Legislatie Aeronautica 2012

LEGISLATIE AERONAUTICA

CUPRINS

1. Scurt istoric…………………………………………………………… 2

2. Conventia de la Chicago.Anexele ICAO…………………………… 7

3. Codul aerian………………………………………………………….. 13

4. RACR.RA……………………………………………………………… 37

5. Reglementari de trafic aerian……………………………………….. 59

6. RACR- LTMO…………………………………………………………. 62

7. Statutul pers. navigant – Legea 223/2006…………………………. 73

8. MOZ – A.R. “Manualul operational “………………………………... 95

9. RACR –LPAN P………………………………………………………. 152

10. PIAC - LPAN P……………………………………………………… 205

11. Legea 319/2006 SSM……………………………………………….. 249

12. HG 1425 -Norme SSM………………………………………………. 262

13. Norme de tehnica a securitatii muncii PSI………………………… 265

14. Bibliografie……………………………………………………………. 269

1


SCURT ISTORIC AL REGLEMETĂRILOR AERONAUTICE

În perioada postbelică, în condiţiile adâncirii interdependenţelor economice

internaţionale, reglementarea relaţiilor economice dintre state a devenit necesitate

obiectivă, urmărindu-se prin aceasta coordonarea modului de acţiune a statelor în

domeniul politicilor comerciale.

Datorită importanţei pe care o prezintă activitatea de transport aerian

internaţional, încă din perioada interbelică s-a pus problema codificării principiilor şi

regulilor după care să se desfăşoare această activitate. Acest fapt a impus ca

statele europene să încerce o organizare a zborurilor cu activităţi comerciale pe

bază de norme, de legi şi acorduri.

Venind în sprijinul politicii comerciale internaţionale, în cadrul activităţii cu

caracter aeronautic, încă din perioada interbelică au fost adoptate primele acorduri

şi convenţii între state. Astfel pentru efectuarea zborurilor între state, în anul 1919,

la Paris, s-a pus problema reglementării activităţii internaţionale, fapt care a dus la

adoptarea Convenţiei de la Paris din 13.10.1919.

Statele părţi la această convenţie au fost în număr de 27 şi Convenţia a fost

adoptată la data de 13 octombrie 1919. Statul Român, deşi participant şi semnatar

al acestei Convenţii, a ratificat-o în anul 1923. Aceasta Convenţie este primul

instrument juridic internaţional multilateral în domeniul dreptului aerian.1

Articolul 1 al Convenţiei de la Paris din 1919, introduce termenul de

suveranitatea statului asupra spaţiului atmosferic aflat deasupra teritoriului său.

Ulterior acest termen de suveranitate asupra spaţiului atmosferic a fost preluat

şi extins în convenţiile şi tratatele care privesc relaţiile internaţionale, precum şi în

tratatele care privesc drepturile de suveranitate ale unui stat. În alineatul 2 al

articolului 1 se defineşte teritoriul unui stat, care în înţelesul prezentei convenţii

reprezintă teritoriul naţional al metropolei şi coloniilor, precum şi apele teritoriale

adiacente cu zisul teritoriu.

Articolul 2 reglementează obligativitatea statelor contractante de a acorda pe

timp de pace libera trecere inofensivă a aeronavelor pe deasupra teritoriului său,

1 Ion Grecescu – Dreptul Aerian. Culegere de Convenţii şi acorduri internaţionale multilaterale în vigoare în domeniul transporturilor aeriene civile, la care România este parte. Editura RUM-Irina Bucureşti. pag. 6.

2


cu obligaţia respectării regulilor stabilite de statul respectiv. Articolul 3

reglementează modalitatea stabilirii de către un stat a unor zone interzise trecerii

aeronavelor pe deasupra acestora, zone interzise din motive de ordin militar sau în

interesul siguranţei publice.

Toate aceste reglementări, prevăzute în Capitolul 1 al Convenţiei de la Paris

din 1919, au fost preluate şi dezvoltate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale

în Anexa 2 “Regulile aerului”. Ulterior şi România a preluat reglementările

respective, reglementări care au fost introduse în legislaţia naţională prin Regimul

de zbor în România, precum şi în Regulamentul de zbor al Aviaţiei Civile, care la

rândul lor au fost abrogate şi înlocuite prin reglementarea RACR-RA “Regulile

aerului” puse în aplicare prin Ordinul Ministrului nr. 21/2007 publicat în MO

71/30.01.2007.

În Capitolul II, se introduce noţiunea de naţionalitatea aeronavelor, condiţiile în

care se acordă, modul cum pot fi înmatriculate aeronavele, obligativitatea ca

fiecare aeronavă să aibă o marcă de naţionalitate şi o marcă de înmatriculare,

precum şi numele şi domiciliul proprietarului.2

Aceste reglementări introduse de Capitolul 2 al Convenţiei de la Paris au fost

preluate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, actualizate şi dezvoltate în

Anexele 7 şi 8.

Capitolul III introduce obligativitatea existenţei la zborurile internaţionale a

certificatelor de navigabilitate pentru aeronave şi a brevetelor de aptitudine şi

licenţă pentru piloţi, mecanici şi ceilalţi membri ai echipajului de conducere a

aeronavei. Aceste certificate de navigabilitate şi brevete de aptitudine şi licenţă

sunt unificate pentru toate ţările semnatare ale convenţiei, fiind prezentate în

anexe. Prevederile respective vor fi preluate de Organizaţia Aviaţiei Civile

Internaţionale şi actualizate în Anexa 1 “Licenţa de personal”.

Capitolul IV reglementează modalitatea efectuării navigaţiei aeronavelor

deasupra statelor. Capitolul V reglementează necesitatea existenţei, în cadrul

transportului internaţional de pasageri şi marfă, la bordul aeronavei a listei

nominale a călătorilor, iar pentru marfă, conosamentele şi manifestele. În înţelesul

prezentei convenţii, prin manifeste se înteleg documentele (declaraţiile generale de

2 Articolele 5-10 Convenţiunea relativă la reglementarea navigaţiunei aeriene (13 octombrie 1919) Imprimeria statului 1921.

3


încărcare) care sunt confirmate de comandantul aeronavei.3 Tot în acest capitol se

prevede obligativitatea statelor de a crea aceleaşi condiţii atât pentru aeronavele

proprii cât şi pentru aeronavele străine care aterizează pe teritoriul statului

respectiv.

În Capitolul VI se reglementează transportul de materiale periculoase

(explozibile şi muniţii). Practic prin această convenţie se crează prima

reglementare aeronautică la nivel internaţional prin care se interzice transportul

acestora cu aeronavele apartinând statelor contractante. Ulterior, Organizaţia

Aviaţiei Civile Internaţionale, în Anexa 18 denumită “Transportul în siguranţă a

mărfurilor periculoase”, va reglementa modalitatea şi condiţiile în care se pot

efectua astfel de zboruri.

Capitolul VII introduce noţiunea de aeronavă de stat, care în înţelesul

Convenţiei de la Paris din 1919 reprezintă aeronavele militare, aeronavele afectate

exclusiv pentru poştă, vamă, poliţie. Celelalte aeronave se consideră aeronave

private şi supuse dispoziţiilor acestei convenţii.4

Termenul de aeronavă privată reprezintă actualul termen de aeronavă civilă.

Această definiţie a fost utilizată deoarece la data respectivă societăţile (actualele

persoane juridice) de transport aerian nu luaseră încă fiinţă sau erau la început de

drum, activitatea civilă desfăşurându-se numai cu aeronave proprietatea unor

persoane fizice sau juridice civile.

Prin Capitolul VIII se instituie Comisia Internaţională de Navigaţie Aeriană5, cu

rol de a reglementa activitatea internaţională aeronautică. Convenţia de la Paris din

1919 în încheiere reglementează în cadrul anexelor unele probleme privitoare la

activitatea de navigaţie aeriană. Astfel în cadrul Anexei A se reglementează

semnele ce trebuiesc purtate de aeronave. În secţiunea a VIII a acestei anexe sunt

stabilite semnele de naţionalitate şi de înmatriculare a aeronavelor pentru fiecare

stat în parte.6 Aceste semne vor fi reglementate, în mod corespunzător cerinţelor

actuale, de către Anexa 7 a Organizatiei Aviaţiei Civile Internaţionale.

3 Termenul de conosamente este preluat în această Convenţie de la transportul mărfurilor pe apă fiind documentul prin care căpitanul vasului confirmă primirea mărfurilor pe care se obligă să le transporte. Acest termen va fi înlocuit în Convenţia de la Varşovia din 1929 cu termenul de scrisoare de transport.4 Înţelesul de aeronavă de stat folosit în acestă Convenţie va fi preluat şi de Convenţia relativă la transportul aerian internaţional de la Varşovia din 1929. Termenul de aeronave private va fi înlocuit cu termenul de aeronave civile.5 Comisia Internaţională de Navigaţie Aeriană va fi desfiinţată prin Convenţia de la Chicago din 1944 când s-a înfiinţat Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.6 Pentru România s-a stabilit ca semn de naţionalitate litera C urmată de un grup de patru litere ca semn de înmatriculare, din care obligatoriu prima litera va fi litera R. Aceste semne se vor schimba pentru România odată cu înfiinţarea primei societăţi aeronautice mixte denumită Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană la 23.04.1920, când s-au schimbat însemnele de naţionalitate devenind pentru România grupul de litereYR, urmate de semnele de înmatriculare.

4


Urmează în Anexele B – C, descrierea celorlalte documente obligatorii,

impuse la bordul aeronavei de către prezenta convenţie. În Anexa D vom întâlni

pentru prima dată reglementată la nivel internaţional, prin codificare, regulile de

zbor. La Capitolul definiţii este prezentată norma prin care se enunţă titulatura

aeronavei. Astfel “cuvântul aeronavă cuprinde în general baloanele, captive sau

libere, smeele, dirijabilele şi avioanele”.

Sunt definite în continuare baloanele, dirijabilele şi avioanele. “Cuvântul avion

arată orice aeroplan, hidroplan (cu flotoare sau cu cocă), sau orice altă aeronavă

mai grea decât aerul şi posedând mijloace proprii de propulsiune”.

Anexa D reglementează, în Secţiunea I, luminile ce se vor putea folosi

noaptea (de la apusul la răsăritul soarelui), precum şi modul de utilizare a acestora.

În Secţiunea a II-a sunt reglementate semnalele pe care le va emite o

aeronavă în zbor sau personalul de pe un aerodrom în cadrul schimburilor de

mesaje între acestea. Începând cu punctul 21 se prezintă un Cod al circulaţiei

aeriene. Practic acest cod este prima reglementare la nivel internaţional care

stipulează normele care trebuie respectate de aeronave în zbor, în cadrul circulaţiei

la sol, precum şi de personalul care participă la asigurarea securităţii zborului.

Aceste norme sunt prezentate pe categorii de zboruri: în vederea decolării, pe

traseu7, în vederea aterizării, la întâlnirea dintre două sau mai multe aeronave,

precum şi în situaţia efectuării activităţii de zbor ziua sau noaptea. Aceste

reglementări sunt preluate şi actualizate de Convenţia de la Chicago din 1944 prin

Anexa 2 “Regulile aerului”.

Secţiunea a V-a stabileşte regulile de circulaţie în zona de aerodrom, deci

modul cum se efectuează activitatea aeronautică. Pentru exemplificare menţionăm

că la punctul 38 sunt stabilite pentru prima dată zonele de aerodrom, ca fiind zone

în care este obligatorie efectuarea virajelor într-un anumit mod.

Fără să fie definite aceste zone de aerodrom, sunt date distanţele pe

orizontală şi pe verticală în cadrul cărora un avion este obligat să se conformeze

regulilor de aerodrom. Aceste reguli sunt preluate şi actualizate de Organizaţia

Aviaţiei Civile Internaţionale.

7 În cadrul anexei D paragraful 31 se foloseşte pentru prima dată termenul de cale aeriană oficial recunoscută, fără însă a o defini. Această noţiune va fi utilizată ulterior în cadrul reglementărilor internaţionale, când vor fi practic codificate. Actual se efectuează activitate de transport aerian internaţional numai pe aceste căi aeriene.

5


La punctul 44 este reglementată ca organizare suprafaţa aerodromului, în o

zonă de aterizare, o zonă de decolare şi o zonă neutră8. Această organizare pe trei

culoare o reîntâlnim şi în reglementările actuale, reglementări în baza cărora se

efectuează zborul de pe terenuri înierbate9. În cadrul activităţii de pe pistele

betonate se utilizează decolarea şi aterizarea de pe acelaşi culoar, zborul fiind sub

o strictă coordonare.

Anexa E prezintă condiţiile minime cerute pentru ca piloţii să obţină brevetul

de aptitudine şi licenţă de personal navigant, condiţii care actualizate le vom

reîntâlni în cadrul Anexei 1 a Convenţiei de la Chicago din 1944 şi actual în

reglementarea de aeronautică civilă JAR-FCL1. În cadrul acestei reglementări,

regăsim pentru prima dată o împărţire a brevetelor funcţie de scopul zborului, astfel

întâlnim brevetul de avioane sau hidroavioane de turism, actual denumite brevete

de pilot particular, brevetul de pilot de avion şi hidroavion pentru transporturi

publice, actual denumite brevete de pilot de linie, respectiv brevete de pilot

comercial, precum şi brevetele de pilot de balon liber, pilot de dirijabil şi brevetul de

navigator. Acestea din urmă sunt denumite în continuare cu termenii folosiţi încă

din 1919.

Ultima parte a Anexei E stabileşte condiţiile cerute pentru ca un pilot sau

navigator să obţină aptitudine medicală în vederea practicării activităţilor

aeronautice. De menţionat că prin această convenţie s-a reglementat

obligativitatea controlului medical la fiecare şase luni10, în vederea constatării

menţinerii aptitudinii medicale, reglementare preluată şi de Convenţia de la

Chicago prin Anexa 1. Anexa F reglementează hărţile folosite în cadrul activităţii

aeronautice internaţionale.

8 Punctul 44 Convenţia de la Paris din 1919 “Orice aerodrom va fi virtualmente divizat în trei zone pentru un observator pus cu faţa în vânt. Zona din dreapta va fi zona de plecare şi cea din stânga cea de aterizare; între aceste două zone va fi o zonă neutră. Un avion care voeşte să aterizeze va trebui să ia loc cât mai aproape de zona neutră, dar aşezându-se la stânga oricărui alt avion care ar fi deja aterisat. Când a încetinit mersul sau când s-a oprit de tot pe pământ, avionul trebuie să fie dus imediat în zona neutră".9 A se vedea Anexa 1 pag. 171 din Regulamentul de zbor al aviaţiei civile ediţia 1983 şi Instrucţiunile de zbor ale aviaţiei sportive Anexa 2, pag. 93, ediţia 1975 amendată în anul 1991.10 Convenţia de la Paris din 1919, Anexa E punctul 5, secţiunea V “Certificat medical”. “În scopul de a se permite constatarea menţinerii aptitudinei sale pentru navigaţiunea aeriană, fiecare aviator sau aeronaut va fi examinat periodic cel puţin la saşe luni şi concluziunile acestui examen vor fi anexate la dosarul său”, pag. 25 Bucureşti editată de Imprimeria Statului în 1921.

6


CONVENŢIA INTERNAŢIONALĂ PRIVIND AVIAŢIA CIVILĂ (ICAO)

Datorită insuficienţei reglementărilor existente în Convenţia de la Paris din

1919, Convenţia de la Varşovia din 1929 şi Comisia Internaţională de Navigaţie

Aeriană (C.I.N.A.), precum şi după adoptarea unor convenţii între state, guvernele

statelor reunite în decembrie 1944 la Chicago, au ajuns la concluzia, că, pentru a

se asigura dezvoltarea aviaţiei civile internaţionale într-un mod sigur şi ordonat şi

pentru ca serviciile internaţionale de transporturi aeriene să poată fi întemeiate pe

o bază de posibilităţi egale pentru toţi şi să fie exploatate într-un mod sănătos şi

economic, este necesar încheierea convenţiei prin care conform articolului 43 “se

instituie o organizaţie care va purta denumirea de Organizaţia Aviaţiei Civile

Internaţionale”.

Această convenţie a intrat în vigoare la 4 aprilie 1947, totodată hotărându-se

încetarea activităţii Comisiei Internaţionale de Navigaţie Aeriană (C.I.N.A.) care a

fost înlocuită cu Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.). România a

aderat la această convenţie în anul 1965.11 Ulterior transporturile aeriene civile

internaţionale s-au organizat şi se desfaşoară pe baza unor convenţii

guvernamentale internaţionale sub egida Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.

