CAP. IV. CADRUL LEGISLATIV N ASISTENAPERSOANELOR DE VRSTA A TREIAIV.1. RECOMANDRI INTERNAIONALE

Imbtranirea populaiei este un fenomen caracteristic majoritii stateloreuropene i occidentale. EUROSTAT vorbete de o continu imbtranire a populaiei in ultimele decenii ceea ce duce la necesitatea dezvoltrii unor resurse i mecanisme sustenabile pentru a proteja drepturile i libertile populaiei varstnice.Documentele elaborate de organizaii internaionale precum OrganizaiaNaiunilor Unite , Consiliul Europei i alte instituii internaionale, demonstreazo atenie deosebit acordat fenomenului imbtranirii populaiei i necesitiiproteciei sociale a persoanelor varstnice.Primul Plan internaional de aciune asupra mbtrnirii a fost adoptat in1982, in cadrul Adunrii mondiale de la Viena. In 1991 s-au conturat Principiilepentru Persoane Vrstnice, care structureaz aspecte privind drepturile persoanelorin varst prin: independen, participare, ngrijire, automplinire i demnitate.In 2002, dup 20 de ani de la primul plan, s-a simit nevoia unei actualizria politicilor in acest domeniu.

Planul Internaional de Aciune privind mbtrnirea este primul instrumentinternaional, care st la baza gandirii i formulrii politicilor i programelorprivind imbtranirea. Scopul acestuia este de a intri capacitatea guvernelori societii civile de a face fa in mod eficient procesului de imbtranirea populaiei i de a se ocupa de potenialul de dezvoltare i de dependenelepersoanelor varstnice.Acest plan promoveaz i cooperarea la nivel naional i internaional iinclude 62 de recomandri privind aciuni ce vizeaz cercetarea, colectarea ianalizarea datelor, instruire i educaie precum i alte recomandri referitoarela urmtoarele domenii: sntate i nutriie, protecia consumatorilor varstnici;gospodrirea i mediul; familia; bunstarea social; securitatea veniturilor i angajarea; educaia.Planul face parte dintr-un ansamblu internaional de standarde i strategiidezvoltate de comunitatea internaional in ultimele decenii.

Carta Social European constituie instrumentul european de referinin materie de coeziune social. Aceasta prevede o serie de drepturi elementarepe care statele membre semnatare se oblig s le asigure cetenilor lor: dreptulla protecia sntii, dreptul la securitate social, dreptul la asisten sociali medical, dreptul de a beneficia de servicii sociale, dreptul la informare iconsultare. Majoritatea acestor drepturi menioneaz asigurarea accesului la unminim de servicii de baz, precum i eliminarea marginalizrii sociale in randuldiferitelor categorii de populaie. Articolul 23 al acestui document se refer ladreptul persoanelor varstnice la protecie social, care prevede luarea sau promovarea unor msuri adecvate pentru:- a permite persoanelor varstnice s rman membri deplini ai societiicat mai mult timp posibil;- a permite persoanelor varstnice s aleag liber propriul stil de via i sduc o existen independent in mediul lor obinuit atat timp cat doresci cat acest lucru este posibil;- a garanta persoanelor varstnice care triesc in instituii o asisten corespunztoare in privina vieii private i participarea la stabilirea condiiilorde via in instituie.Aceste dou documente impreun cu alte planuri i programe internaionalesubordonate acestora stau la baza strategiilor i programelor dedicate protecieipersoanelor varstnice i reprezint repere pentru legislaia multor state semnatare,inclusiv pentru legislaia romaneasc37.IV.2. LEGISLAIA ROMNEASCPrincipalele acte normative in domeniul asistenei persoanelor de varsta atreia sunt: Legea nr. 17 din 6 martie 2000 privind asistena social a persoanelor varstnice;36 A fost adoptat n 1961 i revizuit n 1996.

