Legume-fructe Si Proprietatile Lor

8/11/2019 Legume-fructe Si Proprietatile Lor

http://slidepdf.com/reader/full/legume-fructe-si-proprietatile-lor 1/47

Conopida contine potasiu, magneziu, fosfor, calciu, mangan, fier, cupru, zinc, fluor,caroten, vitamine - C, K , B1, B2 si B6 -, acid folic si este o sursa excelenta de fibrealimentare. Hipocalorica - 21 Kcal1!! g.

Morcovul este un foarte bun izvor de betacaroten "provitamina #$, dar si de carotensi carotenoid, care alaturi de lipidele active din continutul sau, confera acestei planteactiuni miraculoase. Beta carotenul are un rol deosebit in impiedicarea formarii ridurilor,deoarece neutralizeaza trei factori ma%ori& impiedica uscarea pielii, prote%eaza de raze'(# si ca puternic antioxidant neutralizeaza actiunea radicalilor liberi care suntraspunzatori de deteriorarea celulelor. )e asemenea, regleaza activitatea glandelorsudoripare si sebacee, precum si ciclul cresterii parului. *rabeste formarea celulelor noi, prote%eaza straturile periferice ale pielii si impiedica deteriorarea parului. +orcovul estede asemenea bogat in bioflavonide "substante care prote%eaza si accentueaza actiuneavitaminei C in organism$, si contine bor, calciu, cupru, fier, zinc. rincipiile active alemorcovului sunt& tonic capilar, intervine favorabil in functiile musculaturii netede.

TELINA este o planta cu o valoare energetica remarcabila, fiind bogata invitamine "#, B, C, K$, minerale "magneziu, fier, cupru, iod, mangan, calciu$ si acid folic.Continutul apreciabil de potasiu si calciu, precum si efectul sau diuretic %oaca un rolimportant in prevenirea si reducerea ipertensiunii arteriale. oti beneficia de puterilesale vindecatoare folosind-o ca atare, cruda sau gatita, ori sub forma de suc. )esi la noi sefoloseste mai frecvent radacina de telina, este bine de stiut ca atat in frunze, cat si insemintele plantei se gasesc substante importante pentru sanatate. elina este recunoscuta pentru capacitatea de a reecilibra sistemul nervos, fiind folosita ca remediu impotrivatulburarilor nervoase "depresie, nervozitate, insomnie$. /emintele de telina, consumate

sub forma de infuzie, au efecte calmante, sedative, trancilizante.0n plus, datorita substantelor cu efect antiinflamator, telina amelioreaza durerile dearticulatii. cura intensiva cu suc de telina este eficienta impotriva reumatismului,artritei si gutei. 0n acest scop, se consuma cate o %umatate de paar pe zi, timp de 1-2!de zile. /ucul de telina este util si in cazul durerilor de cap, al crampelor musculare, aloboslii sau obezitatii. entru a ameliora gustul intepator, se adauga si o lingurita de suc delamaie.

Stimuleaza functia renalaelina asigura buna functionare a rinicilor si elimina toxinele din sange. #re actiunediuretica si depurativa, gratie potasiului si sodiului, minerale cu rol important in reglarea

ecilibrului idric& acestea stimuleaza producerea de urina si a%uta la eliminarea excesuluide licide din tesuturi. 0n plus, datorita proprietatilor antiseptice si antiinflamatorii,combate si previne infectiile tractului urinar. 0ata motivul pentru care persoanele cu probleme renale trebuie sa consume cat mai multa telina. )e asemenea, stimuleazaactivitatea glandelor suprarenale, imbunatateste digestia si combate tulburarile gastrice"indigestia, balonarea$. 3xtern, telina poate fi utilizata sub forma de comprese cu suc proaspat, deoarece grabeste vindecarea si previne infectarea ranilor.



Afrodisiac sau nu?4aima de afrodisiac a telinei este destul de controversata. otrivit credintei populare,consumata sub orice forma, telina este un remediu impotriva impotentei si a frigiditatii.Cel mai probabil, reputatia de stimulent sexual i se trage de la efectele salevasodilatatoare. 0ata insa ca mitul este pe cale sa fie demonstrat. Cercetarile au dovedit ca

telina contine androsteron, un ormon natural produs de barbati, care se elibereaza printranspiratie si al carui miros, ciar daca nu este decelat, stimuleaza dorinta sexuala lafemei. Consumul de telina, afirma specialistii, sporeste producerea naturala a acestorferomoni. Cert este ca telina contine numeroase vitamine, saruri minerale sioligoelemente cu rol important in refacerea si reglarea functiilor sexuale.

CARTOFUL . Unul din cercetatorii proprietatilor curative ale legumelor a fost Jean

Valnet. Iata ce spune acest om de stiinta despre unele din legumele de sezon. Leguma aceastafoarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai ignora, a fost descoperitain Peru, de catre spanioli, cam pe la 153 si introdusa, putin dupa aceea, in !pania si in Italia.Planta nu era apreciata in "ranta decit pentru calitatile ei ornamentale# in secolul al $VIII-lea,Parmentier s-a straduit s-o introduca in alimentatie. !i nu fara greutati% primii cartofi aveau ungust acru. Parmentier a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, incele din urma, i-a permis sa o&tina varietati cunoscute in zilele noastre. 'otusi, populatiaraminea neincreza-toare. Pentru a trezi interesul c(i&zuit sustinut de Ludovic al $VI-lea,Parmentier a recurs la numeroase su&ter-fugii. )l a intervenit sa se planteze terenuri cu cartofila periferia Parisului *astazi cartierele La Porte +aillot si renelle si a pus sa fie pazite in modostentativ ziua, ca sa indemne populatia sa le fure noaptea.

Proprietatile curative ale cartofului

!anatos, (ranitor, foarte digest *mai ales in cuptor copt in coaa lui

/liment energetic, permis dia&eticilor, o&ezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare

/liment de &alast, care inlesneste functiile intestinale

/ntiulceros

0icatrizant

"ecula este un topic emolient

Extractul (sucul crud):

iuretic

)molient

0almant si cicatrizant al mucoaselor digestive

/ntispasmodic

I ce afectiui e idicat



Uz etern%

"ecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 1 g la litrul de apa.

0ataplasme de cartofi cruzi, rasi *arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone, ulcere, edeme

ale pleoapelor. Putem sa-i adaugam ulei de masline.

/r mai fi de retinut urmatoarele%

!u& influenta administrarii zilnice de 1 8g-1,5 8g de cartofi, la dia&etici s-a notat atenuareasimptomelor mor&ide *glicozurile, poliurie, polidipsie si o ameliorare a starii generale./ctiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui% potasiu, magneziu, acizi - citric si malic, careatrag o alcaloza.

upa modul de preparare culinara, cartofii vor avea o compozitie diferita.

/stfel%

0artofi fierti 0artofi praiti

/pa 95 63,9

Protide ,5: 3,;;

Lipide ,1 7,3:

4idrati de car&on ,7 66,75

!aruri minerale 1,9 1,93

Valoarea calorica ;; 337

Ce este "ai di#esti$il

<ezulta ca sint mai greu de digerat cartofii praiti. 0opti in cuptor, cartofii sint mai digesti&ili,caci isi pastreaza cel mai &ine proprietatile si implicit aroma.

La masa de seara, 1- g de &rinza al&a si citiva cartofi la cuptor, mincati cu coaa lor,reprezinta un regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii.

/titudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. 0artoful, reamintim, nuingrasa.

Reteta placitei cu cartofi

"ier&em 1 8g de cartofi in a&uri. Ii curatam de pielita, ii strivim, adaugam putina sare si iiframintam cu doua linguri cu faina. "acem o placinta pe o (irtie presarata cu faina si o tinem incuptor timp de o ora. 2 presaram cu za(ar.

0artofii fierti nu tre&uie pastrati mai mult de 6 ore.

Utili%ari casice



0lei din cartofi% fier&em patru sau cinci cartofi timp de o umatate de ora intr-un litru de

apa. /daugam trei sau patru prafuri de alaun *piatra acra, ca sa asiguram pastrarea.

0a sa curatam un vas de un strat de calcar, fier&em indelung in el coi de cartofi.

0a sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le clatim cu apa

si devin stralucitoare.

Patrunel - antioidant si antialergic

Patrunel, unul dintre cele mai cunoscute si apreciate zarzavaturi, consumat deseoriin salate si preparate culinare este un tonic general, un antioidant si un purificator

al organismului.atorita compozitiei sale el intareste imunitatea, are proprietati antitumorale si

antialergice indeplinind un rol important in distrugerea radicalilor li&eri.

)ste &ogat in vitamina 0, provitamina /, fier si mangan *1 g de patrunel proaspat

contine -6 mg vitamina 0, 7 mg provitamina /, 1; mg fier si ,5 mgmangan.

Patrunelul este de 6 ori mai &ogat in vitamina 0 decat portocala, iar continutul defier este mult mai mare decat cel din spanac.

Practic cu 5-3 mg patrunel acoperim necesarul zilnic de vitamina 0 *7-9 mg.

Patrunelul mai contine apiol, principiu estrogen, alte vitamin=e *>, ), calciu, fosfor,

magneziu, sodiu, potasiu, sulf, iod, clorofila precum si un aminoacid numit (istidinacare franeaza dezvoltarea tumorilor.

Proprietati ale patru&elului- Intareste sistemul de aparare al organismului.

- !timuleaza sistemul nervos.- )ste antiinfectios.

- )limina sau limiteaza procesele inflamatoare.- <egleaza ciclul menstrual.

- )ste diuretic *eliminand apa, ureea, acidul uric si clorurile si depurativ curatandcorpul de toine.

- /ntiseptic al sangelui, al tu&ului digestiv si al cailor urinare.- Vasodilatator.

- /ntitumoral, antianemic, antira(itic si antiscor&utic.- !timuleaza epectoratia eliminand din &ron(ii si plamani su&stantele daunatoare.

- Impiedica uscarea conunctivei si a corneei.- "avorizeaza cresterea transpiratiei contri&uind si in acest fel la eliminarea toinelor.

- )ste regenerator capilar.- Vermifug.

- !timulent al fi&relor musculare netede *intestinale, urinare, &iliare, uterine.

- ?eutalizeaza efectele nocive ale tutunului si alcoolului.

Cad e poate a&uta patru&elul ')l auta in toate starile cu imunitate sla&ita, stari infectioase, alergii, convalescenta,



&atranete, &oli de uzura, o&oseala, astenie, surmena fizic si intelectual, anemie, &oliale sangelui, atonie a vezicii &iliare, afectiuni (epatice *(epatita, ciroza, colicistita,

afectiuni renale sau ale vezicii urinare, reumatism, guta, dureri articulare *in specialcele din timpul menopauzei, menstre dureroase, ciclu menstual neregulat, celulita.

0um ne poate auta patrunelul@

Prin cure unde sunt folosite atat frunzele verzi proaspete cat si radacina.

a 0ura cu salata de patrunel

!e marunteste o legatura de patrunel proaspat, se adauga putin ulei de masline si

putina zeama de lamaie. !e mai pot adauga cativa catei de usturoi, seminte dedovleac sau de susan.

!e mananca zilnic o salata timp de 1-16 zile.0ura este tonica si revigoranta, contri&uind astfel la intarirea sanatatii.

2&servatie% !alata de patrunel este &enefica si pentru com&aterea starilor neplacutedupa consumul eagerat de alcool.

& 0ura cu suc de patrunel

Patrunelul poate fi consumat si su& forma de suc pur o&tinut cu storcatorul electric.

!e pun frunzele in storcator si apa cat sa le cuprinda. !e pareaza totul pana devine opasta. /ceasta pasta se poate &ea ca atare sau se &ea filtrata. )ste recomandat casucul sa se &ea imediat ce a fost preparat. In nici un caz nu se tine in frigider mai

mult de cinci ore. !e &ea zilnic sucul o&tinut dintr-o legatura de patrunel prefera&ilinainte de a manca. 0ura dureaza doua saptamani.

Pentru com&aterea menstrelor dureroase si pentru reglarea ciclului menstrual se &ea

cu cateva zile inainte de menstruatie cate 1 ml suc de frunze pe zi in doza unica.!ucul de patrunel este foarte puternic, motiv pentru care el se consuma in cantitati

mici *cantitatile mari pot produce tul&urari ale sistemului nervos sau in amestec cualte sucuri de legume.

/mestecand sucul de patrunel cu suc de morcov, de telina sau de spanac se o&tin

efecte terapeutice dintre cele mai puternice.!ucul de patrunel este folosit si in cosmetica pentru curatirea tenului sau ca remediu

contra pistruilor. !ucul se aplica pe fata seara, mentinandu-se peste noapte.imineata se spala cu apa calda.

Patrunelul are containdicatii@

0urele cu patrunel sunt contraindicate femeilor insarcinate si celor care alapteaza. In

aceste cazuri se poate consuma totusi patrunel dar in cantitati normale * adaugat insalate, supe si cior&e.

Patrunelul contine su&stanta numita apiol care stimuleaza contraciile uterine.)l diminueaza secretia lactata si o poate c(iar opri daca pe sani se aplica frunze de

patrunel strivite.

SPANACUL Calitatile curative ale spanacului se cunosteau inca din cele maiveci timpuri, el fiind numit si 5matura intestinului5 deoarece reprezinta cel mai bunmi%loc natural pentru curatirea si regenerarea sistemului digestiv.

)easemenea se stia ca spanacul fiert sau preparat prin mi%loace traditionale este daunatororganismului. )aca in timpul prepararii isi scimba culoarea din verde proaspat in verdespre galben, atunci el devine daunator si nu trebuie consumat.