În cadrul Convenţiei de la Chicago statele părţi au convenit ca aceasta să fie

formată din următoarele părţi:

Prima parte, denumită “Navigaţia aeriană” se constituie în o reglementare

tehnică pentru navigaţia aeriană, iar a doua parte este consacrată înfiinţării şi

funcţionării Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale.

În prima parte vom întâlni o reglementare cu caracter tehnic având rolul de a

stabili norme unitare pentru toate statele părţi în ce priveşte desfăşurarea activităţii

de zbor, atât internaţionale cât şi naţionale.

Astfel în această parte se reglementează, pe capitole, după cum urmează:

CAP. 1 Principii generale de aplicare a Convenţiei;

CAP. 2 Survolul teritoriului statelor contractante;

CAP. 3 Naţionalitatea aeronavelor;

CAP. 4 Măsuri destinate să înlesnească navigaţia aeriană;

CAP. 5 Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească aeronavele pentru a putea

11 Prof. univ. dr. Virgil Stanciu si Conf. univ. dr. Gheorghe Caraian - Transporturile şi expediţiile aeriene. Editura Lumina Lex 1997, pag. 292

7


efectua activitate de zbor;

CAP. 6 Norme şi practici internaţionale recomandate.

În partea a doua a Convenţiei se reglementează înfiinţarea Organizaţiei

Aviaţiei Civile Internaţionale, ca un organism cu rol de a dezvolta principiile şi

tehnica navigaţiei aeriene internaţionale

În partea a treia, denunmită “Transportul aerian internaţional” prin

Convenţie se instituie dreptul statului contractant de a stabili reguli privind:

- Desemnarea rutelor şi aeroporturilor;

- Ameliorarea instalaţiilor şi serviciilor pentru navigaţia aeriană;

- Dobândirea de terenuri sau utilizarea lor;

- Înregistrarea acordurilor în vigoare;

- Abrogarea înţelegerilor incompatibile cu dispoziţiile prezentei Convenţii;

- Înregistrarea oricărui nou acord;

- Reglementarea litigiilor;

- Sancţiunile împotriva întreprinderii de transport aerian care nu se

conformează hotărârilor luate;

- Sancţiunile împotriva Statului care nu se conformează hotărârilor luate;

- Adoptarea şi modificarea anexelor;

În cadrul acestei părţi statele semnatare se obligă să trimită periodic la

Consiliu rapoarte asupra traficului, statistici cu privire la preţul de cost, precum şi

situaţii contabile indicând, între altele, suma şi provenienţa tuturor încasărilor lor,

pentru a se putea optimiza activitatea de zbor internaţională.

Ultima parte denumită “Dispoziţii finale” instituie modalitatea de adoptare

şi încorporare a acordurilor sau aranjamentelor aeronautice incheiate de statele

contractante ale convenţiei.

Consiliul a adoptat în baza Convenţiei un număr de 12 anexe tehnice, care

apoi şi-au mărit numărul la 18, prezentate după cum urmează:

- Anexa 1 Licenţe de personal;

- Anexa 2 Regulile aerului;

- Anexa 3 Meteorologie;

8


- Anexa 4 Hărţi aeronautice;

- Anexa 5 Unităţi de măsură în telecomunicaţii;

- Anexa 6 Exploatarea operativă a aeronavelor;

- Anexa 7 Marca de naţionalitate şi însemnele de înmatriculare;

- Anexa 8 Certificatele de navigabilitate a aeronavelor;

- Anexa 9 Facilităţi;

- Anexa 10 Telecomunicaţii aeronautice;

- Anexa 11 Servicii de circulaţie aeronautică;

- Anexa 12 Căutare şi salvare;

- Anexa 13 Anchetarea accidentelor de aviaţie;

- Anexa 14 Aerodromuri;

- Anexa 15 Serviciile de informare aeronautică;

- Anexa 16 Protecţia mediului înconjurător;

- Anexa 17 Protecţia aviaţiei civile internaţionale contra actelor de intervenţie

ilicită;

- Anexa 18 Transportul în siguranţă al mărfurilor periculoase.

Tot prin Convenţia de la Chicago, şi anume prin Anexa 2, s-au reglementat

cele cinci libertăţi ale aerului care se concretizează astfel:

- Prima libertate – dreptul de a survola teritoriul altui stat fără escală;

- A doua libertate – dreptul de a face o escală tehnică pentru a lua

combustibil, etc, fără a încărca sau descărca;

- A treia libertate – dreptul de a transporta de pe teritoriul propriu, pe teritoriul

altui stat sau partener;

- A patra libertate – dreptul de a transporta de pe teritoriul unui stat partener

pe teritoriul propriului stat;

- A cincea libertate – dreptul de transporta între oricare puncte ale escalei

zborurilor dintre trei sau mai multe state partenere.

Ulterior, datorită dezvoltării economice şi a transportului aerian, cele cinci

libertăţi s-au dezvoltat după cum urmează:

- Ca rezultat al negocierilor se poate obţine a saşea libertate a aerului,

libertate ce nu a fost definită la Convenţia de la Chicago. Ea constă în dreptul

9


companiei aeriene ce aparţine unei ţări de a se angaja în activitatea de transport

între alte două ţări, via ţara de provenienţă a companiei aeriene;

- În cazul celei de a şaptea libertăţi, unei companii i se permite în mod

exclusiv să efectueze curse numai în afara teritoriului său naţional, pe o rută dintre

două ţări;

- A opta libertate presupune dreptul acordat unei companii aeriene de a

transporta pasageri în interiorul unei ţări, pe o rută cu originea sau destinaţia în ţara

de resedinţă a companiei aeriene. Acest gen de transport poartă denumirea de

cabotaj.

- În prezent, dreptul de cabotaj poate fi acordat unei companii aeriene dintr-o

altă ţară, pentru a asigura transportul de cabotaj intern în statul donator, ceea ce

reprezintă a noua libertate a aerului 12 .

Menţionez că aceste libertăţi ce au apărut ulterior nu sunt recunoscute de

OACI.

Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI)

În partea a doua a Convenţiei se reglementează înfiinţarea Organizaţiei

Aviaţiei Civile Internaţionale, ca un organism cu rol de a dezvolta principiile şi

tehnica navigaţiei aeriene internaţionale, astfel ca în art. 44 se prevede ca:

Organizaţia are ca scop să dezvolte principiile şi tehnica navigaţiei aeriene

internaţionale, precum şi să favorizeze stabilirea şi dezvoltarea transporturilor

aeriene internaţionale, astfel ca:

a) să asigure dezvoltarea ordonată şi sigură a aviaţiei civile internaţionale în

lumea întreagă;

b) să încurajeze în scopuri paşnice tehnica construcţiei şi exploatării

aeronavelor;

c) să încurajeze dezvoltarea căilor aeriene, a aeroporturilor şi a instalaţiilor de

navigaţie aeriană pentru folosinţa aviaţiei civile internaţionale;

d) să pună la dispoziţia popoarelor lumii transporturile aeriene sigure, regulate,

eficace şi economice de care au nevoie;

e) să evite risipa economică provocată de concurenţa excesivă;

f) să asigure ca drepturile Statelor contractante să fie integral respectate şi ca

fiecare Stat contractant să aibă o posibiliate echilibrată de a exploata întreprinderi

12 Economia imaterialului – Cristiana Cristurescu pg. 162. Editura Beck, Editia 1999.

10


de transport aerian internaţional;

g) să evite orice discriminare între statele contractante;

h) să amelioreze siguranţa zborului în navigaţia aeriană internaţională;

i) să favorizeze, în general, dezvoltarea aeronauticii civile internaţionale sub

toate aspectele sale.

Organizaţia astfel institiută este formată dintr-o Adunare, dintr-un Consiliu şi

din toate organismele care vor putea fi necesare. Prin adoptarea de către state a

acestei Convenţii, a fost abrogată Convenţia de la Paris din 1919.

Semnele de înmatriculare ale aeronavelor

Semnul de inmatriculare, sau semnul de naţionalitate / marca comună şi

marca de înregistrare (înmatriculare) constă dintr-un grup de caractere.

Naţionalitatea (însemnul de naţionalitate) va preceda marca de înmatriculare.

Semnul de naţionalitate Semnul de înmatriculare

YR - ACR

În acest caz, YR este semnul de naţionalitate (pentru România), iar ACR este

semnul de înmatriculare. Când primul caracter a semnului de înmatriculare este o

literă, ea va fi precedată de o liniuţă, însemnul de naţionalitate va fi selectat dintr-o

serie de simboluri naţionale incluse în indicativele radio alocate Statului de

înmatricuare de către Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii (ITU -

International Telecommunications Union). Însemnul de naţionalitate va fi comunicat

la ICAO. Marca de înregistrare (marca de ordine) poate consta în litere, numere

sau o combinaţie de litere şi numere, fiind astfel desemnată pentru StatuI de

înmatriculare.

Marca de înmatriculare comună.

Marca de înregistrare comună este un prefix de înregistrare când aeronava

este operată de o agenţie internaţională de operare. În acest caz, unul dintre

statele componente ale agenţiei îndeplineşte funcţia de Stat de înmatriculare.

Alocarea mărcii comune unei autorităţi de înmatriculare se va face de către ICAO,

iar respectiva autoritate este responsabilă cu înregistrarea aeronavei aparţinând

agenţiei internaţionale de operare. Aceeaşi înregistrare nu poate fi făcută pe baze

11


naţionale. De exemplu, marca de înregistrare comuna 4 YB este alocata de ICAO

pentru lordania şi Iraq pentru aeronavele care operează pentr Arab air Cargo, iar

statul iordanian este cel care îndeplineşte funcţia de stat de înregistrare.

Excepţii. Anumite combinaţii de litere nu sunt pemise să fie utilizate ca semne

de înregistrare. Acestea sunt combinaţiile de litere utilizate pentru fazele specifice

de pericol a traticului prestabilite:

SOS (Pericol).

PAN (Urgenţă)

XXX (Urgenţă - morse)

TTT (Siguranţă / Securitate - morse)

Combinaţiile începând cu Q folosit în Codul Q şi combinaţia de 5 litere utilizată

în Codul de semnale sunt de asemenea interzise.

Nota 1. "Commnon mark registrering authority / Autoritatea care înregistrează

marca comună" - autoritatea care păstrează registrul multinaţional sau o parte a

acestuia în care aeronava unei agenţii de operare internaţională este înmatriculată.

Nota 2. Toate aeronavele unei Agenţii internaţionale de operare sunt

înnmatriculate cu aceeaşi marcă comună alocată de ICAO după alt sistem decât

cel naţional.

Nota 3. în legislaţia aeronautică română pentru marca de înmatriculare

(registration mark) se foloseşte termenul de “marcă de ordine".

Nota 4. Refereriri mai explicite despre aceste coduri (Codul 5. Codul de

semnale. Semnale de pericol se găsesc în Reglementările internaţionale de

telecomunicaţii în vigoare.

12


CODUL AERIAN

ORDONANŢĂ Nr. 29 din 22 august 1997*** Republicată privind Codul

aerian civil

CAP. 1 Prevederi generale

SECŢIUNEA I Domeniul de aplicare

ART. 1

Prevederile prezentului cod aerian se aplică activităţilor aeronautice civile şi

persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară aceste activităţi în spaţiul aerian

naţional şi pe teritoriul României, precum şi celor care, prin activităţile desfăşurate,

pot pune în pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică.

ART. 2

(1) Activităţile aeronautice civile pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional sunt

reglementate prin prezentul cod aerian şi prin alte acte normative în materie, prin

Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie

1944, denumită în continuare Convenţia de la Chicago, precum şi prin tratatele bi-

şi multilaterale, la care România este parte.

(2) Aplicarea prezentului cod aerian se face fără a aduce atingere

suveranităţii depline şi exclusive asupra spaţiului aerian naţional, precum şi

reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine şi siguranţă naţională.

SECŢIUNEA a II-a Termeni şi definiţii

ART. 3

În sensul prezentului cod aerian, termenii şi definiţiile utilizate au următorul

înţeles:

3.1. accident - eveniment legat de operarea/utilizarea unei aeronave, care se

produce între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul acesteia, cu

intenţia şi cu dreptul legal de a efectua un zbor, şi momentul în care toate

persoanele aflate la bord sunt debarcate şi în cursul căruia:

a) o persoană este rănită grav sau mortal, datorită faptului că se găseşte:

- în aeronavă;

- în contact direct cu orice parte a aeronavei, inclusiv cu bucăţile care se

detaşează din aceasta;

- expusă direct jetului (aspiraţiei sau suflului motoarelor ori elicelor), cu

13


excepţia cazurilor în care rănile se datorează unor cauze naturale, autorănirilor

sau sunt produse de altă persoană ori a cazurilor în care rănirile sunt produse în

afara zonei ce este în mod normal disponibilă pasagerilor sau membrilor

echipajului;

b) aeronava suferă deteriorări sau o cedare de structură, care alterează

caracteristicile de rezistenţă structurală, de performanţă şi de zbor şi care, în mod

normal, necesită o reparaţie importantă sau înlocuirea componentelor afectate, cu

excepţia defectării motorului ori deteriorării, când deteriorarea este limitată la

motor, capote sau la accesoriile sale ori când este vorba despre deteriorări limitate

la elice, la extremităţile aripii, pneuri, frâne, carenaje sau mici înfundări ori

perforaţii în înveliş;

c) aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă;

3.2. act de intervenţie ilicită - act produs în mod ilicit, cu intenţie, constând în:

a) violenţă împotriva uneia sau mai multor persoane la bordul unei aeronave

la sol şi în zbor, dacă acel act poate să pericliteze siguranţa aeronavei

respective;

b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de avarii unei astfel

de aeronave, care o fac indisponibilă pentru zbor ori care îi pot periclita

siguranţa în zbor;

c) amplasare sau favorizare a amplasării prin orice mijloace a unui dispozitiv

ori a unei substanţe care poate distruge o aeronavă aflată în serviciu sau îi

poate provoca avarii care să o facă indisponibilă pentru zbor ori care îi

poate periclita siguranţa în zbor;

d) distrugere sau avariere a mijloacelor de navigaţie aeriană ori de intervenţie

în funcţionarea lor, dacă un asemenea act poate periclita siguranţa

aeronavelor în zbor;

e) comunicare intenţionată a unor informaţii false, punând astfel în pericol

siguranţa unei aeronave în zbor;

f) folosirea ilegală a oricărui dispozitiv, substanţă sau armă pentru:

- producerea unui act de violenţă împotriva uneia sau mai multor persoane,

care provoacă rănirea gravă ori moartea acestora, pe un aeroport care

deserveşte aviaţia civilă;

- distrugerea sau avarierea gravă a facilităţilor care aparţin aviaţiei civile sau a

aeronavelor care nu sunt în serviciu, dar se află pe acel aeroport, ori

14


pentru întreruperea serviciilor aeroportului, dacă un asemenea act pune în

pericol sau poate periclita siguranţa aeroportului;

3.3. activităţi aeronautice civile - totalitatea activităţilor legate de proiectarea,

construcţia, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a

aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructură de aeronautică civilă, de

serviciile de navigaţie aeriană, de pregătirea personalului aeronautic civil, precum

şi a activităţilor aeronautice civile conexe acestora;

3.4. activităţi aeronautice civile conexe - totalitatea serviciilor care contribuie

direct la asigurarea desfăşurării activităţilor aeronautice civile;

3.5. administrator al aerodromului - persoana fizică sau juridică care conduce

şi gestionează un aerodrom aflat în proprietatea publică ori în proprietatea privată

a unor persoane fizice ori juridice;

3.6. aerodrom - suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde,

eventual, clădiri, instalaţii şi echipamente, destinată să fie utilizată, în totalitate ori

în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul

utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport;

3.7. aeronavă - aparatul care se poate menţine în atmosferă cu ajutorul altor

reacţii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului;

3.8. aeronave de stat - aeronavele folosite pentru servicii militare, vamale sau

de poliţie;

3.9. aeroport - aerodromul certificat pentru operaţiuni de transport aerian

public;

3.10. aeroport internaţional - aeroportul nominalizat ca aeroport de intrare şi

de plecare, destinat traficului internaţional al aeronavelor, şi în care sunt asigurate

facilităţile de control pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de

sănătate publică, pentru controlul veterinar şi fitosanitar, precum şi pentru alte

facilităţi similare;

3.11. agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică certificată să

desfăşoare activităţi aeronautice civile;

3.12. autorizare - confirmare oficială dată printr-un document eliberat în

conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice române, prin care se

atestă capacitatea deţinătorului de a desfăşura activităţile aeronautice civile

menţionate în acest document;

3.13. autorizaţie de operator aerian - documentul care certifică faptul că un

15


operator aerian poate să efectueze activităţi de lucru aerian sau de aviaţie

generală;

