Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia muncii)

. Constitutia Romaniei

Codul Muncii - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 , Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si

sanatatii in munca nr. 319 din 2006

Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006

Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor

Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte

Legea nr. 25/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca

Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati

Legea nr. 320/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 137/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii

Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii nr.90/1996

Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2000 privind ratificarea unor conventii adoptate de Organizatia Internationala a Muncii

Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie pentru persoanele incadrate in munca

Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 740 din 10 octombrie 2002

Legea nr. 90/1996 - Legea Protectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001

Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore/zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase

Legislatie in domeniul asigurarilor sociale

Legea nr. 598/2003 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

Legea nr. 346/2002 - Legea privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107 din 24/10/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002

Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si al drepturi de asigurari sociale

Legea nr. 22/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Legea nr. 19/2000 - Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica

Legea nr. 145/1997 - Legea asigurarilor sociale de sanatate, abrogata si inlocuita prin OUG nr. 150 din 31/10/2002

Hotarârea nr. 1.094/30.08.2006 pentru prorogarea termenului prevazut la art. 12 alin. (1) din Hotarârea Guvernului nr. 161/2006 privind întocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor (M.O. nr. 746/31.08.2006)

Hotarârea nr. 1085/16.08.2006 pentru modificarea art. 49 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 234/2006 (M.O. nr. 727/25.08.2006)

Hotarârea nr. 1.010/09.08.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O. nr. 690/11.08.2006)

Hotarârea nr. 1.025/09.08.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare (M.O. nr. 704/17.08.2006)

Hotarârea nr. 723/07.06.2006 privind modificarea Hotarârii Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.

68/2003 privind serviciile sociale, precum si a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale (M.O. nr. 510/13.06.2006)

Hotarârea nr. 234/16.02.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca (M.O. nr. 196/02.03.2006)

Hotarârea nr. 197/09.02.2006 privind aprobarea programelor de interes national în domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum si în domeniul asistentei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei în familie si a finantarii acestor programe (M.O. nr. 195/01.03.2006)

Hotarârea nr. 161/03.02.2006 privind întocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor (M.O. nr. 171/22.02.2006)

Hotarârea nr. 455/05.04.2006 privind aprobarea Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitatii sociale, semnat la Bruxelles la 8 decembrie 2005 (M.O. nr. 368/27.04.2006)

Hotarârea nr. 455/05.04.2006 privind aprobarea Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitatii sociale, semnat la Bruxelles la 8 decembrie 2005 (M.O. nr. 368/27.04.2006)

Hotarârea nr. 771/14.06.2006 pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (M.O. nr. 544/23.06.2006)

Hotarârea nr. 981/02.08.2006 pentru aprobarea platii contributiei financiare a României la programele comunitare "Program comunitar referitor la strategia comunitara cadru privind egalitatea între femei si barbati" (2001 - 2006) si "Masuri comunitare de stimulare în domeniul ocuparii fortei de munca" pentru anul 2006 (M.O. nr. 672/04.08.2006)

Hotarârea nr. 1.873/22.12.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca (M.O. nr. 94/01.02.2006)

Hotarârea nr. 121/26.01.2006 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (M.O. nr. 86/31.01.2006)

Hotarârea nr. 385/22.03.2006 privind constituirea Comitetului director pentru monitorizarea implementarii angajamentelor asumate prin Memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale (M.O. nr. 308/05.04.2006)

Hotarârea nr. 319/08.03.2006 privind aprobarea Strategiei nationale pentru egalitatea de sanse între femei si barbati pentru perioada 2006 - 2009 si a Planului general de actiuni pentru

implementarea Strategiei nationale pentru egalitatea de sanse între femei si barbati pentru perioada 2006 - 2009 (M.O. nr. 270/24.03.2006)

Hotarârea nr. 312/08.03.2006 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 174/2002 (M.O. nr. 235/15.03.2006)

Hotarârea nr. 53/19.01.2006 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1.825/2005 (M.O. nr. 57/20.01.2006)

Hotarârea nr. 1.860/22.12.2005 pentru modificarea si completarea Procedurilor privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, modalitatile de finantare si instructiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 377/2002 (M.O. nr. 31/13.01.2006)

Hotarârea nr. 1.859/22.12.2005 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 174/2002 (M.O. nr. 54/20.01.2006)