3ste necesar ca spanacul sa fie #0 foarte putin sau C7/'+# 07 /#3C')#, de preferinta in salata sau cu cruditati.

rincipalii constituenti ai spanacului sunt& saruri minerale din belsug "sodium, potasiu,

calciu, fosfor, magneziu, sulf, mangan, zinc, cupru, iod, fier$, vitamine "#, B1, B2, B12,, C, acid folic$, clorofila, aminoacizi "arginina, lizina$, lipide, protide, glucide,mucilagii.

eferitor la fier continutul lui este mi%lociu" 2- mg la 1!!g$ si nu deosebit de mare, asacum se credea in trecut, existand alte legume mult mai bogate in fier si cu influenta mai puternica in anemii. /panacul este totusi valoros prin celelalte componente ale sale.

Principalele proprietati:

- este un intaritor al sistemului imunitar8- nutritiv si tonifiant8

- combate scorbutul"datorat lipsei de vitamina C$8

- remineralizant de mare valoare8

- curatitor al tubului digestiv "retragand toxinele din masa

umorilor si favorizand eliminarea lor$8

- tonifica miocardul si stimuleaza activitatea inimii8

- creste cantitatea de urina eliminata 8

- stimuleaza secretiile gastrice ,pancreatice si biliare8

- stimuleaza cresterea 8

- provoaca eliminarea viermilor intetinali8

- previne infectia gingiilor "pioreea$.

ecomandari:

)atorita tuturor acestor proprietati este recomandat nu numai pentru fortifiereaorganismului si pentru curatirea lui, dar si in convalescenta, anemie, astenie fizica sinervoasa, senescenta, afectiuni cardiace, ipertensiune arteriala, vascozitate sangvina



crescuta, afectiuni renale, atonia vezicii urinare, cistita, diabet, guta, insuficienta renala,raitism, obezitate, prostatita.

3xtern este recomandat in acnee, abces, psoriasis, arsuri, pecingini, plagi atone.

Modul de folosire:

entru tratarea anemiei, raitismului, senescentei, asteniei, se consuma frunzele proaspetein salate de cruditati. 4runzele proaspete mai sunt indicate si in regimul alimentar alcopiilor, al persoanelor mai in varsta si al tuturor celor care au nevoie de fortificareaorganismului.

0n depresii se recomanda suc proaspat, cate un paar in fiecare dimineata.

Cate o %umatate de litru de suc proaspat pe zi poate vindeca constipatiile rebele in cel mai

scurt timp./ucul de spanac a%uta procesul de refacere al organelor bolnave , a%uta in ulcer duodenal,anemie pernicioasa, slabiciune, convulsii, deficiente ale glandelor suprarenale sau aletiroidei, ipo si ipertensiune, sangerarea gingiilor, umflarea membrelor, dureri de cap,migrene, furunculoza, abcese dentare etc.

entru marirea diurezei in bolile de rinici sau de vezica se recomanda infuzie cu olingurita de frunze zdrobite peste care se toarna o cana de apa clocotita. /e lasa acoperit1 minute si apoi se strecoara. /e beau doua cani pe zi.

3xtern, frunzele se oparesc sau se fierb in ulei de masline sau in ulei de soia si se puncataplasme.

Contraindicatii:

/panacul contine acid uric si nu este recomandat celor iperuremici sau celor cu litiazaurica.

3l mai contine oxalati de potasiu si de calciu si nu este recomandat in inflamatii gastricesi intestinale , boli epatice, precum si in artrite, reumatism.

!roccoli "i varza au propriet#$i anticanceri%ene

#numite legume au propriet9:i anti-cancerigene. Broccoli ;i varza produc <n timpulmestec9rii ;i digestiei o substan:9 care poate opri dezvoltarea unor celule cancerigene.Cercet9torii de la 'niversitatea Ber=ele> "California, /'#$ ne sf9tuiesc s9 m?nc9m maides broccoli ;i alte legume asem9n9toare c9ci ele a%ut9 la <nt9rirea sistemului imunitar.Compusul pe care <l dega%9 procesul de digerare al legumelor men:ionate a%ut9 <n cazul



cancerului de s?n ;i de prostat9. 3l <mpiedic9 divizarea celulelor bolnave ;i multiplic9celulele albe care prote%eaz9 organismul <mpotriva infec:iilor.@egumele de culoare verde <ncis ;i cele care fac parte din familia <n care se <ncadreaz9 broccoli, conopida ;i varza scad ;ansele de apari:ie a cancerului de prostat9. Aournal ofte 7ational Cancer 0nstitute "/'#$ eviden:iaz9 rolul ma%or al legumelor ;i fructelor <n

alimenta:ie ;i scoate <n eviden:9, conform studiilor, aportul benefic pe care <l aduce broccoli s9n9t9:ii. #lt ingredient din compozi:ia acestei legume s-a descoperit c9 a%ut9 lacombaterea unei boli dermatologice rare, 3B/. n astfel de situa:ii, pielea prezint9 b9;ici;i fisuri. !roccoli contin&

• fier • fosfor • calciu• potasiu• vitaminele # si C• fibre celulozice•

un numar redus de calorii

Broccoli previne <mb9tr<nirea precoce ;i cancerul. #ceste propriet9:i se datoreaz9vitaminelor #, C, B1, B2, B6, B ;i mineralelor D calciu, potasiu, magneziu, zinc.

Broccoli <nt9re;te imunitatea, previne anemiile, bolile cardiovasculare ;i epatice. por:ie de 1! g broccoli stimuleaz9 imunitatea, deoarece asigur9 de dou9 ori doza zilnic9

recomandat9 de vitamina C. #ceea;i por:ie de broccoli ne furnizeaz9 ;i o cantitateapreciabil9 de betacaroten, care contribuie la men:inerea acuit9:ii vizuale. )e asemenea,vitaminele ;i mineralele din broccoli cresc rezisten:a la stres. EBroccoli se remarc9<ndeosebi prin propriet9:ile anticancerigene puternice. )atorit9 vitaminelor ;i mineralelor pe care le con:ine, broccoli stimuleaz9 detoxifierea organismului ;i previne apari:iatumorilor. n acela;i scop ac:ioneaz9 ;i fibrele alimentare insolubile din aceast9 legum9.4ibrele stimuleaz9 detoxifierea ;i scad nivelul colesterolului <n s<nge. )ac9 scadecolesterolul, scade ;i riscul de obezitate. 0mplicit este redus riscul de cancer, ;tiut fiind c9obezii sunt predispu;i de dou9 ori mai mult la cancer dec<t persoanele cu greutatenormal9F, arat9 prof. dr *eorge +encinicopsci, directorul 0nstitutului de Cercet9ri#limentare. )e asemenea, un studiu efectuat la Colegiul Aons Hop=ins "/'#$ a ar9tat c9

broccoli con:ine o substan:9 D sulforafanul D care previne ulcerul ;i cancerul gastric.

AS&CIEI' 1!! g broccoli con:in G de calorii, , g glucide, !,2 g lipide, 2, g proteine. entru p9strarea vitaminelor ;i mineralelor, broccoli trebuie consumat crud sau preparat la aburi. 7utri:ioni;tii ne sf9tuiesc s9-l asociem cu alte legume, cu cereale ;iderivatele lor, cu br<nzeturi, pe;te, carne, ou9, ulei de m9sline, cartofi. 7u este



recomandat s9 asociem la aceea;i mas9 broccoli cu lapte, dulciuri saufructe, deoarece pot ap9rea tulbur9ri digestive.

!alata verde stimuleaza procesele meta&olice aleorganismului

!alata constituie un aliment de improspatare, de revigorare si decuratire a organismului. )ste cunoscut efectul ei de stimulent al poftei

de mancare si faptul ca contri&uie la o&tinerea unor valori normale aleindicelui de (emoglo&ina, continutului in vitamine si saruri minerale.

0onform specialistilor, salata com&ate mai multe afectiuni, c(iar sistresul.

U re"ediu purificator extraordiar

?umele stiintific al salatei este Lactuca sativa si face parte dintre salatele

consumate frecvent de catre toata lumea, ea aparand in tot timpul anului. !alataverde poate fi consumata ca atare sau poate fi pregatita su& forma de supe sau

cior&e, prin adaugarea unor ingrediente.

!alata verde este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din

&ucataria traditionala romaneasca. !u&stantele cu gust usor amarui din frunzele

salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cind sunt consumate incantitati mari. )le stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal,

inlatura atonia *lenea organelor interne, curata vasele de sange si regleaza

activitatea anumitor glande endocrine.

arurile de iod previ si co"$at reu"atis"ul

In frunzele de salata se gasesc numeroase saruri minerale, dintre care tre&uie

mentionate cele de iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic si zinc, toate cu roluriimportante in desfasurarea normala a proceselor meta&olice. !arurile de iod au efectantisclerotic mai ales asupra vaselor cu diametru mare, depurativ, (ipotensor si

asigura functionarea normala a glandei tiroide, cu rol deose&it de important pentrupersoanele varstnice. !u& forma naturala, sarurile minerale nu prezinta fenomene de

intoleranta la iod. !arurile de iod previn si com&at reumatismul, im&atrinirea precocea tesuturilor, a (ipercolesterolemiei, iar pe copii ii auta la crestere. /lte alimente

care contin iod% algele, ceapa, usturoiul, spanacul, varza, morcovul, prazul, rosiile,perele si strugurii.

!a#e%iul di salata costituie u sti"ulet al celulelor

!arurile de magneziu din salata constituie un stimulent al celulelor, un reec(ili&rant

nervos si un drenor (epatic. /ceste saruri intirzie im&atrinirea si com&at cancerul.!arurile de magneziu se mai gasesc in orz, ovaz, porum&, griu, cartofi, curmale,

spanac, sfecla rosie si polen. !unt eficiente in caz de astenii, tremuraturi, tul&urari

digestive *(epato&iliare in special, in afectiunile reumatismale si altele.

!arurile de fosfor din salata au un rol plastic si dinamic. )le se com&ina cu vitamina

si mentin la valori normale calciul din organism. e altfel, influenteaza si

http://www.sanatateata.com/produse/despre-vitamine.htm

http://www.sanatateata.com/de-retinut/totul-despre-minerale.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/afectiuni.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/stresul.htm


http://www.sanatateata.com/produse/cholestone.htm




http://www.sanatateata.com/afectiuni/stresul.htm


http://www.sanatateata.com/produse/cholestone.htm



functionarea normala a sistemului nervos. !e mai gasesc in cereale, usturoi, morcov,telina, ceapa, rosii, praz, nuci, polen si struguri.

!arurile de cupru ale salatei sunt indispensa&ile vietii celulelor si formarii oaselor. )le

com&at afectiunile reumatice si canceroza, sunt antivirale, antiinflamatorii si intervinin functionarea tiroidei, fiind un element antiviral si antigripal. !e mai gasesc in

migdale, nuci, alune, grau, sfecla rosie, ceapa, spanac, praz, cirese, mere, portocale,struguri, polen si altele. Impreuna cu vitamina 0, intervin favora&il in gripe siafectiuni reumatice.

icul cotri$uie la ster#erea ur"elor stresului de peste %i

La randul lor, sarurile de zinc care sunt prezente in frunzele de salata au efect &enefic

in formarea glo&ulelor rosii asupra glandelor genitale, a (ipofizei si a pancreasului.)le se mai gasesc in sfecla rosie, grau, orz, varza, spanac, rosii, piersici, portocale si

altele. In fine, sarurile de arsen sunt tonice si reconstituante, inlesnind respiratia.!unt indicate in toate formele de lipsa de mancare, in unele afectiuni reumatice, in

&olile de piele si ca energizante. +ai sunt prezente in grau, orez, usturoi, varza,

spanac, morcov, cartof, mar.

ar, in afara sarurilor minerale, salata mai contine si multe vitamine% /, >, 0, si ).

)istenta sarurilor minerale &enefice si a principalelor vitamine dau organismului

rezistenta la infectii si virusuri si elementele necesare functionarii normale aorganismului. !alata mai contine multa clorofila, ce are rol antianemic, aminoacizi si

mucilagii in cantitate mare cu rol deose&it de important in normalizarea digestiei si atranzitului intestinal, fiind un real autor, su& forma de laativ, pentru cei ce sufera de

constipatie.

Itre$uitari i uele "aladii psi*ice si ale ii"ii

'ot in salata verde se gasesc si su&stante c(imice cu rol de (ormon care eplica douacalitati ale ei, si anume% salata este un sedativ, consumata mai ales seara, contri&uie

la stergerea urmelor stresului de peste zi si are calitatea de a induce un somnfiziologic.

In al doilea rand, actiunea sedativa se manifesta su& forma unui efect anafrodisiac,

de sedare seuala, in cazurile de (iperecita&ilitate seuala si aceasta datoritasu&stantelor cu functie de (ormon feminin *estrogen. In afara acestui efect,

su&stantele cu rol de (ormoni au un rol deose&it de important in mentinerea

integritatii pielii si a vindecarii multor afectiuni ale acesteia.

!alata verde isi gaseste intre&uintari in unele maladii psi(ice, ale inimii *eretism

cardiac, in insomnii, in unele afectiuni ale cailor respiratorii *&ronsita, in dia&et, inunele afectiuni reumatismale *guta, artrita, in menstre dureroase, constipatie,

afectiuni (epatice si altele.

!edica"etul di foi

)ste important de retinut ca eista trei lucruri care transforma salata verde dintr-un

&anal aliment intr-un verita&il medicament%A 0antitatea de salata verde consumata zilnic - se mananca minimum 15 grame


http://www.sanatateata.com/afectiuni/constipatia.htm


http://www.sanatateata.com/afectiuni/insomnia.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/bronsita-acuta.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/diabet-zaharat-de-tip-2.htm





http://www.sanatateata.com/afectiuni/insomnia.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/bronsita-acuta.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/diabet-zaharat-de-tip-2.htm




salata, pe stomacul gol, inainte de fiecare masa.A +odul de preparare - salata tre&uie asezonata numai cu ingrediente naturale% ulei

de floarea-soarelui sau de masline presat la rece, otet natural de mere sau suc delamaie proaspat stors, sare grunoasa. Ideal este sa consumam salata la maimum

un sfert de ora de la preparare, pentru ca altfel principiile sale active se deterioreaza.A /socierea cu alte alimente - intr-o cura de primavara nu tre&uie sa se consume in

paralel alimente care sa ne impovareze organismul cu toine, cum ar fi carnea,praelile, produsele de patiserie ori cu aditivi sintetici. Inlocuiti-le cu orez integral,paste fainoase sau fulgi de grau, porum& sau ovaz.