CAP. IV. CADRUL LEGISLATIV N ASISTENA PERSOANELOR DE VRSTA A TREIA

Hotrarea Guvernului nr. 886 din 5 octombrie 2000 pentru aprobareaGrilei naionale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice; Hotrarea de Guvern nr. 499/2004 privind infiinarea, organizarea ifuncionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemelepersoanelor varstnice, in cadrul prefecturilor Ordinul nr. 491/180 din 23 mai 2003 pentru aprobarea Grilei de evaluaremedico-social a persoanelor care se interneaz in uniti de asistenmedico-sociale; Ordinul Ministrului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei nr. 246 din27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitatepentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnicei pentru centrele rezideniale pentru persoanele varstnice; Hotrarea de Guvern nr. 1317 din 27 octombrie 2005 privind sprijinireaactivitilor de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliupentru persoanele varstnice.In funcie de situaia personal a beneficiarilor i de problemele pe care leintampin, persoanele varstnice pot fi in acelai timp persoane dezavantajate,persoane cu dizabiliti, pensionari etc. Astfel, in domeniul asistenei sociale apersoanelor varstnice, pot fi luate in calcul i actele normative specifice in domeniiprecum: pensii i alte forme de prestaii sociale; asigurri sociale de sntate; servicii pentru persoane cu dizabiliti; servicii pentru persoane defavorizate etc.Proiectul de lege privind asistena social38 aflat inc in dezbatere include oparte a acestor perspective, din dorina unei abordri integrative a problematiciipersoanelor varstnice.

IV.3. COMPETENE INSTITUIONALELegislaia romaneasc specific in asistena persoanelor varstnice prevedeo serie de instituii, cu atribuii in domeniul sprijinirii acestei categorii sociale.Aceste instituii pot fi grupate in funcie de ierarhie i arie geografic acoperitin instituii naionale, judeene i locale.