3.14. bloc de spaţiu aerian - un volum de spaţiu aerian de dimensiuni definite

în spaţiu şi timp, în cadrul căruia se furnizează servicii de navigaţie aeriană;

3.15. bloc funcţional de spaţiu aerian - un bloc de spaţiu aerian care are la

bază cerinţe operaţionale şi care reflectă necesitatea asigurării unui management

al spaţiului aerian la un nivel mai integrat, fără a ţine seama de graniţele existente;

3.16. certificare - recunoaşterea faptului că un serviciu, un produs, o piesă

sau un echipament, o organizaţie sau o persoană se conformează cerinţelor

aplicabile, precum şi eliberarea unui certificat relevant care atestă această

conformare; certificarea poate avea ca rezultat şi conferirea unui drept, potrivit

reglementărilor în vigoare;

3.17. certificat - documentul emis ca rezultat al certificării în conformitate cu

reglementările specifice aplicabile;

3.18. certificat de operator aerian - documentul care certifică faptul că un

operator aerian are capacitatea de a efectua activităţile de transport aerian public

prevăzute în acesta;

3.19. certificat de navigabilitate/autorizaţie - document individual prin care se

atestă navigabilitatea unei aeronave;

3.20. certificat de înmatriculare/identificare - document individual care atestă

înregistrarea unei aeronave, conferindu-i acesteia naţionalitatea;

3.21. certificat de tip - documentul care defineşte proiectul de tip al unei

aeronave şi atestă faptul că acest proiect de tip se conformează cerinţelor de

navigabilitate aplicabile;

3.22. drept de trafic - dreptul unui operator aerian certificat de a transporta

pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau poştă pe o rută aeriană care deserveşte două sau

mai multe aeroporturi interne ori internaţionale;

3.23. eveniment de aviaţie civilă - întrerupere operaţională, defect, greşeală

sau orice altă circumstanţă care are sau poate avea influenţă asupra siguranţei

zborului şi care nu are ca rezultat un accident sau un incident grav;

3.24. facilităţi - totalitatea serviciilor şi baza materială asociată acestora,

asigurate pe un aerodrom în legătură cu intrarea şi ieşirea aeronavelor,

persoanelor, bagajelor, mărfurilor şi altele asemenea, în traficul aerian intern şi

internaţional;

16


3.25. forţă majoră - evenimentul de aviaţie civilă, incidentul sau orice

circumstanţă imprevizibilă şi inevitabilă care generează imposibilitatea temporară

sau definitivă de a respecta cerinţele autorizării acordate;

3.26. incident - eveniment, altul decât un accident, asociat cu exploatarea

unei aeronave, care afectează sau poate afecta siguranţa exploatării aeronavei;

3.27. incident grav - un incident ale cărui circumstanţe arată că un accident ar

fi fost pe cale să se producă;

3.28. investigaţie tehnică - activitatea concretă de identificare, de strângere şi

de analiză a informaţiilor pentru determinarea cauzelor unui incident sau accident

de aviaţie civilă, emiterea concluziilor şi, pe baza lor, stabilirea unor recomandări

privind siguranţa zborurilor, precum şi formularea unor propuneri şi recomandări

de îmbunătăţire a activităţilor în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor de

aviaţie;

3.29. licenţă de lucru în perimetrul infrastructurii aeroportuare - document

individual prin care se acordă unui agent economic dreptul de a desfăşura activităţi

în perimetrul infrastructurii aeroportuare;

3.30. *** Abrogat

3.31. misiune - activitatea unui membru al echipajului din momentul în care

acesta intră în serviciu, după o perioadă de odihnă corespunzătoare, dar înaintea

începerii unui zbor sau a unei serii de zboruri, până în momentul în care acel

membru al echipajului iese din serviciu după încheierea acelui zbor sau a seriei de

zboruri;

3.32. navigabilitate - caracteristica aeronavei pregătite pentru zbor, constând

în conformarea acesteia la reglementările de admisibilitate la zbor;

3.33. operator aerian - persoană fizică sau juridică angajată în operarea

aeronavelor;

3.34. reglementări specifice - acte normative, proceduri sau standarde

specifice unui domeniu de activitate;

3.35. securitate aeronautică - ansamblu de măsuri, resurse materiale şi forţe

umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile

împotriva actelor de intervenţie ilicită;

3.36. serviciu de navigaţie aeriană - termen generic ce include serviciile de

trafic aerian, serviciile de comunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere în

domeniul aeronautic, serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de informare

17


aeronautică, definite conform reglementărilor specifice aplicabile;

3.37. servicii de trafic aerian - serviciile de control al traficului aerian (serviciile

de control regional, de apropiere şi de aerodrom), serviciile de informare a

zborului, serviciile consultative de trafic aerian şi serviciile de alarmare, definite

conform reglementărilor specifice aplicabile;

3.38. servitute aeronautică - condiţii, restricţii, obligaţii impuse de

reglementările naţionale şi/sau internaţionale, în interesul siguranţei zborului;

3.39. siguranţa zborului - capacitate a activităţii aeronautice constând în

evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de

pagube materiale;

3.40. supervizarea siguranţei zborului - activitate constând în acordarea de

certificate, supravegherea continuă a menţinerii condiţiilor asociate certificatelor

respective, precum şi a îndeplinirii obiectivelor şi nivelurilor de siguranţă, potrivit

reglementărilor specifice aplicabile;

3.41. supraveghere continuă - procesele de verificare a îndeplinirii în mod

continuu şi sistematic a condiţiilor asociate acordării unui certificat pe parcursul

perioadei sale de valabilitate, precum şi de luare a măsurilor de siguranţă

necesare;

3.42. tehnică aeronautică - tehnică folosită în aeronautică, care intră sub

incidenţa normelor privind siguranţa zborului;

3.43. trafic aerian - ansamblu de aeronave care, la un moment dat, se află în

zbor într-un spaţiu aerian determinat sau operează pe suprafaţa de manevră a

unui aerodrom;

3.44. trafic aerian general - toate mişcările aeronavelor civile, precum şi toate

mişcările aeronavelor de stat, inclusiv cele ale aeronavelor militare, de vamă şi

poliţie, care se efectuează în conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei

Civile Internaţionale;

3.45. trafic aerian operaţional - toate mişcările aeronavelor civile şi de stat

care se efectuează în conformitate cu reglementările naţionale, altele decât în

conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale;

3.46. transportator aerian - operator aerian deţinător al unui certificat de

operator aerian în termen de valabilitate şi, după caz, al unei licenţe de operare;

3.47. zbor V.F.R. - zbor efectuat după regulile zborului la vedere.

18


CAP. 3 Spaţiul aerian naţional

SECŢIUNEA I Generalităţi

ART. 6

(1) Spaţiul aerian naţional reprezintă coloana de aer situată deasupra

teritoriului de suveranitate al României, până la limita inferioară a spaţiului

extraatmosferic.

(2) În spaţiul aerian naţional se desfăşoară atât trafic aerian general, cât şi

trafic aerian operaţional.

ART. 7

În spaţiul aerian naţional se pot stabili, în conformitate cu reglementările

specifice aplicabile:

a) spaţii aeriene rezervate, destinate unor activităţi aeronautice militare, de

şcoală, de sport aeronautic, de încercare şi omologare a aeronavelor, precum şi

altor activităţi stabilite prin reglementări specifice;

b) spaţii aeriene restricţionate, constituite din zone periculoase, zone

restricţionate sau zone interzise.

ART. 8

(1) Sunt asimilate din punct de vedere al furnizării serviciilor de navigaţie

aeriană cu spaţiul aerian naţional:

a) spaţiul aerian de deasupra zonei internaţionale a Mării Negre alocat

României de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, în baza acordurilor

regionale de navigaţie aeriană;

b) spaţiul aerian al altor ţări, în care a fost delegată României, permanent sau

pe termen limitat, prin tratate internaţionale, furnizarea serviciilor de navigaţie

aeriană.

(2) Spaţiul aerian naţional poate fi integrat din punct de vedere al furnizării

serviciilor de navigaţie aeriană în unul sau mai multe blocuri funcţionale de spaţiu

aerian stabilite prin tratate încheiate de România cu alte state, în baza

reglementărilor specifice aplicabile.

ART. 9

Clasificarea spaţiului aerian naţional din punct de vedere al asigurării

serviciilor de trafic aerian se stabileşte în conformitate cu standardele elaborate de

organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă la care România este parte

19


contractantă.

ART. 10

În timp de pace Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Apărării

Naţionale, organizează spaţiul aerian naţional şi stabileşte principiile şi regulile de

folosire a acestuia pentru activităţile aeronautice civile sau militare, după caz.

SECŢIUNEA a II- Utilizarea spaţiului aerian naţional

ART. 11

(1) Orice zbor în spaţiul aerian naţional trebuie să fie autorizat. Procedura de

autorizare a zborurilor se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

(2) Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se efectuează pe aerodromuri

certificate în acest scop, potrivit reglementărilor specifice, precum şi pe alte

terenuri sau suprafeţe de apă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(3) Aeronavele de stat care operează într-o porţiune de spaţiu aerian aflată

sub controlul serviciilor de trafic aerian civile trebuie să opereze ca trafic aerian

general, respectând reglementările specifice aviaţiei civile, cu excepţia cazului în

care se prevede altfel, prin procedurile de coordonare stabilite între unităţile civile

şi militare ale serviciilor de trafic aerian, în conformitate cu prevederile art. 10 din

prezentul cod aerian.

(4) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, respectiv Ministerul

Apărării Naţionale, poate restricţiona sau interzice temporar desfăşurarea traficului

aerian general într-o porţiune ori în întreg spaţiul aerian naţional din motive privind

apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, conform atribuţiilor ce le revin.

SECŢIUNEA a III-Serviciile de navigaţie aeriană

ART. 12

(1) Serviciile de navigaţie aeriană se furnizează traficului aerian numai de

către agenţi aeronautici certificaţi şi desemnaţi în acest scop, potrivit

reglementărilor specifice aplicabile.

(2) Porţiunile de spaţiu aerian naţional unde se furnizează servicii de trafic

aerian civile se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului cod aerian şi

cu reglementările specifice aplicabile.

(3) Furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană într-un bloc funcţional de spaţiu

20


aerian, care include şi spaţiul aerian naţional, parţial sau integral, se face în

conformitate cu prevederile tratatului internaţional referitor la acesta

ART. 13

(1) Toate aeronavele care operează în spaţiul aerian naţional au obligaţia

achitării unor tarife pentru utilizarea serviciilor de navigaţie aeriană.

(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) sunt nediscriminatorii pentru aceleaşi

categorii de zboruri civile, indiferent de naţionalitatea operatorilor aerieni şi de

statul de înmatriculare a aeronavei utilizate.

(3) Sunt scutite de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană de rută

următoarele categorii de aeronave numai în cazul în care costurile acestor scutiri

nu sunt aplicate celorlalţi utilizatori care nu beneficiază de astfel de facilităţi:

a) aeronave care efectuează zboruri V.F.R.;

b) aeronave militare româneşti care efectuează zboruri militare, iar în cazul

aeronavelor militare străine care efectuează zboruri militare, pe bază de

reciprocitate;

c) aeronave utilizate pentru intervenţii în zone calamitate;

d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru transportul în misiune

oficială al monarhilor domnitori şi al membrilor apropiaţi ai familiei, al şefilor de

stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi

confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor;

e) aeronave care efectuează zboruri de căutare şi salvare autorizate de un

organ competent de căutare şi salvare (SAR);

f) aeronave care efectuează zboruri ce se termină la aerodromul de la care

aeronava a decolat şi în timpul cărora nu s-a efectuat nici o aterizare intermediară;

g) aeronave a căror masă maximă certificată la decolare este strict mai mică

de două tone;

h) aeronave care efectuează zboruri-şcoală executate exclusiv în cadrul

examinărilor în vederea obţinerii licenţei sau a unei calificări pentru echipajul de

comandă şi, pentru aceasta, este confirmată prin menţiunea corespunzătoare pe

planul de zbor;

i) aeronave care efectuează zboruri exclusiv în scopul verificării sau testării

echipamentelor folosite ori care se intenţionează să fie folosite ca mijloace de sol

pentru navigaţia aeriană;

j) alte categorii de aeronave prevăzute de lege.

21


(4) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata tarifelor prevăzute la alin. (1) şi

alte categorii de aeronave, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor

şi Turismului.

(5) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate interzice

temporar accesul în spaţiul aerian naţional al aeronavelor operatorilor aerieni care

înregistrează restanţe la achitarea tarifelor pentru utilizarea serviciilor de navigaţie

aeriană.

ART. 14 *** Abrogat

ART. 15 *** Abrogat

SECŢIUNEA INaţionalitatea şi înmatricularea aeronavelor civile

ART. 17

(1) O aeronavă civilă poate opera în spaţiul aerian naţional numai dacă deţine

un certificat de înmatriculare în conformitate cu prevederile Convenţiei de la

Chicago.

(2) Certificatul de înmatriculare este document obligatoriu la bordul

aeronavelor.

(3) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate stabili, prin

reglementări specifice, categorii de aeronave civile care pot opera în spaţiul aerian

naţional fără a deţine un certificat de înmatriculare.

ART. 18

(1) O aeronavă civilă înmatriculată în România nu poate fi înmatriculată şi în

alt stat.

(2) Certificatul de înmatriculare emis de Ministerul Transporturilor va conţine

datele de identificare a aeronavei civile, însemnul de naţionalitate şi marca de

ordine, care vor fi inscripţionate în mod vizibil pe aeronava civilă, cât şi datele de

identificare a deţinătorului şi/sau a proprietarului.

ART. 19

(1) Prin înmatricularea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile

din România, aeronava respectivă capătă naţionalitatea română.

(2) Înmatricularea unei aeronave civile în Registrul unic de înmatriculare a

aeronavelor civile şi certificatul de înmatriculare nu constituie dovada deţinerii

legale sau a proprietăţii asupra aeronavei civile în nici o acţiune juridică în care

deţinerea sau proprietatea aeronavei respective este în litigiu.

22


ART. 20 *** Abrogat

CAP. 5 Aerodromurile civile

ART. 23

Aerodromurile civile pot fi proprietate publică sau proprietate privată, deschise

ori închise utilizării publice.

ART. 24

Înfiinţarea, funcţionarea şi dezafectarea aerodromurilor civile sunt supuse

reglementărilor specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului, cu avizul ministerelor abilitate, prin care se stabilesc cerinţele tehnice,

operaţionale, de siguranţă a zborului, de securitate aeronautică şi de protecţie a

mediului.

ART. 25 *** Abrogat

ART. 26

(1) Un aerodrom este deschis pentru operarea aeronavelor civile numai dacă

este certificat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

(2) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului ţine registrul de

evidenţă a aerodromurilor civile certificate din România.

ART. 27

(1) Toate aeronavele civile care execută zboruri internaţionale cu

originea/destinaţia România sunt obligate să decoleze şi să aterizeze pe un

aeroport internaţional sau deschis traficului aerian internaţional.

(2) Condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau

deschise traficului aerian internaţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la

propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

ART. 28

(1) Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia de a asigura condiţiile

prevăzute de reglementările specifice aplicabile privind aterizarea şi decolarea în

siguranţă a aeronavelor, securitatea aeronautică, serviciile necesare aeronavelor

la sol, precum şi cele privind lupta împotriva incendiilor.

(2) Administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de

ambulanţă şi prim ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă,

23


graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane.

CAP. 6 Personalul aeronautic civil

SECŢIUNEA I Prevederi generale

ART. 32

În aeronautica civilă funcţionează personal aeronautic civil, precum şi alte

categorii de personal.

ART. 33

(1) Personalul aeronautic civil cuprinde:

- personal aeronautic civil navigant;

- personal aeronautic civil nenavigant.

(2) Drepturile şi obligaţiile personalului aeronautic civil se stabilesc prin

reglementări specifice, în condiţiile legii.

ART. 34

Personalul aeronautic civil navigant cuprinde:

a) personalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor

civile: piloţi, navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord şi operatori radionaviganţi;

b) personalul de cabină, tehnic sau care îndeplineşte alte funcţii la bordul

aeronavelor civile, calificat pentru categoria respectivă de aeronavă civilă, care,

neparticipând la conducerea acestora, exercită la bord activităţi cu privire la

pasageri şi mărfuri, activităţi de control tehnic în vederea constatării stării de

navigabilitate, activităţi de verificare în zbor a funcţionării mijloacelor serviciilor de

comunicaţii, navigaţie şi supraveghere, precum şi alte activităţi aeronautice civile,

potrivit reglementărilor specifice aplicabile;

c) personalul de inspecţie în zbor a operaţiunilor aeriene;

d) paraşutiştii.

