V I Lenin

Trei izvoare şi trei părţi constitutive

ale marxismului

Scris 1913 Publicat laquoProsveşcenieraquo nr 3 martie 1913 Transcriere Vitalie B Liviu Iacob 2004

Doctrina lui Marx trezeşte icircn toată lumea civilizată cea mai mare ostilitate şi cea mai mare ură din partea icircntregii ştiinţe burgheze (aticirct oficiale cicirct şi liberale) care consideră marxismul un fel de laquosectă dăunătoareraquo La o altă atitudine nici nu ne putem aştepta deoarece icircntr-o societate bazată pe lupta de clasă nu poate exista ştiinţă socială laquoimparţialăraquo Icircntreaga ştiinţă oficială şi liberală apără icircntr-un fel sau altul robia salariată pe cicircnd marxismul a declarat un război necruţător acestei robii A te aştepta la o ştiinţă imparţială icircn societatea robiei salariate ar fi aceeaşi stupidă naivitate ca şi cicircnd te-ai aştepta la o atitudine nepărtinitoare din partea fabricanţilor icircn chestiunea dacă n-ar fi cazul să se mărească salariul muncitorului prin micşorarea profitului capitalului

Mai mult decicirct aticirct Istoria filozofiei şi istoria ştiinţelor sociale sociale ne arată foarte clar că icircn marxism nu există nimic asemănător cu laquosectarismulraquo icircn sensul unei concepţii icircnchistate icircnţepenite care a apărut alături de drumul larg al dezvoltării civilizaţiei mondiale Dimpotrivă icircntreaga genialitatea lui Marx constă tocmai icircn faptul că el a dat răspuns la probleme pe care gicircndirea icircnaintată a omenirii le pusese de mai icircnainte Doctrina lui

a luat fiinţă ca o continuare directă a doctrinelor celor mai de seamă reprezentanţi ai filozofiei ai economiei politice şi ai socialismului

Icircnvăţătura lui Marx este atotputernică pentru că este justă Ea este completă şi armonioasă oferind oamenilor o concepţie unitară despre lume o concepţie care nu se icircmpacă cu nici un fel de superstiţii cu nici un fel de idei reacţionare cu nici un fel de apărare a asupririi burgheze Ea este moştenitoarea legitimă a tot ce a creat mai bun omenirea icircn secolul al XIX-lea filozofia germană economia politică engleză şi socialismul francez

Asupra acestor trei izvoare care sicircnt icircn acelaşi timp părţi constitutive ale marxismului ne vom opri acum pe scurt

I

Filozofia marxismului este materialismul Icircn decursul icircntregii istorii moderne a Europei şi mai ales la sficircrşitul secolului al XVIII-lea icircn Franţa unde se desfăşura lupta decisivă icircmpotriva a tot felul de rămăşiţe medievale icircmpotriva spiritului feudal icircn instituţii şi icircn idei materialismul s-a dovedit a fi singura filozofie consecventă credincioasă tuturor teoriilor ştiinţelor naturii ostilă superstiţiilor bigotismului etc Din această cauză duşmanii democraţiei se străduiau din răsputeri laquosă combatăraquo să submineze să ponegrească materialismul şi apărau diferitele forme ale idealismului filozofic care se reduce icircntotdeauna icircntr-un fel sau altul la apărarea sau susţinerea religiei

Marx şi Engels au susţinut icircn modul cel mai hotăricirct materialismul filozofic şi au lămurit de repetate ori cicirct de profund greşite sicircnt orice abateri de la această bază Concepţiile lor sicircnt expuse icircn modul cel mai clar şi amănunţit icircn operele lui Engels laquoLudvig Feuerbachraquo şi laquoAnti-Duumlhringraquo care la fel ca laquoManifestul Comunistraquo sicircnt cărţile de căpăticirci pentru fiecare muncitor conştient