METODOLOGIE DE LUCRU N ASISTENA PSIHOSOCIAL A PERSOANELOR VRSTNICE

In continuare sunt prezentate instituiile menionate de Legea nr. 17/2000, inordine ierarhic descresctoare, cu descrierea specific a atribuiilor i sarcinilorcorespunztoare.Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale: Propune msuri legislative in domeniu (inclusiv forma Grilei naionalede evaluare a nevoilor persoanelor varstnice) individual sau in colaborarecu alte ministere sau instituii; Asigur indrumarea metodologic, coordoneaz, controleaz i evalueazaplicarea dispoziiilor Legii nr.17/2000; Asigur finanare pentru urmtoarele tipuri de cheltuieli:- Finanarea activitilor de asisten social desfurate de asociaiii fundaii romane;- Cheltuieli de investiii i reparaii capitale pentru uniti de asistensocial din zone defavorizate;- Completarea veniturilor extrabugetare ale cminelor pentru persoanevarstnice, atunci cand resursele bugetelor locale devin insuficiente,etc.Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice conform legislaiei de infiinare,organizare i funcionare are urmtoarele atribuii: Sprijin instituiile statului in aplicarea recomandrilor Adunrii Mondialea Persoanelor Varstnice i urmrete realizarea lor; Propune Guvernului programe privind ameliorarea continu a condiiilorde via a persoanelor varstnice; Urmrete aplicarea reglementrilor legale privind persoanele varstnicei sesizeaz organele competente despre abaterile constatate; Formuleaz teme de cercetare i contracteaz elaborarea de studii sociologiceprivind viaa persoanelor varstnice cu instituii i uniti specializatein domeniu, realizeaz analize proprii i elaboreaz puncte de vederereferitoare la imbuntirea nivelului de trai al persoanelor varstnice; Avizeaz proiecte de acte normative care privesc persoanele varstnice,avizul fiind consultativ; Sprijin organizarea asociativ a persoanelor varstnice i participarealor activ la viaa social; Seprezint persoanele varstnice din Romania in relaiile cu organizaiisimilare din alte ri sau cu organizaii internaionale ale persoanelorvarstnice; Particip, in calitate de reprezentant al societii civile privind persoanelevarstnice, in grupuri de lucru, consilii i comitete organizate la nivelnaional, local i in cadrul ministerelor, al ageniilor i al instituiilor asi-39 nfiinat pe baza Legii nr. 16/2000 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului Naionalal Persoanelor Vrstnice. Mai multe informaii despre aceast instituie pot fi gsite pe site-uloficial www.cnpv.ro.147CAP. IV. CADRUL LEGISLATIV N ASISTENA PERSOANELOR DE VRSTA A TREIAmilate acestora, alturi de ali parteneri sociali si guvernamentali, careanalizeaz i propun msuri ce privesc imbuntirea nivelului de trai alpersoanelor varstnice; Il informeaz pe Preedintele Romaniei, pe primul-ministru, conducerileorganelor administraiei publice centrale cu atribuii in domeniulproteciei sociale, prefecii i primarii, in legtur cu aspecte ce privescriscurile i situaia de criz in care se gsesc unele persoane varstnice; Intreine relaii permanente de colaborare cu reprezentanii mass-mediapentru informarea populaiei cu privire la problematica persoanelorvarstnice.Comitetele consultative de dialog civic pentru problemele persoanelorvrstnice40 au ca principale atribuii: Analiza problemelor cu caracter socioeconomic care privesc persoanelevarstnice; Elaborarea de propuneri pentru soluionarea acestor probleme; Elaborarea unor rapoarte anuale ce vor fi inaintate de ctre prefect conduceriiMinisterului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i a MinisteruluiAdministraiei i Internelor.Ageniile judeene pentru prestaii sociale: Acrediteaz, monitorizeaz i evalueaz activitile sociale i socio-medicaledesfurate de furnizorii de servicii de asisten pentru persoanelevarstnice; In cazul in care nu exist un departament specializat de asisten socialin cadrul consiliului local, atunci ii revin responsabilitile de a realizaancheta social i evaluarea situaiei varstnicului i de a lua deciziile referitoarela aprobarea, respingerea, suspendarea sau incetarea dreptuluila serviciile de asisten social.Consiliile locale: Sunt responsabile de organizarea serviciilor sociale i socio-medicale41de ingrijire pentru persoanele varstnice la nivel local; Angajeaz personalul de ingrijire prin plata cu ora, fraciuni de normsau norm intreag pentru asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanelorvarstnice dependente conform grilei naionale de evaluare; Monitorizeaz i evalueaz activitile sociale i socio-medicale oferitepe baza legii; Asigur finanarea asistenei sociale a persoanelor varstnice prin:- subveniile acordate in completarea veniturilor extrabugetare a cminelor;40 nfiinate n baza Hotrrii Guvernului nr. 499/2004 privind nfiinarea, organizarea i funcionareacomitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vrstnice, n cadrulprefecturilor.41 Serviciile pot fi oferite direct (prin intermediul serviciilor publice de asisten social sau adepartamentelor specializate din subordine) sau n parteneriat sau cu subcontractarea altor instituii.

