Cultur Tehnologic i Comunicarea n domeniul dezvoltrii durabile

REFERAT

LEGISLAIE ROMNEASC DESPRE I N LEGTUR CU ENERGIA REGENERABIL

Student: asis. dr. ing. LUMINITA MOLNARProfesor: PROF. DR. ING. VASILE SOPORAN

"O solutie pentru iesirea din criza: dezvoltarea durabila"

LEGISLAIE ROMNEASC DESPRE I N LEGTUR CU ENERGIA REGENERABIL

1. ENERGIILE REGENERABILEEnergii regenerabilesunt considerate n practic, energiile care provin din surse care fie c regenereaz de la sine n scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul deenergie regenerabilse refer la forme de energie produse printransferul energeticalenergieirezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite procedee. Sursele de energie ne-rennoibile includenergia nuclearprecum i energia generat prin arderea combustibililor fosili, aa cum ar fiieiul,crbuneleigazele naturale. Aceste resurse sunt, n chip evident, limitate la existena zcmintelor respective i sunt considerate n general (a se vedea teoriaacademicianuluiromnLudovic Mrazecde formare anorganic a ieiului i a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia eolian, uzual exprimat - energie de vnt; energia solar; energia apei; energia hidraulic, energia apelor curgtoare; energia mareelor, energia flux/refluxului mrilor i oceanelor; energie potenial osmotic; energia geotermic, energie ctigat din cldura de adncime a Pmntului; energie de biomas: biodiesel, bioetanol, biogaz.

