Legislatie SSM- Prezentare

1

LegislaLegislaţia naţionalăţia naţională de securitate şi sănătate în muncă de securitate şi sănătate în muncă armonizată cu directivele europenearmonizată cu directivele europene

2

TRATATUL

DE LA ROMA :

ART. 100 A

(renumerotat 95)

ART. 118 A

(renumerotat 137)

Care au creat familii de DIRECTIVE : ECONOMICE SOCIALE

- Ce au in vedere:

Analiza la nivel de

proiectare a produselor; Nivel înalt de protecţie

pentru consumatorul european

Locurile de muncă; Prescripţii minimale

de sănătate şi

securitate

Legislaţia de SSM la nivelul UE

3

- Care urmăresc

un dublu obiectiv: Eliminarea

barierelor tehnice

ce împiedică

schimburile comerciale

Promovarea

securităţii şi

sănătăţii în muncă

- Care crează baza unei: Legislaţii comune Statelor Membre UE


4

Directiva cadru nr. 89 / 391/ CEE, privind “SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR LA LOCUL DE MUNCA” – care prevede şi obligaţia de evaluare a riscurilor, aplicand cele 9 principii generale ale prevenirii, respectiv:

Directiva <MAŞINI> 89 / 392/CEE, devenita 98/ 37/ CE, cu referire la “cerinţe esentiale” de proiectare si la obligatia de “analiza a riscurilor”:

Conduc, prin asocierea lor la

Armonizarea legislaţiilor

naţionale ale ţărilor membre

Necesare unei bune funcţionări a PIEŢEI COMUNE

Principii pentru integrarea securitatii muncii:

Analiza riscurilor Eliminarea sau reducerea lor Luarea masurilor de protectie, necesare pentru riscurile ce nu pot fi eliminate Informarea utilizatorului cu privire la riscurile reziduale rezultate din eficienta incompleta a masurilor de protectie adoptate

1. Evitarea riscurilor

2. Evaluarea riscurilor

3. Combaterea riscurilor la sursă

4. Adaptarea lucrului la persoană

5. Luarea în calcul a evoluţiei tehnicii

6. Înlocuirea unui factor periculos cu unul nepericulos sau mai puţin periculos

7. Planificarea prevenirii – deci integrarea ei în activitatea de bază

8. Prioritatea protecţiei colective

9. Furnizarea instrucţiunilor de lucru adecvate lucrătorilor

Cele doua Directive

fundamentale:


5

Utilizarea echipamentului de muncă

89/655/EECEchipament de muncă (2)

89/391/CEE –Directiva cadruprivind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor la locul de muncă

Activităţi specifice

90/269/EECManipulare manuală a maselor (4)

90/270/EECEchipamente cu ecarene de vizualiazre (5)

92/91/EECForaj (11)

Loc de muncă

89/654/EEC Loc de muncă (1)

92/57/EEC Şantiere Temporare/Mobile (8)

92/58/EEC Semnalizarea de securitate (9)

92/104/EEC Surface and Underground Mineral-extracting

Industries (12)

93/103/EC Nave de pescuit (13)

1999/92/ECAtmosfere explozive (15)

Protecţie personală89/656/EEC

Echipamente Individuale de Protecţie (3)

Grupuri specifice de lucrători

92/85/EECmăsuri pentru promovarea

îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor

gravide, care au născut de curând sau care alăptează (10)

Expunerea la agenţi

90/394/EEC Cancerigeni (6)

2000/54/ECAgenţi boiologici (7)

98/24/EC Agenţi chimici (14)

2000/44/ECVibraţii (16)

2003/10/ECZgomot (17)

2004/40/ECCâmpuri electromagnetice (18)

2000/39/ECValori limită de

expunere

6

D 89/654/CEE D 89/655/CEE

Directiva CadruD 89/656/CEE

D 92/58/CEE

Directivele europene

Legislaţia naţională de securitate şi sănătate în muncă a fiecărui Stat Membru Legislaţia naţională de securitate şi sănătate în muncă a fiecărui Stat Membru a fost armonizată cu directivele europene şi adaptată particularităţilor economice a fost armonizată cu directivele europene şi adaptată particularităţilor economice naţionalenaţionale..

Directivele impun cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă.