Hotarârea nr. 1.827/22.12.2005 privind aprobarea Programului de implementare a Planului national anti-saracie si promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006 - 2008 (M.O. nr. 64/24.01.2006)

Hotarârea nr. 1.825/22.12.2005pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului (M.O. nr. 07/04.01.2006)

Legislatie in domeniul materialelor si substantelor periculoase

Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor

Legea nr. 99/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor

Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive

Legislatie in domeniul evaluarii conformitatii

Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor Legea nr. 245/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 38/1998 privind

acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii

Acte normative in domeniul securitatii si sanatatii in munca

Hotarârea nr. 1.218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici (M.O. nr. 845/13.10.2006)

Hotarârea nr. 1.146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (M.O. nr. 815/03.10.2006)

Hotarârea nr. 1.215/06.09.2006 privind aprobarea Aranjamentului pentru aplicarea Acordului dintre România si Republica Austria în domeniul securitatii sociale, semnate la Bucuresti la 28 octombrie 2005 (M.O. nr. 791/19.09.2006)

Hotarârea nr. 1.136/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice (M.O. nr. 769/11.09.2006)

Hotarârea nr. 1.135/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit (M.O. nr. 772/12.09.2006)

Hotarârea nr. 1.093/16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca (M.O. nr. 757/06.09.2006) Hotarârea nr. 1.092/16.08.2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca (M.O. nr. 762/07.09.2006)

Hotarârea nr. 1.091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca (M.O. nr. 739/30.08.2006)

Hotarârea nr. 1.070/16.08.2006 pentru modificarea Hotarârii Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (M.O. nr. 714/21.08.2006)

Hotarârea nr. 1.058/09.08.2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive (M.O. nr. 737/29.08.2006)

Hotarârea nr.1.051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare (M.O. nr. 713/21.08.2006)

Hotarârea nr. 1.050/09.08.2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj (M.O. nr. 737/29.08.2006)

Hotarârea nr. 1.049/09.08.2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran (M.O. nr. 727/25.08.2006)

Hotarârea nr. 1.048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca (M.O. nr. 722/23.08.2006)

Hotarârea nr. 1.028/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare (M.O. nr. 710/18.08.2006)

Hotarârea nr. 1.007/02.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor (M.O. nr. 696/15.08.2006)

Hotarârea nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca (M.O. nr. 683/09.08.2006)

Hotarârea nr. 683/31.05.2006156/2000 privind protectia cetatenilor români care lucreaza în strainatate, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 384/2001 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot (M.O. nr. 380/03.05.2006)

Hotarârea nr. 461/12.04. 2006 pentru modificarea Hotarârii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive (M.O. nr. 383/04.05.2006)

Hotarârea nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile (M.O. nr. 252/21.03.2006)

Hotarârea nr. 1.875/22.12.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (M.O. nr. 64/24.01.2006)

Constitutia Romaniei

"Art. 22 (1)

Dreptul la viata, precum si dreptul la integritatea fizica si psihica ale persoanelor sunt garantate.

Art. 38 (2)

Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice."

Codul MunciiSanatatea si securitatea in munca

    CAPITOLUL I Reguli generale

    Art. 171. - (1) Angajatorul are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor. (2) Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca. (3) Daca un angajator apeleaza la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu il exonereaza de raspundere in acest domeniu. (4) Obligatiile salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu pot aduce atingere responsabilitatii angajatorului. (5) Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.     Art. 172. - (1) Dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile legii speciale, ale contractelor collective de munca aplicabile, precum si cu normele si normativele de protectie a muncii. (2) Normele si normativele de protectie a muncii pot stabili: a) masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor; b) masuri de protectie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activitati; c) masuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; d) dispozitii referitoare la organizarea si functionarea unor organisme speciale de asigurare a securitatii si sanatatii in munca.     Art. 173. - (1) In cadrul propriilor responsabilitati angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia. (2) La adoptarea si punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (1) se va tine seama de urmatoarele

principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si alegerea echipamentelor si metodelor de munca si de productie, in vederea atenuarii, cu precadere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra sanatatii; e) luarea in considerare a evolutiei tehnicii; f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea masurilor de protectie colectiva cu prioritate fata de masurile de protectie individuala; i) aducerea la cunostinta salariatilor a instructiunilor corespunzatoare.     Art. 174. - (1) Angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca. (2) In cuprinsul regulamentelor interne sunt prevazute in mod obligatoriu reguli privind securitatea si sanatatea in munca. (3) In elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca angajatorul se consulta cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca.     Art. 175. - Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii.     Art. 176. - (1) Angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca. (2) Instruirea se realizeaza periodic, prin modalitati specifice stabilite de comun acord de catre angajator, impreuna cu comitetul de securitate si sanatate in munca si cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor. (3) Instruirea prevazuta la alin. (2) se realizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de munca sau felul muncii si al celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 6 luni. In toate aceste cazuri instruirea se efectueaza inainte de inceperea efectiva a activitatii. (4) Instruirea este obligatorie si in situatia in care intervin modificari ale legislatiei in domeniu.     Art. 177. - (1) Locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa garanteze securitatea si sanatatea salariatilor. (2) Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor. (3) Angajatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca, pentru crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent.     Art. 178. - (1) Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca institutia abilitata prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricarii, comercializarii, importului ori utilizarii cu orice titlu a substantelor si preparatelor periculoase pentru salariati. (2) Inspectorul de munca poate, cu avizul medicului de medicina a muncii, sa impuna angajatorului sa solicite organismelor competente, contra cost, analize si expertize asupra unor produse, substante sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaste compozitia acestora si efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.     CAPITOLUL II Comitetul de securitate si sanatate in munca     Art. 179. - (1) La nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii. (2) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei.

    Art. 180. - (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati. (2) In cazul in care conditiile de munca sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de munca poate cere infiintarea acestor comitete si pentru angajatorii la care sunt incadrati mai putin de 50 de salariati. (3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate si sanatate in munca. Numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil. (4) Comitetul de securitate si sanatate in munca coordoneaza masurile de securitate si sanatate in munca si in cazul activitatilor care se desfasoara temporar, cu o durata mai mare de 3 luni. (5) In situatia in care nu se impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca, atributiile specifice ale acestuia vor fi indeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de angajator.     Art. 181. - Componenta, atributiile specifice si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca sunt reglementate prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale.     CAPITOLUL IIIProtectia salariatilor prin servicii medicale     Art. 182. - Angajatorii au obligatia sa asigure accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii.     Art. 183. - (1) Serviciul medical de medicina a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronala.

(2) Durata muncii prestate de medicul de medicina a muncii se calculeaza in functie de numarul de salariati ai angajatorului, potrivit legii.     Art. 184. - (1) Medicul de medicina a muncii este un salariat, atestat in profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de munca incheiat cu un angajator sau cu o asociatie patronala.

(2) Medicul de medicina a muncii este independent in exercitarea profesiei sale.     Art. 185. - (1) Sarcinile principale ale medicului de medicina a muncii constau in: a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; b) supravegherea efectiva a conditiilor de igiena si sanatate in munca; c) asigurarea controlului medical al salariatilor atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii contractului individual de munca. (2) In vederea realizarii sarcinilor ce ii revin medicul de medicina a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munca sau a felului muncii unor salariati, determinata de starea de sanatate a acestora. (3) Medicul de medicina a muncii este membru de drept in comitetul de securitate si sanatate in munca.     Art. 186. - (1) Medicul de medicina a muncii stabileste in fiecare an un program de activitate pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al sanatatii in munca pentru fiecare angajator. (2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator si sunt supuse avizarii comitetului de securitate si sanatate in munca.     Art. 187. - Prin lege speciala vor fi reglementate atributiile specifice, modul de organizare a activitatii, organismele de control, precum si statutul profesional specific al medicilor de medicina a muncii.

Declaratia de la Luxemburg asupra Promovarii Sanatatii la Locul de Munca în Uniunea Europeana

Noiembrie 1997

"Promovarea Sanatatii la Locul de Munca în Intreprinderile Mici si Mijlocii - Identificarea si Diseminarea Modelelor de Buna Practica" - Proiect derulat de catre Fundatia Romtens în cadrul

celei de-a doua initiative a Retelei Europene pentru Promovarea Sanatatii la Locul de Munca

Promovarea Sanatatii la Locul de Munca (PSLM) reprezinta eforturile combinate ale angajatilor, ale conducatorilor acestora si ale societatii pentru îmbunatatirea starii de sanatate a oamenilor la locurile de munca.