a.b.Fig.1 Surse de energie regenerabil (a.Turbine Eoliene , b. Panou solar)Toate aceste forme de energie sunt, n mod tehnic, valorificabile putnd servi la generarea curentului electric, producerea de ap calde, etc. Actualmente ele sunt n mod inegal valorificate, dar exist o tendin cert i concret care arat c se investete insistent n aceast, relativ nou, ramur energetic.2. LEGISLAIE ROMNEASC DESPRE I N LEGTUR CU ENERGIA REGENERABILLegea privind utilizarea eficient a energiei nr.199/2000, cu modificrile i completrile ulterioare; 1999/2000 republicat n Monitorul Oficial nr. 954/27.11.2006 privind utilizarea eficient a energiei. Aceasta are drept scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea i aplicarea unei politici naionale de utilizare eficient a energiei, n conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficiena energetic i aspectele legate de mediu, i cu principiile care stau la baza dezvoltarii durabile.Legea cuprinde un capitol intitulat Stimulente fiscale si financiare pentru activiti care conduc la creterea eficientei energetice, care prevede c, pentru finanarea investiiilor care au cavobiectiv principal cresterea Eficientei energetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de pana la 50% din valoarea proiectului. La aliniatul (2) se prevede ca autoritatile administratiei publice locale si centrale pot finanta lucrari pentru creterea eficientei energetic si pe baza unui contract de performanta incheiat cu terti. Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficientei energetice se face cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat.1. Strategia naional de dezvoltare energetic a Romniei pe termen mediu 2001-2004, elaborat n anul 2000, primul document legat de aceast tem n contextul pregtirii pentru aderarea la UE.2. Hotararea nr. 941/29 august 2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE). Acesta este organ de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara, in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat. ARCE are, printer altele, urmatoarele atributii si responsabilitati principale: elaborarea politicii nationale de utilizare eficienta a energiei; promovarea surselor noi, regenerabile de energie: biomasa,eoliana, geotermala, minihidro, solara si altele.3. Legea energiei electrice nr.318/2003.4. Aceste legi stabilesc promovarea surselor regenerabile i neconvenionale de energie, atribuiile i competenele autoritilor administraiei publice n acest sens i modalitile de promovarea acestor surse.5. Legea 73/2000, a Fondului pentru mediu care stabilete un fond extrabugetar pentru sprijinirea mediului; alimentarea fondului se face din diferite taxe.6. HG 890/2003 este Foaie de parcurs energetic pn n 2015; prevede diferite msuri de dezvoltare energetic competitiv.7. HG 443/aprilie 2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie. Aceasta implementeaza in legislatia romana Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie si stabileste cadrul legal necesar promovarii programului de crestere a contributiei surselor regenerabile de energie la productia de energie electrica. Romania isi propune in articolul 3 ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 30% pana in 2010.8. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal roman. Aceasta prevede la art. 201 scutiri pentru uleiuri minerale. Conform art. 201 litera (l)si art. 23.8 din Hotararea nr. 44/2004, cu modificarile la zi, biocarburantii produsi in totalitate din biomase sunt scutiti total de la plata accizelor. In conformitate cu prevederile art. 3 din Hotararea nr. 1844/2005, biodieselul face parte din categoria biocarburantilor, fiind definit de lege ca ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, in vederea utilizarii ca biocarburant.9. HG 1535/decembrie 2003 este Strategia de valorificare a resurselor regenerabie de energie 10. Hotararea nr. 1892 din 4 noiembrie 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Prevederile prezentei hotarari se aplica energiei electrice produse din urmatoarele surse de energie regenerabile: energie hidro produsa in centrale cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala, biomasa, a valurilor, precum si hydrogen produs din surse regenerabile de energie.adoptat Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003).11. HG 958/2005 pentru completarea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile.12. ANRE O 19, 20, 23/2005 privind certificatele verzi: organizarea i funcionarea pieei de certificate, metodologia de stabilire a valorilor maxime i minime, supravegherea garaniilor de origine pentru energia electric produs din surse regenerabile.13. Reglementrile legate de certificatele de economie pentru producerea de energie termic i asimilarea acestora cu certificatele verzi pot s fie promovate prin hotrre de Guvern, avnd ca temei legal Legea serviciului public de alimentare cu energie termic nr.325/2006.14. Strategia naional n sectorul energetic pentru perioada 2007-2020a fost aprobat de guvern n septembrie 2007. Principalul obiectiv al strategiei vizeaz acoperirea integral a consumului intern de energie elctric i termic, n condiii de cretere a securitii energetice a rii i de dezvoltare durabil. Strategia i propune ca pn n anul 2010, consumul intern brut de energie s fie asigurat n pondere de 11% din surse regenerabile. 15. Legea 13/2007 este legea energiei electrice stabilete cadrul de reglementare pentru desfurarea activitilor n sectorul energiei electrice i al energiei termice produse n cogenerare, n vederea utilizrii optime a resurselor primare de energie n condiiile de accesibilitate, disponibilitate i suportabilitate i cu respectarea normelor de siguran, calitate i protecie a mediului.16. Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. 17. Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008: este Programul pilot Casa verde.18. OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.Concluzii privind corelarea ntre iniiativele Uniunii Europene n domeniul politicilor energiei regenerabile i legislaia romneasc Romnia i-a armonizat n parte legislaia naional pentru a rspunde angajamentelor asumate n legtur cu necesitatea atingerii intelor de utilizare a energiei regenerabile. Au fost adoptate msuri pentru asigurarea ndeplinirii intelor asumate pentru o pondere de 33% a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordndu-se prioritate livrrii n reea a energiei provenite din surse regenerabile (Legea 220/2008). A fost creat cadrul legislative pentru promovarea utilizrii biocombustibililor. Au fost luate msuri care s susin strategia naional energetic 2007-2020: Programul Casa Verde, programul de reabilitare termic a locuinelor, finanarea valorificrii resurselor regenerabile prin Programul Operaional pentru Creterea Competitivitii Economice. Se poate observa c frecvent Directivele CE sunt transpuse n legislaia romneasc prin Hotrri de govern i/sau Ordonane guvernamentale. Procesul de armonizare la legislaia european a nceput cam n anul 2000 prin liberalizarea pieei de energie.3. CELE MAI IMPORTANTE PROIECTE DE ENERGIE REGENERABILAstazi, sursele de energie regenerabila produc aproximativ 12% din electricitatea folosita in Statele Unite ale Americii. Dar, conform Administratiei Energetice din cadrul Departamentului de Energie al SUA, vantul, valurile si lumina soarelui ar putea fi surse pentru mai mult de 93% din Productia globala de energie de care intregul mapamond are atat de pregnant nevoie. 1. Cea mai mare turbina hidroenergetica din lume Turbina SeaGen, din Strangford Lough, IrlandaAsemanatoareturbinelor eoliene, dar alimentate de miscarea apei si nu de cea a vantului,turbinele hidroenergetice transforma curentii din adancurile oceanelor in electricitate.SeaGende 1.2 megawati, care este formata dintr-o pereche de turbine, fiecare avand cate 20 metri in diametru, este in prezentsingura turbina hidroenergetica la scara comerciala din lume. Lamele elicelor au abilitatea de a se roti la 180 grade in functie de directia de miscare a curentilor si pot fi ridicate din apa pentru mentenanta, activitatea lor obisnuita fiind de natura subacvatica. Pana in 2015, turbina SeaGen va fi surclasata de o turbina hidroenergetica masiva din Canalul sud-corean Wando Hoenggan, ce va fi construit in parteneriat de Lunar Energy si Compania Energetica Coreana pentru820 milioane dolari. Generand 300 megawati de electricitate, cele 300 de turbine de cate un megawat, inalte de 18 metri, vor fi ancorate in platoul marin prin propria lor greutate.