Alte proprietati ale salatei

!alata verde este indicata in ameliorarea unor &oli precum% disc(inezie &iliara,(epatita cronica - se recomanda salata creata, cu frunzele ceva mai tari, care desi

sunt mai aspre si destul de amare, au un efect puternic de drenare a ficatului si destimulare a activitatii sale.

O$e%itate - se consuma salata verde atat inainte de masa, cat si in timpul ei, cu alte

feluri de mancare. aca veti reusi sa consumati 5 grame de salata pe zi, veticonstata dupa o saptamina o scadere sensi&ila in greutate. !otivul' /ccelerareaproceselor de eliminare, reducerea volumului de (rana &ogata in calorii si, nu in

ultimul rand, o reglare spontana a apetitului.

Aterosclero%a, trom&ofle&ita si arterita o&literanta - se consuma salata verde,

asezonata cu uleiuri o&tinute prin presare la rece si otet de mere. 0ele treicomponente au efecte puternice de curatare a vaselor de sange, de reducere a

colesterolului, precum si de fluidificare a sangelui.

+i#estie leta - cu un sfert de ora inainte de masa se consuma salata verde acrita

din &elsug cu otet de mere si presarata cu putin piper negru. )fectul este garantat.

,iperexcita$ilitate sexuala - unul din motivele pentru care salata *la fel ca si

laptuca ori semintele de dovleac e un leac monastic este faptul ca diminueazapasiunile fizice si auta la controlul simturilor. 0a atare, consumarea sa din &elsug

este recomandata ca tratament nu numai in (iperecita&ilitate seuala la femei si&ar&ati, ci si in alcoolism, apetit alimentar eacer&at ori c(iar in dependenta de

narcotice.

Costipatie - se recomanda adaugarea uleiului de masline in salata si acrirea ei cu

suc de fructe verzi *corcoduse, prune, caise si altele. !alata verde, avand un volummare, oaca rolul unui piston care impinge continutul intestinului si il curata, iar

celelalte doua ingrediente mentionate faciliteaza procesele de eliminare.

>olile produse de intoicare *guta, reumatism, alergie si altele - consumul unor mari

cantitati de salata verde faciliteaza eliminarea toinelor, mai ales prin intestinul gros.

!ecretul reusitei tratamentului este sa mancati o cantitate suficienta de salata zilnic

si sa &eti multe lic(ide *apa de izvor, ceai de &anutei ori de papadie.

!timuleaza diureza si secretia lactata la tinerele mame, precum si &una functionare a

stomacului si intestinului gros. Poate trata (ematuria *pierderea de sange prin urina.

http://www.sanatateata.com/marturii/in-urma-tratamentului-cu-liver-aid-antigenul-hbv-sa-negativizat.htm

http://www.sanatateata.com/de-retinut/obezitatea-o-boala-compexa.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/arteroscleroza.htm



http://www.sanatateata.com/marturii/in-urma-tratamentului-cu-liver-aid-antigenul-hbv-sa-negativizat.htm

http://www.sanatateata.com/de-retinut/obezitatea-o-boala-compexa.htm






'otusi, specialistii atrag atentia ca un consum ecesiv de salata verde poate provocaameteli si dureri ale glo&ilor oculari.

Ananasul

Descoperit de Cristofor Columb in Antile, deliciosul ananas a ajuns in Europaabia in secolul al XVI-lea. Aici el si-a cistigat repede adepti, fiind cultivat ulteriorin sere.

1 de grame de ananas proaspat contin!

� Calorii! "#$

� %lucide! 1# g$

� Indice glicemic! &&$

� 'ibre! 1,# g$

� Vitamina C! #" mg.

1 de grame de ananas din compot contin!

� Calorii! ()$

� %lucide! # g$

� 'ibre! ) g$

� Vitamina C! 1"mg$

� Vitamina E! ),# mg.

Banana

*ananierul este o planta erbacee, lipsita de trunc+i lemons, alecarui tulpini dispar dupa perioada de formare a fructelor. Iata dece *udd+a a facut din bananier simbolul fragilitatii lucrurilor.Inteleptul meditind asupra caracterului trecator al lucrurilor,infatisat la poalele unui bananier, repreinta una din temeleclasice ale picturii c+inee. *ananierul a eistat in acelasi timp,

din cele mai vec+i timpuri, si in America, incasii considerindu-l un arboreproductiv. *ogat in amidon, acesta este un aliment tipic pentru tarile tropicale.

1 de grame de fruct contin!



� Calorii! ()$

� %lucide! 1 g$

� Indice glicemic! "/$

� 'ibre! ),/ g$

� Vitamina C! 1 mg.

Caisa

Caisul a fost cunoscut in C+ina inca de acum ". de ani. Dupa ce a traversatIndia si 0ersia, el a ajuns pe malul editeranei. 'ructul sau foarte nutritiv,racoritor, astringent 2in stare proaspata3, laativ 2in stare uscata3 il recomanda inanemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie.

1 de grame de caise proaspete contin!

� Calorii! //$

� %lucide! 1g$

� Indice glicemic! )1$

� 'ibre! #,1 g$

� Vitamina C! 4 mg.

1 de grame de caise uscate contin!

� Calorii! #4$

� %lucide! &) g$

� 'ibre! ) g$

� Vitamina C! #," mg.

Curmala

'ructe ale palmierului, curmalele sint cunoscute din cele mai vec+i timpuri. In5umer, esopotamia, curmalul era considerat un arbore sacru. In *iblie, el estesimbolul celui drept, daruit cu binecuvintarea cerului. In Egipt, curmalele faceauparte din alimentatia cotidiana, iar arborele a servit la sculptarea coloanelor cesimboliau stilpii pe care se sprijinea lumea. Valoarea energetica si savoarea



deosebita au facut din curmale un aliment si un medicament in acelasi timp 2eleprevin imbatrinirea, iar dupa unele date sint anticanceroase3.

1 de game de curmale contin!

� Calorii! )$

� %lucide! 4) g$

� 'ibre! (,4 g$

� agneiu! " mg.

Grepfrutul

6riginar din Asia, el s-a cultivat vreme indelungata in India si 7aponia, dupa care

a ajuns in 'lorida. 'ructul de grepfrut este aperitiv, tonic, depurativ,digestiv, fiind indicat in anoreii, dispepsii, insuficienta biliara,afectiuni febrile si pulmonare.


� Calorii! /)$

� %lucide! 1 g$

� Indice glicemic! #"$

� 'ibre! ,&$

� Vitamina C! / mg$

� agneiu! 1 mg.

8i9i

8i9i 2numele sau adevarat fiind actinidia3 este un fruct originar din C+ina. *ogatin vitamina C, el protejeaa organismul contra multor maladii. Este un ecelent

fruct de iarna.


� Calorii! "4$

� Indice glicemic! ")$



� 'ibre! 1," g$


� agneiu! #4 mg.

Lamiia

5e presupune ca lamiiul este originar din India, din partea de nord a acesteia. Deaici, el a ajuns in C+ina, catre 1 i.:r., pentru a reveni apoi in 0ersia. In jurulanilor , lamiiul a ajuns pe coastele editeranei, fiind cultivat mai ales in5pania si 0ortugalia. 'ructul este racoritor, tonic al sistemului nervos central,diuretic, antiscorbutic, remineraliant, depurativ. Este indicat in anemii, astenii,;*C, demineraliari, crestere, convalescenta, reumatisme, ateroscleroa,precum si astm, bronsita, gripa, cefalee.


� Calorii! )#$

� %lucide! ( g$

� 'ibre! 1 g$

� Vitamina C! ( mg.

Mandarina

6riginar din C+ina, mandarinul a fost sacraliat la 0e<in. Aici, fiii cerului i-auacordat omagiul cuvenit, inainte ca el sa ia drumul matasii si sa ajunga inEuropa, pe coastele editeranei. Ca proprietati, mandarina este comparabila cuportocala, dar contine mai putine minerale. 'ructul este energetic si inlesnesteevacuarea intestinala.


� Calorii! /4$

� %lucide! 11 g$

� 'ibre! 1, g$

� Vitamina C! ) mg$

� Calciu! )) mg.



Marul

0lasat sub protectia 0omonei, eita abundentei, marul era descultivat in liveile din antic+itate. arul a avut de-a lungul istorieimai multe sensuri, fiind considerat un mijloc al cunoasterii, Arbore

al vietii sau al 5tiintei binelui sau raului! marul Discordiei, atribuitlui 0aris, merele de aur din %radina :esperidelor, marul mincat de Adam si Eva etc. In afara de aceasta, marul ca fruct a fost

considerat un aliment-medicament, devenind un punct de referinta in alimentatiadietetica. Este tonic, racoritor, antiseptic intestinal, depurativ sanguin si esteindicat in astenii, surmenaj, reumatism, artritism, stari febrile, insomnii,nervoitate, cefalee.

1 de grame de mere contin!

� Calorii! "1$

� %lucide! 1# g$

� Indice glicemic! )($

� 'ibre! # g$

� Vitamina C! " mg$

� agneiu! 1# mg.

Para

0arul este originar probabil din partea de nord a Indiei. In C+ina, floarea sa albaera considerata simbol de doliu si al caracterului efemer al eistentei. Desi aeistat mult timp in stare salbatica, fructele sale raminind putin comestibile,romanii din timpul lui 0liniu cunosteau peste / de varietati de par. 'ructul estedepurativ, laativ, remineraliant si nutritiv, fiind indicat in anemii, surmenaj, ;*C.


� Calorii! ""$

� %lucide! 1) g$

� Indice glicemic! )4$

� 'ibre! #,) g$

� Vitamina C$ ) mg$



� agneiu! 4 mg.

Piersica

0iersicul in floare era celebrat in C+ina si 7aponia, fiind un simbol al innoirii si al

fecunditatii. 5arbatorile tinute in 7aponia in cinstea florilor de piersic2omo3 adauga la aceasta si notiunea de puritate si fidelitate. 0iersicula traversat apoi India si 0ersia, pentru a ajunge la romani, care l-auprimit cu bratele desc+ise.


� Calorii! "$

� %lucide! 1# g$

� Indice glicemic! /#$

� 'ibre! 1,/$

� Vitamina C! ( mg$

� agneiu! ( mg.

Portocala

6riginar din C+ina, portocalul a urmat ca si mandarinul drumul matasii. =lterior,

el a ajuns pe coastele editeranei, facind parte, alaturi de maslini, din peisajulmediteranean. 0ortocalele sint unele din cele mai bune fructe de iarna, suplinindcarentele vitaminice. 0ortocala este remineralianta, antiinfectioasa, digestiva,diuretica si laativa. Este indicata in convalescente, anemii, anoreii,demineraliari si prevenirea bolilor infectioase.


� Calorii! )$

� %lucide! (," g$

� Indice glicemic! //$

� 'ibre! # g$

� Vitamina C$ " mg$

� agneiu! 1) mg.



Prunul

In pictura Etremului 6rient, prunul este in primul rind un simbol al primaverii, dar in acelasi timp, inflorind la sfirsitul acesteia, el indica reinnoirea, tineretea care seafla pe punctul de a se manifesta. In 7aponia, prunul apare printre plantele

purtatoare de noroc. 'ructele prunului sint energetice, diuretice, laative, fiindindicate in astenii, anemii, surmenaj, ateroscleroa.


� Calorii! "#$

� %lucide! 1# g$

� 'ibre! #,"$

� Vitamina C! ) mg$

� agneiu! ( mg.

Smochina

5moc+inele sint unele din fructele cele mai cunoscute in vec+ime. In Egipt,smoc+inul avea un sens initiatic, fructele fiind degustate de preoti, inainte deceremonii. Ele mai erau utiliate in terapeutica. 0liniu, spre eemplu, recomandasmoc+inele, afirmind ca ele sint +rana atletilor. 5moc+inele sint tonifiante,nutritive, diuretice si laative, fiind recomandate in astenii, stari acute, inflamatii

urinare si pulmonare. Ele se recomanda copiilor, adolescentilor, convalescentilor,batrinilor si sportivilor.

1 de grame de smoc+ine proaspete contin!

� Calorii! "/$

� %lucide! 1# g$

� 'ibre! #,"$

� 0otasiu! #" mg$

� Calciu! /# mg$

� agneiu! # mg.

1 de grame de smoc+ine uscate contin!



� Calorii! #4$

� %lucide! &# g$

� 'ibre! 1(,"$

� 0otasiu! () mg$

� agneiu! 4 mg.

Strugurele

Vita-de-vie trecea, in regiunile din jurul vec+iului Israel, drept un arbore sacrufiind, alaturi de maslin, unul dintre arborii mesianici.

;etele evang+elice fac din vie un simbol al impatiei cerului, al carui rod este

Eu+aristia.

5trugurele de masa, alb sau negru, este un fruct ecelent, ornind mesele de miide ani. Este diuretic, remineraliant, energetic, stimulant si decongestionant+epatic, fiind recomandat in anemii, convalescente, remineraliare, dispepsii,dermatoe, intoicatii.

1 de grame de struguri proaspeti contin!

� Calorii! 4)$

� %lucide! 1& g$

� Indice glicemic! /&.

1 de grame de struguri uscati contin!

� Indice glicemic! &/$

� 'ibre! , g$


� agneiu! 4 mg.

In cartea >Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor sicerealelor > veti gasi descrierile, continutul in substante minerale,proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toatefructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordinealfabetica.

http://www.terapii-naturiste.com/carti_naturiste/legume_fructe.htm







In aceasta carte sunt preentate!