Acest lucru poate fi obtinut prin combinarea:" Îmbunatatirii organizarii muncii si a mediului de la locul de munca" Promovarii participarii active" Încurajarii initiativei personale

Introducere

Doi factori ofera baza pentru activitatea curenta în PSLM.Primul, Directiva Cadru asupra Sanatatii si Protectiei Muncii (Directiva Consiliului 89/391/EC) care pregateste terenul pentru reorientarea legislatiei si practicii din Medicina si Protectia Muncii traditionale, si a doua, cresterea profilului locului de munca ca baza a sanatatii publice.

Forta de munca sanatoasa, motivata si calificata este fundamentala pentru viitorul social si bunastarea economica din Uniunea Europeana. Serviciul responsabil al Comisiei Europene a sprijinit de asemenea initiativa de a stabili o retea europeana pentru Promovarea Sanatatii la Locul de Munca. Aceasta initiativa este în concordanta cu Articolul 129 al Tratatului Uniunii Europene si cu Programul de Actiune pentru Promovarea Sanatatii, Informare, Educare si Instruire din cadrul Programului Comunitar în domeniul Sanatatii Publice (Numarul 645/96/EC). Reteaua Europeana include organizatii din toate cele 15 State Membre ale Uniunii Europene si din Spatiul Economic European. Acestea functioneaza ca Oficii Nationale de Contact.Obiectivul retelei este sa identifice si sa disemineze exemple de buna practica în domeniul PSLM prin schimb de experienta si informatie.Prin aceasta initiativa, Uniunea Europeana încurajeaza Statele Membre sa acorde PSLM o importanta deosebita pe agenda lor de lucru si sa încurajeze includerea de masuri referitoare la PSLM în toate programele lor.

Provocari pentru cei care lucreaza, în secolul 21

Domeniul muncii trece printr-o schimbare majora - un proces care va continua.Câteva elemente cheie cu care ne confruntam sunt:• Globalizarea• Somajul • Sporirea utilizarii tehnologiei informatice• Schimbarile în ceea ce priveste statutul de angajat (ex: pe termen scurt, cu jumatate de norma, tele-work)• Îmbatrânirea• Cresterea importantei sectorului public• Downsizing• Cresterea numarului de angajati la nivel de IMM-uri• Orientarea catre client si managementul calitatii.

Succesul viitor al organizatiilor depinde de prezenta unor angajati cu o stare buna de sanatate, motivati si bine calificati.PSLM are un rol important în pregatirea oamenilor si a organizatiilor pentru a face fata acestor schimbari.

PSLM: o investitie pentru viitor

Promovarea Sanatatii si Protectia Muncii traditionale au îmbunatatit semnificativ conditiile care tin de sanatatea de la locurile de munca prin reducerea accidentelor si prevenirea bolilor profesionale. Oricum este evident ca Promovarea Sanatatii si Protectia Muncii traditionale, singure, nu pot ajunge (mentine) la standardele înalte ale subiectelor mai sus mentionate.Prin Promovarea Sanatatii la Locurile de Munca organizatiile vor observa o reducere a costurilor pentru perioadele de îmbolnavire ale angajatilor si o crestere a productivitatii. Acestea rezulta de pe urma unei forte de munca mai sanatoase, cu o motivatie crescuta si dintr-o îmbunatatire a relatiilor la locul de munca.PSLM reprezinta o strategie moderna care are ca scop prevenirea îmbolnavirii la locul de munca (incluzând bolile profesionale, accidentele, stres-ul, ranirile etc.), intensifica potentialul de promovare a sanatatii si bunastarea fortei de munca.

Promovarea Sanatatii la Locul de Munca: oameni sanatosi în organizatii sanatoase

Locul de munca influenteaza în moduri diferite starea de sanatate si bolile. Munca poate cauza îmbolnaviri daca angajatii trebuie sa lucreze în conditii de munca ce pot dauna sanatatii, nu sunt pregatiti adecvat pentru o anumita profesie sau lipseste sprijinul moral din partea colegilor.În acelasi timp munca poate fi si o resursa pentru dezvoltarea personala si pentru sporirea aptitudinilor personale.PSLM contribuie cu o categorie mare de factori de munca ce îmbunatatesc starea de sanatate a angajatilor.Aceasta categorie include:

• Managementul principiilor si metodelor care recunosc ca angajatii reprezinta un factor necesar pentru succesul organizatiilor si aceasta în schimbul unei investitii financiare minime

• O educatie si principii de conducere adecvate, care includ participarea angajatilor si încurajarea motivatiei si responsabilitatii tuturor angajatilor

• Principiile organizarii muncii care ofera angajatilor un echilibru corespunzator între cerintele muncii, controlul asupra propriei lor munci, nivelul îndemânarii si sprijinul social

• O politica a personalului care sa includa dinamic problemele de promovare a sanatatii

• Un serviciu integrat de protectie si medicina a muncii.