Prevederile directivelor sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Rezultatele privind stadiul implementării directivelor din domeniu sunt raportate periodic Comisiei Europene.

Legislaţia naţională de SSM

Transpunerea şi implementarea directivelor europene în legislaţia naţională a Transpunerea şi implementarea directivelor europene în legislaţia naţională a fiecărui Stat Membru a creat un cadru legislativ unitar care asigură aceleaşi reguli fiecărui Stat Membru a creat un cadru legislativ unitar care asigură aceleaşi reguli pentru toate ţările membre.pentru toate ţările membre.

7

PRINCIPII

SSMdrept fundamental

al tuturor participanţilor

la procesul de muncă

Legătura indisolubilă

dintre dreptul lamuncă şi SSM

Integrarea SSM în procesul de muncă

Caracterul preventiv al SSM

Abordarea prevenirii AM şi

BP ca problemă

unică

Legislaţia naţională de SSMLOCUL, ROLUL ŞI PRINCIPIILE

Este o componentă a sistemului de reglementări prin care se urmăreşte asigurarea protecţiei cetăţenilor, respectiv pentru un segment de populaţie activă, împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate de prestarea oricărui proces de muncă.

8

Legislaţie conexă Emitent

CODULMUNCIICODULMUNCII

LEGEA:- SĂNĂTĂŢII- MEDIULUI- ASIG. AM/BP

LEGEA:- SĂNĂTĂŢII- MEDIULUI- ASIG. AM/BP

Legislaţie SSM

Elementgenerator:

CONSTITUŢIA

LEGISLAŢIA PRIMARĂPRINCIPII

LEGEA NR.319/2006

LEGISLAŢIA SECUNDARĂMăsuri de prevenire, reguli de aplicare

HG care transpun/ completează directivele UE, alte acte normative ale administraţiei

publice

Standarde de securitate/ de

produs

LEGISLAŢIA TERŢIARĂMăsuri de prevenire detaliate

Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă

PARLAMENTPARLAMENT

PARLAMENTPARLAMENT

MMFES, MSP,ASRO

MMFES, MSP,ASRO

AngajatoriAngajatori


STRUCTURĂ

9

Legea nr.319/2006Directiva cadru

89/391/CEE

HG nr.1425/2006pentru aprobarea

Normelor metodologice

de aplicare a Legiinr. 319/2006

Locul de muncă HG 1091/2006Semnalizarea de securitate HG 971/2006

Echipamente de muncă HG 1146/2006EIP HG 1048/2006

Azbest HG 1875/2006Agenţi cancerigeni HG 1093/2006

Agenţi chimici HG 1218/2006Agenţi biologici HG 1092/2006

Ecrane de vizualizare HG 1028/2006Câmpuri electromagnetice HG 1136/2006

Manipularea manuală a maselor HG 1051/2006Zgomot HG 493/2006Vibraţii HG 1876/2005

Şantiere temporare sau mobile HG 300/2006Asistenţa medicală la bordul navelor HG 1007/2006

Atmosfere explozive HG 1058/2006Nave de pescuit HG 1135/2006

Industria extractivă de foraj HG 1050/2006Industria extractivă de suprafaţă şi în subteran

HG 1049/2006


Acte normative care transpun directivespecifice şi care se referă la:

•condiţii generale•riscuri specifice

•activităţi specifice

10

Instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

INSPECŢIA MUNCII

Casa Naţională de Pensii şi

Alte Drepturi de Asigurări Sociale

Institutul Naţionalde Cercetare –

Dezvoltare pentruProtecţia Muncii

“Alexandru Darabont”

Administrează şi gestionează sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

în coordonarea M.M.F.P.S.

sub autoritatea M.M.F.P.S.

în subordinea M.M.F.P.S.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI PROTECŢIEI SOCIALE (M.M.F.P.S.)

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Fundamentează ştiinţific măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă prin soluţii tehnice şi organizaţionale noi.

Controlează respectarea de către angajatori a obligaţiilor legale privind relaţiile de muncă, condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii lucrătorilor.

11

iinformarenformare,,

fformareormare,,

ccontrolontrol,,

aasistenţă şi consultanţăsistenţă şi consultanţă..

Promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor Promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor presupunepresupune::

12

Actori implicaţi în asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă

trebuie să se asigure că lucrătorii respectă prevederile legale.CONDUCĂTORUL LOCULUI DE MUNCĂ

trebuie să asigure: - asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor,

- prevenirea riscurilor profesionale,

- informarea şi instruirea lucrătorilor,

- cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii

şi sănătăţii în muncă.

ANGAJATORUL

trebuie să respecte cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă.LUCRĂTORUL

13

Potrivit legii, lucrătorul are următoarele drepturi:

Drepturile lucrătorului

NOTĂ: Lucrătorii nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru că părăsesc locul de muncă sau o zonă periculoasă, în cazul unui pericol grav şi iminent.

Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile la care se expune şi să-l instruiască corespunzător.

Dreptul de a fi informat:

Lucrătorul are dreptul de a sesiza autorităţile competente, atunci când consideră că măsurile adoptate şi mijloacele utilizate de către angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.

Dreptul de a sesiza:

Angajatorul consultă lucrătorul sau reprezentantul său şi permite participarea activă la discutarea tuturor problemelor de securitate şi sănătate în muncă.

Dreptul de a participa :

14

În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:

OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI

evaluarea riscurilor

informarea şi instruirea lucrătorilor

consultarea şi participarea lucrătorilor

organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie

15

până la9 lucrători

Angajatorul poate

efectua activităţile de

SSM

Dacă nu îndeplineşte

condiţiileAngajatorul poate să:

•desemneze un lucrător•organizeze SIPP•apeleze la SEPP

10-49 lucrători 50 – 149 lucrători peste 150 lucrători

Angajatorul poate

efectua activităţile de

SSM

Dacă nu îndeplineşte

condiţiileAngajatorul poate să:

•desemneze un lucrător•organizeze SIPP•apeleze la SEPP

Angajatorul trebuie să:•desemnezeunul sau mai

mulţi lucrători • organizeze

SIPPşi/sau

• să apeleze laSEPP

Angajatorul trebuie să:•organizeze

SIPPşi poate săapeleze la

SEPP

Organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie

16

ACTIVITĂŢI

elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie;

elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de ssm, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru;

întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul ssm, stabilite prin fişa postului;

propunerea atribuţiilor şi răspunderilor în domeniul ssm, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea angajatorului;

Prevenirea riscurilor profesionale

identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor;

PrevenirePREVENIRE

17

elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicităţii adecvate pentru fiecare loc de muncă, asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite;

elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii/unităţii;

asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol-grav şi iminent, conform prevederilor art.101-107 şi asigurarea că toţi lucrătorii sunt instruiţi pentru aplicarea lui;

evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art.101-107;

stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă, stabilirea tipului de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor HG nr.971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă

informarea angajatorului, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de muncă şi propunerea de măsuri de prevenire şi protecţie;

ACTIVITĂŢI


PrevenirePREVENIRE

18

identificarea echipamentelor individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, conform prevederilor HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de prevenire şi protecţie , medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;

urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare;

propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;

întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfăşurarea acestor activităţi;

ACTIVITĂŢI


PrevenirePREVENIRE

19


Evitarea riscurilor.

Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.

Combaterea riscurilor la sursă.

Adaptarea muncii la om.

Adaptarea la progresul tehnic.

Înlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici.

Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente.

Furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

Adoptarea prioritară a măsurilor de protecţie colectivă faţă de cea individuală.

să monitorizeze permanent posibilele surse de accidentare sau îmbolnăvire. să aplice măsurile de prevenire şi protecţie având în vedere respectarea ierarhiei principiilor generale de prevenire:

ANGAJATORUL are obligaţia:

PERICOL RISC EXPUNERE

20

SCOP:• INSUSIREA CUNOSTINTELOR SI FORMAREA DEPRINDERILOR DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA

INSTRUIREA• INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALA • INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA • INSTRUIREA PERIODICA

MODALITATI SI TEHNICI DE INSTRUIRE

• EXPUNEREA• DEMONSTRATIA• STUDIU DE CAZ• VIZIONARI DE FILM, DIAPOZITIVE, PROIECTII• PE CALCULATOR…

ANGAJATORUL ASIGURA BAZA MATERIALA CORESPUNZATOARE

Programul de instruire - testare pe meserii si activitati

INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SSM

21

diminuarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională ; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă

OBIECTIVE :

SCOPASIGURAREA PARTICIPĂRII LUCRĂTORILOR

LA ELABORAREA ŞI APLICAREA DECIZIEI

ÎN DOMENIUL S.S.M.

CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR

Organizarea şi funcţionarea comitetelor de securitate şi sănătate în muncă

22

Medicul de medicina muncii

Organism de lucru consultativ şi participativ în luarea deciziilor în probleme de securitate şi sănătate în muncă

Lucrători desemnaţi

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM

Secretar CSSM

ANGAJATORUL


CSSM

componenţă

23

CARACTERISTICI ALE CSSM

– Reprezentativitate– Putere de decizie– Capacitate de informare– Echilibru

SUSŢINERE MATERIALA

ANGAJAT

ORUL


24

Pentru cazurile în care nu este obligatorie formarea CSSM :

“Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au dreptul să solicite angajatorului să ia măsuri corespunzătoare şi să prezinte propuneri în acest sens, în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători şi/sau al eliminării surselor de pericol”


2517.04.23

PREVENIREA

Reprezinta ansambul masurilor luate la nivelul organizatiei, in intregul sau, la un grup de posturi de munca sau functiuni si la nivel de individ, in vederea evitarii riscurilor sau a limitarii efectelor acestora.

PREVENIREA se deosebeste de PRECAUTIE, care reclama ca aceste masuri sa fie adoptate chiar daca nu se prefigureaza anumite pagube / vatamari.

Prevenirea implica un studiu de risc intr-o situatie de munca, studiu ce ar permite elaborarea / aplicarea de masuri pentru evitarea riscului si / sau reducerea lui.

Prin situatie de munca se intelege “Situatia in care lucratorii realizeaza produse si / sau servicii, in conditii de munca si securitate date.

In acest scop, angajatorul atribuie fiecarui post de munca una sau mai multe functii, care se definesc prin obiective de realizat.

Pentru a asigura fiecare functie, el trebuie sa prevada mijloacele tehnice, resursele umane, o organizare a muncii date si sarcini de realizat”

Elaborat de ARSSM

2617.04.23

Prevenirea devine astfel o activitate complexa, care imbina cunostinte tehnice in domeniul: ergonomiei medicinei muncii

igienei industriale psihologiei muncii toxicologiei industriale

Obiectivul prevenirii: maximum de eficienta si

de calitate a muncii,

in conditiile reducerii riscurilor la

limitre acceptabile pentru intreprindere

Elaborat de ARSSM

PREVENIREA

2717.04.23

PROTECŢIA

PROTECTIA reprezinta măsura de prevenire luată în vederea protejării persoanelor în faţa unor fenomene periculoase ce nu pot fi

eliminate îndeajuns, sau în faţa riscurilor ce nu pot fi reduse corespunzător prin măsuri de prevenire intrinsecă.

Masurile de prevenire intrinseca reprezintă măsurile prin care, modificarea proiectării sau a parametrilor de funcţionare ai

echipamentelor, fără a recurge la mijloace de protecţie, elimina fenomenele periculose sau reduce riscul legat de acest fenomen.

Elaborat de ARSSM

28

Masurile de prevenire / protectie sunt, prin urmare destinate reducerii riscurilor si sunt aplicate de catre:

Proiectant

Utilizator

Prevenire intrinseca, protectie, masuri de prevenire complementare, informatii pentru utilizare

a) Organizare: metode de lucru sigure, supraveghere, utilizarea permisului de lucru;

b) Furnizarea si utilizarea unor mijloace de protectie suplimentare;

c) Folosirea EIP;

d) Informarea si formarea operatorului

Prevenire intrinseca: este cea prin care, modificarea proiectarii sau a parametrilor de functionare ai echipamentelor, fara a recurge la mijloace de protectie, elimina fenomenele periculose sau reduce riscul legat de acest fenomen.

Protectia este masura de prevenire care face apel la mijloace de protectie, in scopul apararii persoanelor in fata unor fenomene periculoase ce nu pot fi reduse prin aplicarea masurilor de prevenire intrinseca.