• 34 de fructe 2incepand cu afina, aluna, ananasul, ang+inarea si terminandcu smoc+ina, strugurii si meura3

•

21 de legume 2ara+ida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, vara3• 12 cereale 2floarea soarelui, graul, +risca ... orul, ovaul, secara3• 98 de plante medicinale 2anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ...

urica, vascul, valeriana, volbura3

De asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi!

• 30 de ceaiuri medicinale de larga circulatie 2antiastmatic, antibronsitic,anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic3

• zeci de retete de bauturi 2sucuri, siropuri, infuii, decocturi3 avandproprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse

2cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.3• 149 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor 2abces, acnee,

acuitate, acut, analgeic .... varice, venotonic, vasodilatator3• 32 de plante medicinale folosite in industria farmaceutica 2aloe, angelica,

brandusa, ciumafaie .... spanul, toporasii, vinarita3• index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utiliate in

fiecare ca si actiunea lor 2abcese, acnee, aftoa bucala, amigdalite ...ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali3

Aceasta carte se adreseaa atat celor interesati sa-si conserve sanatatea, cat sibolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. 0rin continutul si modul

cum a fost realiata, cartea >Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor sicerealelor " se adreseaa mai putin cunoscatorilor 2specialistilor3, fiind scrisa peintelesul oamenilor obisnuiti.

!# $%&&#'( ()*T++'-

5e foloseste fruna si fructul.Contine! tanin, acid citric, malic, tatric, beoic, a+?r, pectin?,pecto?, albuminoide, materie colorant?, factori vitaminici 0.

PROPRIETÃTI:

Astringent antiseptic, antiputrid, bactericid, diolvant uric,ocrotitor ai peretilor vasculari, antisclerotic, antidiabetic.

INDICATII: A. =@ I;EB!Enterit?, diaree, dienterie, putrefactii intestinale, +emoragii prin fragilitateacapilar?, retinopatii, aterosclero?, tulbur?ri circulatorii, diabet, insuficient? biliar?.

http://www.terapii-naturiste.com/plante/fructe/fructe.htm

http://www.terapii-naturiste.com/plante/legume/legume.htm

http://www.terapii-naturiste.com/plante/cereale/cereale.htm

http://www.terapii-naturiste.com/plante/plante_medicinale/plante_medicinale.htm

http://www.terapii-naturiste.com/retete/ceaiuri/ceaiuri.htm

http://www.terapii-naturiste.com/retete/sucuri/sucuri.htm

http://www.terapii-naturiste.com/plante/plante_medicinale/afectiuni.htm













*. =@ EX;EB!5tomatite, faringite, afte.

MOD DE FOLOSIRE: A. =@ I;EB!

*oabe bine coapte, consumate crude, sau sub form? de jeleuri, marmelade. Decoct - o lingur? de fructe la o ceasc? de ap?, fiierte " minute, infuate 1"minute$ se strecoar? prin presare$ se consum? #-& cesti pe i. ;inctur? de afine - 1 gr. afine, 1 litru rac+iu, se las? la macerat 1" ile. 5econsum? #-" gr. pe i, n putin? ap?, nainte de mese, indicat pentru afectiunicatarale, diaree, scrobut.

*. =@ EX;EB! Decoct - o man? de fructe la un litru de ap?, se fierbe pan? scade la jum?tate.5e foloseste la cl?titul gurii, mpotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la sp?lareaeemelor, sub form? de comprese n caul +emoroiilor.

'runele au propriet?ti +ipoglicemiante, se folosesc n infuie, sau decoct, ndoe de )-/ frune la litrul de ap?.

+'# $&.*)+' %/++#-

Contine cea mai mare cantitate de materii grase, aotate, de asemenea calciu,fosfor, magneiu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele A, *.

PROPRIETÃTI:'oarte nutritiv? si energetic?, Digerabil?, diolvant al calculilor, Vermifug.

INDICATII: Adolescent?, crestere, sarcin?, sporturi, tuberculo?, litia? urinar?, colicinefritice, tenie.

MOD DE FOLOSIRE: A. =@ I;EB! 'ructul ca atare. =lei de alune - o lingur? dimineata timp de 1" ile, contra teniei. Etract fluid de frune - &-( pic?turi pe i, contra varicelor, edemelorgambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiant?. Are efect antiepileptic, se consum? esenta de alun, sau uleiul +eraclin.

*. =@ EX;EB! Comprese din infuie de frune, aplicat? pe pl?gi, ulcere ale gambei.

##'+ $## T%'-

Contine! ap?, n proportie de 4",4 , materii aotate ,&( , materiigaoase ,& , materii a+arate 1(,/, materii etractive /,)",



celuloa ,"4, cenuse 1,#/ acii citric malic, vitaminele A, *, C, o drojdie siun ferment, iod, magneiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.

PROPRIETÃTI:utritiv, stoma+ic, diuretic, deintoicant, sporeste potenta seual?.

INDICATII: Anemie, crestere, convalescent?, demineraliare, dispepsii, intoicatii,aterosclero?, artrit?, gut?, litia?, obeitate.

MOD DE FOLOSIRE: 'ructul foarte copt. 5uc.

##*/ $&)#* &.+)('-

Contine! protide, lipide, a+aruri, insulin?, ap?, mangan, fier, fosfor, vitamina A.

PROPRIETÃTI: 'oarte digerabil?, mai ales crud?, energetic, stimulent, aperitiv, tonic +epatic,tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoic, diuretic, mpiedic? secretia lactat?.

INDICATII: Astenie, surmenaj, crestere, insuficient? +epatic?, renal?, litia?, reumatism,gut?, artrite, intoicatii, infectii intestinale.

MOD DE FOLOSIRE:In ciorbe, fierte. Crud?, n ca de diaree. B?d?cina de ang+inare este diuretic?, se consum? n decoct cu vin alb. 5erecomand? pentru tratarea reumatismului, gutei, litiaei, icterului. 'runa 2etrasul din frun?3, are efect asupra sistemului sanguin, circulator,renal.

(/'* $*'' /'-

Contine! ap?, materii aotate, materii grase, materii etractive, a+aruri,celulo?, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarin?, vitamina C. Datorit?levuloei este indicat diabeticilor.

PROPRIETÃTI:;onic, stoma+ic, aperitiv, depurativ, diuretic, laativ, sudorific, r?coritor.



RECOMANDARE: Astenie, dispepsii, dermatoe, gut?, constipatie, insuficientatranspiratiei, afectiuni febrile, temperamente bilioase.

MOD DE FOLOSIRE:

'ructul ca atare. 5ucul de meur?, cu cel de coac?e, diluat n ap?, este r?coritor n st?ri febrile,infectioase, rujeol?, scarlatin?, greutate gastrointestinal?, inflamatii urinare, febrebilioase. 'runele au propriet?ti astringente, diuretice, laative. 5alat? de meur?, fragi, coac?e, ndulcit?, sampaniat?, consumat? rece. 7eleu, gem.

&

Contine cantitati masive de vitamina #, grupul de vitamine B, zaaruri

naturale, saruri minerale si oligoelemente din belsug& magneziu, fosfor, fier,calciu, potasiu, sulf etc.0n sanatate "trebuie consumata doar bine coapta$ - (indeca anemiile, astenia,starile depresive, reglementeaza constipatia, dar si diareea. 3ste excelenta pentru calmarea pielii arse de soare "se taie felii si se aseaza sub forma de plasturi pe piele$.0n cosmetica - +area bogatie in vitamina # transforma caisa intr-o adevarata vedeta acosmeticii naturiste. 0ntre proprietatile ei cele mai renumite, se afla aceea de intarziere a procesului de imbatranire a pielii. 3ste tonica si ranitoare pentru obraz.I lasturi - ri de cate ori mancati caise, nu uitati sa va raniti si obrazul. Curatata desamburi si taiata felii, caisa se aplica pe fata in randuri consecutive "incercati sa acoperiti

si obrazul si decolteul$. )aca fructele sunt bine coapte, le puteti zdrobi cu o furculita,intinzand miezul pe obraz. )upa o %umatate de ora, fata se spala, urmand sa se aplice peea o crema idratanta.I +asti - 12 galbenus de ou se amesteca cu 12 lingurita untdelemn de buna calitate, pana ce se obtine putina maioneza. /e adauga 12 lingurita de miere si pulpa zdrobita aunei caise coapte. rodusul se poate aplica pe orice tip de ten.entru a beneficia si iarna de aportul caisei, pulpa amestecata cu miere se poate pastra siin congelator "la fel se procedeaza si cu celelalte fructe$.

5/*&

rincipalele substante pe care le contine sunt potasiul si vitamina #.0n sanatate - )epurativ, da rezultate bune in tratarea litiazelor urinare8 inlatura insomnia sistressul8 saraca in calorii, este indicata in curele de slabit. 3ste bine sa fie consumatainainte de mesele principale, deoarece fibrele pe care le contine umplu stomacul si taiesenzatia de foame.



0n cosmetica - 4ructele bine coapte si zdrobite au fost inca din anticitate folosite defemei pentru ingri%irea tenului. 3le idrateaza, catifeleaza si dau stralucire pielii.

##

4ruct foarte nutritiv, se spune ca banana este mai ranitoare decat cartoful si la fel deranitoare ca si carnea. rebuie consumata numai coapta, fiindca altfeleste indigesta. 4iind o veritabila bomba calorica, ea trebuie consumata cumoderatie "o banana pe zi$, mai ales de supraponderali sau cei care tinregim de slabit. Contine mult potasiu, vitamine si saruri minerale.0n sanatate - 0ntareste sistemul osos, spri%ina cresterea, asigura ecilibrulnervos. #stenicii, la fel ca sportivii si intelectualii, ar trebui sa manance

zilnic banane, ciar amestecate cu miere. Bogatia ei in idrati de carbon nu o facerecomandabila diabeticilor.

0n cosmetica - 3ste ranitoare, emolienta, catifeleaza pielea. /e aplica sub forma de plasturi sau sub forma de masca, amestecata cu miere si caimac de lapte.

5.*T.&+

7umita si 5fructul soarelui5, de o vreme incoace o gasim si noi permanent pe piata.Cultivata initial in Cina, ea cunoaste peste 1!! de varietati. 3ste foarte bogata invitamina C, # si caroten. Contine saruri minerale si acizi, esente aromate.0n sanatate "trebuie consumata imediat ce a fost stoarsa, deoarece pierde in cateva minutevitamina C$ - 3ste antioxidanta "se opune formarii placilor arterosclerotice in artere$, se

recomanda in crestere, anemie, anorexie, astenie fizica si intelectuala, fragilitate capilara,tromboza, infectii, intoxicatii, stari febrile, eczeme. #r trebui sa fie fructul diabeticilor.Cateva retete utileI contra gripei& o portocala stoarsa J 2 bucati de zaar J 1 paar de romJ apa clocotita - se bea seara, la culcare. I contra obezitatii& se fierbtimp de 1! minute in !, l de apa o portocala si trei lamai taiate felii. /eadauga 2 linguri de miere si se pune totul din nou la fiert, vreme de minute. /e strecoara si se lasa sa se raceasca. /e beau G paare pe zi.I aperitiv& co%ile de la 6 portocale se pun la macerat intr-o %umatate de litru de raciu,vreme de 1 zile. /e adauga 2 litri de vin alb, in care se dizolva !! gr. zaar. /estrecoara dupa o saptamana. Cu cat e mai veci, cu atat e mai bun. I digestiv& se fierbe o

lingurita de co%i uscate de portocale intr-o cana de apa. /e lasa sa se infuzeze 1 minute,apoi se strecoara si se bea.I contra constipatiei& se pune la fiert in apa coa%a unei portocale proaspete, netratate,vreme de o %umatate de ora. #runcam apa si o mai fierbem o data in apa indulcita cu putin zaar "o lingurita la litru$, douazeci de minute. /e scoate coa%a si se lasa sa se usuce pe farfurie. vom manca a doua zi dimineata, pe stomacul gol.0n cosmeticaI suc de portocale& stors proaspat si aplicat ca atare pe fata, tonifica pielea si intarzie



aparitia ridurilor.I masca de portocale& se zdrobeste miezul si se intinde pe obraz, gat si decolteu, neaparatdupa demacia%. )upa o %umatate de ora, se clateste pielea cu apa calduta.I onic& se pun la macerat co%i de portocale intr-o sticla, pana se a%unge la trei sferturi dinea. /e completeaza cu alcool de 6!. /e lasa la macerat o saptamana, agitand sticla in

fiecare zi. /e strecoara si se pastreaza in sticlute incise la culoare si bine astupate. /eutilizeaza in dilutii cosmetice& 2! de grame tinctura de portocale J L! ml apa distilata sauapa de trandafiri, dupa demaciere.

*5/!*'T

oate fi considerat o imperecere intre lamaie si portocala. @a americani, e fructulslabitului "alaturi de ananas$. Contine putine calorii, in scimb are mult potasiu, vitaminaC si grupul de vitamine B.0n sanatate - )a rezultate excelente in curele de slabit "se beau G paare de suc pe zi, la

mesele principale$, mentine arterele curate si elastice "poate fi utilizat si de persoanele cuaciditate gastrica sau ulcer$, combate oboseala, este un bun tonic nervos.0n cosmetica - 3ste tonic si astringent, excelent pentru persoanele cu seboree si acnee, purifica pielea.+asti - o lingurita de suc de grepfruit se amesteca cu o lingurita de oxid de zinc, pana seobtine o pasta moale. /e evita aplicarea mastii in zona oculara. /e spala cu multa apa,dupa ce se intareste masca.

