legumicultura

Lucrari pregatitoare in cultura legumelor

Pregatirea culturii de legume este o etapa foarte importanta pentru obtinerea unor productii bogate si de calitate. Pregatirea trebuie sa se faca tinand cont de urmatorii factori:1. Teren 2. 3.

Seminte Ingrasaminte

Pregatirea terenului pentru culturaSolul sa fie bogat in substante hranitoare, cu apa freatica la cel putin 1 m de la suprafata si ferit de inundatii. Terenul sa se gaseasca in apropierea unei surse de apa pentru udat. Locul sa fie drept sau usor inclinat spre sud pentru a iriga mai usor.

Terenul ales sa fie insorit, ferit de vanturi sau furtuni puternice (marginit de o liziera de copaci).

Este de preferat ca terenul sa fie usor accesibil (drumuri, sosele), pentru a usura transportul. Terenul se ara din toamna la 25-30 cm adancime. Primavara, dupa ce s-a uscat, terenul se lucreaza cu grapa pentru a nu forma crusta. Intr-o parte a gradinii se rezerva un loc pentru culturile care raman pe loc mai multi ani. Amenajarea terenului consta in executarea canalelor (santurilor ) de irigare. La impartirea terenului pe parcele se va tine cont de modul de udare al legumelor de pe parcelele respective, precum si de cerintele legumelor (lumina, adapost, etc.). Pentru culturile timpurii se pot face straturi inaltate sau coborate de 10-20 cm si 1-1,3 m latime despartite de poteci late de 30 cm. Este recomandat sa nu se cultive aceeasi planta 2 ani la rand pe acelasi loc, deoarece productia din anul urmator va fi mai mica si mai slaba calitativ, mai ales datorita inmultirii deboli si daunatori, specifici culturii respective. De retinut ca o leguma se cultiva din nou pe acceasi parcela dupa 2-4 ani. Foarte mare importanta are fertilizarea terenului din toamna (fertilizare de baza), prin care se asigura nevoia de hrana pentru urmatoarele 2-3 culturi. Ingrasarea terenului se face odata cu aratura de toamna, imprastiind ingrasamantul cat mai uniform.

Pregatirea semintelorPentru obtinerea unor productii legumicole mari si de calitate este bine sa se foloseasca seminte care indeplinesc anumite conditii, si anume: Soiul legumei sa fie indicat pentru zona si solul specifice terenului ales. Perioada de vegetatie a culturii (soiuri timpurii, de vara, tarzii, etc.).

Calitatea germinativa a semintelor si vechimea lor.

Este bine ca semintele sa se procure de la producatori autorizati sau magazine speciale. De mare importanta este si tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Semintele procurate de la producatori sunt deja tratate in acest sens.

IngrasaminteleFertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatos si pentru Dvs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru. Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de legume trebuie fertilizata in fiecare an. Cel mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se da in primul rand la culturile

de castraveti,vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. Un alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale descompuse. Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara. Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare. Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi, straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama. Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita. Amanunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume.

Obtinerea rasadurilor de legumeLegumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare. Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.

Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip. In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.

Proportii de amestec pentru diferite legume: Cultura Rosii Ardei, vinete Castraveti Varza, conopida Salata Mranita % 50 40 40 50 25 Pamant de telina % 25 50 40 25 75 Nisip % 25 10 20 25 -

Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.

Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini. Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta. Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

Rasadirea in ghivece

Rasadirea in ladite Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des. Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli. Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn. Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.

Cultura legumelor in solarii si sere

Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune:

rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; Narcisa

Dupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri. Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete. Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor. Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani. Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele. De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si

se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: - ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile

Cultura legumelor in camp

Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii lalegumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile.

Perioada de semanare la legumele de baza Cultura Morcov Patrunjel Ridichi de luna Ridichi de vara Ridichi de iarna Sfecla rosie Ceapa de consum Ceapa de arpagic Distanta intre randuri/cm 20-40 20-40 15-20 30-40 30-40 30-40 30-40 30-40 Distanta pe rand/cm 7-8 7-8 6-7 15-18 15-18 18-20 7-8 7-8 Perioada de semanare 1-15 III 25 V-25 VI 1 III-5 IV 1 III-15 IV 25 IV-30 V 20 VI-10 VII 1-10 IV 25 V-5 VI 10-30 IX 20 II-10 III 25 III-15 IV

Ceapa verde Usturoi Spanac Salata Fasole pastai Fasole uscata Castraveti Dovlecei

15-20 30-40 20-25 20-25 40-50 40-50 80 70-100

5-6 5-6 15-20 7-8 7-8 30-50 40-60

1-10 XI 20 II-20 III 1-10 XI 20 II-10 III 1-15 VIII 20 II-10 III 20 II-10 III 1-20 VIII 20 IV-10 V 25 VI-5 VII 25 IV-10 V 20 VI-10 VII25 IV-10 V

Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul. De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii respective.