Informatii de utilizare: masuri de procesare care constau in mesaje (texte, cuvinte, semne, semnale, simboluri, diagrame) folosite separat, sau asociate intre ele, pentru a transmite informatii utilizatorului.

29

PLANIFICAREA SI INTEGRAREA PREVENIRII IN GESTIUNEA INTREPRINDERII

Reprezinta:• Un ansamblu de proceduri şi măsuri:

luate planificate implementate

verificate urmărite evaluate,

• în toate stadiile de: concepere proiectare desfăşurare exploatare mentenanţă

• a proceselor de muncă, în scopul asigurării securităţii şi protecţiei sănătăţii

tuturor participanţilor la procesul de muncă

30

PLANIFICAREA SI INTEGRAREA PREVENIRII IN GESTIUNEA INTREPRINDERII devine efectivă prin:

INTRODUCEREA IN UNITATE A UNUI

SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR

caracterizat prin faptul că:

Acţionează ca un ansamblu coerent de proceduri şi actiuni, în domeniul prevenirii riscurilor profesionale;

Este dinamic, deoarece, în permanenţă, este adaptat la condiţii ce pot fi schimbate;

Actionează ca un proces continuu, care evoluează fără încetare;

Ca sistem el trateaza gestiunea riscurilor, respectiv:

PLANIFICAREA PREVENIRII ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A POLITICII CARE VIZEAZĂ STĂPÂNIREA RISCURILOR PRIN IDENTIFICAREA ŞI ANALIZAREA LOR, PRECUM ŞI PRIN STABILIREA

MĂSURILOR DE PREVENIRE CONCRETE

31

PROGRAM DE ACTIUNI DE PREVENIRE

Acțiunile ce privesc PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE,

demarate in cadrul unei organizații, pot fi identificate pe următoarele paliere, respectiv activităţi:

Conceperea / alegerea / punerea in aplicare a:

- tehnicilor / metodelor de lucru

- mijloacelor de productie

Lupta contra vatamarii

Imbunatatirea conditiilor de munca

Instruirea / Formarea / Informarea personalului

Pregatirea pentru situatii de urgenta

Mediul de munca

Met

ode

de

mun

ca

Mijloace

de munca

Forta de munca

（（

（

（

In fiecare din aceste actiuni, luarea in considerare a obiectivelor de SSM va

conduce la un demers de securitate ce comporta 3 etape succesive:

Aceste actiuni implica:

I.

II.

-Masurarea factorilor de vatamare (zgomot, poluanti etc.)

- Compararea rezultatelor cu valori limita de expunere

- Eliminarea / reducerea acestor neajunsuri

Un demers ergonomic care vizeaza cunoasterea muncii reale, in scopul adaptarii ei la capacitatile omului

Formarea in materie de SSM a personalului cuprinde:

instruirea la angajare

formarea la postul de munca

formarea specializata

………

Etapa 1Analiza sarcinii / funcției si a

riscurilor asociate, in vederea evaluării lor

Etapa 2Alegerea unei metode sau a unui principiu de realizare a sarcinii / functiei, integrand

SSM

Etapa 3

Analiza riscurilor reziduale asociate metodelor retinute

si alegerea masurilor de prevenire a acestor riscuri

reziduale

Un astfel de plan pentru pregătirea acțiunilor in caz de urgenta si a capacitații de răspuns poate lua forme diferite, in funcție de talia si activitatea organizației dar obiectivul său rămâne întotdeauna de a alerta / a proteja / a ajuta

32

COSTUL ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

Costuri asigurate:- accidente de muncă / boală profesională

Costuri “neasigurate”:

- distrugeri de clădiri/echipamente de muncă- pierderi/distrugeri de produse şi materiale - refacerea/curăţarea unei zone după un accident- timp pentru investigare/cercetare- întreruperea temporară a activităţii- angajaţi pe durată determinată, instruirea noilor angajaţi- cheltuieli judiciare/amenzi- afectarea imaginii societăţii

33

Nu EVITAŢI problemele de securitate şi sănătate în muncă !

Concluzii

ANGAJATORII pot solicita oricând sprijin şi consultanţă autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu dar mai întâi, …trebuie să se responsabilizeze singuri.

Legea nr. 319/2006 prevede că obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

Legislatie SSM- Prezentare

Documents

Transcript of Legislatie SSM- Prezentare