+(

3ste inamicul numarul unu al germenilor. Combate infectiile interne siexterne, fiind in acelasi timp un a%utor pentru pastrarea frumusetii pielii. 3ste bogata in microelemente, vitamine - mai ales B, #, C si .Carotenul "provitamina #$ se afla mai ales in coa%a8 vitamina # - in pulpa si suc. 3le au o mare importanta in fenomenele de crestere, inmentinerea tineretii tesuturilor. Caracteristica principala a lamaii o

constituie cantitatea mare de acid citric din suc.0n sanatate& /e recomanda in tratarea infectiilor diverse "pulmonare, intestinale...$, starifebrile, reumatisme, aterioscleroza, varice, fragilitate capilara, obezitate, anemie,scaderea colesterolului etc.

Cateva retete&'z internI vermifug& se zdrobesc coa%a, semintele si pulpa unei lamai. /e pun la macerat vreme dedoua ore intr-un paar de apa cu o lingurita de miere. /e strecoara, storcandu-se bine. /e bea la culcare.I contra oxiurilor& samburi pisati, amestecati cu miere, o lingurita in fiecare dimineata.I contra viermilor intestinali& se mananca cu totul o lamaie bine fiarta.I contra ingrasarii& se taie o lamaie in felii, se adauga o priza de musetel, dupa care se



oparesc cu o cana de apa in clocot. /e lasa sa se macereze peste noapte. # doua zidimineata, se bea licidul strecurat, pe nemancate.'z externI pentru maini& in loc de sapun - suc de lamaie cu putina sare.I coatele aspre se freaca in fiecare seara cu %umatati de lamaie.

I dureri de cap & comprese cu suc de lamaie pe tample.I ungii fragile & se aplica suc de lamaie pe ungii, dimineata si seara, vreme de 1! zile.I otite& doua picaturi de lamaie in conductul auditiv.I contra con%unctivitelor, blefaritelor si a altor boli de oci& 1-2 picaturi de lamaie in oci.

I pe rani infectate& suc de lamaie pur sau diluat.

• rpagicul (ALLIUM SCHOENOPRASUM)

Este o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, praul. ;oate contin o esent? sulfurat?. 5e

g?sesc propriet?ti analoge sau comparabile.Contine! siliciu, esent? sulfurat?.

PROPRIETÃTI: Antiputrid, digestiv, anticanceros.INDICATII: =til n ca de dispepsii si de fermentatii intestinale.(. / !.+.*/6 in salate si aperitive.

• ostanul si pepenele tamaios (CURCUBITA PEPA, CURCUBITAMOSCHATA)

Eist? numeroase specii, cum ar fi! bostanul de *railia,pepenele t?maios de arsilia, dovleacul galben, dovleaculrosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. Fatoate aceste tipuri se foloseste mieul precum si semintele.&ontine6 leucina, tiroina, peporeina, vitamina *,provitamina A, fosfor.

PROPRIETÃTI: utritiv, sedativ, r?coritor, emolient, pectoral, laativ,diuretic.

INDICATII: Astenii, infectii urinare, insuficienta renal?, +emoroii, dispepsii, enterite,dienterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet.

MOD DE FOLOSIRE:a- ' #T/*#6 Crud, amestecat cu aperitive, n supe, nn?busit. =n pa+ar de suc dimineata, pe nemancate, ca laativ.



5e pisea? " gr. de seminte, se amestec? cu miere. 5e foloseste n )reprie, din jum?tate n jum?tate de or?. Dup? o or?, se bea o infuie deceai purgativ, preg?tit dup? cum urmea?! 1 lingurit? de coaj? de crusin lao ceasc? mare de ap?, care se d? n clocot # - ) minute. 5emintele, mpreun? cu cele de castravete, de pepene galben, decojite

si pisate se fierb n ap? sau lapte. Emulsia este calmant? si r?coritoare,are efect mpotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale c?ilor urinare.b- ' /7T/*#6 In cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangreneisenile.

• (.*&.%'+ $'&' &*.T -

Este cea mai pretioas? legum? pentru om.

0?rtI utiliates! pulpa, sucul, fruna uscat?, semintele.Contine! vitaminele A, *, C, caroten, a+aruri, detro?, s?ruri minerale,fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneiu, arsenic, mangan, sulf, cupru,brom, asparagina.

PROPRIETÃTI:;onic, remineraliant, antianemic, nt?reste imunitateanatural?, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatriantgastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic,favoriea? lactatia, vermifug, cicatriant al r?nilor, ntineritor al tegumentelor.

INDICATII: ' #T/*#6

Astenii, tulbur?ri de crestere, demineraliare, ra+itism, carii dentare,anemii, insuficient? a acuit?tii viuale, enterocolite, infectii intestinale,diaree, colibacilo?, ulcer gastro-duodenal, +emoragii gastro-intestinale,constipatie, afectiuni pulmonare 2tuberculo?, bronsite cronice, astm3,scrofulo?, reumatism, gut?, litia?, aterosclero?, insuficient? +epato -biliar?, icter, insuficienta lactatiei, dermatoe, paraitI intestinali 2tenia3,prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea mb?tranirii, aridurilor.

' /7T/*#60l?gi, ulcere, arsuri, furuncule, dermato?, eceme, pecingine, deger?turi,cr?p?turi, cancerul sanului 2pentru ajutorare3.

MOD DE FOLOSIRE: ' #T/*#6 5uc de morcovi crui. Intre "-" gr. pe i, dimineata si seara. 0entrucopii se diluea? cu ap?.

http://www.terapii-naturiste.com/plante/fructe/morcov.htm





Amestecat cu lapte - epectorant. 5up? dintr-un <g. de morcovi, fierti de dou? ori, ntr-un litru de ap?, sipaserat - contra constipatiei. 5up? din " gr. morcovi, fierti ntr-un litru de ap?, paserati, se adaug?ap? clocotit? si lapte pan? se ajunge la un litru de compoitie, se adaug?

1 lingurit? sare marin? - mpotriva diareei infantile. 5e p?strea? la rece. 0entru o mai bun? mineraliare a organismului copiilor, se va da un tercide cereale cu sup? de frune uscate de morcovi. Impotriva gaelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic - se folosescsemintele. 6 infuie dintr-o lingur? de seminte la o ceasc? de ap? dat? nclocot. ' /7T/*#6 Decoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe r??toare,cataplasme de frune proaspete pisate, lotiuni din decoctde frune proaspete - pentru abcese, cancerul sanului,pl?gi recente, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule.

Decoct de frune de morcovi n gargar? - pentru afte,abcese ale gurii, b?i sau sp?l?turi n deger?turi, cr?p?turi. Fotiuni cu suc de morcovi pentru ngrijirea fetei, a gatului 2cu l?ptuc?,rosie, castravete, fragi3. Dau suplete si prospetime. Impotriva aparitieiridurilor.orcovul repreint? un puternic factor de ec+ilibru.

• %arza $*& .+/*&/-

&ontine6 fecul? verde, albumin? vegetal?, r?sin?, etrace gomos, etract solubil n ap? si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oii de fier, sulf, protide, lipide, glucide,

minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele *# , 00, D# , A. PROPRIETÃTI: ' #T/*#6 Anemie, sl?biciune general?, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale, tratareaalcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu ajutorul substantei etrase>glutamina>, antibiotic, colite ulceroase, remineraliant, antiscorbutic, ntretinenutritia tesuturilor, ntarie semnele eterioare de mb?tranire,factor de ec+ilibru nervos, deinfectant, tonifiant, previnecancerul, energetic, paraiti intestinali. ' /7T/*#6

Cr?p?turi, deger?turi, contuii, pl?gi diverse, ulcere ale gambei,cangrene, necroe, arsuri, eceme, acnee, tumori albe, afectiuni vasculare,+emoroii, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii reumatismale,migrene, cefalee.

MOD DE FOLOSIRE: ' #T/*#6 Crud? sau n?busit?, suc proasp?t - n ca de acnee, alcoolism, anemie, artrite,

http://www.terapii-naturiste.com/plante/fructe/varza.htm




colite, betie, ciro?, demineraliare, constipatie, st?ri depresive, durerimusculare, reumatismale, eceme, enterite, grip?, infectii intrestinale, litia?urinar?, nervoitate, ra+itism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali. *ronsite cronice - decoct cu & gr. var? fiert? o or? n ," litri ap?, cu un adausde 4 gr. miere .

' /7T/*#6 Antra, abcese, furuncule - se aplic? frune crude. Acnee - lotiuni din suc proasp?t. Afectiuni ale gambelor - frune de var? crude, aplicate pe ona dureroas?. Arsuri - aplic?ri de frune proaspete de var?. Astm bronsic - aplicatii de frune proaspete de var? pe piept, pe gat, omoplati. Congestie cerebral?, insolatie - aplicarea frunelor de var? crude pe crestet,ceaf?. Dureri musculare, reumatice - se aplic? )-/ straturi de frune de var?, seacoper? cu un material c?lduros$ se rennoiesc de ) ori pe i. 5e mai pot aplica

cataplasme cu frune fierte n vin alb. ?sti de frumusete - aplic?ri de frune 1 or?, dar se recomand? p?strarea petoat? durata noptii.

In paginile urmatoare puteti citi doua articole interesante despre proprietatileterapeutice ale erzei si morcoului.

In cartea >Tratarea bolilor ! a"!tor!l le#!$elor, %r!telor &i erealelor > veti gasi descrierile, continutul in substante minerale,proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toatefructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine

alfabetica.

In aceasta carte sunt preentate!

• 34 de fructe 2incepand cu afina, aluna, ananasul, ang+inarea si terminandcu smoc+ina, strugurii si meura3

• 21 de legume 2ara+ida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, vara3• 12 cereale 2floarea soarelui, graul, +risca ... orul, ovaul, secara3• 98 de plante medicinale 2anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ...

urica, vascul, valeriana, volbura3

De asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi!

• 30 de ceaiuri medicinale de larga circulatie 2antiastmatic, antibronsitic,anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic3

• zeci de retete de bauturi 2sucuri, siropuri, infuii, decocturi3 avandproprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse2cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.3

























• 149 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor 2abces, acnee,acuitate, acut, analgeic .... varice, venotonic, vasodilatator3

• 32 de plante medicinale folosite in industria farmaceutica 2aloe, angelica,brandusa, ciumafaie .... spanul, toporasii, vinarita3

• index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utiliate in

fiecare ca si actiunea lor 2abcese, acnee, aftoa bucala, amigdalite ...ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali3

&eapa, aliment miraculos

4iindca am intrat in plin sezon rece, iar in %urul nostru care mai de care raciti, fie tusesc,fie stranuta, fie isi trag nasul, va prezentam o metoda simpla de protectie, dar extrem deeficienta.

ana sa apelam la medicamente, siropuri sau prafuri minune, pe care zgomotoasele

reclame ni le tot lauda, sa incercam ceva ce ne este foarte la indemana, ceva ce se gasestein casa fiecaruia, fie el sarac sau bogat& doua ingrediente, aproape nelipsite dinmancarurile zilnice, folosite mai mult pentru gust decat pentru calitatile lor curative, carein ultimul timp sunt tot mai ignorate.

/unt nelipsite, e adevarat, din rana noastra de zi cu zi, dar sub ce formaM *atite, bineinteles, actiune care le face sa-si piarda in mare parte, proprietatile miraculoase, dacanu ciar in totalitate.

3 de inteles pe de o parte, caci gustul si mirosul, care le fac unice, sunt in egala masura placute si neplacute. /i ceapa si usturoiul sunt cautate, dar fiindca au gust si miros

puternice si la un moment dat pot fi deran%ante pentru cei din %ur, ne fac sa le evitam, din pacate. atam in felul acesta o contributie extrem de importanta adusa sanatatii noastre.

(' Ceapa

(irtutile sale tonice, terapeutice si antiinfectioase, fac din ceapa un aliment foartecunoscut inca din cele mai veci timpuri. /e recomanda ca factor de sanatate silongevitate.

Contine:

- glucide8 vitaminele #, B, C si 38 numeroase oligoelemente precum sodiu, potasiu,calciu, siliciu, iod, fosfor, carbon, clor, magneziu, zinc, cupru8 uleiuri volatile8 lipide8 proteine, in cantitati reduse8 acid fosforic si acetic8 oxidaze si alte enzime8 substantenaturale cu proprietati antiseptice etc.

Proprietati:





- este stimulent al sistemului nervos, epatic, renal, puternic diuretic, expectorant,vermifug, ipoglicemiant, dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor, afrodisiac,antiseptic si antiinfectios, antalgic "calmeaza durerea$, antireumatic etc.- se comporta exact ca un antibiotic, fata de culturile de stafilococi8 este antielmintic"combate viermii intestinali$, vermifug8

- antisclerogen, antitrombotic8- curativ al pielii si al sistemului pilos8- antitusiv, emolient si rezolutiv8- sedativ, calmant, ipnotic usor etc.

Indicatii: /e recomanda pentru&

- uz intern, in astenie, retentie de apa si clorosodica "edeme cardiace si renale, pleurezie,ascita, oligurie, afectiuni respiratorii, guturai, bronsita, astm, laringita, varice,tromboflebita, arterioscleroza, parazitoze intestinale, imbatranire precoce, impotenta

sexuala, boli reumatice, gripa, diabet zaarat, obezitate, viermi intestinali, surmena% fizicsi intelectual, astenie, prostatita, infectii intestinale si urinare, insomnii, litiaza urica, gutaetc.- uz extern, in abcese, panaritiu, furunculoza, intepaturi de insecte, nevralgii dentare,degeraturi, crapaturi, arsuri, negi, plagi, ulcere, surditate etc.

entru prevenirea gripei si impotriva ei, exista un tratament cu ceapa, care tine 1 zile.#cesta consta in punerea la macerat a doua cepe taiate felii foarte subtiri, in !! ml deapa, timp de 6 ore. otul se strecoara, iar produsul rezultat se bea in cate o cana inainte demese si una inainte de culcare.

entru bolile reumatice, se prepara un decoct prin punerea la fiert a G cepe taiate, intr-unlitru de apa, timp de 1 minute. /e bea apoi o cana dimineata si una seara.

entru aplicatiile externe, ceapa se prepara sub forma de suc.