Promovarea Sanatatii la Locul de Munca este de succes si bazata pe dovezi

PSLM este bazata pe o cooperare multidisciplinara si multisectoriala si poate fi de succes numai daca sunt implicati toti factorii de decizie.PSLM poate contribui la scopul propus ("oameni sanatosi în organizatii sanatoase") daca aceasta urmareste urmatoarele principii:

1. Tot personalul trebuie sa fie implicat (participarea)

2. PSLM trebuie sa fie integrata în toate deciziile importante si la nivelul tuturor tipurilor de organizatii (integrarea)

3. Toate masurile si programele trebuie sa urmareasca un ciclu de rezolvare a problemelor: analizarea nevoilor, stabilirea prioritatilor, planificarea, implementarea, controlul continuu, evaluarea (managementul de proiect)

4. PSLM include masuri ce se adreseaza persoanei si mediului din diferite domenii. Aceasta combina strategia reducerii riscului cu cea a dezvoltarii factorilor de protectie si a potentialului de sanatate (multilateralitatea).

Prioritati ale Retelei Europene de Promovare a Sanatatii la Locul de Munca

Reteaua Europeana de Promovare a Sanatatii la Locul de Munca coordoneaza schimbul de informatii si diseminarea modelelor de buna practica în Europa. Organizatiile membre ale acestei retele si-au propus sa initieze retele informationale neconventionale la nivel national. Toate activitatile si prioritatile se bazeaza pe principiul subordonarii si sprijina cooperarea dintre Statele Membre.Tinând seama de provocarile viitoare si de telul de a extinde Promovarea Sanatatii la Locul de Munca, Reteaua Europeana de PSLM are în vedere urmatoarele prioritati, ca si elemente de baza pentru activitatile viitoare:

1. Cresterea consti- entizarii importantei Promovarii Sanatatii la Locul de Munca si promovarea responsa-bilitatii pentru sanatate, având în vedere toti factorii cu putere de decizie.

2. Identificarea si diseminarea modele-lor de buna practica

3. Dezvoltarea ghidurilor pentru o PSLM eficace

4. Asigurarea angajarii Statelor Membre ale UE în vederea adoptarii politicilor în acest domeniu.

5. Precizarea provo-carilor specifice determinate de conlucrarea cu IMM-urile.

Aceasta declaratie a fost adoptata de catre toti membrii Retelei Europene pentru Promovarea Sanatatii la Locul de Munca în cadrul întâlnirii de la Luxemburg din 27 si 28 noiembrie, 1997

Reteaua Europeana pentru Promovarea Sanatatii la Locul de Munca primeste sprijin financiar din partea Comisiei Europene. Nici Comisia Europeana, nici persoanele care actioneaza în numele acesteia, nu pot fi facute raspunzatoare pentru folosirea acestor informatii.

Memorandum-ul de la Cardiff asupra Promovarii Sanatatii la Locul de Munca în Întreprinderile Mici si Mijlocii

Aprilie 1998

Introducere

Promovarea Sanatatii la Locul de Munca (PSLM) reprezinta eforturile combinate ale angajatilor, ale conducatorilor acestora si ale societatii pentru îmbunatatirea starii de sanatate a oamenilor la locurile de munca.

Acest lucru poate fi obtinut prin combinarea:• Îmbunatatirii organizarii muncii si a mediului de la locul de munca• Promovarii participarii active• Încurajarii initiativei personale (Declaratia de la Luxemburg asupra Promovarii Sanatatii la Locul de Munca în Uniunea Europeana)

Promovarea Sanatatii la Locul de Munca are un rol important în dezvoltarea organizatiilor de sanatate: viitorul succes economic depinde de prezenta unor angajati bine calificati, motivati si cu o stare de sanatate buna. În trecut, activitatile de PSLM se adresau marilor întreprinderi care aveau o infrastructura corespunzatoare pentru a asigura succesul PSLM. Cu toate acestea, în Europa, mai mult de 50% din forta de munca reprezinta angajatii Întreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM-uri) cu mai putin de 100 angajati, iar numarul salariatilor din micile întreprinderi este înca

în crestere. Resursele IMM-urilor sunt limitate si de aceea ele trebuie sa evite procedurile administrative, legale si financiare dificile, care le-ar putea pune în pericol dezvoltarea.