Marx nu s-a oprit icircnsă la materialismul secolului al XVIII-lea ci a dezvoltat filozofia mai departe El a icircmbogăţit-o cu realizările filozofiei clasice germane mai ales ale sistemului lui Hegel care

la ricircndul său a dus la materialismul lui Feuerbach Cea mai importantă dintre aceste realizări este dialectica adică teoria dezvoltării icircn forma ei cea mai completă mai profundă şi mai eliberată de unilateralitate teoria relativităţii cunoaşterii umane care ne dă o reflectare a materiei icircn veşnică dezvoltare Ultimele descoperiri icircn domeniul ştiinţelor naturii - radiul electronii transformarea elementelor - au confirmat icircn mod strălucit materialismul dialectic al lui Marx icircn pofida concepţiilor filozofilor burghezi cu laquonoileraquo lor reicircntoarceri la vechiul şi putredul idealism

Aprofundicircnd şi dezvolticircnd materialismul filozofic Marx l-a desăvicircrşit şi l-a extins de la cunoaşterea naturii la cunoaşterea societăţii omeneşti Materialismul istoric al lui Marx a constituit cea mai remarcabilă cucerire a gicircndirii ştiinţifice Haosul şi arbitrarul care domniseră picircnă atunci icircn concepţiile asupra istoriei şi politicii au fost icircnlocuite printr-o teorie ştiinţifică uimitor de unitară şi armonioasă care arată cum dintr-o oricircnduire socială se dezvoltă icircn urma creşterii forţelor de producţie o altă oricircnduire superioară - cum din oricircnduirea feudală de pildă ia naştere oricircnduirea capitalistă

Exact aşa cum cunoaşterea omului reflectă natura care există independent de el adică materia icircn dezvoltare tot aşa cunoaştera socială a omului (adică diferitele concepţii şi teorii filozofice religioase politice etc) reflectă oricircnduirea economică a societăţii Instituţiile politice formează suprastructura bazei economice Vedem de exemplu cum diferitele forme politice ale statelor europene moderne servesc la icircntărirea dominaţiei burgheziei asupra proletariatului

Filozofia lui Marx este materialismul filozofic desăvicircrşit care a dat omenirii şi mai cu seamă clasei muncitoare un puternic instrument de cunoaştere

II

Ajungicircnd la concluzia că oricircnduirea economică este baza pe care se icircnalţă suprastructura politică Marx a acordat cea mai mare atenţie studierii acestei oricircnduiri economice Opera principală a lui Marx laquoCapitalulraquo este consacrată studierii oricircnduirii economice a societăţii contemporane adică a societăţii capitaliste

Economia politică clasică de picircnă la Marx a apărut icircn Anglia cea mai dezvoltată ţară capitalistă Adam Smith şi David Ricardo cerceticircnd oricircnduirea economică au pus bazele teoriei valorii determinate de muncă Opera lor a fost continuată de către Marx El a fundamentat cu precizie această teorie şi a dezvoltat-o icircn mod consecvent Marx a arătat că valoarea oricărei mărfi este determinată de timpul de muncă socialmente necesar pentru producerea ei

Acolo unde economiştii burghezi vedeau relaţii icircntre lucruri (schimbul unei mărfi pe o altă marfă) Marx a descoperit relaţii icircntre oameni Schimbul de mărfuri exprimă legătura icircntre diferiţi producători prin intermediul pieţei Banii icircnseamnă că această legătură devine din ce icircn ce mai stricircnsă unind icircntreaga viaţă economică a diferitor producători icircntr-un tot icircntreg Capitalul icircnseamnă dezvoltarea icircn continuare a acestei legături forţa de muncă a omului devine marfă Muncitorul salariat icircşi vinde forţa de muncă proprietarului pămicircntului al fabricilor al uneltelor de muncă O parte din ziua de muncă este folosită de muncitor pentru a acoperi cheltuielile legate de icircntreţinerea sa şi a familiei sale (salariul) iar icircn cealaltă parte a zilei muncitorul lucrează degeaba creicircnd plusvaloare pentru capitalist izvorul profitului izvorul bogăţiei clasei capitaliştilor