Ceapa cruda, folosita zilnic, in orice anotimp al anului, face minuni datorita proprietatilor sale de stimulare a sistemului endocrin si capacitatii sale de aparare a organismului. 3aeste foarte satioasa, de aceea mesele de cruditati care contin o portie mare de ceapa cruda,nu trebuie sa fie prea dese.

'sturoiul, aliment miraculos

Ca si ceapa, usturoiul este folosit inca din anticitate ca si condiment, dar mai ales inscopuri terapeutice.

'sturoiul este o planta extrem de bogata in substante nutritive, vitamine si enzime. 3steoriginar din #frica si #sia Centrala. 0n 3uropa a fost adus in anticitate si preluat atat demedicina traditionala cat si de cea stiintifica.

http://www.utilecopii.ro/articole/Ceapa-140.asp




Contine:

- uleiuri volatile care contin sulfura si oxid de alil, glicozizi sulfurati8- alicina si garlicina, acestea avand proprietati antibiotice, bacteriostatice si actiune

antistafilococica8- saruri minerale precum sulf, siliciu, iod, potasiu, sodium etc.- calorii, protide, glucide, lipide, celuloza- apa, zinc, mangan- vitaminele B si C

Proprietati:

- antiseptic, bactericid, antibacterian, antielmintic8- vasodilatator, ipotensiv8- expectorant, febrifug8

- stimulant, apfrodisiac8- contribuie la evitarea infarctului si trombozelor, diminuand agregarea placetelor, caresunt elemente ale sangelui ce faciliteaza coagularea lui.

Indicatii:

/e recomanda pentru&- profilaxia si tratamentul bolilor infectioase, epidemii de gripe, difterie8- afectiuni pulmonare, astm, bronsite cornice, gripa, guturai, tuse8- diaree, dizenterie8- paraziti intestinali, ascarizi, oxiuri, tenie8

- atonie digestive, emoroizi8- ipertensiune arteriala, ateroscleroza8- litiaza urinara, oligurie "eliminarea urinei in cantitati anormal de mici$8- reumatism, guta, artroza, imbatranirea tesuturilor8- tulburari de circulatie periferica, varice, edeme ale membrelor8- astenie.

Consumarea a 2-G catei de usturoi pe zi, are rezultate deosebite in tratarea faringitelor,infectiilor intestinale si in prevenirea unor complicatii gripale.

0mpotriva surditatii de origine reumatismala, se introduce infiecare seara in urece untampon imbibat cu suc de usturoi, amestecat cu putin ulei.

)urerile de ureci pot fi combatute prin introducerea in urece a %umatate de catel deusturoi maruntit, infasurat intr-un tifon, in care de asemenea se picura putin ulei.

entru viermii intestinali, se macereaza in apa sau lapte fiert, G catei de usturoi zdrobiti,timp de 6-L ore. /e bea apoi acest amestec, in fiecare dimineata, cate o cana, timp de Gsaptamani.



0n urma unor cercetari temeinice privind proprietatile terapeutice ale usturoiului, s-aconstatat efectul sau anticancerigen mai ales in cazul cancerului de stomac si colon si alcelui de piele.

)aca aveti insomnii, aflati ca o cantitate mai mare de usturoi va a%uta sa dormiti bine si profund.

'sturoiul curata si regenereaza sangele, are efecte terapeutice multiple si impreuna cuceapa, reprezinta cele mai sanatoase alimente.

Contraindicatii:

- nu se recomanda femeilor care alapteaza, deoarece usturoiul scimba gustul lapteluimatern si da colici bebelusului8

- a se evita in sindroamele congestive pulmonare, tuse seaca, tuse cu sange, friguri8- iritatii gastrointestinale.

intamplare care vine sa confirme calitatile deosebite ale usturoiului, a avut loc intimpul unei ierni napraznice, cand o molima a facut ravagii printre vite, in mai toateregiunile tarii. (rand sa-si salveze animalele, un taran a dat fuga la farmacie pentru a facerost de un medicament cat mai eficient. 0nsa, spre surprinderea sa, farmacistul il trimise laaprozar pentru a cumpara usturoi. *ospodarul il asculta si puse in ieslea animalelor,amestecat cu fan, zilnic, usturoi. Cand febra a%unse si in satul sau, toate vitele vecinilor seimbolnavira si murira, doar ale sale ramasera sanatoase si scapara nevatamate.

Cum putem evita mirosul neplacut?

#rabii considera ca daca se combina ceapa cu usturoiul la aceeasi masa, ambele mirosurise neutralizeaza.

'sturoiul, frecat bine cu ulei, inainte de a fi consumat, isi atenueaza foarte mult mirosul.

/alata verde, laptele crud, boabele de ienupar reduc si ele mirosul.

Consumul de fructe, dupa ce ati mancat usturoi, are de asemenea o contributie importantain atenuarea mirosului.

oate acestea sunt valabile si pentru ceapa.

Papa)a, fruct originar din #merica centrala si zona de nord a continentuluisud american, se cultiva in prezent in ma%oritatea tarilor cu clima tropicala, Brazilia,0ndia, #frica de sud, /ri @an=a sau 4ilipine.





4ructul copt, galben-portocaliu, este gustos si este folosit adesea si in preparareasucurilor. 7ecopt este folosit la sosuri, salate si ciar tocanite.

apa>a este numit si 5fructul ingerilor5.

4emeile din 0ndia, a=istan, /ri @an=a si din alte tari au folosit din timpuri veci papa>a pentru contraceptie. /i studiile demonstreaza efectele fructului in contraceptie,suprimand efectul progesteronului.

/emintele negre sunt comestibile si au un gust condimentat, usor iute. 0n zonele in care secultiva, de cele mai multe ori semintele sunt macinate si folosite in loc de piper negru,avand si proprietati antiinflamatorii si analgezice sunt folosite in problemele stomacale si

intestinale.

apa>a este un fruct bogat in vitamina C si vitamina #. Consumul excesiv poate produceingalbenirea pielii, mai ales a mainilor, insa fara alte neplaceri. #lte componente continute sunt fierul, calciu. #re putine calorii si este foarte bogat in potasiu. Ar*orele tropical Papa)a +Carica Papa)a, creste foarte inalt, atingand si 1! m.

osiile reprezint9 una din principalele culturi din gr9dina de legume, datorit9 fructuluicare e un aliment foarte valoros, ce contine <nsemnate cantit9ti de substante r9nitoare.ntr-un =g de rosii se g9sesc cca G!-! gr zaaruri, 2!-6! gr vitamina #, 2!-6! grvitamina C, !-! mg calciu, 2!-G! mg fier. Ce soiuri se cultiv9Mentru productii timpurii se pot folosi soiuri autotone, ca #rges !!5, 5#rges !L5 sau



5#rges !5care sunt foarte precoce si dau fructe la -1! zile de la r9s9rire, deasemenea se folosesc 53xport5 sau 5)elicates5entru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti�+arita 1� si�+arita 2� entru culturile de vara se pot folosi soiurile&�#urora�, cu fructe mari "1!!-2!! gr$ la

12!-12 zile de la rasarire8� de ulcea�, cu fructe mari, rotunde, cu coaste specifice, produce la 1G!-1G zile de la rasarire8�Campbell� produce rosii de 1!-16! gr deforma rotunda turtita, foarte carnoase, la 1G!-1! zile de la rasarire.#lte soiuri bune sunt din grupa�Heinz�rebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume <n general, si a celor de tomate <nspecial progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut de%a si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.omatele cer multa lumina, mai ales <n rasadnita si solarii. #u nevoie de multa rana, deaceea trebuie cultivate <n soluri fertile, <ngrasate treptat cu <ngrasaminte naturale, maiales.omatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin

semanare direct <n c?mp. asadul pentru culturile timpurii se produce <n rasadnite calde,<n care se seamana <n luna februarie <ntre si L gr sam?nta la 1 mp. @a 2-G saptam?ni dela rasarire, c?nd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 1!1! cmc?nd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. +ai bune rezultate seobtin prin repicarea la cuiburi sau givece nutritive. entru cultura de vara, semanatul <nrasadnita se face la <nceputul lunii martie. C?nd a trecut pericolul brumelor t?rzii de primavara, <ncep?nd cu mi%locul lunii aprilie si p?na <n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta <n gradina.lantarea se face la 6!-N! cm <ntre r?nduri pentru soiurile cu portul mai mic si la N!-L!cm <ntre r?nduri si G!-! cm pe r?nd pentru soiurile mai mari. @a plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pam?ntul din cuib.

)upa plantare rasadul se uda cu 1-1, litri apa la cuib sau se iriga <ntre r?nduri. 7u se stropesc direct planteleOCum se <ngri%este cultura de tomateM)upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. #racii de lemn de 1-1,2 m lungime se <nfig <n pam?nt <n dreptul fiecarei plante <nspre nord . /au se instaleazaspalieri mai grosi de lemn de N!-L! cm din 2 <n 2 metri pe r?nd, pe care se <ntinde s?rmala !-6! cm <naltime.n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se maiefectueaza urmatoarele lucrari&@egatul de arac sau de spalier8 lucrarea se face pe masura ce tufele se <ncarca cu rod sidevin mai grele. @egarea se face cu sfori, f?sii de c?rpe sau alt material textile, imediatsub frunze, <ncon%ur?nd tulpina <n asa fel <nc?t fructele sa aiba loc sa creasca.Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestiaapar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. /e pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar<n prea%ma primului ciorcine de fructe, pentru cresterea productiei.'darea se face la 6-N zile, functie de gradul de uscare al pam?ntului. rimavara si la<nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pam?ntul sa se <ncalzeasca <n timpulzilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. (ara, udarea se face seara sinoaptea, c?nd solul s-a mai racorit. @a udare trebuie urmarit ca apa sa a%unga la radacini



si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se<ncalzi un pic.ngrasarea pam?ntului se face o data la 1!-1 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2saptam?ni. n acest scop e indicat sa se foloseasca <ngrasaminte naturale, precum gunoiulanimal "1 galeata gunoi se subtiaza cu galeti apa$, 1!-1 litri la 1 mp, sau mranita, care

se <mprastie printre plante si se <ngroapa prin prasit <n sol.C?rnitul este o lucrare foarte indicata, at?t pentru culturile timpurii c?t si pentru celet?rzii. Consta <n retezarea v?rfului plantei la 2-G frunze deasupra ultimului ciorcine defructe. @a tomatele timpurii se lasa - ciorcini de fructe, iar la cele t?rzii 6-L ciorcini.rin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor <n cazul rosiilor timpurii, se asigurafructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea t?rzie se accelereaza coacerea <naintede caderea brumei.ecoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, <n mai multe r?nduri.

*idic:ia

salata, crestere, insecticid, cultura de legume, cultura verzei, ridicii, distanta, cultura,cresterea, planta, pamant, molia, ridici, garnituri, legume cultura

3ste una dintre plantele cu cresterea cea mai rapida si cel mai usor de cultivat, putand ficultivata in orice climat. ecoltarea are loc dupa Gsaptamani de la plantare.

/ecretul pentru a obtine ridici gustoase este de anu le lasa in pamant prea mult timp. idiciilecare stau mai mult timp devin lemnoase si amare.

/e pot creste pe toata perioada anului dar cele mai multe varietati prefera un climatracoros. /emanati ridiciile in mod succesiv la fiecare 2-G saptamani pentru a avea orecolta continua. @e puteti planta in locuri umbroase unde altor legume nu le prieste.

uteti semana ridicii inpreuna cu legume cu crestere mai inceata de vreme ce vor a%ungela maturitate repede si pot fi recoltate cu mult inainte ca celelalte legume sa aiba nevoiede spatiul lor. #ceasta tenica, numita cultura intercalata,este utila in mod special ingradinile mici unde spatiul este limitat.

@e puteti semana de asemenea in giveciul dumneavoastra de legume.

lantati semintele direct in locul de crestere la circa 1,2 cm adancime si la cm distantaintre ele. lantele tinere vor apare in 1-2 saptamani. +entineti solul umed in timpul perioadei de crestere. 3ste bine sa raniti plantele tinere saptamanal cu un ingrasamantlicid cu o gama completa de elemente.

+olia verzei si omizile fluturelui alb al verzei sunt primi daunatori care afecteazaridicea. 'neori afidele mai pot sa atace culturile de ridici dar in ambele cazuri le putemcombate cu un insecticid usor.

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/salata


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/crestere

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/insecticid


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/cultura+de+legume


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/cultura+verzei



http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/ridichii

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/distanta


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/cultura

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/cresterea

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/planta

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/pamant


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/molia

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/ridichi


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/garnituri


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/legume+cultura


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/crestere




http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/ridichii


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/cultura

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/cresterea

http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/planta


http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/molia



http://legumesifructe.gradinamea.ro/arhiva/legume+cultura



idiciile cresc foarte bine impreuna cu& castravetii, dovleceii, pepenii si bostanii intrucatdescura%eaza gandacul castravetelui. #lti companioni mai sunt& fasolea, morcovii, salatasi mazarea.

(arietatile mici si rotunde se consuma in stare proaspata in salate sau garnituri in timp ce

formele cu radacini mari si lungi se folosesc la gatit.

Alimente cu proprietati anticanceri%ene- care nu tre*uie sa lipseasca de lamasa noastrae langa vitaminele si mineralele antioxidante, exista numeroase substantealimentare naturale care au puternice proprietati anticanceri%ene. rintre ele,se pot enumera& beta-carotenul, ercetina, indolii, izotiocianatii si acizii grasiG-omega. 0ntrucat cel mai eficient mod de apararea impotriva cancerului este un puternic atac nutritional, nu uitati sa includeti in meniurile

dumneavoastra urmatoarele alimente&

Alimente cu proprietati anticanceri%ene ce nu tre*uie sa lipseasca dinmeniul dumneavoastra

Alimentul &*servatii

Morcovi Continut foarte ridicat de *eta.caroten8 mai usor absorbabilcand este gatit.