ART. 35

Personalul aeronautic civil nenavigant cuprinde:

a) personalul tehnic calificat care lucrează direct la planificarea şi pregătirea

operaţională a zborurilor, la proiectarea, certificarea, fabricaţia, inspecţia,

întreţinerea, reparaţia şi operarea tehnicii aeronautice;

b) personalul care furnizează şi/sau asigură serviciile de navigaţie aeriană;

c) inspectorii aeronautici care exercită activităţi de supervizare a siguranţei

24


zborului;

d) personalul de aerodrom care execută activităţi specifice, cu impact asupra

siguranţei zborului.

CAP. 7 Operaţiuni aeriene civile


ART. 44

Operaţiunile aeriene civile care pot fi efectuate pe teritoriul României se

clasifică astfel:

a) operaţiuni de transport aerian public;

b) operaţiuni de aviaţie generală;

c) operaţiuni de lucru aerian.

SECŢIUNEA a III-a

Operaţiuni de lucru aerian şi aviaţie generală

ART. 51

(1) Operaţiunile de aviaţie generală cuprind:

a) transporturile aeriene în interes propriu;

b) zborurile în interes propriu;

c) zborurile particulare;

d) zborurile şcoală.

(2) Transporturile aeriene în interes propriu reprezintă operaţiunile de aviaţie

generală executate de o persoană juridică, fără perceperea unui tarif sau a

echivalentului acestuia în bunuri ori servicii, utilizându-se aeronave civile proprii

sau închiriate, care constituie accesoriul unei alte activităţi economice executate

de persoana respectivă, beneficiarul transportului.

(3) Zborurile în interes propriu reprezintă operaţiunile de aviaţie generală,

altele decât transporturile în interes propriu, efectuate de persoane fizice sau

juridice, cu aeronave civile proprii sau închiriate, pentru şi în susţinerea nevoilor

activităţilor proprii, fără perceperea de tarife. Zborurile în interes propriu includ şi

zborurile efectuate exclusiv în scop sportiv.

(4) Zborurile particulare reprezintă operaţiunile de aviaţie generală efectuate

25


de deţinătorii de aeronave civile, persoane fizice, exclusiv în scop necomercial.

(5) Zborurile şcoală reprezintă operaţiunile aeriene civile organizate de

persoane fizice sau juridice în scopul pregătirii personalului aeronautic civil

navigant.

ART. 52

Operaţiunile de lucru aerian sunt operaţiunile aeriene civile efectuate pentru

nevoile industriei, agriculturii, silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului, de

căutare şi salvare, cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare, publicitate,

precum şi în alte scopuri de către operatori aerieni certificaţi de Ministerul

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

ART. 53

Regimul răspunderii operatorilor aerieni care efectuează operaţiuni aeriene

de aviaţie generală sau de lucru aerian pe teritoriul României este reglementat în

conformitate cu prevederile dreptului comun, în măsura în care nu s-a stabilit altfel

printr-o lege specială sau printr-un tratat internaţional la care România este parte.

CAP. 9 Siguranţa zborului


ART. 61

(1) Siguranţa zborului reprezintă o cerinţă obligatorie şi, totodată, un criteriu

de performanţă fundamental pentru orice activitate aeronautică civilă.

(2) Siguranţa zborului se realizează prin:

a) emiterea de reglementări specifice, inclusiv stabilirea obiectivelor de

siguranţă, precum şi a nivelurilor de siguranţă cerute sau minim acceptabile;

b) asigurarea cadrului de implementare a reglementărilor, obiectivelor şi

nivelurilor de siguranţă;

c) exercitarea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului.

ART. 62

(1) Funcţia de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă la nivel

naţional se îndeplineşte prin desemnare şi delegare de competenţă din partea

Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în condiţiile art. 5, de către

un organism tehnic specializat care funcţionează separat de agenţii aeronautici

civili supuşi supervizării.

26


(2) Organismul tehnic specializat prevăzut la alin. (1) are personalitate juridică

proprie, este autonom din punct de vedere administrativ şi financiar şi îşi exercită

în mod independent atribuţiile de natură tehnică stabilite.

(3) Până la 31 decembrie 2005, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului va desemna organismul tehnic specializat, prevăzut la alin. (1), şi va

stabili atribuţiile acestuia prin ordin.

ART. 62^1

(1) Organismul tehnic specializat prevăzut la art. 62 poate interzice temporar

sau poate restricţiona efectuarea de zboruri în spaţiul aerian naţional de către

aeronavele civile străine despre care sunt deţinute informaţii că operarea ori

întreţinerea acestora nu corespunde standardelor minime de siguranţă stabilite în

baza prevederilor Convenţiei de la Chicago.

(2) În cazul în care astfel de neconformităţi cu standardele minime de

siguranţă stabilite în baza prevederilor Convenţiei de la Chicago sunt sesizate cu

ocazia inspecţiilor la sol efectuate pe aerodromurile din România, conform

reglementărilor specifice aplicabile, iar măsurile corective subsecvente nu sunt

aplicate înaintea efectuării zborului următor sau sunt necorespunzătoare,

organismul tehnic specializat prevăzut la art. 62 poate decide reţinerea la sol a

aeronavei civile respective, până la remedierea deficienţelor semnalate, urmând a

informa imediat autorităţile competente române şi pe cele ale statului de

înmatriculare a aeronavei reţinute, precum şi operatorul implicat.

(3) Măsurile necesare pentru reţinerea la sol a aeronavei civile prevăzute la

alin. (2) vor fi luate de administratorul aerodromului, la solicitarea organismului

tehnic specializat prevăzut la art. 62 sau a reprezentantului său autorizat.

SECŢIUNEA a II-a Certificarea agenţilor aeronautici civili

ART. 63

În scopul realizării siguranţei zborului, următoarele categorii de agenţi

aeronautici civili sunt supuşi certificării şi supravegherii continue de către

organismul tehnic prevăzut la art. 62 alin. (1):

a) operatorii aerieni corespunzător cu operaţiunile aeriene civile pe care le

desfăşoară;

b) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de activitate proiectarea,

fabricaţia şi întreţinerea aeronavelor, motoarelor, elicelor, pieselor şi

27


echipamentelor asociate, precum şi cei care au ca obiect de activitate procesele

specializate, inclusiv încercările de tip, testările specializate şi distribuirea

produselor aeronautice;

c) agenţii aeronautici civili care desfăşoară activităţi de proiectare, construcţii,

montaj, reparaţii pentru elemente de infrastructură şi echipamente care concură

direct la siguranţa zborului;

d) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de activitate furnizarea serviciilor

de navigaţie aeriană, precum şi activităţile aeroportuare;

e) agenţii aeronautici civili care se ocupă cu pregătirea personalului

aeronautic civil;

f) alte categorii de agenţi aeronautici civili, potrivit reglementărilor specifice

aplicabile.

ART. 64 *** Abrogat

ART. 65 *** Abrogat

SECŢIUNEA a III-a Certificarea personalului aeronautic civil

ART. 66

(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului stabileşte, prin

reglementări specifice, categoriile de personal aeronautic civil supus certificării,

precum şi documentele de certificare obligatorii pentru exercitarea activităţilor

aeronautice civile.

(2) Oricare persoană care face dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute în

reglementările specifice aplicabile poate solicita certificarea ca personal aeronautic

civil.

ART. 67

Certificatele personalului aeronautic civil sunt documente nominale

individuale, obligatorii pe întreaga durată a desfăşurării activităţii ca personal

aeronautic civil.

ART. 68 *** Abrogat

ART. 69

În condiţiile în care tratatele internaţionale la care România este parte nu

prevăd altfel, documentele de certificare emise de alte state pot fi recunoscute sau

validate în România numai dacă criteriile în baza cărora au fost eliberate se

situează cel puţin la nivelul standardelor şi practicilor recomandate de Organizaţia

28


Aviaţiei Civile Internaţionale şi în condiţiile îndeplinirii cerinţelor reglementărilor

naţionale specifice aplicabile.

ART. 70

Examinarea medicală a candidaţilor care solicită certificarea ca personal

aeronautic civil poate fi efectuată numai de către o instituţie medicală autorizată,

potrivit reglementărilor specifice aplicabile.

CAP. 10 Securitatea aeronautică

ART. 79

Protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită se realizează pe

baza Programului Naţional de Securitate Aeronautică, elaborat de Ministerul

Transporturilor şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

ART. 80

Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru

dezvoltarea, implementarea şi aplicarea programului prevăzut la art. 79.

CAP. 11 Facilităţi aeronautice

ART. 81

Facilităţile aeronautice se realizează în conformitate cu procedurile,

standardele şi practicile recomandate, emise de organizaţiile internaţionale de

aviaţie civilă la care România este parte, precum şi cu legislaţia europeană şi

naţională specifică în vigoare.

ART. 82

Administratorii aerodromurilor civile au obligaţia să asigure condiţiile pentru

implementarea şi asigurarea funcţionării sistemului de facilităţi aeronautice la

aerodromurile pe care le administrează.

CAP. 12 Căutarea şi salvarea aeronavelor civile

ART. 83

În spaţiul aerian naţional, precum şi pe teritoriul României operaţiunile de

căutare şi salvare a aeronavelor civile aflate în primejdie şi a supravieţuitorilor unui

accident de aviaţie se realizează în conformitate cu legislaţia naţională referitoare

la managementul situaţiilor de urgenţă.

ART. 84 *** Abrogat

29


ART. 85

Asistenţa de căutare şi de salvare se acordă tuturor aeronavelor civile şi

supravieţuitorilor unui accident de aviaţie.

ART. 86

Toate autorităţile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice solicitate au

obligaţia de a acorda asistenţă în cazul operaţiunilor de căutare şi de salvare,

urmărindu-se prioritar salvarea vieţilor omeneşti, precum şi prevenirea amplificării

daunelor şi conservarea dovezilor esenţiale pentru anchetarea adecvată a

accidentelor.

CAP. 13

Investigaţia tehnică a incidentelor şi accidentelor de aviaţie

ART. 87

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este autoritatea de stat

pentru reglementarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor privind investigaţia

tehnică a incidentelor şi a accidentelor din aviaţia civilă.

ART. 88

(1) Scopul investigaţiei tehnice îl reprezintă stabilirea faptelor, cauzelor şi

împrejurărilor care au condus la producerea incidentului sau a accidentului de

aviaţie civilă, precum şi identificarea măsurilor preventive corespunzătoare.

(2) Obiectivul investigaţiei tehnice îl reprezintă creşterea siguranţei zborului

prin emiterea de recomandări în vederea prevenirii producerii unor incidente sau

accidente similare în aviaţia civilă.

ART. 89

(1) Investigaţia tehnică este independentă de ancheta penală sau disciplinară.

(2) Stabilirea responsabilităţilor, a persoanelor vinovate, a gradului de

vinovăţie, precum şi aplicarea sancţiunilor sunt de competenţa organelor abilitate

prin lege.

ART. 90

(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului emite reglementări

specifice cu privire la raportarea, colectarea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor

referitoare la evenimentele de aviaţie civilă, în conformitate cu recomandările

organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilă.

(2) Agenţii aeronautici civili au obligaţia să informeze Ministerul

30


Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului asupra producerii incidentelor şi

accidentelor de aviaţie civilă.

(3) Confidenţialitatea surselor de informare în timpul investigaţiei tehnice,

inclusiv raportările voluntare ale personalului aeronautic civil, care stau la baza

începerii sau desfăşurării unei investigaţii, este garantată în condiţiile legii.

ART. 91

Echipajele aeronavelor civile, precum şi orice persoană fizică sau juridică sunt

obligate să furnizeze, la cererea comisiei de investigare, pe durata investigaţiei

tehnice, toate informaţiile şi relaţiile care le sunt cunoscute.

CAP. 14 Sancţiuni

ART. 92

Încălcarea prevederilor prezentului Cod aerian atrage, după caz, răspunderea

disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.

ART. 93

(1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât,

potrivit legii, să constituie infracţiuni, următoarele fapte:

a) lipsa de la bordul aeronavei a documentelor obligatorii prevăzute la art. 17

alin. (2), art. 36 alin. (2) şi la art. 73 alin. (2);

b) refuzul comandantului unei aeronave civile de a prezenta persoanelor

împuternicite, în condiţiile legii, documentele obligatorii prevăzute la art. 17 alin.

(2), art. 36 alin. (2) şi la art. 73 alin. (2);

c) neinformarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului cu

privire la producerea incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilă, de către cei care

au această obligaţie în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2);

d) desfăşurarea de activităţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare fără

licenţa prevăzută la art. 29 alin. (3);

e) efectuarea activităţilor aeronautice civile prevăzute la art. 63, fără deţinerea

unui certificat valabil, de către persoane fizice sau juridice;

f) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără deţinerea licenţei de

operare şi/sau a certificatului de operator prevăzute la art. 50 alin. (1);

g) amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor în zonele supuse

servituţilor de aeronautică civilă fără obţinerea avizului Ministerului Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului, prevăzut la art. 77;

31


h) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările specifice referitoare la

zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de către persoanele fizice şi juridice

prevăzute la art. 78;

i) operarea unei aeronave civile cu nerespectarea condiţiilor şi limitărilor

înscrise în certificatul de navigabilitate conform prevederilor art. 73 alin. (2);

j) efectuarea serviciului de către personalul aeronautic civil sub influenţa

băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare.

Se consideră sub influenţa băuturilor alcoolice personalul care are o îmbibaţie

alcoolică în sânge de până la 0,8 la mie.

(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili şi alte fapte contravenţionale din

domeniul aviaţiei civile.

ART. 94

Contravenţiile prevăzute la art. 93 alin. (1) se sancţionează după cum

urmează:

a) contravenţiile prevăzute la lit. a) - c), cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;

b) contravenţiile prevăzute la lit. d) - f), cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei;

c) contravenţiile prevăzute la lit. g) - j), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000

lei.

ART. 95 *** Abrogat

ART. 96 *** Abrogat

ART. 97

(1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93, precum şi aplicarea

amenzilor se fac, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, de către

persoanele împuternicite în acest scop de ministrul transporturilor, construcţiilor şi

turismului.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 93 le sunt aplicabile dispoziţiile

Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările

ulterioare.

ART. 98

Încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau

neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului,

se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

32


ART. 99

(1) Încredinţarea comenzilor aeronavei civile de către pilotul comandant unei

persoane neautorizate se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi

interzicerea unor drepturi.

(2) Părăsirea fără aprobare a postului de către orice membru al echipajului de

conducere sau de către personalul ce asigură direct informarea, dirijarea şi

controlul traficului aerian, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa

zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 100 *** Abrogat

ART. 101

(1) Săvârşirea faptei prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. j), dacă aceasta este de

natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la

unu la 5 ani.

(2) Efectuarea serviciului în stare de ebrietate de către personalul aeronautic

civil se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de personalul aeronautic

navigant, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(4) Este considerat în stare de ebrietate personalul care are o îmbibaţie

alcoolică în sânge mai mare de 0,8 la mie.

ART. 102

(1) Pilotarea unei aeronave de către o persoană care nu deţine documentele

de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru pilotarea aeronavei

respective se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pus în pericol siguranţa altor

zboruri, sănătatea publică sau protecţia mediului, pedeapsa este închisoarea de la

2 la 5 ani.

ART. 103

(1) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă

următoarele fapte:

a) exploatarea unei aeronave fără ca aceasta să posede un certificat de

înmatriculare/identificare şi un certificat/autorizaţie de navigabilitate ori documente

echivalente;

b) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările specifice referitoare la

zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin avizele emise de Ministerul

33


Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de către persoanele fizice şi juridice

prevăzute la art. 78, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa

zborului;

c) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără deţinerea licenţei

de operare şi/sau a certificatului de operator prevăzute la art. 50 alin. (1), dacă

fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului;

d) inscripţionarea neconformă cu certificatul de înmatriculare/identificare sau

suprimarea mărcilor de inscripţionare.

(2) Fapta prevăzută la lit. a), săvârşită după refuzul eliberării certificatului de

înmatriculare sau a certificatului de navigabilitate, se pedepseşte cu închisoare de

la unu la 3 ani.

ART. 104

În înţelesul prevederilor prezentului capitol:

a) o aeronavă se consideră a fi în serviciu din momentul în care personalul de

la sol sau echipajul începe să o pregătească în vederea unui anumit zbor până la

expirarea unui termen de 24 de ore după orice aterizare; perioada de serviciu

cuprinde în orice caz întregul timp în care aeronava se află în zbor, în sensul

prevederilor lit. b);

b) o aeronavă se consideră a fi în zbor din momentul în care, îmbarcarea fiind

terminată, toate uşile exterioare au fost închise şi până în momentul în care una

dintre aceste uşi a fost deschisă în vederea debarcării; în caz de aterizare forţată

se consideră că zborul se continuă până când autoritatea competentă preia în

sarcină aeronava, persoanele şi bunurile de la bord.