Teoria plusvalorii este piatra de temelie a teoriei economice a lui Marx

Capitalul creat prin munca muncitorului icircl apasă pe muncitor ruinează pe micii proprietari şi creează o armată de şomeri Icircn industrie victoria marii producţii se vede clar imediat dar şi icircn agricultură se observă acelaşi fenomen creşte superioritatea marii agriculturi capitaliste sicircnt folosite pe o scară tot mai largă maşinile gospodăria ţărănească e prinsă icircn laţul

capitalului bănesc decade şi se ruinează sub povara tehnicii rudimentare Icircn agricultură formele de decădere a micii producţii sicircnt altele dar decăderea icircnsăşi este un fapt ce nu poate fi contestat

Strivind mica producţie capitalul duce la creşterea productivităţii muncii şi la crearea unei situaţii de monopol pentru uniunile de mari capitalişti Producţia icircnsăşi capătă un caracter social tot mai pronunţat - sute de mii şi milioane de muncitori sicircnt legaţi icircntre ei icircntr-un organism economic coordonat - iar produsul muncii comune este icircnsuşit de o micircnă de capitalişti Creşte anarhia producţiei crizele devin tot mai frecvente se icircnteţeşte goana turbată după pieţe pentru masele populaţiei existenţa devine din ce icircn ce mai nesigură

Mărind dependenţa muncitorilor de capital oricircnduirea capitalistă creează marea forţă a muncii unite

Pornind de la primii germeni ai economiei bazate pe marfă de la schimbul simplu Marx a urmărit dezvoltarea capitalismului picircnă la formele lui superioare picircnă la marea producţie

Şi experienţa tuturor ţărilor capitaliste aticirct a celor vechi cicirct şi a celor noi arată icircn mod concret pe an ce trece unui număr tot mai mare de muncitori justeţea teoriei lui Marx

Capitalismul a icircnvins icircn icircntreaga lume icircnsă această biruinţă este doar preludiul biruinţei muncii asupra capitalului

III

Cicircnd iobăgia a fost răsturnată şi pe lume a apărut societatea capitalistă laquoliberăraquo s-a văzut icircndată că această libertate icircnsemna un nou sistem de asuprire şi de exploatare a oamenilor muncii Imediat au icircnceput să apară diferite doctrine socialiste ca o reflectare a acestei asupriri şi ca un protest icircmpotriva ei Icircnsă socialismul la icircnceputurile lui a fost un socialism utopic El critica societatea capitalistă o condamna o blestema visa la nimicirea ei icircşi făcea iluzii privitor la o oricircnduire mai bună căuta să-i convingă pe cei bogaţi de imoralitatea exploatării

Socialismul utopic n-a fost icircnsă icircn stare să arate adevărata ieşire din situaţie El n-a ştiut nici să explice esenţa robiei salariate icircn capitalism nici să descopere legile de dezvoltare ale acestuia nici să găsească forţa socială capabilă să devină creatoarea unei societăţi noi

Revoluţiile furtunoase care au icircnsoţit icircn toată Europa şi mai ales icircn Franţa căderea feudalismului a iobăgiei au dezvăluit din ce icircn ce mai limpede că baza icircntregii dezvoltări şi forţa ei motrice este lupta de clasă

Nici una dintre victoriile libertăţii politice icircmpotriva clasei feudalilor n-a fost cicircştigată fără icircmpotrivirea cea mai icircndicircrjită Nici o ţară capitalistă nu s-a constituit pe o bază mai mult sau mai puţin liberă şi democratică fără o luptă pe viaţă şi pe moarte icircntre diferitele clase ale societăţii capitaliste

Genialitatea lui Marx constă icircn faptul că el a ştiut icircnaintea tuturor să tragă de aici şi să aplice icircn mod consecvent concluzia care decurge din icircntreaga istorie universală Această concluzie este teoria luptei de clasă