Starea de sanatate a angajatilor din IMM-uri este foarte importanta atât pentru ei, cât si pentru întreprinderile în care muncesc, pentru familiile lor, comunitatile în care traiesc si bunastarea economica a Statelor Membre. Acest Memorandum lanseaza noi initiative ale Retelei Europene pentru PSLM în vederea depasirii barierei care sta în calea crearii unei infrastructuri corespunzatoare în IMM-uri, având ca scop implementarea activitatilor de PSLM în întreprinderile mici.

Caracteristici ale Întreprinderilor Mici si Mijlocii

Situatia din IMM-uri este diferita de cea a marilor întreprinderi din mai multe puncte de vedere :

• O mai mica diviziune a muncii si a standardizarii locurilor si conditiilor de munca• Relatii directe între angajatori si angajati• Un grad mai înalt de flexibilitate• Mai putine beneficii de pe urma Medicinei si Protectiei Muncii• Timp si resurse limitate pentru promovarea starii de sanatate si de bunastare a angajatilor• O dependenta mai mare a activitatii din întreprindere fata de prezenta la locul de munca a angajatilor.

Provocari privind PSLM în IMM-uri

Avându-se în vedere resursele limitate ale întreprinderilor mici, este foarte dificil ca IMM-urile sa desfasoare activitati de promovare a sanatatii. În plus, cunostintele disponibile de PSLM au la baza experienta din întreprinderile mari, care trebuie adaptata si modificata nevoilor IMM-urilor.

PSLM în IMM-uri trebuie sa raspunda mai multor provocari:• Sa sporeasca constientizarea PSLM si a beneficiilor sale în rândul factorilor de decizie din IMM-uri• Sa dezvolte modele corespunzatoare de PSLM în IMM-uri• Sa implementeze strategii specifice în care sa fie implicati factorii de decizie• Sa adapteze activitatile de PSLM la o scala corespunzatoare si sa le conecteze la problemele si nevoile actuale ale IMM-urilor• Sa sublinieze modul în care implementarea si dezvoltarea PSLM în IMM-uri poate fi sprijinita de resurse externe• Sa continue activitatea la nivel de ramura, regional si local.

Prioritatile Retelei Europene pentru PSLM

Membrii Retelei Europene pentru PSLM considera IMM-urile ca fiind o prioritate în actiunile lor.

Pentru a raspunde provocarilor mentionate anterior, Reteaua propune urmatoarele initiative pentru promovarea PSLM în IMM-uri:

1. Sporirea constientizarii prioritatilor actuale, a problemelor de sanatate si a actiunilor din domeniul sanatatii desfasurate în IMM-uri2. Identificarea si diseminarea Modelelor de Buna Practica a PSLM în IMM-uri3. Promovarea beneficiilor PSLM în IMM-uri catre toti factorii de decizie4. Stabilirea unor aliante si a unor legaturi cu sectorul mic de afaceri si organizatiile cheie reprezentante5. Sprijinirea dezvoltarii modelelor si metodelor corespunzatoare de PSLM în vederea îmbunatatirii starii de sanatate si cresterii nivelului de bunastare în IMM-uri.

Memorandum-ul a fost adoptat de catre toti membrii din Reteaua Europeana pentru PSLM, la întrunirea Retelei de la Cardiff din 24-25 aprilie 1998.