ART. 105 *** Abrogat

ART. 106

Comunicarea de informaţii, ştiind că acestea sunt false, dacă prin acest fapt

se periclitează siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Dacă fapta se săvârşeşte în scopul devierii itinerarului de zbor, pedeapsa este de

la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

ART. 107

(1) Săvârşirea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe,

a unui act de violenţă împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacă

fapta pune în pericol sau este de natură a pune în pericol siguranţa şi securitatea

în acest aeroport, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

34


(2) Săvârşirea oricărui act de violenţă fizică sau psihică asupra unei persoane

aflate la bordul unei aeronave civile în zbor sau în pregătire de zbor se pedepseşte

cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

ART. 108

(1) Distrugerea sau deteriorarea gravă, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei

arme sau al unei substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil ori a unei aeronave

care nu este în serviciu, dar se află pe un aeroport, precum şi întreruperea

serviciilor de aeroport, dacă fapta compromite sau este de natură a compromite

siguranţa şi securitatea în acest aeroport, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la

10 ani.

(2) Distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a serviciilor de navigaţie

aeriană sau perturbarea funcţionării acestora, dacă fapta este de natură să pună

în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi


(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi distrugerea unei

aeronave în serviciu sau cauzarea de deteriorări care o fac indisponibilă de zbor

ori care sunt de natură să îi pună în pericol siguranţa în zbor.

(4) Plasarea sau înlesnirea plasării pe o aeronavă civilă, prin orice mijloc, a

unui dispozitiv sau a unei substanţe capabile să distrugă acea aeronavă sau să îi

producă deteriorări care o fac inaptă de zbor ori care sunt de natură să pericliteze

siguranţa acesteia în zbor se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi


ART. 109

Preluarea fără drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi

exercitarea fără drept a controlului asupra aeronavei se pedepsesc cu închisoare

de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

ART. 110

Dacă faptele prevăzute în prezentul capitol au avut ca urmare decesul uneia

sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea

de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

ART. 111

(1) Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezentul capitol se pedepseşte.

(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori

instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor

35


prevăzute în prezentul capitol.

ART. 112

Cercetarea faptelor prevăzute la art. 98 - 111, precum şi punerea în mişcare a

acţiunii penale sunt de competenţa procurorului de pe lângă curtea de apel în a

cărei rază teritorială au fost săvârşite acestea.

CAP. 15 Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 113

Reglementările emise de Ministerul Transporturilor în aplicarea prevederilor

prezentului Cod aerian sunt obligatorii pentru toţi agenţii aeronautici civili.

ART. 113^1

Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi

notificate potrivit Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, şi se vor

acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei.

ART. 114

La instituirea de către Preşedintele României a stării de asediu sau a stării de

urgenţă, precum şi la declararea mobilizării parţiale sau generale a Forţelor

Armate ori în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării aplicarea

prevederilor prezentului Cod aerian se suspendă în parte sau în întregime,

activitatea aeronautică în spaţiul aerian naţional urmând să se desfăşoare conform

normelor stabilite de autorităţile militare competente, potrivit legii.

ART. 115

Prezentul Cod aerian intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1998*).

*) A se vedea şi data intrării în vigoare a actului normativ modificator.

ART. 116

Se abrogă integral Codul aerian aprobat prin Decretul nr. 516/1953, publicat

în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificările

ulterioare

36


RACR - RA

Definitii

RACR-RA 1.010. În textul acestei reglementări termenul “serviciu” este utilizat

ca o noţiune abstractă pentru a desemna funcţii sau un serviciu furnizat; termenul

“unitate” este utilizat pentru a desemna o entitate administrativă care asigură un

serviciu.

RACR-RA 1.020. Semnificaţia RR în aceste definiţii indică o definiţie extrasă

din Regulamentele de Radio ale Uniunii Internaţionale de telecomunicaţii (UIT)

(vezi Manualul Cerinţelor pentru Spectrul Frecvenţelor Radio pentru Aviaţia Civilă

incluzând declaraţia strategiilor aprobate ale ICAO (Doc 9718)).

RACR-RA 1.030. Termenii şi definiţiile utilizate în prezenta reglementare au

următorul înţeles:

1.Acord ADS. Un plan de raportare ADS care stabileşte condiţiile de

raportare a datelor ADS (de exemplu: datele solicitate de unitatea de trafic aerian

şi frecvenţa rapoartelor ADS care vor fi agreate înaintea furnizării serviciilor ADS).

Termenii acordului care se vor schimba între sistemul de la sol şi aeronavă se

stabilesc prin intermediul unui contract sau o serie de contracte. Vezi şi definiţia

Supraveghere automată dependentă (ADS)

2.Aerodrom. O suprafaţă delimitată pe pământ sau pe apă, inclusiv clădirile,

instalaţiile şi echipamentele, destinată să fie utilizată, în totalitate sau în parte,

pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Un aerodrom utilizat

exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport.

3.Aerodrom controlat. Un aerodrom la care se furnizează serviciu de control

al traficului aerian traficului de aerodrom. Termenul “aerodrom controlat” indică

faptul că se furnizează traficului de aerodrome serviciul de control al traficului

aerian, dar aceasta nu implică în mod necesar existenţa unei zone de control de

aerodrom.

37


4.Aerodrom de rezervă. Un aerodrom la care o aeronavă se poate îndrepta

atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să

aterizeze la aerodromul la care intenţiona să aterizeze. Aerodromurile de rezervă

include următoarele:

Aerodrom de rezervă la decolare. Un aerodrom de rezervă la care o

aeronavă poate ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după

decolare şi nu se poate utiliza aerodromul de plecare.

Aerodrom de rezerva pe ruta. Un aerodrom la care o aeronavă ar putea

ateriza în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe

rută.

Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS. Un aerodrom de rezervă convenabil

şi adecvat la care o aeronavă ar putea ateriza în urma cedării unui motor sau a

apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută într-o

operaţiune ETOPS (Extended-range twin-engine operations).

Aerodrom de rezervă la destinaţie. Un aerodrom de rezervă la care o

aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să

aterizeze la aerodromul la care intenţiona să aterizeze. Aerodromul de plecare

poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la

destinaţie pentru acel zbor.

5.Aeronavă. Orice aparat care se poate menţine în atmosferă cu ajutorul

altor reacţii ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului.

6.Altitudine. – Distanţa verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat ca

punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL - Mean Sea Level).

7.Altitudine barometrică. O presiune atmosferică exprimată în termeni de

altitudine care corespunde acelei presiuni din Atmosfera Standard (aşa cum este

definită în Anexa 8 OACI).

38


8.Altitudine de tranziţie. Altitudinea la care sau sub care poziţia în plan

vertical a unei aeronave este controlată prin referinţă la altitudini.

9. Autoritatea ATS corespunzătoare. Autoritatea corespunzătoare,

desemnată de către statul român ca responsabilă în ceea ce priveşte furnizarea

serviciilor de trafic aerian în spaţiul aerian în cauză.

Notă: Utilizarea în prezenta reglementare a sintagmei „autoritate ATS

corespunzătoare” poate face referire, în funcţie de context, la organismele sau

organizaţiile care deţin responsabilităţi privind furnizarea serviciilor de trafic aerian

în FIR Bucureşti, precum autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile (conf.

Codului Aerian şi Legii Transporturilor), Administraţia Serviciilor de trafic aerian din

România (potrivit desemnării de competenţe prin Hotărâre a guvernului) sau, la

nivel de detaliu, o unitate de trafic aerian care furnizează efectiv servicii în spaţiul

aerian la care se face referire în textul respectiv, în baza unei autorizaţii/ certificări

corespunzătoare obţinută potrivit prevederilor regulamentare aplicabile (o unitate

de trafic aparţinând ROMATSA sau o unitate de trafic aerian pentru zborurile VFR

în spaţiile aeriene de clasă inferioară).

10. Autoritate competentă.

a) Pentru zborurile deasupra mării libere: Autoritatea relevantă a statului de

înmatriculare.

b) În alte cazuri decât cele deasupra mării libere: Autoritatea relevantă a

statului care are suveranitate asupra teritoriul survolat.

11. Autorizare ATC (Autorizare pentru controlul traficului aerian).

Autorizare acordată unei aeronave de a proceda potrivit condiţiilor specificate de o

unitate de control al traficului aerian.

Nota 1: Pentru simplificare, expresia “autorizare pentru controlul traficului

aerian” se abreviază în mod frecvent ca “autorizare” atunci când este folosită în

contextual corespunzător.

Nota 2: Termenul abreviat “autorizare” poate fi completat prin cuvintele “de

rulare”, “de decolare”, “de plecare”, “de rută”, “de apropiere” sau “de aterizare”

pentru a indica la care anume porţiune a zborului se referă autorizarea ATC.

39


15. Avion. O aeronavă mai grea decât aerul, cu aripa fixă, propulsată de

motor, care se susţine în zbor datorită reacţiunilor dinamice ale aerului asupra

aripilor sale.

13. Balon liber nepilotat. O aeronavă mai uşoară decât aerul, nepilotată,

fără mijloc propriu de propulsie, aflată în zbor liber. Baloanele libere nepilotate

sunt clasificate în categoriile grea, medie sau uşoară în conformitate cu

specificaţiile cuprinse în Anexa 4 a prezentei reglementări.

14. Birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (sau Birou de raportare

ATS). O unitate stabilită cu scopul de a primi rapoarte privind serviciile de trafic

aerian şi planuri de zbor depuse înainte de decolare.

Notă: Un birou de raportare ATS poate fi o unitate separată sau combinat cu

o altă unitate deja existentă, de exemplu cu o altă unitate de trafic aerian sau o

unitate a serviciilor de informare aeronautică.

15. Cale aeriană. Un spaţiu aerian controlat sau o porţiune din acesta definită

sub forma unui culoar aerian.

16. Cale de rulare.

Un drum definit pe suprafaţa unui aerodrom terestru destinat rulării

aeronavelor şi asigurării legăturii între părţi diferite ale aerodromului, incluzând:

a) Culoarul de rulare pentru parcare./Aircraft stand taxilane. O porţiune din

platformă desemnată ca o Cale de rulare şi destinată asigurării accesului numai

către locurile de parcare a aeronavelor.

b) Calea de rulare pe platformă./Apron taxiway. O porţiune din sistemul căilor

de rulaj situată pe o platformă şi destinată asigurării traversării suprafeţei

respective.

c) Calea de rulare pentru degajare rapidă./Rapid exit taxiway. O Cale de

rulare legată la o pistă sub un unghi ascuţit şi proiectată astfel încât să permit

avioanelor care au aterizat să degajeze pista cu viteze mai mari decât cele

permise de alte căi de rulaj pentru degajare, reducându-se astfel durata de

ocupare a pistei.

40


17. Cap. Direcţia spre care este orientată axa longitudinală a unei aeronave,

exprimată de obicei în grade faţă de direcţia Nord (adevărat, magnetic, compass

sau grilă).

18. Centru regional de control (ACC). O unitate stabilită în scopul de a

furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate în cuprinsul unor

regiuni de control aflate în responsabilitatea sa.

19. Centru de informare a zborurilor (FIC). O unitate stabilită în scopul de a

furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare.

20. Comunicaţii controlor-pilot prin data link (CPDLC). Un mijloc de

comunicaţie între controlor şi pilot care utilizează data link pentru comunicaţiile

ATC.

21. Comunicaţii prin data link. Formă de comunicaţii în care schimbul de

mesaje se realizează prin data link.

22. Condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC). Condiţii

meteorologice exprimate în termeni de vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon,

inferioare minimelor specificate pentru condiţiile meteorologice de zbor la vedere

23. Condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC). Condiţii meteorologice

exprimate în termeni de vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon, egale cu sau

superioare unor minime specificate.

24. Contract ADS. Un mijloc prin care termenii unui acord ADS vor fi

schimbaţi între sistemul de la sol şi aeronavă, specificând condiţiile în care

rapoartele ADS vor fi iniţiate şi datele pe care le vor conţine.

25. Drum. Proiecţia pe suprafaţa pământului a traiectoriei unei aeronave, a

cărei direcţie într-un punct oarecare este de obicei exprimată în grade faţă de Nord

(adevărat, magnetic sau grilă).

41


26. Durata totală estimată. În cazul zborurilor IFR, timpul estimat necesar

unei aeronave de la decolare până la ajungerea la verticala unui punct, definit prin

referinţă la mijloace de navigaţie, de la care se intenţionează începerea unei

proceduri de apropiere instrumentală sau dacă la aerodromul de destinaţie nu

există nici un mijloc de navigaţie, timpul estimat necesar pentru a ajunge la

verticala aerodromului de destinaţie. În cazul zborurilor VFR, timpul estimate

necesar de la decolare pentru a ajunge la verticala aerodromului de destinaţie.

27. Folosirea substanţelor psihoactive. Folosirea uneia sau mai multor

substanţe psihoactive de către personalul aeronautic care să:

a) constituie un risc direct pentru consumator sau pune în pericol vieţile,

sănătatea sau bunăstarea altora; şi/sau

b) creează probleme, înrăutăţeşte sau împiedică desfăşurarea activităţilor

sociale, mentale sau fizice.

28. IFR. Abreviere folosită pentru a desemna regulile de zbor instrumental.

29. IMC. Abreviere folosită pentru a desemna condiţii meteorologice de zbor

instrumental.

30. Indicaţie de evitare a traficului. Indicaţie emisă de o unitate de control a

traficului aerian prin care se specifică manevre în scopul de a asista pilotul să evite

o coliziune.

31. Informare de trafic. Informaţie/ informaţii emise de o unitate a serviciilor

de trafic aerian în scopul alertării unui pilot despre alt trafic aerian cunoscut sau

observat, care poate fi în proximitatea poziţiei sale sau a rutei de zbor intenţionate,

precum şi ajutării pilotului să evite o coliziune.

32. Înălţime (H). Distanţa verticală a unui nivel, punct sau un obiect

considerat drept un punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat.

33. Limita autorizării. Punctul până la care unei aeronave i-a fost acordată o

autorizare ATC.

42


34. Membru al echipajului de zbor. Un membru al echipajului, posesor al

unei licenţe corespunzătoare, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea

aeronavei pe durata unei perioade de timp de serviciu în zbor.

35. Nivel. Termen generic referitor la poziţia pe verticală a unei aeronave în

zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor.

36. Nivel de croazieră. Un nivel menţinut pe parcursul unei porţiuni

semnificative a zborului.

37. Nivel de zbor. O suprafaţă de presiune atmosferică constantă care este

raportată la o suprafaţă de referinţă de presiune specifică, 1013.2 hPa, şi care

este despărţită de alte asemenea suprafeţe prin intervale de presiune specifice.

Nota 1: Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera

Standard:

a) va indica altitudinea atunci când este „calat pe QNH”;

b) va indica înălţimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când

este „calat pe QFE”;

c) poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe

presiunea standard 1013.2 hPa.

Nota 2: Termenii înălţime şi altitudine mai sus indică înălţimi şi altitudini

altimetrice, nu geometrice.

38. Ora prevăzută pentru apropiere (EAT). Ora la care serviciile de trafic

aerian prevăd că o aeronavă, care soseşte ca urmare a unei întârzieri, va părăsi

punctual de aşteptare pentru a efectua apropierea pentru aterizare. Ora reală de

părăsire a punctului de aşteptare va depinde de autorizarea ATC pentru apropiere.

39. Ora estimată de plecare de la locul de staţionare. Ora estimată la care

aeronava va începe să se deplaseze cu mijloace proprii în vederea plecării.

43


40. Ora estimată de sosire (ETA). În cazul zborurilor IFR, ora la care se

estimează că aeronava va sosi la verticala unui punct desemnat, definit prin

referinţă la mijloace de navigaţie, de la care se intenţionează iniţierea unei

proceduri de apropiere instrumentale sau dacă aerodromul nu are mijloace de

navigaţie, ora la care aeronava va sosi la verticala aerodromului. În cazul

zborurilor VFR, ora la care se estimează că aeronava va sosi la verticala

aerodromului.

41. Personal critic pentru siguranţa zborului. Persoane care pot periclita

siguranţa zborului dacă execută în mod inadecvat îndatoririle şi funcţiile lor.

Această definiţie include atât membrii echipajelor cât şi personalul de întreţinere al

aeronavelor şi controlorii de trafic aerian.