Oamenii au fost şi vor fi icircntotdeauna victime naive ale icircnşelării şi ale propriilor iluzii icircn politică picircnă cicircnd nu vor icircnvăţa să descopere icircndărătul oricăror considerente declaraţii promisiuni de ordin moral religios politic şi social interesele unor clase sau ale altora Adepţii reformelor şi ai icircmbunătăţirilor vor fi icircntotdeauna amăgiţi de apărătorii vechiului aticirct timp cicirct nu vor icircnţelege că orice instituţie veche oricicirct de sălbatică şi de putredă ar părea se

menţine datorită forţelor de care dispun unele sau altele din clasele dominante Iar pentru a icircnfricircnge icircmpotrivirea acestor clase există un singur mijloc a găsi icircn icircnsăşi societatea care ne icircnconjoară a educa şi a organiza pentru luptă forţele care pot - şi datorită situaţiei lor sociale trebuie - să constituie forţa capabilă să icircnlăture vechiul şi să creeze noul

Numai materialismul filozofic al lui Marx arată proletariatului ieşirea din robia spirituală icircn care au vegetat picircnă acum toate clasele asuprite Numai teoria economică a lui Marx a aruncat lumină asupra adevăratei situaţii a proletariatului icircn oricircnduirea generală a capitalismului

Icircn lumea icircntreagă din America picircnă icircn Japonia şi din Suedia picircnă icircn Africa de Sud se icircnmulţesc organizaţiile de sine stătătoare ale proletariatului Icircn cadrul luptei de clasă el se luminează şi icircşi face educaţia se eliberează de prejudecăţile societăţii burgheze icircşi uneşte tot mai stricircns ricircndurile şi icircnvaţă să cunoască măsura succeselor sale icircşi căleşte forţele şi creşte impetuos

laquoProsveşcenieraquo nr 3 martie 1913 Semnat V I

II

Ajungicircnd la concluzia că oricircnduirea economică este baza pe care se icircnalţă suprastructura politică Marx a acordat cea mai mare atenţie studierii acestei oricircnduiri economice Opera principală a lui Marx laquoCapitalulraquo este consacrată studierii oricircnduirii economice a societăţii contemporane adică a societăţii capitaliste

Economia politică clasică de picircnă la Marx a apărut icircn Anglia cea mai dezvoltată ţară capitalistă Adam Smith şi David Ricardo cerceticircnd oricircnduirea economică au pus bazele teoriei valorii determinate de muncă Opera lor a fost continuată de către Marx El a fundamentat cu precizie această teorie şi a dezvoltat-o icircn mod consecvent Marx a arătat că valoarea oricărei mărfi este determinată de timpul de muncă socialmente necesar pentru producerea ei

Acolo unde economiştii burghezi vedeau relaţii icircntre lucruri (schimbul unei mărfi pe o altă marfă) Marx a descoperit relaţii icircntre oameni Schimbul de mărfuri exprimă legătura icircntre diferiţi producători prin intermediul pieţei Banii icircnseamnă că această legătură devine din ce icircn ce mai stricircnsă unind icircntreaga viaţă economică a diferitor producători icircntr-un tot icircntreg Capitalul icircnseamnă dezvoltarea icircn continuare a acestei legături forţa de muncă a omului devine marfă Muncitorul salariat icircşi vinde forţa de muncă proprietarului pămicircntului al fabricilor al uneltelor de muncă O parte din ziua de muncă este folosită de muncitor pentru a acoperi cheltuielile legate de icircntreţinerea sa şi a familiei sale (salariul) iar icircn cealaltă parte a zilei muncitorul lucrează degeaba creicircnd plusvaloare pentru capitalist izvorul profitului izvorul bogăţiei clasei capitaliştilor