Declaratia de la Lisabona asupra Locurilor de Munca Sanatoase în întreprinderile mici si mijlocii

Mici, sanatoase si competitiveStrategii noi pentru îmbunatatirea sanatatii în întreprinderile mici si mijlocii

"Promovarea Sanatatii la Locul de Munca în Intreprinderile Mici si Mijlocii - Identificarea si Diseminarea Modelelor de Buna Practica" - Proiect derulat de catre Fundatia Romtens în cadrul celei de-a doua initiative a Retelei Europene pentru Promovarea Sanatatii la Locul de Munca

PSLM reprezinta efortul însumat al angajatilor, conducatorilor acestora si a întregii societati pentru a îmbunatati starea de sanatate a oamenilor la locul de munca.Acest lucru poate fi obtinut prin combinarea:

• Îmbunatatirii organizarii muncii si a mediului de la locul de munca• Promovarii participarii active• Încurajarii initiativei personale

PSLM îmbunatateste semnificativ starea de sanatate si bunastarea angajatilor si a familiilor lor si contribuie la realizarea succesului economic prin cresterea productivitatii si dezvoltare economica. Sanatatea la locul de munca în IMM-uri presupune colaborarea în vederea realizarii unei actiuni comune: initiativele comune ale organizatiilor care doresc sa sprijine acest demers sunt în mod particular benefice îmbunatatirii starii de sanatate.

Aceasta declaratie este destinata partenerilor sociali si factorilor de decizie din politica,

întreprinderi, din domeniul cercetarii si stiintei si intentioneaza sa ajute îmbunatatirea conditiilor de munca în sensul asigurarii succesului economic în IMM-urile din CE.

Aceasta declaratie este rezultatul initiativei ENWHP în IMM-uri.De asemenea, 21 de state europene participa la aceasta initiativa. ENWHP este finantata de CE în cadrul Programului de Promovare a Sanatatii.ENWHP cuprinde diferite organizatii (institutii nationale de protectia muncii si promovare a sanatatii, institutii de sanatate publica si ministere ale sanatatii) din toate statele membre ale CE, din tari ale Spatiului Economic European si câteva organizatii din tarile candidate.

Rolul IMM-urilor în realizarea unei Europe sanatoase, constiente social si antreprenoriale

Mai mult de 99% din companiile considerate IMM si angajatii acestora reprezinta mai mult de doua treimi din forta de munca a UE. IMM-urile au o importanta crescânda nu numai cu privire la politica angajatilor ci, de asemenea, au un rol semnificativ din punct de vedere economic.

În UE este un consens general ca IMM-urile au o contributie majora în ceea ce priveste cresterea economica, competitivitatea, inovatia si dezvoltarea pietei muncii.Politicile si programele comunitare, în special politica de la nivelul întreprinderilor, au un scop comun: ele intentioneaza sa creeze un cadru propice pentru crearea si dezvoltarea unor întreprinderi cu potential inovativ, în special în domeniul IMM (concluziile Consiliului European de la Lisabona din 23–24 martie 2000).

Pentru a putea realiza acest lucru sunt necesare masuri cum ar fi: simplificarea cerintelor administrative, financiare, legale si sociale.

Starea de sanatate si bunastarea la locul de munca sunt cerinte esentiale pentru cresterea potentialului inovativ în IMM-uri si, în acelasi timp, se constituie ca si componenta fundamentala a practicii manageriale si a politicilor moderne de resurse umane.

Eficienta economica a IMM–urilor si, consecutiv, dezvoltarea sociala în tarile UE, depind de cresterea sanatatii, a motivatiilor si a bunei calificari a angajatilor.

IMM-urile: Resurse pentru sanatate

Conditiile de munca si productie în întreprinderile mici difera în multe aspecte de cele ale întreprinderilor mai mari. Unele din aceste circumstante au un potential important pentru sanatate cum ar fi: influenta specialistilor companiei asupra naturii conditiilor de munca, a faptului ca, deseori, în întreprinderile mici este o atmosfera familiala, cerinte foarte diferite ale muncii (de exemplu responsabilitate individuala mai mare si o descriere a postului mai detaliata) si structuri organizationale mai simple.În orice caz, datorita resurselor financiare limitate, Protectia Muncii, Medicina Muncii si Promovarea Sanatatii la Locul de Munca au deseori o prioritate scazuta în IMM –uri. Medicina si Protectia Muncii, ca prevederi statutare, sunt vazute adesea ca presupunând o munca administrativa în plus si de aceea sunt vazute ca o posibila cauza a reducerii competitivitatii.

În ciuda acestei situatii, toate institutiile si factorii de decizie care acorda atentie aspectelor legate de sanatatea la locul de munca se confrunta cu urmatoarea problema.