Fig. 2 Turbina SeaGen, din Strangford Lough, Irlanda2. Cea mai mare centrala energetica functionala cu valuri Ferma de Valuri Agucadoura, langa Povoa de Varzim, PortugaliaPrima si singura centrala energetica alimentata cu valuri din lumeseamana cu un sarpe lung de 150 metri si gros de 3.5 m, care pluteste la suprafata marii, pe jumatate scufundat in apa. Fiecare unitate este ancorata perpendicular pe plaja si are patru segmente conectate in linie, care gazduiesc centrale hidraulice independente. Pe masura ce fiecare segment se balanseaza pe valuri, in sus si in jos, centrala sa hidraulica pompeaza un fluid biodegradabil printr-o turbina care produce pana la 0.75 megawati de electricitate per unitate. Impreuna, segmentele, construite cu un cost de13 milioane de dolari, produc in prezent un total maxim de 2.25 megawati in apropierea coastelor Portugaliei, existand planuri pentru o extindere a fermei la 21 megawati.

Fig. 3 Ferma de Valuri Agucadoura, langa Povoa de Varzim, Portugalia3. Cel mai mare baraj hidroelectric din lume Digul Celor Trei Defileuri, din ChinaLa 18 decembrie 2007, capacitatea de productie electrica a Digului Celor Trei Defileuri din China atingea 14,1 gigawati, devansand pentru prima oara capacitatea de 14 gigawati a Digului Itaipu, aflat la granita dintre Brazilia si Paraguay.

Fig. 4 Digul Celor Trei Defileuri, ChinaAceasta il facecel mai mare si cel mai productiv dig din lume, care pana in 2011 va produce 18 gigawati de electricitate, tot atat cat 18 centrale electrice nucleare.Numai unul dintre generatoarele principale ale digului poate produce 700 megawati de electricitate. Construirea sa a costat nu mai putin de 26 miliarde de dolari. Ridicarea unui dig inca si mai mare, Grand Inga, a fost propusa sa se finalizeze pana in 2020 sau 2025 in Republica Democrata Congo, pe Raul Congo: randamentul atins de aceasta va putea ajunge pana la 39 gigawati de energie.4. Cel mai productiv camp geotermal Gheizerele din Sonoma si Lake, California, SUAIn ciuda faptului ca au scazut de la nivelul unei productii de varf de 2.000 megawati atinsa la mijlocul anilor 80, la 1.000 megawati astazi, gheizerele americane ramancel mai productiv camp geotermal al lumii, furnizand aproape 60% din electricitatea folosita in regiunea de nord a coastei californiene. Declinul a fost cauzat de diminuarea stratului de apa subteran din care centralele isi extrag aburul; constructiile mai noi reinjecteaza insa apa tocmai pentru a elimina aceasta problema. Prima electrocentrala geotermana cu caracter comercial din SUA a fost construita in 1960 si producea 11 megawati de energie. Centralele individuale de la aceasta locatie produc acum, in medie, aproximativ 50 megawati, dar sunt eclipsate de cele mai mari centrale geotermale propuse in prezent, care vor fi construite in Sarulla, Sumatra de Nord, Indonezia, de compania tehnologica geotermala Ormat si partenerii sai, care vor avea o productie de varf de 330 megawati.

Fig. 5 Gheizerele din Sonoma si Lake, California, SUA

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.descopera.ro/stiinta/4559113-top-10-cele-mai-importante-proiecte-de-energie-regenerabila, data: 31.05.20132. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83, data: 31.05.20133. D. Marinescu, V. Nicolae Surse regenrabile de energie, Bucureti, 2004,ISBN 973-87023-1-34. HotrreaGuvernuluinr.1535/2003privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie5. http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=ro&type=IM-PRESS&reference=20080331STO25142, data: 31.05.2013Energii regenerabile 4