Pepene%al*en

3ste o sursa bogata de vitamina A, *eta.caroten si vitaminaC8 valoare calorica scazuta si continut ridicat de fi*re8 a%uta lacombaterea excesului de sodiu

/arza @eguma din familia cruciferelor8 scade riscul de cancer colorectal8 doua linguri de varza calita pe zi contribuie laprevenirea cancerului de stomac.

0ovlecei @a fel ca morcovii.

!atate @a fel ca morcovii.

Papa)a @a fel ca pepenele galben.

Spanacul @a fel ca pepenele galben.

!roccoli(egetala din familia cruciferelor care contine indoli siizotiocianati "substante care pot preveni si reduce riscul de

formare a anumitor tumori canceroase$8 bogata in carotenoide./arza de!ru1elles

@a fel ca broccoli si alte crucifere.

Conopida @a fel ca broccoli si alte crucifere.

idic2i @a fel ca broccoli si alte crucifere.

3rean @a fel ca broccoli si alte crucifere.

4ulii @a fel ca broccoli si alte crucifere.



Telina @a fel ca broccoli si alte crucifere.

Ceapa Continut ridicat de ercetina "nu este distrusa prin fierbere$8 poate suprima celulele mali%ne inainte ca acestea sa devinatumori.

TonContinut ridicat de acizi grasi G-omega8 a%uta sistemulimunitar, impiedicand intinderea proceselor canceroase.

Somon @a fel tonul.

Sardine @a fel tonul.

Macrouri @a fel tonul.

Tarate de%rau

Continutul de fi*re alimentare a%uta la prevenirea canceruluide colon.

Tarate deporum*

#sigura protectia impotriva a%entilor canceri%eni

Tarate de

orez

@a fel ca taratele de grau si porumb.

Cancerul are o incidenta mai ridicata la persoanele obeze decat la cele cugreutate normala sau sub normal.

Top

Alimente cu potential canceri%en ridicat pe care este *ine sa le evitati

Alimentul &*servatii

Slanina

Contine nitriti.aditivi care potinteractiona cu substantele cimicenaturale din alimente si din organismuluman formand nitrozamine, compusi cuun ridicat potential canceri%en.

Conserve de carne @a fel ca slanina.

5ran6furteri @a fel ca slanina.

Peste afumat @a fel ca slanina.

Unt- mar%arina- maioneza- ulei

3ste recomandabil ca un procent demaxim2!-G! P din totalul caloriilordumneavoastra sa provina din grasimi. 0naceste alimente intregul continut caloriceste furnizat de grasimi.

Cafea3ste implicata in cancerele *iliare si pancreatice.

5icat si carne %rasa*ermenii contaminati se acumuleaza inficat si in celulele stratului adipos.

Tutun igarile, trabucul, tutunul de pipa, demestecat si de prizat sunt implicate inaparitia cancerelor la gura, laringe,

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-impotriva-cancerului.htm#minerale




esofag, pancreas, vezica biliara si plamani

alcooluloate cauza cancer de ficat si contribuiela aparitia cancerelor la gura, laringe,esofag, in mod special la fumatori.

Aditivii alimentari "mai cuseama coloranti alimentari caosu nr.G, #lbastru nr.2, (erde nr.G, BH#, BH, propil galatul sinitritul de sodiu$.

rezinta risc canceri%en ridicat

Top#lte informatii pe care le gasiti in cadrul sectiunii 5Biblia (itaminelor5&

Biblia vitaminelor, alte subiecte din aceasta sectiune&Q Ce sunt vitamineleM /istemul digestiv8 #limetatia corecta8 Cofeina8Q #lcoolul8 roteinele8 3fecte negative ale cocainei8 #limentatie impotrivacancerului8Q Colesterolul8 #rginina8 )espre efectele negative ale asisului si mari%uanei8Q /aruri tisulare8 Cosmetice naturale8 (itamine par frumos8 (itamine pentru piele8Q (itamine pentru maini si picioare frumoase8 )ieta #t=ins, /tillman8 )ieta/carsdale8Q Cura cu proteine8 )ieta +indell8 egimul vitaminic8

otul despre urmatoarele vitamine&Q (itamina #8 (itamina B1"iamina$8 (itamina B2 "iboflavina$8 (itamina B6"iridoxina$Q (itamina B12 "Cobalomina$8 (itaminele B1G si B18 Biotina8 (itamina C8ColinaQ (itamina )8 (itamina 38 (itamina 48 #cidul folic8 0nozitol8 (itamina K 8 7icotinamidaQ (itamina 8 (itamina B8 #cidul para-aminobenzoic8

otul despre urmatoarele minerale&Q Minerale esentiale8 Calciul - minerale8 Clorul - minerale8 Co*altul -minerale8Q Cromul - minerale8 Cuprul - minerale8 5ierul - minerale8 5luor - minerale8Q 5osfor - minerale8 Iod - minerale8 Ma%neziu - minerale8 Man%anul -minerale8Q Moli*denul - minerale8 Potasiul - minerale8 Seleniul - minerale8 Sodiul -minerale8Q Sulful - minerale8 7incul - minerale8 Apa - minerale8

Lapte

@aptele este folosit <n alimentatia omului <nca din timpuri straveci.)atele asupra cresterii animalelor si implicit folosirea laptelui au fostlasate de pe vremea sumerienilor cu G1!! de ani <.H.


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-ce-sunt-vitaminele.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-sistemul-digestiv.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-importanta-alimentatiei.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-alternative-ale-cofeinei.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-efectele-alcoolului.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-proteinele-tipuri-proteine.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-cocaina-efecte-negative.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-impotriva-cancerului.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-colesterolul.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-arginina.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-hasis-marijuana.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-saruri-tisulare.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-cosmetice-naturale.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-par-sanatos.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamine-piele-frumoasa.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-maini-picioare-frumoase.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-dieta-atkins-stillman.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-dieta-2-regimuri-slabire.htm





http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-A.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-B1.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-B2-riboflavina.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-B6-piridoxina.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-B13-B15.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-biotina.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-C.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-colina.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-D.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-E.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-F.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-acidul-folic.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-inozitol.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-K.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-nicotinamida.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-P.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-acid-para-aminobenzoic.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-calciu.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-clorul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-cobaltul.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-cromul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-cuprul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-fierul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-fluorul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-fosforul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-iodul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-magneziu.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-manganul.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-molibdenul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-potasiul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-seleniul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-sodiul.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-sulful.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-zincul.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale-apa.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-ce-sunt-vitaminele.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-sistemul-digestiv.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-alternative-ale-cofeinei.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-efectele-alcoolului.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-proteinele-tipuri-proteine.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-cocaina-efecte-negative.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-colesterolul.htm



http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-saruri-tisulare.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-cosmetice-naturale.htm




http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-maini-picioare-frumoase.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-dieta-atkins-stillman.htm






http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-A.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-B2-riboflavina.htm




http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-B13-B15.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-biotina.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-C.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-colina.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-D.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-E.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-F.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-acidul-folic.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-inozitol.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-K.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-nicotinamida.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-P.htm


http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-vitamina-acid-para-aminobenzoic.htm

http://www.util21.ro/sanatate/biblia-vitaminelor/biblia-vitaminelor-minerale.htm
























Compozitia cimica& - substante proteice G. P "vaca$8 .2 P "capra$8 6,N P "oaie$. - glucide . P "vaca$8 .6 P "capra$8 P "oaie si bivolita$ - substante grase G. P "vaca$8 .1 P "capra$8 6.L P "oaie$8 L.2 P

"bivolita$ - saruri minerale N.L R - vitamine - enzime

roteinele sunt formate din& - cazeina L!-L P - lactoalbumina 1!-12 P - lactoglobulina -L P

Cazeina este o fosfoproteina libera sau sub forma de cazeinat de calciu.

@ac>oglobulinele si lactoalbumina formeaza proteinele serice ale laptelui"ele nu precipita sub actiunea acizilor sau enzimelor coagulante si ram?n<n solutie <n zer$.*lucidele sunt reprezentate <n principal de lactoza un dizaarid care prinidroliza formeaza glucoza si galactoza. )atorita lactozei laptele estediuretic si laxativ.*rasimile din lapte sunt formate din trigliceride - bogate <n acizi grasisaturati si mai putin acizi grasi nesaturati, fosfatide "bogate <n fosfor silecitina - !.!G-!.! P$ si o cantitate mai mica de steroli sub forma decolesteroli "!.!N-!. P$.abel cu continutul <n colesterol a unor alimente.

Continutul <n colesterol al laptelui si al produselor lactate este mai redusdec?t <n alte alimente.0n lapte grasimea se afla emulsionata <n globule mici si <n cantitate maimica dec?t <n produsele lactate.*rasimile din lapte se aduna la suprafata laptelui, form?nd caimacul"complex lipoproteic$, greu digerabil, fiind dificil de emulsionat de catre bila.0n alimentatie grasimea din lapte se foloseste sub forma de unt, sm?nt?nasau la prepararea diferitelor br?nzeturi, <ngetate si a pra%iturilor./arurile minerale din lapte sunt alcatuite din macroelemente "Ca, K, /, 7a, Cl, +g$ si microelemente "4e, Cu, Sn, #l, 0, 4$.@aptele contine 1G mg1!!g Ca "fata de 2! mg1!!g <n br?nza de vaci,!! mg1!!g <n br?nza telemea, N!! mg1!!g <n cascaval$.4osforul este continut <n laptele de vaca <n cantitate de G mg1!!g "1!mg1!!g <n laptele de oaie, 1!G mg1!!g <n laptele de capra$./odiu este prezent <n laptele de vaca <n cantitate de N mg1!!g.otasiul se gaseste <n cantitati mari <n lapte - 1G!!-1!! mg1!!g, iarmagneziu <n cantitate de !-2! mg1!!g.4ierul este prezent <n cantitati mici, insuficiente <n lapte - !.1 mg1!!g si



trebuie compensat prin consumarea altor alimente bogate <n 4e.

(itaminele&@aptele contine aproape toate vitaminele <n cantitati moderate. Continutulde vitamine din lapte este diferit <n functie de specie, rasa, perioada de

lactatie, alimentatie, temperatura de prelucrare a laptelui si sortiment.0n sm?nt?na si unt se gasesc vitaminele liposolubile "#, ), 3, K$ <ncantitate mai mare, iar <n laptele degresat se gasesc vitamineleidrosolubile "grupa B si $ <n cantitati mai mari.

3nzimele&0n lapte exista identificate 1 enzime, cele mai rasp?ndite fiind lipazele,fosfatazele, proteazele si oxido-reductazele "catalaza, reductaza silactoperoxidaza$.roprietatile laptelui&@aptele este un licid opac de culoare alba p?na la alb-galbuie, <n functie

de specie, rasa, alimentatie si sezon.@aptele obtinut de la vaca vara, c?nd se raneste cu fura%e verzi este maigalbui, datorita continutului ridicat M-caroten.+irosul laptelui prospat este placut, direfentiat dupa specie.*ustul este dulceag, placut, datorita lactozei8 gustul sarat indica afectiuniale ugerului, gustul amar indica afectarea de microorganisme sauconsumul de sfecla, ceapa, varza8 gustul de acru este dat de transformarealactozei <n acid lactic.)ensitatea minima a laptelui de vaca proaspat este de 1.!2, iar pH-ul -6.G-6..

+icroorganismele din lapte&0n laptele proaspat se pot gasi at?t microorganisme nepatogene c?t si patogene, iar <n tenologia de preparare a produselor lactate se folosescmicroorganisme diri%ate.+icroorganismele nepatogene mai frecvente din lapte sunt bacteriilelactice, propionice, butirice, acetice.+icroorganismele patogene din lapte pot produce <mbolnaviriconsumatorilor atunci c?nd nu sunt respectate normele sanitar-veterinarereferitoare la recoltare, manipulare si prelucrare a laptelui. rin lapte se pot transmite boli ale animalelor producatoare "antrax, tuberculoza, bruceloza, mastita, febra aftoasa, leucemie$. ot prin lapte se pottransmite boli ale mulgatorilor sau preparatorilor "afectiuni gastro-intestinale, staficolocii cutanate, etc$.(aloarea nutritiva a laptelui

(aloarea nutritiva a laptelui si a produselor lactate prezinta uneleavanta%e comparativ cu alte alimente& - proteinele componente cu valoare biologica mare "sunt bogate <nlizina$8



- au continut crescut <n vitamine "#, ), B2, B6, acid pentotenic$8 - contin calciu usor asimilabil - au digestibilitate buna "usoara$entru aceste calitati laptele este un aliment valoros, care asigura o starede sanatate buna si mareste durata de viata a persoanelor care <l consuma

"ex.& numarul crescut de centenari din Bulgaria, care se ranesc cu iaurt,lapte acru si derivate8 marea vigoare fizica si rezistenta crescuta lainfectii a nordicilor, arabilor, popoarelor orientale care sunt mariconsumatori de lapte$.