Teoria plusvalorii este piatra de temelie a teoriei economice a lui Marx

Capitalul creat prin munca muncitorului icircl apasă pe muncitor ruinează pe micii proprietari şi creează o armată de şomeri Icircn industrie victoria marii producţii se vede clar imediat dar şi icircn agricultură se observă acelaşi fenomen creşte superioritatea marii agriculturi capitaliste sicircnt folosite pe o scară tot mai largă maşinile gospodăria ţărănească e prinsă icircn laţul

capitalului bănesc decade şi se ruinează sub povara tehnicii rudimentare Icircn agricultură formele de decădere a micii producţii sicircnt altele dar decăderea icircnsăşi este un fapt ce nu poate fi contestat

Strivind mica producţie capitalul duce la creşterea productivităţii muncii şi la crearea unei situaţii de monopol pentru uniunile de mari capitalişti Producţia icircnsăşi capătă un caracter social tot mai pronunţat - sute de mii şi milioane de muncitori sicircnt legaţi icircntre ei icircntr-un organism economic coordonat - iar produsul muncii comune este icircnsuşit de o micircnă de capitalişti Creşte anarhia producţiei crizele devin tot mai frecvente se icircnteţeşte goana turbată după pieţe pentru masele populaţiei existenţa devine din ce icircn ce mai nesigură

Mărind dependenţa muncitorilor de capital oricircnduirea capitalistă creează marea forţă a muncii unite

Pornind de la primii germeni ai economiei bazate pe marfă de la schimbul simplu Marx a urmărit dezvoltarea capitalismului picircnă la formele lui superioare picircnă la marea producţie

Şi experienţa tuturor ţărilor capitaliste aticirct a celor vechi cicirct şi a celor noi arată icircn mod concret pe an ce trece unui număr tot mai mare de muncitori justeţea teoriei lui Marx

Capitalismul a icircnvins icircn icircntreaga lume icircnsă această biruinţă este doar preludiul biruinţei muncii asupra capitalului

III

Cicircnd iobăgia a fost răsturnată şi pe lume a apărut societatea capitalistă laquoliberăraquo s-a văzut icircndată că această libertate icircnsemna un nou sistem de asuprire şi de exploatare a oamenilor muncii Imediat au icircnceput să apară diferite doctrine socialiste ca o reflectare a acestei asupriri şi ca un protest icircmpotriva ei Icircnsă socialismul la icircnceputurile lui a fost un socialism utopic El critica societatea capitalistă o condamna o blestema visa la nimicirea ei icircşi făcea iluzii privitor la o oricircnduire mai bună căuta să-i convingă pe cei bogaţi de imoralitatea exploatării

Socialismul utopic n-a fost icircnsă icircn stare să arate adevărata ieşire din situaţie El n-a ştiut nici să explice esenţa robiei salariate icircn capitalism nici să descopere legile de dezvoltare ale acestuia nici să găsească forţa socială capabilă să devină creatoarea unei societăţi noi

Revoluţiile furtunoase care au icircnsoţit icircn toată Europa şi mai ales icircn Franţa căderea feudalismului a iobăgiei au dezvăluit din ce icircn ce mai limpede că baza icircntregii dezvoltări şi forţa ei motrice este lupta de clasă

Nici una dintre victoriile libertăţii politice icircmpotriva clasei feudalilor n-a fost cicircştigată fără icircmpotrivirea cea mai icircndicircrjită Nici o ţară capitalistă nu s-a constituit pe o bază mai mult sau mai puţin liberă şi democratică fără o luptă pe viaţă şi pe moarte icircntre diferitele clase ale societăţii capitaliste

Genialitatea lui Marx constă icircn faptul că el a ştiut icircnaintea tuturor să tragă de aici şi să aplice icircn mod consecvent concluzia care decurge din icircntreaga istorie universală Această concluzie este teoria luptei de clasă

