare absolută sub 1500/mm³. Agranulocitoza este neutropenia severă sub 500/mm³. Cauze:

Medicamente Infecţii virale.

4

Page 5: Leucocite f

B. Eozinofilea.) Eozinofilie: creşterea numărului de eozinofile în valoare absolută peste 500/mm³.

Cauze:-Creşteri uşoare şi moderate.

Boli alergice Boala Addison Iradiere.

-Creşteri marcate: Boli dermatologice Boli parazitare.

b.) Eozinopenie: scăderea numărului de eozinofile sub 50/mm³. Apare datorită scăderii rezervelor medulare şi este însoţită de neutrofilie.

C. Bazofilea.) Bazofilie: creştera numărului de bazofile în valoare absolută peste 80/mm³.

Cauze: Leucemia mieloidă cronică –cauza cea mai frecventă. Splenectomie Boala Hodgkin Colita ulceroasă Varicela

b.) Bazopenie: scăderea sub 40/mm³ a numărului de granulocite polimorfonucleare bazofile.

Cauza specifică: Reacţia anafilactică.

D. Limfocitea.) Limfocitoză: creşterea numărului de limfocite peste 2500/mm³.

-Limfocitoză relativă: numărul total de limfocite este neschimbat dar numărul total de leucocite este scăzut prin neutropenie.-Limfocitoză absolută: creşte numărul total de limfocite circulante:

Leucemie limfocitară cronică – apare limfocitoză marcată cu leucocitoză Boli infecţioase acute (pertusis, mononucleoza infecţioasă) – apare

limfocitoză cu leucocitoză marcată. Infecţii virale cu exantem (rujeola, varicela) şi infecţii bacteriene cronice

(tuberculoză,sifilis) – limfocitoză uşoară.b.) Limfopenie: scăderea numărului de limfocite sub 1 200/mm³.

-Limfopenie falsă: creştera numărului de granulocite.-Limfopenie reală:

SIDA Boala de iradiere Tratament cu citostatice Boala Hodgkin.

E. Monocitea.) Monocitoza: creşterea numărului de monocite peste 750/mm³. Se asociză frecvent

cu boli hematologice, boli vasculare de colagen sau neoplasme. Este acompaniată deseori de neutrofilie, deoarece ambele derivă din celula primară comună. Apare în:

Leucemia cu monocite Tuberculoză Endocordită bacteriană subacută Mononucleoza infecţioasă

b.) Monocitopenia:scăderea monocitelor sub 150/mm³.

5

Page 6: Leucocite f

Infecţii masive Aplazi medulare.

F.Celule rare pe frotiul periferica.) Leucoblaşti – apar în stări leucemiceb.) Celule neoplazice – apar în neoplasm diseminat.c.) Celule Sterberg – apar în boala Hodgkin.

6

Page 7: Leucocite f

3.FROTIUL SANGUIN PERIFERIC ÎN LEUCOZE (LEUCEMII) :

Definiţie: Leucemiile sunt boli neoplazice caracterizate prin proliferarea necontrolată a celulelor hematopoetice.

Caracteristici: Acest proces este urmat frecvent de descărcarea celulelor în exces în sângele periferic şi infiltraţia lor în diferite ţesuturi ale organismului.Procesul leucemic proliferativ începe în organul leucopoetic principal (măduvă sau ganglionii limfatici) , apoi se întinde în general în toate ţesuturile cu structură reticulo-histiocitară. O altă caracteristică este proliferaea predominantă a unui singur tip de celulă leucemică în toate teritoriile.

Clasificare: După gradul de maturaţie celulară şi evoluţie clinică:

o Leucemii acute: cu proliferarea elementelor tinere blasticeo Leucemii cronice: cu proliferarea tuturor celulelor indiferent de vârsta lor.

După tabloul sanguin:o Leucemii leucemice: număr mare de leucocite din care peste jumătate sunt

forme blastice.o Lecemii subleucemice: număr normal sau moderat crescut de leucocite, cu

blaşti în număr redus.o Leucemii aleucemice: leucopenie fără elemente blastice (elementele blastice

nu apar în circulaţie datorită deprimării citodiabazei).

3.1. LEUCEMIILE ACUTE

Definiţie: Leucemia acută este o boală neoplazică caracterizateă prin proliferarea

malignă a celulelor tinere aflate în primele stadii de diferenţiere mieloidă sau limfatică şi

infiltraţia măduvei osoase şi altor organe cu aceste celule.