Iaurtul('4rupa de produseIaurtul &8AL face parte din cate%oria de produse lactate' Acest iaurt esteprodus de catre firma !renac SL'9'Caracterizarea produselorIstoric si consum

Cuvintul iaurt vine din lim*a turca- cuvintul turc )ou%2urma6 avindsemnificatia a in%rosa' Cuvintul iaurt sau )o%urt este utilizat in mod curent-atit in America de Nord- cit si in Europa- fiind versiunea moderna a lapteluiprins de altadata'Iaurtul este ori%inar din !ul%ariaPutini stiu insa ca iaurtul este ori%inar din !ul%aria- tara unde numarul de*atrini centenari este foarte ridicat'La inceputul secolului trecut- Metsni6off- un cola*orator al lui Pasteur- adescoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fa*ricarea iaurtului:Streptococcus t2ermop2ilus si T2ermo*acterium *ul%aricus' Coa%ularealaptelui a fost- desi%ur- descoperita a*solut din intimplare'

Cum se prepara iaurtulIaurtul se prepara din lapte de vaca- capra sau oaie- in care sint incorporaticei doi fermenti amintiti mai sus- care vor transforma- fiecare separat- oparte din lactoza in acid lactic' Actiunea celor doua *acterii este optima latemperaturi de ;.<; %rade Celsius' Atunci cind iaurtul este suficient defermentat- este suficient sa fie transportat la rece + %rade C,- pentru caactiunea *acteriilor sa fie oprita'0upa aceea- iaurtul poate fi conservat timp de o luna de la fa*ricarea lui'La inceputul fermentarii va actiona mai mult streptococcus- care ii lasaapoi loc celuilalt ferment- lacto*acillus- ceva mai rezistent la mediul acid' In%eneral iaurtul e1istent in comert contine mai mult lacto*aciluss- *acteriece da iaurtului un %ust ceva mai acrisor'Compozitia iaurtului!eneficiile iaurtului- adica efectele fermentilor lactici in or%anism- au ramasmult timp foarte %enerale- deoarece a fost dificil de studiat *acteriile ce seformeaza prin fermentare' 0ar- de citiva ani- cercetarile de la*orator auaratat calitatea ma=ora a iaurtului: *acteriile ramase vii in iaurt transformalactoza in acid lactic- iaurtul continind- spre deose*ire de lapte- in acelasitimp lactoza si lactaza- ceea ce permite di%erarea fara pro*leme a acestui



aliment' Aceste procese favorizeaza a*sor*tia si asimilarea calciului'Caracterul usor acid al iaurtului confera o a%rea*ila senzatie deprospetime- reducind in acelasi timp fa*ricarea acidului clor2idric instomac' !o%at in proteine di%era*ile- sarac in calorii si in colesterol- iaurtulcontine o mare cantitate de minerale si vitamine- ceea ce il face recomandat

pentru dieta sanatoasa incepind cu dezvoltarea copiilor pina la perioadelese sarcina ale viitoarelor mame si a=un%ind la persoanele de virsta a treia'Efectele *enefice ale iaurtului4ratie compusilor lacto*acillus *ul%aricus si streptococcus t2ermop2ilus pecare ii contine- iaurtul amelioreaza sau reface flora intestinala in2i*indactiunea %ermenilor pato%eni' Lacto*acillus *ul%aricus produce- printrealtele- acidofilina- o su*stanta cu proprietati anti*iotice' Un studiu efectuatde soareci infectati cu salmonella a demonstrat ca cei 2raniti cu iaurt au osansa de supravietuire mai mare decit a celor 2raniti cu lapte sau apa'5ermentii din iaurt pot avea si proprietati anticanceri%ene- eliminindnitritii din celule- fapt ce reduce incidenta cancerului' In plus- dupa unii

specialisti- iaurtul previne stresul- un *un ec2ili*ru intre serenitate sian1ietate provenind din capacitatea san%vina a su*stantei tr)top2ane pecare o eli*ereaza fermentii lactici'Prepararea iaurtuluiIaurtul este un produs pe *aza de lapte care sufera unele transformaridatorita actiunii unor microor%anisme speciale avind proprietatea decoa%ulare a proteinelor' Microor%anismele meta*olizeaza za2arul continutde lapte +lactoza, si produsul rezultat din aceasta fermentatie lactica- adicaacidul lactic- si tot ele favorizeaza la o temperatura de apro1imativ ; de%rade Celsius coa%ularea proteinelor' Iaurtul poate fi preparat din lapte devaca- de oaie- de capra sau de *ivolita'

Iaurtul > un produs intr.adevar *un pentru sanatateC2iar daca aportul caloric este scazut- iaurtul este relativ *o%at in proteine'Im*o%atit cu piper- condimente- verdeata si alte in%rediente de sos2ipocalorice- iaurtul poate inlocui mult mai *ine uleiul sau maioneza pentrusalate' 0aca tineti un re%im este mai *ine sa consumati iaurturile naturaledecit cele aromatizate sau cele cu fructe- al caror aport de za2ar nu este dene%li=at' Asadar- iaurtul este *ine venit in re%imurile alimentare sau indietele pentru sla*it'Iaurtul are actiuni e1traordinare pentru flora intestinala' 5ermentii lacticiai iaurtului contri*uie la ec2ili*rul florei intestinale' 0e altfeleste in modtraditional indicat persoanelor care urmeaza un tratament anti*iotic' Multestudii stiintifice demonstreaza actiunea iaurtului asupra anumitor forme dediaree' !ifidus activ este un ferment natural continut de anumite iaurturi sieste un atu pretios pentru pentru sistemul di%estiv- cind este consumatzilnic- contri*uind la lupta impotriva constipatiei' 0e asemenea- el permitere%larea tranzitului intestinal si stimuleaza secretiile intestinale'



#vocado contine intre P si 2P grasimi ce prote%eaza vasele sangvine, prevenind bolilecardiovasculare. in acest fruct se gasesc substante ce reduc nivelul colesterolului in singe.

Cercetatorii de la Tesle> +edical Centre "Uueensland, #ustralia$ au demonstrat ca

persoanele care maninca un avocado pe zi nu au probleme cu colesterolul. articipantii lastudiu au mincat zilnic cite un avocado crud timp de trei saptamini. @a sfirsitul studiului,cercetatorii au constatat ca avocado reduce colesterolul din singe cu L,2P, iar o dieta cucontinut mic de grasimi scade colesterolul cu doar ,P. #cest efect se datoreaza betasitosterolului, substanta prezenta in miezul de avocado, ce impiedica asimilareagrasimilor si previne bolile cardiovasculare.

03#0. V#vocado este originar din +exic, unde este folosit pentru productia deulei. 'n fruct de avocado poate sa atinga pina la 1 =ilogram greutate. #cest fruct contineintre 1P si 2P grasimi vegetale usor asimilabile, ce prote%eaza vasele sangvine. 3steapreciat de asemenea pentru proprietatile sale antioxidante, epatoprotectoare,

antiinflamatoare, ipoglicemiante./tudiile au demonstrat ca avocado reduce intensitatea simptomelor ce insotesc crestereain volum a prostatei. ecent, s-a descoperit ca in avocado se gaseste o substanta - persenona - cu actiune antiinflamatoareV, arata prof. dr *eorge +encinicopsci,directorul 0nstitutului de Cercetari #limentare.

C'). Ciar daca este un fruct, avocado se consuma mai mult ca fel de mincare. rof.dr. *eorge +encinicopsci ne sfatuieste sa mincam avocado crud, adaugat in salate sauamestecat cu condimente exotice. )aca este tratat termic, avocado capata un gust amarui.)in avocado se pregateste un sos, numit si unt vegetal datorita grasimilor pe care le

contine./pre deosebire de untul obisnuit, untul vegetal din avocado nu creste colesterolul si nu pune in pericol silueta. /osul de avocado se poate asezona cu usturoi, piper, peste sarat.1!! g avocado contin 16 de calorii, mai mult decit alte fructe. Comparativ cu alte fructe,avocado este mai satios datorita grasimilor si fibrelor alimentare. roteinele din avocadosint usor de digerat.

(0#+073. #vocado este bogat in vitaminele #, B, C, ), 3, K. )atorita B-urilor, acestfruct are efecte tonice asupra sistemului nervos si este sursa buna de vitamina # "6!micrograme1!! g$, ce stimuleaza acuitatea vizuala. 1!! g avocado ne furnizeaza 1 mgvitamina C si 1 mg fier, elemente cu rol important in stimularea imunitatii si prevenireaanemiei feriprive.

#nticancer

'n studiu efectuat la 'niversitatea io "/'#$ a aratat ca avocado previne cancerul.(itaminele si mineralele din avocado favorizeaza eliminarea toxinelor si reduc stresuloxidativ, aflat la originea bolilor neurodegenerative si a cancerului.



finul, propriet;<i medicinale =i efecte terapeutice

Afinul (Vaccinium myrtillus !st! un ar"ust# car! cr!$t! la munt!# cu fruct! %! cul&ar! n!'rual")strui $i 'ust %uc!acri$&r* Frun+!l! $i fruct!l! %! afin s,nt f&l&sit! %! s!c&l! -!ntru !f!ct!l! t!ra-!utic! -! car! l! ar!asu-ra s)n)t).ii uman!* C!aiuril! $i sucuril! %! afin! r!-r!+int) & surs) !/tr!m %! "&'at) %! 0itamina A $iC# %ar $i %! nutri!n.i -r!cum fla0&n&i%! $i ant&cianin!# car! -r&t!1!a+) &r'anismul uman ,m-&tri0a%ia"!tului $i "&lil&r %! inim)*

!runzele de afin con<in "insulin; egetal;"

Din frune de afin se preparG un ceai recomandat celor cu diabet, avnd proprietatea de a scGdea a+Gruldin snge, acHiune datoratG mirtilinei, substanHG denumitG i >insulinG vegetalG>.

0entru a mGri eficacitatea ceaiului, frunele de afin se pot asocia cu pGstGi de fasole i frune de dud. Ceaiulse bea nendulcit, cte o ceacG naintea fiecGrei mese principale.

Ceaiul dietetic recomandat diabeticilor are n compoiHia sa, pe lngG alte plante, i frune de afin. DatoritG

conHinutului n tanin, frunele au acHiune astringentG, folosindu-se i n diaree, iar datoritG arbutinei, auproprietGHi bacteriostatice, utilindu-se ca antiseptic urinar i uor diuretic. 5e mai recomandG n cauri degutG i reumatism.

/fectele curatie ale afinelor

'ructele de afin snt bogate n tanin, pectine, mirtilinG, acii organici 2acid malic, citric, oalic, lactic,succinic3, dar cea mai mare bogGHie a lor snt provitamina A i vitamina C. Aceste vitamine, n combinaHie cupigmentul antocianinG, mbunGtGHesc acuitatea viualG, circulaHia sngelui la nivelul oc+ilor i la nivelulsistemului nervos i pot preveni sau ajuta la tratarea unor boli de oc+i precum retinita pigmentoasG,glaucomul, miopia. Aceste efecte benefice snt datorate antocianinelor, care ajutG la protejarea Hesuturilorretinei mpotriva radicalilor liberi.

Vitaminele i nutrienHii din afine au o mare eficienHG i mpotriva oboselii oc+ilor sau a orbirii pe timp denoapte.

Ceaiul de afine combate diareea, are proprietGHi antiseptice n infecHiile intestinale, mai ales ngastroenterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermentaHie i putrefacHie. =nii autori le recomandG n combaterea oiurilor.

Ceaiul de afine poate fi fGcut dintr-o linguriHG i jumGtate de fructe uscate, peste care se toarnG douG pa+arecu apG fiartG i rGcitG. 'ructele se lasG la macerat opt ore, apoi se bea ntreaga cantitate de lic+id n cursulunei ile. 0entru a mGri acHiunea astringentG i antisepticG a fructelor de afin, se adaugG coajG de stejar, floride mueHel i frune de mentG.

;ot din fructe de afin se mai pot prepara lic+ior i vin, care au proprietGHi antiseptice i astringente.Consumate n stare proaspGtG, afinele regleaG scaunele, fac sG ncetee fermentaHiile intestinale,

amelioreaG inflamaHiile +emoroidale i restabilesc pofta de mncare.

!laonoidele, antocianinele =i glucoc:inina

AlGturi de vitamine, afinele mai conHin flavonoide, antocianine i glucoc+ininG, care ajutG la prevenirea itratarea afecHiunilor vasculare sau problemelor sanguine precum varice, tromboG venoasG, anginG,fragilitatea capilarelor.

'lavonoidele repreintG o clasG de compui naturali ntlniHi n plante, care funcHioneaG la nivelulorganismului plantelor ca antioidanHi. Aceti compui snt, de fapt, pigmenHi ai plantelor i c+iar dacG nu snt



enumeraHi printre nutrienHii vegetali esenHiali, acetia ajutG la sintea de vitamina C n organism.'lavonoidele snt necesare organismului i datoritG faptului cG protejeaG pereHii capilarelor i organismul mpotriva infecHiilor. Deficitul de flavonoide n organism influenHeaG rGnirea cu uurinHG, dupG care estenevoie de un timp ndelungat pentru refacerea Hesuturilor leate.

Antocianina este, de asemenea, un pigment regGsit n corpul plantelor, la nivelul vacuolelor celulare.ConferG pigmentul de culoare multor plante i flori, fiind tot un antioidant, protejnd plantele mpotriva

raelor =V, pe carele absoarbe.

%lucoc+inina este un compus regGsit n majoritatea fructelor bace 2meurG, fragi, cGpuni, smoc+ine, mure,struguri, afine3 i a fost folositG n multe cercetGri tiinHifice efectuate asupra bolnavilor de diabet, deoarecespecialitii considerG cG aceastG substanHG reduce nivelul de a+Gr din vasele de snge i, prin urmare,reduce dependenHa de administrarea insulinei.

5entru preenirea =i tratarea gastritei =i a ulcerului peptic

Ceaiurile de afine ajutG i la vindecarea diferitelor afecHiuni ale stomacului i la calmarea problemelortractului digestiv. Acest fapt se datoreaG taninurilor din afine, care mai ajutG i la vindecarea mai rapidG aleiunilor sau la reducerea inflamaHiilor de la nivelul laringelui n caul gripei, rGcelii sau diferitelor tipuri dealergii.

0este toate, efectele antioidante ale vitaminelor i celorlalHi compui nutritivi din afine protejeaG mpotrivaoidGrii celulelor care ar putea provoca pierderi de memorie asociate cu vrsta naintatG i disfuncHiicognitive, cum ar f i n caul maladiei Al+eimer.

Legume-fructe Si Proprietatile Lor

Documents

Transcript of Legume-fructe Si Proprietatile Lor