Tipuri de solariiCulturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa in mod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii.

Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se

incalzeasca.

Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.

Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de 6, lungi de 1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1-1,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului. Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia.

Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata in beton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant.

Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble Acest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga.

Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume.

Ingrijirea culturilor de legume

Cultivarea legumelor presupune, pe langa lucrarile specifice fiecarei culturi, si lucrari de prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. De acestea ne vom ocupa in continuare.

Bolile legumelor

Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase. Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate. BOLILE LA ROSII Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri. Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25% - Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.

Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc. Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa. Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida. BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca. Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI

Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.

BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune. Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.

Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc. Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.

Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%. Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%.

Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%. Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se face la fel ca la buha verzei.

Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze. Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.

Despre rosii (sau tomate)

Rosiile reprezint una din principalele culturi din grdina de legume, datorit fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitti de substante hrnitoare. ntr-un kg de rosii se gsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 4050 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultiv? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rsrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates"

Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ? Marita 25?

Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la

120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire.

Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?

Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale, mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3 saptamni de la rasarire, cnd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie. Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina. Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se ngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 11,2 m lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe care se ntinde srma la 50-60 cm naltime. n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material textile, imediat sub frunze, nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa creasca.

Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar n preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei.

Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi un pic.

ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n sol.

Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru cele trzii. Consta n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri.

Despre vinete

Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub

0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite n teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi trzii.

Cum se produce rasadul de vinete?

Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au 67 frunze, la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei. Cum se ngrijeste? n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.

Despre ardei

n cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu gunoi de grajd. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Romnesc, Calincov verde, etc.

Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.

Rasadul Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n celelalte cazuri, ardeii se planteaza la nceputul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie ngropate la aceeasi adncime ca cea din rasadnita. ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara).

Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se nradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la udat.

Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se crneasca ramurile fiecarei plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Despre varza

Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si rosie. Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta n faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar cnd e dezvoltata pna la -7 grade C. Are nsa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adnc din toamna si ngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune.

VARZA ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatni la 90-110 zile de la rasarire) Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatni mici, ndesate si rotunde. Prima recolta face capatni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se ntrzie recoltarea, verzele crapa.

Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta

Soiuri de vara (recoltare la 110-130 zile) Gloria, Victoria ? capatna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile)

De Buzau este un soi cu capatni mari si foarte mari (5-6 kg), ndesate si care nu crapa.

Licurisca ? soi cu capatni rotunde, bine ndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larex este alt soi productiv.

VARZA ROSIE Soiuri:

Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc.

Rasadul de varza timpurie se obtine n rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate la nceputul lunii februarie. Varza de vara se pune n rasadnite semicalde la nceputul lunii martie. Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai. Plantarea rasadurilor n gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rasadire, n martie sau nceputul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face n aprilie sau nceputul lunii mai. nainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vrful radacinilor si jumatate din lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se ngroapa pna la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu. ngrijire Lucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamni de la plantare, apoi la primul prasit); udatul; ngrasarea suplimentara. Udatul (n timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si ngrasarea suplimentara, ngropat ntre rnduri sau n solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Cnd leaga capatnile se face ngrasarea a 2-a. Recoltarea se face cnd capatnile sunt bine ndesate (se constata prin apasare cu

degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante. Pentru aceasta se taie capatna mai sus, lasndu-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie.

Despre gulii

De la gulie se foloseste tulpina ngrosata, carnoasa si foarte gustoasa care poate ajunge de la 200 gr la 3 kg, n functie de soi. Planta cere multa apa, un sol bogat si bine afnat la care s-au aplicat ngrasaminte naturale. Soiuri timpurii: Dworski, Cupa; trzii: Goliat Alb, Goliat Albastru Soiurile timpurii sunt bune de recoltat la 70-85 zile de la rasarire, iar cele trzii dupa 130135 zile. Rasadul pentru soiurile timpurii se produce n rasadnite calde la nceputul lunii februarie (5 gr samnta la 1,5 mp), iar pentru cele trzii n rasadnite reci, la sfrsitul lunii mai. Rasadul este bun pentru plantare la 40-45 zile la soiuri timpurii, si 30-35 zile la cele trzii. Plantarea se face la 30-25 cm la guliile timpurii, si la 40-40 cm la cele trzii, n acelasi mod ca plantarea verzei. ngrijirea se face ca la varza, cu deosebirea ca guliile nu se musuroiesc. Recoltarea se face treptat, pe masura ce se formeaza tulpinile, cnd acestea sunt fragede.

Despre conopida

Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 300-500 gr

Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura n cmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.

Rasadul Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile trzii se seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai. Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage pamnt n jurul plantei. ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la baza, cu tot cu frunze.

Despre ceapa

CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.

Ceapa de arpagic

Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine n primavara; samnta de ceapa se seamana n martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adncime, lasnd poteci de 50 cm la 10-15 rnduri. Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei. Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n ncaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc.