Oamenii au fost şi vor fi icircntotdeauna victime naive ale icircnşelării şi ale propriilor iluzii icircn politică picircnă cicircnd nu vor icircnvăţa să descopere icircndărătul oricăror considerente declaraţii promisiuni de ordin moral religios politic şi social interesele unor clase sau ale altora Adepţii reformelor şi ai icircmbunătăţirilor vor fi icircntotdeauna amăgiţi de apărătorii vechiului aticirct timp cicirct nu vor icircnţelege că orice instituţie veche oricicirct de sălbatică şi de putredă ar părea se

menţine datorită forţelor de care dispun unele sau altele din clasele dominante Iar pentru a icircnfricircnge icircmpotrivirea acestor clase există un singur mijloc a găsi icircn icircnsăşi societatea care ne icircnconjoară a educa şi a organiza pentru luptă forţele care pot - şi datorită situaţiei lor sociale trebuie - să constituie forţa capabilă să icircnlăture vechiul şi să creeze noul

Numai materialismul filozofic al lui Marx arată proletariatului ieşirea din robia spirituală icircn care au vegetat picircnă acum toate clasele asuprite Numai teoria economică a lui Marx a aruncat lumină asupra adevăratei situaţii a proletariatului icircn oricircnduirea generală a capitalismului

Icircn lumea icircntreagă din America picircnă icircn Japonia şi din Suedia picircnă icircn Africa de Sud se icircnmulţesc organizaţiile de sine stătătoare ale proletariatului Icircn cadrul luptei de clasă el se luminează şi icircşi face educaţia se eliberează de prejudecăţile societăţii burgheze icircşi uneşte tot mai stricircns ricircndurile şi icircnvaţă să cunoască măsura succeselor sale icircşi căleşte forţele şi creşte impetuos

laquoProsveşcenieraquo nr 3 martie 1913 Semnat V I

capitalului bănesc decade şi se ruinează sub povara tehnicii rudimentare Icircn agricultură formele de decădere a micii producţii sicircnt altele dar decăderea icircnsăşi este un fapt ce nu poate fi contestat

Strivind mica producţie capitalul duce la creşterea productivităţii muncii şi la crearea unei situaţii de monopol pentru uniunile de mari capitalişti Producţia icircnsăşi capătă un caracter social tot mai pronunţat - sute de mii şi milioane de muncitori sicircnt legaţi icircntre ei icircntr-un organism economic coordonat - iar produsul muncii comune este icircnsuşit de o micircnă de capitalişti Creşte anarhia producţiei crizele devin tot mai frecvente se icircnteţeşte goana turbată după pieţe pentru masele populaţiei existenţa devine din ce icircn ce mai nesigură

Mărind dependenţa muncitorilor de capital oricircnduirea capitalistă creează marea forţă a muncii unite

Pornind de la primii germeni ai economiei bazate pe marfă de la schimbul simplu Marx a urmărit dezvoltarea capitalismului picircnă la formele lui superioare picircnă la marea producţie

Şi experienţa tuturor ţărilor capitaliste aticirct a celor vechi cicirct şi a celor noi arată icircn mod concret pe an ce trece unui număr tot mai mare de muncitori justeţea teoriei lui Marx

Capitalismul a icircnvins icircn icircntreaga lume icircnsă această biruinţă este doar preludiul biruinţei muncii asupra capitalului

III

Cicircnd iobăgia a fost răsturnată şi pe lume a apărut societatea capitalistă laquoliberăraquo s-a văzut icircndată că această libertate icircnsemna un nou sistem de asuprire şi de exploatare a oamenilor muncii Imediat au icircnceput să apară diferite doctrine socialiste ca o reflectare a acestei asupriri şi ca un protest icircmpotriva ei Icircnsă socialismul la icircnceputurile lui a fost un socialism utopic El critica societatea capitalistă o condamna o blestema visa la nimicirea ei icircşi făcea iluzii privitor la o oricircnduire mai bună căuta să-i convingă pe cei bogaţi de imoralitatea exploatării

Socialismul utopic n-a fost icircnsă icircn stare să arate adevărata ieşire din situaţie El n-a ştiut nici să explice esenţa robiei salariate icircn capitalism nici să descopere legile de dezvoltare ale acestuia nici să găsească forţa socială capabilă să devină creatoarea unei societăţi noi