În ce mod pot fi organizate conditiile din cadrul economic si social în asa fel încât dezvoltarea economica, incluzând crearea de noi locuri de munca, poate fi legata de promovarea unor conditii de munca sanatoase si de implementarea unor standarde sociale si de protectie a muncii corespunzatoare.

PSLM: O noua strategie pentru un loc de munca mai sanatos si îmbunatatirea succesului economic în IMM –uri

ENWHP a identificat, a analizat si a documentat modele de buna practica în promovarea sanatatii la locul de munca în IMM-uri din 21 de tari europene.Aceasta colectie de exemple este însotita de material ilustrativ si demonstrativ pentru îmbunatatirea strategiilor practice. Acestea subliniaza faptul ca PSLM are o contributie de succes si de durata în crearea de conditii potrivite de dezvoltare, inovare si angajare în IMM-uri. PSLM îmbunatateste starea de sanatate a populatiei si, în acelasi timp, ajuta la construirea unei fundatii stabile pentru o Europa constienta social.La baza analizelor practicilor actuale privind PSLM în IMM-uri, ENWHP a identificat strategii si recomandari care au ca scop sustinerea viitoarei diseminari a PSLM în astfel de întreprinderi.

Întreprindere pentru sanatate

Fortele majore care se ocupa de promovarea sanatatii în IMM-uri sunt proprietarii si cei din conducerea executiva. O conducere exemplara trebuie sa integreze promovarea sanatatii în practica manageriala zilnica prin:• Implicarea tuturor angajatilor în procesele de planificare si luare a deciziilor• Asigurarea unei bune atmosfere de lucru• Recunoasterea si rasplatirea performantelor• Monitorizarea îmbunatatirilor, în special a acelora legate de organizarea muncii.

Construirea unui mediu adecvat pentru sanatate: crearea efectului de amplificare

Datorita resurselor limitate a infrastructurii institutiilor de protectia muncii si promovare a sanatatii, trebuie implicate noi strategii si parteneri pentru comunicarea si organizarea PSLM în IMM-uri.

O importanta deosebita o reprezinta organizatiile care deja ofera întreprinderilor unele facilitati (ex.: camere de comert, asociatii profesionale, institutii de asigurari de sanatate si în caz de accidente, banci, organizatii sociale partenere).Aceste organizatii au un rol cheie cu privire la:• Marketing si comunicare• Promovarea unei infrastructuri de sprijin pentru PSLM în IMM –uri• Organizarea serviciilor de PSLM.

Campaniile de informare care au ca tinta cresterea nivelului de constientizare a starii de sanatate în IMM-uri trebuie sa fie dirijate de la nivele diferite (comunitar, national, regional si local).

Urmatoarele cerinte de baza trebuie îndeplinite:• Toate organizatiile care joaca un rol în dezvoltarea IMM-urilor trebuie sa fie implicate în campanii de informare• Problemele actuale si nevoile IMM-urilor trebuie incluse în planificarea si implementarea masurilor• Retelele care implica organizatii intermediare trebuie sa fie initiate si folosite la nivel local, regional si national.

La nivel comunitar PSLM trebuie sa completeze masurile existente care sprijina IMM–urile.Acestea includ: “Programul Multianual pentru Întreprinderi si Antreprenori 2001-2005” si „Carta Europeana pentru Companiile Mici”.Statele Membre, Asociate si cele din Spatiul Economic European trebuie, de asemenea, sa tina cont de PSLM în eforturile lor de a asigura un cadru de îmbunatatire a conditiilor pentru crearea si dezvoltarea IMM-urilor.Acestea trebuie sa se asigure ca serviciile de PSLM în IMM-uri trebuie sa se bazeze pe „Criteriile de Buna Practica” dezvoltate cu ajutorul ENWHP. Factorii de decizie de la nivel national trebuie sa încurajeze IMM-urile, furnizorii de servicii si toate celelalte organisme implicate sa aplice aceste criterii.

Aceasta declaratie a fost adoptata la întâlnirea ENWHP din 16 iunie 2001 si prezentata ulterior la a doua Conferinta Europeana din 18-19 iunie 2001. Ambele evenimente au avut loc la Lisabona.

Reteaua Europeana pentru Promovarea Sanatatii la Locul de Munca primeste sprijin financiar din partea Comisiei Europene. Nici Comisia Europeana, nici persoanele care actioneaza în numele acesteia, nu pot fi facute raspunzatoare pentru folosirea acestor informatii.