42. Pilot comandant. Pilotul desemnat de către operator sau, în cazul

aviatiei generale, de către proprietarul aeronavei, ca fiind la comandă şi însărcinat

cu conducerea în siguranţă a aeronavei pe durata zborului.

43. Pistă. Suprafaţă dreptunghiulară definită, pe un aerodrom terestru,

pregătită pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor.

44. Plafon. Înălţimea deasupra solului si a apei a bazei celui mai de jos strat

de nori sub 6000 m (20000 ft) care acoperă mai mult de jumătate din suprafaţa

cerului.

45. Plan de zbor. Informaţii specificate furnizate unităţilor serviciilor de trafic

aerian cu privire la zborul sau la o porţiune din zborul pe care o aeronavă

intenţionează să îl efectueze.

46. Plan de zbor curent (CPL). Planul de zbor, inclusiv modificările, dacă

există, aduse prin autorizări ulterioare.

Notă:Când este folosit cuvântul „mesaj” ca prefix la acest termen, denotă

conţinutul şi formatul datelor din planul de zbor curent, transmise de o unitate către

alta.

44


47. Plan de zbor depus (FPL). Planul de zbor aşa cum a fost depus la o

unitate ATS de către pilot sau un reprezentant desemnat, fără nici o modificare

ulterioară.

Notă: Când este folosit cuvântul „mesaj” ca prefix la acest termen, el denotă

conţinutul şi formatul datelor din planul de zbor depus, aşa cum au fost transmise.

48. Plan de zbor repetitiv (RPL). Un plan de zbor referitor la o serie de

zboruri individuale operate regulat, repetate frecvent cu caracteristici de bază

identice, ce este depus de către un operator spre a fi reţinut şi utilizat repetat de

către unităţile ATS.

49. Platformă. Suprafaţă definită, pe un aerodrom terestru, destinată

aeronavelor în scopul îmbarcării sau debarcării pasagerilor, încărcării sau

descărcării mărfurilor şi poştei, alimentării cu combustibil, parcării sau lucrărilor de

întreţinere.

50. Poziţie de aşteptare la pistă. O poziţie marcată destinată să protejeze

pista, o suprafaţă în care există limitări de obstacolare sau o zonă critică/sensibilă

ILS/MLS la care aeronavele şi vehiculele care rulează trebuie să oprească şi să

aştepte, cu excepţia cazurilor când sunt autorizate altfel de către turnul de control

de aerodrom.

51. Procedură de apropiere instrumentală. O succesiune de manevre

predeterminate având ca referinţă indicaţiile instrumentelor de bord, cu o protecţie

minimă specificată faţă de obstacole, (Minimum Obstacle Clearance/MOC)

începând cu reperul apropierii iniţiale sau, acolo unde este aplicabil, începând cu

punctul iniţial al unei rute de sosire definite, până la un punct din care aterizarea

poate fi efectuată sau, în caz că aterizarea nu se efectuează, până la o poziţie în

care se pot aplica criteriile de trecere a obstacolelor în procedura de aşteptare sau

în zbor pe rută.

45


52. Publicaţia de Informare Aeronautică a României (AIP). O publicaţie

emisă de către sau în numele statului şi care conţine informaţii aeronautice de

durată, esenţiale pentru navigaţia aeriană.

53. Punct de raport. O locaţie geografică precizată faţă de care poate fi

raportată poziţia unei aeronave.

54. Punct de schimbare a frecvenţei. Punctul la care o aeronavă care

navighează pe un segment de rută ATS definit prin referinţă la mijloace de

navigaţie VOR trebuie, în principiu, să transfere referinţa de navigaţie de la

mijlocul de navigaţie rămas în spatele aeronavei la următorul mijloc de navigaţie.

Notă: Punctele de schimbare a frecvenţei se stabilesc astfel încât să se

asigure echilibrul optim din punctul de vedere al intensităţii şi calităţii semnalelor

de la mijloacele de navigaţie, la toate nivelurile de zbor utilizate, precum şicu

scopul de a se asigura o sursă comună de orientare în azimut pentru toate

aeronavele ce evoluează în lungul aceleiaşi porţiuni de segment de rută.

55. Radiotelefonie. O formă de radiocomunicaţie prevăzută, în principal,

pentru schimbul de informaţii prin voce.

56. Regiune de control. Un spaţiu aerian controlat care se întinde în sus de

la o limită specificată deasupra pământului.

57. Regiune de control terminal. Regiune de control stabilită în mod normal

la intersecţia rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri

importante.

58. Regiunea de informare a zborurilor (FIR). Spaţiu aerian de dimensiuni

definite în cuprinsul căruia se furnizează serviciul de informare a zborurilor şi

serviciul de alarmare.

59. Rulare. Mişcarea unei aeronave pe suprafaţa unui aerodrom cu ajutorul

mijloacelor proprii, excluzând decolarea şi aterizarea.

46


60. Rulare aeriană. Mişcarea unui elicopter sau a unei aeronave cu decolare

aterizare verticală (VTOL) deasupra suprafeţei unui aerodrom, efectuată în mod

normal în efect de sol şi cu o viteză faţă de sol mai mică decât 37 km/h (20 kt).

Notă: Înălţimea poate varia iar unele elicoptere pot necesita efectuarea rulării

aeriene la peste 8 m (25 ft) deasupra solului pentru a reduce turbulenţa datorată

efectului de sol sau pentru a asigura siguranţa unor sarcini suspendate.

61. Rută ATS. O rută specificată, proiectată în scopul direcţionării fluxului de

trafic după cum este necesar în furnizarea serviciilor de trafic aerian.

Nota 1: Termenul “rută ATS” se utilizează pentru a desemna, după caz, o

cale aeriană, o rută consultativă, o rută controlată sau necontrolată, o rută de

sosire sau de plecare, etc.

Nota 2: O rută ATS este definită prin specificaţii de rută care includ un

indicativ de rută ATS, drumul spre sau de la puncte semnificative (puncte de

drum), distanţa între puncte semnificative, cerinţe de raportare şi altitudinea de

siguranţă cea mai coborâtă, aşa cum a fost determinată de autoritatea ATS

corespunzătoare.

62. Rută consultativă. Rută identificată de-a lungul căreia este disponibil

serviciul consultativ de trafic aerian.

63. Serviciu de alarmare. Un serviciu furnizat în scopul înştiinţării unor

organizaţii desemnate cu privire la aeronave care necesită acţiuni de căutare şi

salvare, precum şi în scopul de a asista astfel de organizaţii potrivit necesităţilor.

64. Serviciu consultativ de trafic aerian. Serviciu furnizat în cuprinsul unui

spaţiu aerian consultativ în scopul asigurării eşalonării, în măsura posibilului, între

aeronavele care operează după planuri de zbor IFR.

47


65. Serviciu de control de aerodrom. Serviciul de control al traficului aerian

furnizat traficului de aerodrom.

66. Serviciu de control de apropiere. Serviciul de control al traficului aerian

furnizat zborurilor controlate care sosesc sau care pleacă.

67. Serviciu de control regional. Serviciu de control al traficului aerian

furnizat zborurilor controlate în regiuni de control.

68. Serviciul de control al traficului aerian. Un serviciu furnizat în scopul:

a) de a preveni coliziunile:

1) între aeronave, şi

2) pe suprafaţa de manevră între aeronave şi obstacole; şi

b) de a grăbi şi a menţine un flux ordonat de trafic aerian.

69. Serviciu de informare a zborurilor (FIS). Un serviciu furnizat în scopul

de a da indicaţii şi informaţii care sunt utile pentru desfăşurarea în siguranţă şi cu

eficienţă a zborurilor.

70. Serviciu de trafic aerian (ATS). Un termen generic desemnând, după

caz, serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare, serviciul consultativ de

trafic aerian, serviciul de control al traficului aerian (serviciul de control regional,

serviciul de control de apropiere sau serviciul de control de aerodrom).

71. Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem al

aeronavei bazat pe semnalele de transponder SSR şi care operează independent

de echipamentele de la sol, cu scopul de a furniza pilotului indicaţii asupra

aeronavelor echipate cu transpondere SSR şi care pot intra în conflict cu aeronava

sa.

72. Slot de decolare. Ora planificată pentru decolarea aeronavei, emisă de

către autoritatea ATS competentă. Orei calculate de decolare îi este asociat un

interval de timp, necesar unităţii ATC pentru rezolvarea eventualelor aglomerări

create la aerodromul de plecare.

48


73. Spaţii aeriene în care se furnizează servicii de trafic aerian (Spaţii

aeriene ATS). Spaţii aeriene de dimensiuni definite, desemnate alfabetic, în

cuprinsul cărora pot opera tipuri specifice de zboruri şi pentru care sunt specificate

servicii de trafic aerian şi reguli de operare.

Notă: Spaţiile aeriene ATS se clasifică, de la Clasa A până la Clasa G, potrivit

prevederilor Anexei 4 la RACR-ATS, în conformitate cu prevederile Anexei 11

OACI.

74. Spaţiu aerian consultativ. Un spaţiu aerian de dimensiuni definite sau o

rută desemnată în cuprinsul cărora este disponibil serviciul consultativ de trafic

aerian.

75. Spaţiu aerian controlat. Spaţiu aerian de dimensiuni definite în interiorul

căruia se furnizează serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasa

spaţiului aerian respectiv.

Notă: Expresia generică „spaţiu aerian controlat” acoperă Clasele de spaţiu

aerian ATS A, B, C, D şi E, potrivit prevederilor reglementării RACR-ATS.

76. Statutul zborului. O indicaţie care specifică dacă o anumită aeronavă

necesită sau nu servicii speciale din partea unităţilor de trafic aerian.

77. Staţie aeronautică. O staţie terestră în serviciul mobil aeronautic. In

anumite cazuri, o staţie aeronautică poate fi amplasată, de exemplu, la bordul unui

vas sau pe o platformă marină.

78. Staţie radio de control aer-sol. O staţie radio de telecomunicaţii

aeronautice a cărei destinaţie principală este efectuarea comunicaţiilor aferente

operării aeronavelor precum şi a controlului acestora într-o anumită zonă.

79. Substanţe psih-oactive. Alcool, opioide, canabinoide, sedative şi

hipnotice, cocaina, alte psihostimulante, halucinogene şi solvenţi volatili; cafeaua

şi tutunul sunt excluse.

80. Suprafaţa de aterizare. Acea parte a suprafeţei de mişcare destinată aterizării

şi decolării aeronavelor.

49


81. Suprafaţa de manevră. Acea parte a unui aerodrom a fi utilizată pentru

decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, excluzând platformele.

82. Suprafaţa de mişcare. Acea parte a unui aerodrom destinată a fi utilizată

pentru decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, constând din suprafaţa de

manevră şi platforma/platformele.

83. Supraveghere dependentă automată (ADS). Tehnică de supraveghere

în care aeronava furnizează automat, prin data link, date provenite de la sistemele

de bord pentru navigaţie şi determinare a poziţiei, inclusiv identitatea aeronavei,

poziţia sa cvadri-dimensională şi alte date suplimentare, după caz.

84. Trafic aerian. Toate aeronavele aflate în zbor sau care operează pe

suprafaţa de manevră a unui aerodrom.

85. Trafic de aerodrom. Tot traficul aflat pe suprafaţa de manevră a unui

aerodrom şi toate aeronavele care zboară în vecinătatea aerodromului.

Notă: Se consideră că o aeronavă este în vecinătatea aerodromului atunci

când ea este în tur de pistă ori când intră sau iese din tur de pistă.

86. Turn de control de aerodrom. O unitate stabilită pentru a furniza

serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom.

87. Unitate de control de apropiere (unitate APP). O unitate stabilită pentru

a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate care sosesc la

sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.

88. Unitate de control al traficului aerian (Unitate ATC). Un termen generic

desemnând, după caz, centru de control regional, centru de control al apropierii

sau turn de control de aerodrom.

89. Unitate de trafic aerian (Unitate ATS). Un termen generic desemnând,

după caz, unitate de control al traficului aerian, centru de informare a zborului sau

birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).

50


90. Urcare de croazieră. O metodă de urcare în zborul de croazieră, care are

ca rezultat o creştere netă în altitudine pe măsură ce masa aeronavei scade.

91. VFR. Abrevierea utilizată pentru a se indica regulile zborului la vedere.

92. Vizibilitate.Vizibilitatea orizontală în domneniul aeronautic este cea mai

mare valoare dintre:

a) Distanţa maximă la care poate fi observat şi recunoscut un obiect negru de

dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un

fond luminos;

b) Distanţa maximă la care pot fi observate şi recunoscute lumini de

aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond întunecat.

Cele două distanţe au valori diferite pentru acelaşi coeficient de transmitere şi

cea de la lit. b) variază cu iluminarea fondului. Cea de la lit. a) reprezintă distanţa

optică meteorologică (MOR).

93. Vizibilitate la sol. Vizibilitatea la un aerodrom, aşa cum este raportată de

un observator autorizat.

94. Vizibilitate în zbor. Vizibilitatea spre înainte stabilită din cabina de pilotaj

a unei aeronave aflate în zbor.

95. VMC. Abrevierea utilizată pentru indicarea condiţiilor meteorologice de

zbor la vedere.

96. Zbor acrobatic. Manevre efectuate intenţionat de către o aeronavă,

implicând schimbarea bruscă a atitudinii, sau o variaţie anormală a vitezei.

97. Zbor controlat. Orice zbor care este supus unei autorizări pentru

controlul traficului aerian.

98. Zbor IFR. Un zbor desfăşurat în conformitate cu regulile zborului

instrumental.

51


99. Zbor VFR. Un zbor desfăşurat în conformitate cu regulile zborului la

vedere.

100. Zbor VFR special. Un zbor VFR care este autorizat de controlul

traficului aerian să opereze într-o zonă de control în condiţii meteorologice

inferioare VMC.

101. Zbor VFR de operaţiuni speciale. Un zbor VFR autorizat în prealabil de

către AACR şi după caz de către MapN, pentru care s-a solicitat operarea la

înălţimi de siguranţă şi/sau vizibilităţi în afara limitelor stabilite de prezenta

reglementare, precum şi/sau în zone aglomerate.

102. Zonă de control. Spaţiu aerian controlat care se întinde de la suprafaţa

pământului în sus până la o limită superioară specificată.

103. Zonă interzisă. O porţiune de spaţiu aerian de dimensiuni definite,

deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, în interiorul căruia zborul

aeronavelor este interzis.

104. Zonă periculoasă. O porţiune de spaţiu aerian de dimensiuni definite în

care activităţi periculoase zborului aeronavelor pot exista în perioade de timp

specificate.

105. Zonă restricţionată. O porţiune de spaţiu aerian de dimensiuni definite,

deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, în interiorul căruia zborul

aeronavelor se poate efectua în condiţii specificate.

106. Zonă cu semnale. O suprafaţă pe un aerodrom pe care sunt dispuse

semnale de sol.

107. Zona de trafic de aerodrom. Un spaţiu aerian de dimensiuni definite

stabilit în jurul unui aerodrom pentru protecţia traficului de aerodrom.

52


Domeniul de aplicare al Regulilor Aerului

RACR-RA 2.010. Aplicarea teritorială a regulilor aerului

1.Prevederile prezentei reglementări sunt obligatorii pentru toate aeronavele

civile şi militare care operează în spaţiul aerian naţional rezervat aviaţiei civile.

2.Aeronavele civile române se vor conforma, oriunde s-ar afla, regulilor şi

regulamentelor aplicabile zborului şi manevrării aeronavelor ale statului care are

jurisdicţie asupra teritoriului survolat

3.Deasupra mării libere, acolo unde nu există acorduri regionale, regulile

aplicabile sunt cele stabilite în Anexa 2 OACI.

4.Aeronavele civile române trebuie să respecte prevederile acordurilor

regionale de navigaţie aeriană, cu excepţia cazurilor în care există o notificare

contrară, adresată OACI, din partea statului pe care îl survolează sau pe al cărui

teritoriu se află. Pentru survolul acelor părţi din marea liberă unde un stat

contractant OACI a acceptat, în conformitate cu un acord regional de navigaţie

aeriană, responsabilitatea asigurării serviciilor de trafic aerian, “autoritatea ATS

corespunzătoare” la care se referă această reglementare este autoritatea

relevantă desemnată de către statul responsabil pentru asigurarea acestor servicii.

RACR-RA 2.020. Conformarea cu regulile aerului

Operarea unei aeronave fie în zbor, fie pe suprafaţa de mişcare a unui

aerodrom, se va conforma regulilor generale şi în plus, când este în zbor, cu:

− regulile de zbor la vedere; sau

− regulile de zbor instrumental.