Revoluţiile furtunoase care au icircnsoţit icircn toată Europa şi mai ales icircn Franţa căderea feudalismului a iobăgiei au dezvăluit din ce icircn ce mai limpede că baza icircntregii dezvoltări şi forţa ei motrice este lupta de clasă

Nici una dintre victoriile libertăţii politice icircmpotriva clasei feudalilor n-a fost cicircştigată fără icircmpotrivirea cea mai icircndicircrjită Nici o ţară capitalistă nu s-a constituit pe o bază mai mult sau mai puţin liberă şi democratică fără o luptă pe viaţă şi pe moarte icircntre diferitele clase ale societăţii capitaliste

Genialitatea lui Marx constă icircn faptul că el a ştiut icircnaintea tuturor să tragă de aici şi să aplice icircn mod consecvent concluzia care decurge din icircntreaga istorie universală Această concluzie este teoria luptei de clasă

Oamenii au fost şi vor fi icircntotdeauna victime naive ale icircnşelării şi ale propriilor iluzii icircn politică picircnă cicircnd nu vor icircnvăţa să descopere icircndărătul oricăror considerente declaraţii promisiuni de ordin moral religios politic şi social interesele unor clase sau ale altora Adepţii reformelor şi ai icircmbunătăţirilor vor fi icircntotdeauna amăgiţi de apărătorii vechiului aticirct timp cicirct nu vor icircnţelege că orice instituţie veche oricicirct de sălbatică şi de putredă ar părea se

menţine datorită forţelor de care dispun unele sau altele din clasele dominante Iar pentru a icircnfricircnge icircmpotrivirea acestor clase există un singur mijloc a găsi icircn icircnsăşi societatea care ne icircnconjoară a educa şi a organiza pentru luptă forţele care pot - şi datorită situaţiei lor sociale trebuie - să constituie forţa capabilă să icircnlăture vechiul şi să creeze noul

Numai materialismul filozofic al lui Marx arată proletariatului ieşirea din robia spirituală icircn care au vegetat picircnă acum toate clasele asuprite Numai teoria economică a lui Marx a aruncat lumină asupra adevăratei situaţii a proletariatului icircn oricircnduirea generală a capitalismului

Icircn lumea icircntreagă din America picircnă icircn Japonia şi din Suedia picircnă icircn Africa de Sud se icircnmulţesc organizaţiile de sine stătătoare ale proletariatului Icircn cadrul luptei de clasă el se luminează şi icircşi face educaţia se eliberează de prejudecăţile societăţii burgheze icircşi uneşte tot mai stricircns ricircndurile şi icircnvaţă să cunoască măsura succeselor sale icircşi căleşte forţele şi creşte impetuos

laquoProsveşcenieraquo nr 3 martie 1913 Semnat V I

III

Cicircnd iobăgia a fost răsturnată şi pe lume a apărut societatea capitalistă laquoliberăraquo s-a văzut icircndată că această libertate icircnsemna un nou sistem de asuprire şi de exploatare a oamenilor muncii Imediat au icircnceput să apară diferite doctrine socialiste ca o reflectare a acestei asupriri şi ca un protest icircmpotriva ei Icircnsă socialismul la icircnceputurile lui a fost un socialism utopic El critica societatea capitalistă o condamna o blestema visa la nimicirea ei icircşi făcea iluzii privitor la o oricircnduire mai bună căuta să-i convingă pe cei bogaţi de imoralitatea exploatării

Socialismul utopic n-a fost icircnsă icircn stare să arate adevărata ieşire din situaţie El n-a ştiut nici să explice esenţa robiei salariate icircn capitalism nici să descopere legile de dezvoltare ale acestuia nici să găsească forţa socială capabilă să devină creatoarea unei societăţi noi