Ceapa de consum (bulbi)

La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm ntre bulbi pe rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare. Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.

Ceapa de apa (caba)

Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat cnd are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd. Dupa plantare se uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola

Ceapa verde

Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara. Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm.

Despre usturoi

USTUROIUL Cultura de usturoi se face ntr-un teren nsorit care nu se ngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei) de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (martie-aprilie), la distanta de 25-30 cm ntre rnduri si 12-15 cm pe rnd. La plantarea de toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adncime n pamnt, iar la cea de primavara la 1,5 -2 cm. Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se acopera cu un strat subtire de gunoi paios. n perioada de vegetatie cultura se praseste si se ngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei. Recoltarea bulbilor se face n iulie-august, cnd frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde (stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind ca plantarea cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad, De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.

Despre praz

PRAZUL Se cultiva prin rasad, care se produce n rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfrsitul lunii martie sau nceputul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire de rasad care se obtin din 600-800 gr samnta. Plantarea rasadului n gradina se face la nceputul lunii iunie, la 30 cm ntre rnduri si 1520 cm pe rnd, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele). ngrijirea se face prin prasile, udari, ngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor. Pentru consum n timpul verii, recoltarea ncepe la sfrsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna trziu (noiembrie). Se poate pastra peste iarna n pivnite, prin ngroparea radacinilor si o parte din tulpina n nisip. La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz. Soiuri: cel mai raspndit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.

Despre castraveti

Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiulCornison. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.

Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

Despre dovlecei

Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve. Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri. La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei. Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena. Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.

Despre morcov si patrunjel

De la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte bogate in vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor. Terenul pentru aceste culturi trebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cu gunoi de grajd. Primavara devreme solul se niveleaza. Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5 randuri se lasa o carare de 40 cm pentru a usura raritul si prasitul. Pentru 1000 mp de cultura sunt necesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte de patrunjel. Pentru a grabi rasarirea samanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm. Este bine ca randurile semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeaza cultura si impiedica formarea crustei, in special dupa ploi.

Dupa ce plantele au rasarit se face o prasila printre randuri si se plivesc buruienile. Raritul se face de 2 ori, prima oara cand plantele au 5-6 cm, lasand 1 fir la 3-4 cm, apoi cand radacinile sunt de un deget grosime, lasand 1 fir la 4-6 cm. In caz de seceta cultura trebuie udata asa fel incat apa sa patrunda la adancimea de 8-10 cm, repetand udarea la 6-7 zile. Odata cu udarea se poate face si o ingrasare suplimentara intre randuri, in santulete de 5-6 cm. Se pot obtine 1500-3000 kg morcov si 1000-1500 kg patrunjel la 1000 mp. Soiuri mai raspandite:

Morcov: Carotte de Paris, Nantes, Cartel, Chanteney, Urias de Berlicum Patrunjel: Zaharat

Din aceeasi grupa face parte si pastarnacul, a carui cultura se face in mod asemanator cu cea a morcovului si patrunjelului.

Despre ridichi

Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna. Ridichi de luna - soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata Ridichi de vara - soiuri: Din Tara Brsei, Bere de Munchen Ridichi de iarna - soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor. Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta. Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca. La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior.

Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.

Despre mazare

De la mazare se recolteaza pastaile, care contin boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri. Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig. Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd. Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm. Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna, se poate semana in iunie. Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta.

Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie. Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert. De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi. In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre care: soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin, Minunea Americii, Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita

soiuri cu crestere inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.

Despre fasole

Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 34 seminte la cuib.

Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.

De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.

Despre cartofi

Ne vom ocupa in special de cultura cartofilor timpurii in gradina. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a. Terenul: cartoful are nevoie de un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul ales se lucreaza din toamna printr-o aratura adanca la 25-30 cm, cand se si aplica gunoiul de grajd (1520 tone la 5000 mp. In primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar pe tot terenul sau la cuib, cu un amestec de mranita si cenusa. Pentru obtinerea de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare sa fie deja incoltiti. Plantarea se va face cat mai devreme, la inceputul lunii martie in zonele mai calde si pana la 10 aprilie in zonele mai reci. Se vor folosi adaposturi din folie de polietilena pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara. Distanta de plantare este de 60-70 cm intre randuri si 30-35 cm pe rand, cuiburile facandu-se la

adancimea de cca 10-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. Ingrijirea cartofilor Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele. Pentru obtinerea de productii mari, cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar, prima oara la 10-15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile. Cand plantele infloresc se formeaza si tuberculii. Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. De pe o suprafata de 5000 mp se pot obtine 7500-10000 kg cartofi timpurii.

Despre salata

Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februariemartie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august. Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.

Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.

Despre spanac

Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume. Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie;

Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte soiuri: Smarald, Nores, etc.

Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie. Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza. De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.