Examinări hematologice:

a.) Sângele periferic:

α.) Seria albă prezintă modificări profunde:

Numărarea leucocitelor:

o în formele tipice leucemice există un număr de leucocite cu creşteri

moderate până la 100.000/mmc: număr crescut la valori în jur de 10-

40.000/mmc

o în forme subleucemice,

o leucemia acută aleucemică număr normal sau leucopemie relativ

frecventă în leucemia acută aleucemică.

Formula leucocitară:

- în formele mieloblastice este caracteristică predominanţa procentuală

de mieloblaşti atipici (leucemici) cu caractere morfologice articulare

(nucleu mare cu nucleoli) citoplasma bazofilă fără granulaţii dar în care

se găsesc incluziuni azurofile liniare numite şi corpii sau bastonaşele lui

Auer. Prezenţa exclusivă a celulelor blastice foarte tinere şi a celulelor 7

Page 8: Leucocite f

mature – granulocite neutrofile sau limfocite mici, fără celule

intermediare ca vârsta (promielocite, mielocite, metamielocite) constituie

hiatusul leucemic caracteristic şi patognomonic pentru diagnostic, chiar

dacă procentajul de celule blastice este mic.

- în forma limfoblastică (întâlnită aproape exclusiv la copii) apar

limfoblaşti atipici cu absenţa corpilor Auer; examenul citochimic permite

diferenţierea elementelor limfatice peroxidazo-negative de cele mieloide

(peroxidazo-pozitive).

β.) Seria roşie: anemie importantă normocromă, normocitară.

γ.) Seria trombocitară: trombopenie.

b.) Măduva osoasă: proliferare întinsă de blaşti leucemici de un tip sau altul, alături de

hipoplazia importantă a celorlalte serii (practic toate seriile normale sunt dispărute).

LEUCEMIILE CRONICE

LEUCEMIA MIELOIDĂ CRONICĂ (sinonime: mieloleucoza cronică; leucemia

granulocitară cronică) afecţiune caracterizată prin proliferarea neoplazică a ţesutului mieloid

în teritoriile medulare şi extramedulare. :

a.) Sângele periferic:

α.) Seria albă:

Numărarea leucocitelor: hiperleucocitoză (cifre între 100 – 300.000/mmc).

Este tipul cel mai leucemic. Valori sub 50.000/mmc pot fi întâlnite la debutul

bolii şi sunt rare în perioada de stare.

Formula leucocitară: prezenţa de elemente leucocitare tinere, imprimând

formulei o marcată deviere spre stânga (mielocite, metamielocite, rare

promielocite şi mieloblaşti). Nu există hiatus leucemic ca în leucemia acută.

Creşterea bazofilelor (5-20% este un semn important pentru diagnostic).

β.) Seria roşie: anemie moderată, normocromă, normocitară.

γ.) Seria trombocitară: trombocitoză (500-600.000/mmc în jumătate de cazuri).

b.) Măduva osoasă bogată, cu 80-90% elemente granulocitare, diminuarea eritroblaştilor,

numeroase megacariocite.

8

Page 9: Leucocite f

LEUCEMIA LIMFATICĂ CRONICĂ (limfoleucoza cronică) boală primară a ţesutului

limfatic caracterizată prin proliferarea neoplazică a limfocitelor adulte, în majoritatea cazurilor

de tipB. Apare obişnuit după vârsta de 50 de ani, fiind mai des întâlnită la bărbaţi.

a.) Sângele periferic:

α.) Seria albă:

Numărarea leucocitelor: leucocitoza de diferite grade, ce poate atinge chiar

900.000 leucocite/mmc.

Formula leucocitară: hiperlimfocitoza absolută peste 80% cu numeroase

umbre Bumprecht (nuclei liberi ai limfocitelor).

β.) Seria roşie: anemie moderată normocromă.

γ.) Seria trombocitară: trombopenie.

b.) Măduva osoasă: gradul de infiltraţie a măduvei cu limfocite variază între 50-90%

(măduva limfocitară) celelalte serii celulare prezentând o scădere relativă.

c.) Alte examinări: fosfataza alcalină leucocitară este normală sau crescută; proteinograma

evidenţiază de obicei hipergamaglobulinemie.

9