METODOLOGIE DE LUCRU N ASISTENA PSIHOSOCIAL A PERSOANELOR VRSTNICE- finaneaz organizaiile neguvernamentale, fundaiile, etc. active indomeniu i acreditate conform legii;- acoperirea costurilor de organizare i funcionare a serviciilor pentrupersoane varstnice i a costurilor salariilor personalului de ingrijire la domiciliu (insoitori); Hotrte anual cu privire la cuantumul mediul lunar de intreinere datoratde persoanele varstnice cazate in cminele de pensionari sau de susintorii acestora; Ia decizii privind aprobarea, respingerea, suspendarea sau incetareadreptului la servicii pentru:- serviciile de asisten social organizate pe plan local;- ingrijirea in cminele aflate in administrare;- ingrijirea la domiciliu.Serviciile publice locale de asisten social (SPAS): Realizeaz evaluarea nevoilor i/sau a gradului de dependen pe bazaanchetei sociale i a grilei de evaluare i propune msurile de asistenconform situaiei individuale constatate; Ia decizia de a oferi serviciile de ingrijire, dac persoana varstnic nuare capacitatea de a-i da consimmantul; in acest caz, serviciile oferitevor fi stabilite pe baza rezultatelor anchetei sociale, a grilei de evaluarea nevoilor i a recomandrilor medicului specialist i vor fi acordate cuacceptul rudelor de gradul I sau a unui alt membru de familie; Ofer consiliere atat varstnicilor cat i membrilor familiei acestora, pentruprevenirea marginalizrii sociale i pentru sprijinirea reintegrrii socialea persoanelor varstnice; In funcie de nivelul veniturilor varstnicului i a susintorilor, SPASpoate oferi serviciile necesare in mod gratuit sau cu plata unei contribuii; La cererea Autoritii Tutelare, realizeaz in termen de 10 zile de la dataprimirii solicitrii o anchet social referitoare la nerespectarea angajamentelorde ingrijire in cazul contractelor de vanzare-cumprare cuclauz de ingrijire incheiate de persoanele varstnice asistate in acest sensde ctre Autoritatea Tutelar. Asigur inmormantarea varstnicilor lipsii de susintori legali sau candacetia nu au venituri suficiente pentru acoperirea acestor costuri.Autoritatea Tutelar Are obligaia de a acorda, la solicitarea persoanei varstnice, consilieregratuit in vederea incheierii actelor juridice de vanzare-cumprare, donaiesau imprumuturi cu garanii imobiliare care au ca obiect bunurilemobile sau imobile ale persoanei varstnice respective; La solicitarea beneficiarului, din oficiu, asist persoana varstnic

CAP. IV. CADRUL LEGISLATIV N ASISTENA PERSOANELOR DE VRSTA A TREIAcheierea actelor juridice de instrinare in scopul ingrijirii proprii42; inaceste cazuri, primete din oficiu i pstreaz un exemplar al acestoracte juridice; Primete sesizri/se autosesizeaz cu privire la nerespectarea clauzelorstipulate in actele juridice menionate i in 24 de ore de la sesizare areobligaia de a solicita serviciului de asisten social o anchet social; Propune msuri de executare legal a dispoziiilor inscrise in actele juridicemenionate i in caz de nerespectare, poate solicita in instanajudectoreasc rezilierea contractului.Asociaii i fundaii neguvernamentale: Pot deveni furnizori de servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoanevarstnice, prin acreditarea acestor serviciilor de ctre direciile de muncjudeene; Pot solicita din partea instituiilor abilitate acordarea de servicii de ingrijirela domiciliu pentru persoane varstnice; Poate completa, in funcie de situaie i la cererea furnizorilor de servicii,colectivul care realizeaz ancheta social i evaluarea nevoilor persoanelorvarstnice.Membrii familiei / reprezentanii legali / susintorii persoanelor varstnice: Ii dau acordul cu privire la oferirea serviciilor de ingrijire la domiciliu/ in cminele pentru pensionari in situaia in care varstnicul este in imposibilitateade a-i da consimmantul ca urmare a strii de sntate; Pltesc contribuia stabilit de furnizorii de servicii sociale sau costullunar de ingrijire in cminele de pensionari, in situaia in care veniturilevarstnicului nu sunt suficiente.

IV Provocri socio-demografice

Organizaia Mondial a Sntii a avertizat, in ultimul deceniu, asupra faptuluic nevoile de ingrijire pe termen lung vor continua s creasc sub influenamai multor factori: evoluia structurii familiale; mobilitatea geografic a populaieiactive; procesul rapid de imbtranire demografic. Romania are, conform ultimuluirecensmant, un procent de 19.4% populaie varstnic (RecensmntulPopulaiei i Locuinelor, 18 martie 2002), iar aceste aspecte devin importantein ara noastr, unde ingrijirea varstnicilor este, in mod tradiional, furnizat defamilii (Girleanu-oitu, 2006; Stan, 2001).Politicile sociale i de sntate au de fcut fa unei noi provocri, cea a ingrijiriipersoanelor varstnice semidependente i dependente pentru un termenindelungat 42 n cazul acestor contracte este recomandat ca n textul documentului s fie menionate exact i detaliat msurile care vor fi luate pentru ameliorarea situaiei i sprijinirea vrstnicului.