Revoluţiile furtunoase care au icircnsoţit icircn toată Europa şi mai ales icircn Franţa căderea feudalismului a iobăgiei au dezvăluit din ce icircn ce mai limpede că baza icircntregii dezvoltări şi forţa ei motrice este lupta de clasă

Nici una dintre victoriile libertăţii politice icircmpotriva clasei feudalilor n-a fost cicircştigată fără icircmpotrivirea cea mai icircndicircrjită Nici o ţară capitalistă nu s-a constituit pe o bază mai mult sau mai puţin liberă şi democratică fără o luptă pe viaţă şi pe moarte icircntre diferitele clase ale societăţii capitaliste

Genialitatea lui Marx constă icircn faptul că el a ştiut icircnaintea tuturor să tragă de aici şi să aplice icircn mod consecvent concluzia care decurge din icircntreaga istorie universală Această concluzie este teoria luptei de clasă

Oamenii au fost şi vor fi icircntotdeauna victime naive ale icircnşelării şi ale propriilor iluzii icircn politică picircnă cicircnd nu vor icircnvăţa să descopere icircndărătul oricăror considerente declaraţii promisiuni de ordin moral religios politic şi social interesele unor clase sau ale altora Adepţii reformelor şi ai icircmbunătăţirilor vor fi icircntotdeauna amăgiţi de apărătorii vechiului aticirct timp cicirct nu vor icircnţelege că orice instituţie veche oricicirct de sălbatică şi de putredă ar părea se

menţine datorită forţelor de care dispun unele sau altele din clasele dominante Iar pentru a icircnfricircnge icircmpotrivirea acestor clase există un singur mijloc a găsi icircn icircnsăşi societatea care ne icircnconjoară a educa şi a organiza pentru luptă forţele care pot - şi datorită situaţiei lor sociale trebuie - să constituie forţa capabilă să icircnlăture vechiul şi să creeze noul

Numai materialismul filozofic al lui Marx arată proletariatului ieşirea din robia spirituală icircn care au vegetat picircnă acum toate clasele asuprite Numai teoria economică a lui Marx a aruncat lumină asupra adevăratei situaţii a proletariatului icircn oricircnduirea generală a capitalismului

Icircn lumea icircntreagă din America picircnă icircn Japonia şi din Suedia picircnă icircn Africa de Sud se icircnmulţesc organizaţiile de sine stătătoare ale proletariatului Icircn cadrul luptei de clasă el se luminează şi icircşi face educaţia se eliberează de prejudecăţile societăţii burgheze icircşi uneşte tot mai stricircns ricircndurile şi icircnvaţă să cunoască măsura succeselor sale icircşi căleşte forţele şi creşte impetuos

laquoProsveşcenieraquo nr 3 martie 1913 Semnat V I

menţine datorită forţelor de care dispun unele sau altele din clasele dominante Iar pentru a icircnfricircnge icircmpotrivirea acestor clase există un singur mijloc a găsi icircn icircnsăşi societatea care ne icircnconjoară a educa şi a organiza pentru luptă forţele care pot - şi datorită situaţiei lor sociale trebuie - să constituie forţa capabilă să icircnlăture vechiul şi să creeze noul

Numai materialismul filozofic al lui Marx arată proletariatului ieşirea din robia spirituală icircn care au vegetat picircnă acum toate clasele asuprite Numai teoria economică a lui Marx a aruncat lumină asupra adevăratei situaţii a proletariatului icircn oricircnduirea generală a capitalismului

Icircn lumea icircntreagă din America picircnă icircn Japonia şi din Suedia picircnă icircn Africa de Sud se icircnmulţesc organizaţiile de sine stătătoare ale proletariatului Icircn cadrul luptei de clasă el se luminează şi icircşi face educaţia se eliberează de prejudecăţile societăţii burgheze icircşi uneşte tot mai stricircns ricircndurile şi icircnvaţă să cunoască măsura succeselor sale icircşi căleşte forţele şi creşte impetuos

laquoProsveşcenieraquo nr 3 martie 1913 Semnat V I