Nota 1. – Tabelul 2-1 (Tabel conform RACR-ATS ediţia 2005) din acest

capitol conţine informaţii referitoare la serviciile asigurate operării aeronavelor în

conformitate cu regulile VFR şi IFR în cele şapte clase de spaţii aeriene ATS.

53


Nota 2. – Pilotul poate să decidă să zboare în conformitate cu regulile de zbor

instrumental (IFR) în condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC), sau aceasta

poate să-i fie cerută de către unitatea ATS.

RACR-RA 2.030. Responsabilitatea conformării cu regulile aerului

1. Responsabilitatea pilotului comandant

Pilotul comandant, fie că manevrează comenzile de zbor sau nu, este

responsabil pentru operarea aeronavei în conformitate cu regulile aerului,

exceptând cazul în care, în interesul siguranţei zborului, pilotul comandant se

abate de la aceste reguli în circumstanţe care fac absolut necesară aceasta.

2. Pregătirea zborului

Înainte de începerea zborului, pilotul comandant se va familiariza cu toate

informaţiile disponibile corespunzătoare operării ce se intenţionează a fi efectuate.

Pentru zborurile în afara vecinătăţii unui aerodrom şi pentru toate zborurile IFR,

pregătirea preliminară a zborului va include un studiu atent al rapoartelor şi

prognozelor meteorologice curente disponibile, luând în considerare cerinţele

referitoare la combustibil şi o rută alternativă dacă zborul nu poate fi executat aşa

cum a fost planificat.

RACR-RA 2.040. Autoritatea pilotului comandant

Pilotul comandant, pe timpul cât are această responsabilitate, are autoritatea

finală de a decide în legătură cu aeronava.

RACR-RA 2.050. Folosirea substanţelor psiho-active

Toate persoanele care exercită funcţii de importanţă capitală din punctul de

vedere al siguranţei zborului (personal hotarâtor pentru siguranţa zborului) nu îşi

vor exercita acele funcţii în timpul cât sunt sub influenţa oricărei substanţe psiho-

active deoarece acestea afectează în mod negativ performanţele umane. Este

interzis acestor persoane să se implice în folosirea substanţelor psiho-active.

54


Reguli generale

RACR-RA 3.010. Protecţia persoanelor şi a bunurilor

1. Operarea neglijentă sau nechibzuită a aeronavelor

O aeronavă va fi operată numai într-o manieră care să asigure siguranţa

acesteia, a persoanelor şi bunurilor aflate la bord. Operatorii aerieni sunt

răspunzători privind operarea aeronavelor în conformitate cu condiţiile şi cerinţele

aplicabile.

2. Înălţimi minime

Cu excepţia cazurilor când este necesar la decolare sau la aterizare sau a

cazurilor când există o autorizare din partea Autorităţii competente, aeronavele vor

zbura deasupra zonelor dens populate ale oraşelor sau ale altor aşezări sau

deasupra unor adunări de persoane în aer liber, la o asemenea înălţime care să le

permită, în caz de urgenţă, să aterizeze fără a pune în pericol persoanele sau

bunurile de la sol. Înălţimile minime pentru zborurile VFR sunt prezentate la

articolele RACR-RA 4.060 şi RACR-RA 4.070.

3. Niveluri de croazieră

3.1. Nivelurile de croazieră la care un zbor sau o porţiune a zborului se va

efectua vor fi exprimate în:

3.1.1. niveluri de zbor, pentru zborurile la sau deasupra celui mai jos nivel de

zbor utilizabil sau, după caz, deasupra altitudinii de tranziţie;

3.1.2. altitudini, pentru zborurile sub cel mai jos nivel de zbor utilizabil sau,

după caz, la sau sub altitudinea de tranziţie.

3.2. Nivelurile minime pentru zborurile IFR sunt prevăzute de articolul RACR-

RA 5.010.2.

3.3. Sistemul nivelurilor de zbor este prezentat în Anexa 3 din prezenta

reglementare.

55


4. Largarea sau pulverizarea

Obiecte, substanţe, pulberi sau lichide pot fi largate sau pulverizate dintr-o

aeronavă aflată în zbor numai în condiţiile stabilite de către Autoritatea

competentă şi numai în conformitate cu informaţiile, indicaţiile şi/sau autorizările

primite de la unitatea ATS competentă.

5. Tractarea

O aeronavă sau un obiect va putea fi tractat de o altă aeronavă, numai în

condiţiile respectării cerinţelor A.A.C.R. şi numai în conformitate cu informaţiile,

indicaţiile şi/sau autorizările primite de la unitatea ATS competentă.

6. Salturile cu paraşuta

Salturile cu paraşuta, altele decât salturile de urgenţă, pot fi efectuate numai

în condiţiile precizate de către A.A.C.R. şi în conformitate cu informaţiile, indicaţiile

şi/sau autorizările relevante primite de la unitatea ATS competentă.

7. Zborul acrobatic

O aeronavă poate efectua zbor acrobatic numai în condiţiile precizate de

către A.A.C.R. şi în conformitate cu informaţiile, indicaţiile şi/sau autorizările

relevante primite de la unitatea ATS competentă.

8. Zborurile în formaţie

Aeronavele pot efectua zbor în formaţie numai dacă există o înţelegere

prealabilă între piloţii comandanţi ai aeronavelor care iau parte la zbor, iar pentru

zborurile în formaţie în spaţiul aerian controlat, zborul trebuie să fie în conformitate

cu condiţiile precizate de către autoritatea ATS competentă. Aceste condiţii trebuie

să includă următoarele:

8.1. formaţia operează ca o singură aeronavă în ce priveşte navigaţia şi

raportarea poziţiei;

8.2. separarea între aeronavele în zbor este în responsabilitatea

comandantului capului formaţiei şi a piloţilor comandanţi ai celorlalte aeronave

participante la zbor şi trebuie să includă perioade de tranziţie în timpul cărora

56


aeronavele manevrează pentru a realiza eşalonarea proprie în cadrul formaţiei, pe

timpul strângerii şi degajării acesteia;

8.3. dacă nu este prevăzut altfel, fiecare aeronavă va menţine o distanţă

de maxim 1 km (0,5 NM) lateral şi longitudinal şi de 30 m (100 ft) pe vertical faţă

de capul formaţiei.

9. Baloane libere nepilotate

Un balon liber nepilotat trebuie să fie operat într-o asemenea manieră încât

să reducă riscul pentru persoane, bunuri sau alte aeronave şi va fi operat numai în

condiţiile specificate în Anexa 4 la prezenta reglementare.

10. Zonele interzise şi zonele restricţionate

Aeronavele nu vor zbura într-o zonă interzisă sau într-o zonă restricţionată,

ale căror detalii au fost în mod corespunzător publicate, decât în cazul respectării

condiţiilor de restricţionare sau cu permisiunea statului peste al cărui teritoriu au

fost stabilite zonele.

RACR-RA 3.050. Timp

1.Pe toată durata zborului şi în legătură cu zborul va fi folosit Timpul

Universal Coordonat (UTC) exprimat în ore şi minute, iar când se solicită, şi în

secunde (pentru ore se va folosi numerotarea de la 0 la 23 începând cu miezul

nopţii).

2.Înaintea operării oricărui zbor controlat şi ori de câte ori este necesar şi util

în timpul zborului, va fi făcută o verificare a orei (time check). Verificarea orei se va

face prin coordonarea ei cu o unitate ATS.

3. Ori de câte ori timpul este utilizat în aplicaţiile de comunicaţii prin legături

de date, el va fi exprimat în UTC cu precizia de o secundă.

57


RACR-RA 3.090. Minimele VMC de vizibilitate şi distanţa faţă de nori

Minimele VMC de vizibilitate şi distanţa faţă de nori sunt conţinute în tabelul

de mai jos.

Zona de altitudineClasa spaţiului

aerianVizibilitatea Distanţa faţă de nori

La şi peste altitudinea de

3050 m

(10000 ft) AMSL

A***BCDEFG 8 km

1500 m orizontal

300 m (1000 ft)

vertical

Sub 3050 m (10000 ft) AMSL

şi peste cea mai mare

altitudine dintre 900 m (3000

ft) AMSL sau peste 300 m

(1000 ft) deasupra terenului

A***BCDEFG 5 km

1500 m orizontal

300 m (1000 ft)

vertical

La şi sub cea mai mare

altitudine dintre 900 m (3000

ft) AMSL sau 300 m (1000 ft)

deasupra terenului

A***BCDE 5 km

1500 m orizonta

300 m (1000 ft)

vertical

FG 5 kmÎn afara norilor şi cu

vederea solului

* Când valoarea altitudinii de tranziţie este mai mică decât 3050 m (10000 ft)

AMSL, FL 100

trebuie folosit în loc de 10000 ft.

** Când este specificat astfel de către autoritatea ATS competentă:

a) sunt permise vizibilităţi în zbor de cel puţin 1500 m pentru zborurile care

sunt efectuate:

1. la viteze care permit, ţinând cont de vizibilitate, să se observe la timp toate

celelalte aeronave sau orice obstacole, pentru a evita coliziunea; sau

2. în circumstanţe în care probabilitatea de a întâlni alte aeronave este în mod

normal redusă, de exemplu în zone cu volum de trafic scăzut şi pentru lucru aerian

la niveluri joase.

58


b) elicopterele pot fi autorizate să opereze cu o vizibilitate în zbor mai mică de

1500 m, dar nu sub 800 m, dacă evoluează la o viteză care permite să se observe

la timp alte aeronave sau orice obstacole pentru a evita coliziunea.

*** Minimele VMC în spaţiul aerian de clasa A sunt date piloţilor cu titlu de

informaţie şi nu implică acceptarea zborurilor VFR în spaţiu aerian de clasă A.

REGLEMENTARI DE TRAFIC AERIAN

Clasificarea spaţiului aerian

Spatiul aerian ATS se clasifică, în concordanţă cu porţiunea de spaţiu aerian

în care se asigură anumite servicii de dirijare şi control sau informare pentru zborul

VFR şi/sau IFR, astfel:

- CLASA A – sunt permise zboruri IFR care au asigurată eşalonarea tuturor

aeronavelor; Spaţiul aerian Clasa A conţine:

- Toate rutele ATS din FIR Bucureşti;

- TMA Bucureşti.

- CLASA B – sunt permise zboruri IFR şi VFR cărora li se asigură serviciul de

dirijare şi control şi eşalonarea între toate aeronavele; în FIR Bucureşti nu există

spaţiu aerian desemnat cu Clasa B

- CLASA C – Sunt permise atât zborurile IFR, cât şi zborurile VFR, toate

zborurile sunt supuse serviciului de control al traficului aerian, se eşalonează

(separă) numai aeronavele care zboară IFR, între ele şi faţă de cele care zboară

VFR, iar zborurile VFR primesc informaţii despre traficul VFR;

Spaţiul aerian Clasa C conţine:

- toate Zonele de control de aerodrom (CTR) specificate în FIR Bucureşti;

- CLASA D - sunt permise zboruri IFR şi VFR cărora li se asigură serviciul de

dirijare şi control şi eşalonarea între toate aeronavele care zboară IFR şi primesc

informaţii despre zborurile VFR, iar zborurile VFR primesc informaţii despre toate

zborurile IFR şi VFR; Spaţiul aerian Clasa D conţine toate Zonele de control de

aerodrom ale aviaţiei utilitare şi sportive care nu sunt incluse în TMA Bucureşti;

- CLASA E – sunt permise zboruri IFR şi VFR, se aplică serviciul de dirijare şi

control al traficului aerian IFR şi li se asigură eşalonare între ele.

Nu sunt obligatorii comunicaţiile radio pentru zborurile VFR.

59


Nu este obligatorie autorizarea ATC pentru zborurile VFR.

Toate zborurile primesc informaţii de trafic în măsura în care acest lucru este

posibil. În FIR Bucureşti nu există spaţiu aerian desemnat cu clasa E.

- CLASA F – sunt permise zboruri IFR şi VFR, este asigurat serviciul

consultativ de informaţii de trafic, iar la cerere, toate aeronavele pot beneficia de

serviciul de informare a zborurilor.


Nu este obligatorie autorizarea ATC pentru zborurile IFR şi VFR.

În FIR Bucureşti nu există spaţiu aerian desemnat cu clasa F.

- CLASA G – sunt permise zboruri IFR şi VFR şi se asigură, la cerere, pentru

toate aeronavele serviciul de informare a zborurilor.


Nu este obligatorie autorizarea ATC pentru zborurile IFR şi VFR.

Spaţiul aerian Clasa G conţine întregul spaţiu aerian din FIR Bucureşti care

nu este desemnat ca având o altă clasă. În acest spaţiu se includ şi zonele

restricţionate

Servicii de control al traficului aerian

Serviciul de trafic aerian: Air traffic service (ATS). Un termen generic

desemnând, după caz, serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare,

serviciul consultativ de trafic aerian, serviciul de control al traficului aerian

(serviciul de control regional, serviciul de control de apropiere sau serviciul de

control de aerodrom).

Servicii de informare a zborurilor:

Serviciul de informare a zborurilor constă în furnizarea de informaţii asupra

următoarelor elemente din cuprinsul regiunii de informare a zborurilor (FIR):

- condiţiile meteorologice semnificative pentru zbor pe rute şi la aerodromuri;

- modificarea stării aerodromurilor şi instalaţiilor acestora;

- oricare alte elemente interesând buna desfăşurare şi asigurare a securităţii

zborului.

60


Servicii de alarmare:

Proceduri generale de asigurare a serviciului de alarmare:

Serviciul de alarmare se asigură de către:

a) organele de dirijare şi contol de aerodrom (APP, TWR sau APP/TWR)

pentru aeronavele aflate în dificultate pe suprafaţa, în zona respectivelor

aerodromuri şi, în cazul zborurilor VFR, în cuprinsul zonei de acoperire radio;

b) organul de trafic aerian însărcinat cu dirijarea şi controlul aeronavelor în

regiunea terminală de control Bucureşti (APP) pentru aeronavele aflate în

dificultate în porţiunea de spaţiu aerian respectivă;

61


RACR – LTMO

Ministerul Transporturilor

Ordin nr. 1074/2008 din 29/08/2008 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.

650 din 12/09/2008 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane

"Limitari privind timpul de munca si cerinte de odihna pentru personalul aeronautic

civil navigant -RACR-LTMO", editia 2/2008

Definitii

1.6. OPS - articole ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.922/91, cu

modificarile si completarile ulterioare, in special Regulamentul Parlamentului si al

Consiliului (CE) nr. 1.899/2006, subpartea Q a anexei III, pentru care Romania a

adoptat sau a mentinut dispozitii proprii, pana la instituirea unor norme comunitare

bazate pe cunostinte stiintifice si pe cele mai bune practici;

1.7. pauza - o perioada de timp libera de orice sarcina, mai scurta decat un

timp de odihna si care se considera timp de serviciu;

Prevederi generale

2.1. Responsabilitatile operatorului

2.1.1. Operatorul trebuie sa desemneze o baza de resedinta pentru fiecare

membru de echipaj. Page 2 of 12 about:blank 19.09.2008

2.1.2. Orice operator trebuie sa stabileasca scheme privind timpul de serviciu,

timpul de serviciu pentru zbor, precum si timpul de odihna a membrilor de echipaj.

2.1.3. Orice operator trebuie sa se asigure ca in planificarea zborurilor sale:

a) sunt respectate limitarile privind timpul de serviciu, timpul de serviciu pentru

zbor, precum si timpul de odihna a personalului aeronautic civil navigant, stabilite

in conformitate cu prevederile acestei reglementari si cu oricare alte prevederi

suplimentare emise de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana"

pentru mentinerea sigurantei zborurilor;

b) zborurile sunt planificate astfel incat sa se incheie in interiorul perioadelor

de timp admise pentru timpul de serviciu pentru zbor, tinandu-se cont de timpul

necesar pregatirii zborului, zborul propriu-zis si perioada de timp necesara pentru

formalitatile de dupa incheierea zborului;

c) programul de serviciu al membrilor de echipaj sa fie intocmit si publicat cu

62


suficient timp in avans pentru a permite acestora sa isi organizeze timpul de

odihna.

2.1.4. Operatorul trebuie sa considere un timp de notificare minim pentru

fiecare membru de echipaj pentru care va tine seama de timpul rezonabil necesar

pentru pregatirea plecarii la serviciu si de timpul necesar deplasarii membrului de

echipaj de la domiciliu sau de la locul unde membrul de echipaj se afla in perioada

de rezerva la locul unde trebuie sa se prezinte pentru serviciu.

2.1.5. La intocmirea planificarii privind timpul de serviciu pentru zbor si timpul

de odihna, operatorii trebuie sa tina cont de efectele suprasolicitarii/oboselii

cumulate prin executarea ciclica a timpului de serviciu pentru zbor maxim/timp de

odihna minim, prin alternarea perioadelor de timp de serviciu de zi cu cele de

noapte, precum si a frecventei acestora asupra membrilor echipajului.

2.1.6. Operatorul trebuie sa stabileasca zile libere si sa notifice despre

aceasta, in avans, membrii de echipaj.

2.1.7. Operatorul trebuie sa se asigure ca timpul de odihna alocat membrilor

de echipaj este suficient pentru a trece peste efectele serviciului anterior si pentru

a fi odihnit pana la inceperea urmatoarei perioade de serviciu, pentru a opera la un

nivel de eficienta si siguranta satisfacator, indiferent de circumstante.

2.1.8. Operatorul trebuie sa se asigure ca planificarea timpului de serviciu

pentru zbor este facuta astfel incat sa se evite starea de oboseala.

2.1.9. Exceptarile de la limitele stabilite in aceasta reglementare, solicitate de

operatorul aerian si aprobate de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila

Romana", trebuie insotite de aplicarea unor masuri compensatorii

corespunzatoare pentru personalul aeronautic civil navigant.

2.2. Responsabilitatile membrilor de echipaj

2.2.1. Niciun membru de echipaj nu trebuie sa opereze o aeronava daca se

simte obosit sau daca este constient ca starea fizica sau psihica nu ii permite sa isi

indeplineasca atributiile la standardele cerute, prin aceasta putand pune in pericol

siguranta zborului.

2.2.2. Membrii de echipaj trebuie sa foloseasca facilitatile de odihna oferite,

sa isi planifice si sa foloseasca corespunzator timpul de odihna.

2.3. Responsabilitatile Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautica Civila

Romana" Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate acorda

exceptari de la limitele stabilite in aceasta reglementare in conditiile in care se

63


executa operatiuni speciale ori in scopul nevoilor operationale urgente specifice

ale operatorului, dar numai dupa ce partile participante la operatiune au stabilit de

comun acord conditiile de desfasurare a acestora. Astfel:

a) o exceptare se poate acorda pentru o perioada de maximum 3 luni si poate

fi prelungita o singura data;

b) o exceptare admisa de la prevederile prezente trebuie ca prin masurile

suplimentare luate de operator sa asigure un nivel echivalent de siguranta a

zborului;

c) orice operator care solicita o exceptare de la prevederile prezentei

reglementari trebuie sa

demonstreze Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" ca

solicitarea de exceptare produce un nivel echivalent de siguranta a operarii.

Aceste exceptari vor fi insotite de masuri de diminuare a riscurilor, daca este

cazul;

c)in evaluarea unor astfel de solicitari, Regia Autonoma "Autoritatea

Aeronautica Civila Romana" are in vedere practicile si recomandarile general

agreate de organismele de aviatie civila.

CAPITOLUL 3

Limite ale timpului de serviciu pentru zbor

3.1. Prevederile prezentului capitol nu se aplica operatiunilor de zbor cu un

singur pilot, serviciilor medicale de urgenta, operatiunilor de lucru aerian si

zborurilor-scoala, care sunt tratate la cap. 11 si 12 ale prezentei reglementari.

3.2. Orice operator trebuie sa prevada inainte de inceperea zborului un timp

de pregatire suficient care sa asigure in mod realist timpul necesar pentru

pregatirea zborului si pentru indeplinirea indatoririlor privind siguranta zborului, asa

cum au fost aprobate de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila

Romana".

3.3. Limite zilnice

3.3.1. Intr-o perioada de 24 de ore consecutive timpul de serviciu pentru zbor

este de maximum 13 ore.

3.3.2. Limita zilnica va fi redusa cu cate 30 de minute pentru fiecare sector,

incepand cu al treilea sector, dar nu mai mult de doua ore. Page 3 of 12

about:blank 19.09.2008

64


3.3.3. Limite datorate ferestrei de reducere circadiana:

a) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor incepe in fereastra de

reducere circadiana sau contine in totalitate o fereastra de reducere circadiana,

limitele maxime prevazute la pct.

3.3.1 si, dupa caz, 3.3.2 vor fi reduse cu valoarea integrala din timpul de

serviciu pentru zbor cuprins in fereastra de reducere circadiana, reducerea fiind de

minimum o ora, dar nu mai mult de doua ore;

b) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor se termina intr-o fereastra

de reducere circadiana limitele maxime prevazute la pct. 3.3.1 si, dupa caz, 3.3.2

vor fi reduse cu 50% din timpul de serviciu pentru zbor cuprins in fereastra de

reducere circadiana.

3.4. Limite zilnice extinse

3.4.1. Limita maxima a timpului de serviciu pentru zbor, stabilita la pct. 3.3,

poate fi extinsa cu pana la o ora in conditiile impuse de nevoi operationale

ocazionale. Astfel:

a) nu sunt permise extinderi ale timpului de serviciu pentru zborurile care

includ 6 sectoare sau mai mult;

b) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor intersecteaza fereastra de

reducere circadiana cu pana la doua ore, este admisa extinderea pentru zborul

care include maximum 4 sectoare;

c) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor intersecteaza fereastra de

reducere circadiana cu mai mult de doua ore, este admisa extinderea pentru

zborul care include maximum doua sectoare;

d) in orice perioada de 7 zile consecutive, numarul maxim de extinderi este

limitat la doua;

e) daca timpul de serviciu pentru zbor este planificat sa includa o extindere,

timpii de odihna minimi de dinainte si de dupa zbor sunt majorati cu cate doua ore

sau, numai timpul de odihna dupa zbor, este majorat cu 4 ore. Daca extinderile

sunt folosite pentru timpi de serviciu pentru zbor consecutivi, suma timpilor de

odihna de dinainte si de dupa zbor intre cele doua operatiuni trebuie sa fie cel

putin egala cu suma celor 2 timpi de serviciu pentru zbor;

f) in situatia in care timpul de serviciu pentru zbor care include o extindere

incepe intre orele 22,00 si 4,59, operatorul va limita timpul de serviciu pentru zbor

la 11 ore si 45 de minute.

65


3.4.2. Pentru echipajul de cabina insarcinat sa isi desfasoare activitatea la

bordul aeronavei pe intreaga durata a zborului sau pe timpul mai multor zboruri

consecutive, timpul de serviciu pentru zbor poate fi extins numai cu diferenta dintre

timpii de raportare ai echipajului de cabina si cei ai echipajului de zbor, dar nu mai

mult decat timpul de serviciu pentru zbor zilnic extins aplicabil.

3.5. Limite zilnice extinse cu serviciu intrerupt

3.5.1. Limita zilnica maxima a timpului de serviciu pentru zbor, stabilita la pct.

3.3, poate fi extinsa in cazul executarii unui serviciu intrerupt, astfel:

+---------------------+------------------------------------------------------------+

|Durata intreruperii |Perioada cu care se majoreaza timpul de serviciu pentru

zbor|

+---------------------+------------------------------------------------------------+

|0 ore-2 ore 59 minute| - |

+---------------------+------------------------------------------------------------+

|3 ore-6 ore 59 minute|1/2 din perioada de intrerupere |

+---------------------+------------------------------------------------------------+

|7 ore-9 ore 59 minute|2/3 din perioada de intrerupere |

+---------------------+------------------------------------------------------------+

3.5.2. Prevederile paragrafului de mai sus pot fi aplicate de un operator cu

urmatoarele conditii:

a) timpii de serviciu pentru zbor de dinainte si de dupa intrerupere/pauza nu

sunt mai mari de 10 ore, iar timpul total de serviciu pentru zbor extins conform

tabelului de mai sus nu depaseste 20 de ore;

b) extinderea timpului de serviciu pentru zbor prin serviciu intrerupt nu este

aplicata in cazul in care se utilizeaza un echipaj de conducere majorat;

c) se asigura conditii corespunzatoare de odihna daca pauza depaseste 3

ore;

d) intre orice perioada de 7 zile consecutive se folosesc maximum doua

extensii;

e) dupa perioada de intrerupere se admite efectuarea a maximum doua

sectoare;

66


f) dupa ultimul sector executat, timpul minim de odihna prevazut la cap. 5 se

majoreaza cu 6 ore.

3.6. Eficacitatea operationala

Planificarea zborurilor trebuie sa permita realizarea zborurilor in conformitate

cu timpul de serviciu pentru zbor maxim permis. Pentru a realiza acest lucru,

operatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru a modifica programul zborurilor

sau planificarea echipajului cel putin acolo unde operarea efectiva conduce la

depasirea TSZ la mai mult de 33% din numarul de operari pe o ruta data intr-un

sezon.

3.7. Pozitionarea

3.7.1. Perioada de timp petrecuta pentru pozitionare este considerata ca fiind

timp de munca.

3.7.2. Daca o pozitionare este urmata de un timp de serviciu pentru zbor,

atunci pozitionarea se include in timpul de serviciu pentru zbor fara a fi considerata

un sector.

3.7.3. Un sector de pozitionare care urmeaza imediat dupa un sector

operational va fi luat in calcul pentru determinarea timpului minim de odihna, asa

cum este definit in cap. 5. Page 4 of 12 about:blank 19.09.2008

CAPITOLUL 4

Limite cumulative privind timpul de serviciu pentru zbor si timpul de serviciu

4.1. Limitari cumulative ale timpilor-bloc Orice operator trebuie sa se asigure

ca timpul-bloc total executat al zborurilor pentru care un membru de echipaj este

utilizat ca membru de echipaj operativ nu depaseste:

a) 900 de ore de zbor intr-un an calendaristic;

b) 100 de ore de zbor in oricare 28 de zile consecutive.

4.2. Cumularea timpului de serviciu

Orice operator trebuie sa se asigure ca timpul total de serviciu efectuat de un

membru de echipaj nu depaseste:

a) 60 de ore in oricare 7 zile consecutive;

b) 190 de ore in oricare 28 de zile consecutive, iar timpul total de munca

anual executat al membrilor de echipaj nu depaseste 2.000 de ore intr-un an

calendaristic.

67


CAPITOLUL 5

Timpul de odihna

5.1. Timpul de odihna minim

5.1.1. Timpul de odihna minim care trebuie sa i se acorde unui membru de

echipaj inainte de inceperea unui timp de serviciu pentru zbor de la baza de

resedinta trebuie sa fie cel putin la fel de lung ca timpul de serviciu pentru zbor

anterior sau de 12 ore, oricare este mai mare.

5.1.2. Timpul de odihna minim care trebuie sa i se acorde unui membru de

echipaj inainte de inceperea unui serviciu pentru zbor dintr-o locatie diferita de

baza de resedinta trebuie sa fie cel putin la fel de lung cu timpul de serviciu pentru

zbor anterior sau de 10 ore, oricare este mai mare, cu conditia ca operatorul sa

asigure membrului de echipaj minimum 8 ore de somn neintrerupt, luand in

considerare timpul de deplasare, precum si timpul necesar pentru alte necesitati

fiziologice; responsabilitatea privind folosirea timpului de odihna revine membrului

de echipaj.

5.1.3. Timpul de odihna minim stabilit la pct. 5.1.1 si 5.1.2 trebuie sa cuprinda

cel putin 8 ore in intervalul 22,00-8,00, ora locala, daca diferenta dintre locul unde

a fost efectuat timpul de odihna anterior si timpul de odihna actual este mai mare

de 3 fuse orare.

5.1.4. Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate sa

acorde exceptari privind reducerea timpului de odihna minim.

5.1.5. In sustinerea solicitarii pentru exceptare, operatorii aerieni vor

demonstra Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautica Civila Romana", prin

experienta operationala proprie si rezultate stiintifice in domeniu, ca reducerea

timpului de odihna minim nu va aduce prejudicii sigurantei zborului.

5.2. Timpi de odihna

5.2.1. Intr-un interval de 7 zile consecutive, operatorul trebuie sa asigure un

timp de odihna saptamanal minim de 36 de ore, care sa includa doua nopti locale;

intre doua inceputuri succesive a 2 timpi de odihna nu trebuie sa treaca mai mult

de 168 de ore

5.2.2. Orice operator trebuie sa se asigure ca membrii de echipaj beneficiaza

in fiecare an calendaristic de cel putin 96 de zile locale libere de orice sarcini.

Perioada de rezerva si concediul de odihna minim legal nu pot fi luate in calculul

68


acestor 96 de zile.

CAPITOLUL 11

Limite speciale ale timpului de serviciu pentru zbor si ale timpului-bloc, pentru

serviciul medical de urgenta, operatiuni de lucru aerian si zboruri-scoala cu

avioane

11.1. Timpul de serviciu pentru zbor si timpul-bloc zilnic maxim admis pentru

echipajul care executa operatiuni de lucru aerian, servicii medicale de urgenta si

zboruri-scoala cu avioane sunt limitati, in functie de ora locala la care incepe

operatiunea, dupa cum urmeaza:

15.2. Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta

durata/sectoare reduse, zborurinaveta, zboruri-scoala cu o medie de 10 sau mai

multe aterizari pe ora - si zboruri in misiuni aviochimice, indiferent de numarul de

aterizari pe ora, trebuie sa faca o pauza la sol, in exteriorul avionului, de minimum

60 de minute la fiecare 3 ore de zbor.Page 7 of 12 about:blank 19.09.2008

15.3. In cazul in care anumite operatiuni sunt executate in conditii de

activitate intrerupta, fara a se asigura facilitati corespunzatoare pentru odihna,

limitarile de timp de serviciu pentru zbor si, respectiv, de timp bloc aplicabile sunt

cele corespunzatoare conditiilor mai restrictive

15.4. Limitele admise nu trebuie sa depaseasca limitele prevazute la pct.

11.1, dar, in functie de conditiile specifice de operare, operatorul poate stabili

restrictii suplimentare.

11.5. In interesul cresterii sigurantei si eficientei operatiunilor de zbor,

operatorul aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor intrerupt daca

dispune la baza de operare de conditiile necesare asigurarii odihnei echipajului.

Durata intreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mica de 3 ore. In

aceste conditii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum 3

ore si timpul de zbor cu doua ore, intr-o zi.

CAPITOLUL 12

Limite speciale ale timpului de serviciu pentru zbor si ale timpului-bloc,

operatiuni de lucru aerian si zboruri scoala cu elicoptere

12.1. Timpul de serviciu pentru zbor si timpul-bloc zilnic maxim admis pentru

echipajul care executa operatiuni de lucru aerian si zboruri-scoala cu elicoptere

sunt limitati, in functie de ora locala la care incepe operatiunea .

69


12.2. Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta

durata/sectoare reduse, zboruri la platforme de foraj, zboruri-naveta, zboruri-

scoala - cu o medie de 10 sau mai multe aterizari pe ora – si zboruri in misiuni

aviochimice indiferent de numarul de aterizari pe ora - trebuie sa faca o pauza la

sol, in exteriorul elicopterului, de minimum 60 de minute la fiecare 3 ore de zbor.

12.3. In conditiile executarii unor misiuni complexe transport de incarcaturi

suspendate, operatiuni cu macaraua etc. - operatorul va preciza perioada maxima

continua a operatiunii.

12.4. Limitele admise nu vor depasi limitele prevazute la pct. 12.1, dar in

functie de natura si conditiile specifice de operare, operatorul poate stabili restrictii

suplimentare.

12.5. Dupa fiecare 3 ore de operare la platformele de foraj, in conditii meteo

combinate -

vizuale/instrumentale - sau numai instrumentale, operatorul va asigura

echipajului un timp de odihna de 60 de minute, liber de orice sarcini de serviciu.

12.6. In interesul cresterii sigurantei si eficientei operatiunilor de zbor,

operatorul aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor intrerupt daca

dispune la baza de operare de conditiile necesare asigurarii odihnei echipajului.

Durata intreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mica de 3 ore. In

aceste conditii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum

doua ore si timpul de zbor cu o ora, intr-o zi.

CAPITOLUL 13

13.1. Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" autorizeaza o

operatiune pe baza timpului de serviciu pentru zbor zilnic extins prin includerea

unei pauze, la cererea operatorilor aerieni, numai cu respectarea urmatoarelor

cerinte specifice:

13.1.1. Limita zilnica maxima a timpului de serviciu pentru zbor stabilita la

OPS 1.1105 (1.3), (1.4) si (1.5)

poate fi extinsa in cazul executarii unui serviciu intrerupt, astfel:

70


+-------------------------------------+----------------------------------------+

| Durata intreruperii | Perioada cu care se majoreaza timpul |

| | de serviciu pentru zbor zilnic |

+-------------------------------------+----------------------------------------+

|0 ore-2 ore 59 minute | - |

+-------------------------------------+----------------------------------------+

|3 ore-6 ore 59 minute |1/2 din perioada de intrerupere |

+-------------------------------------+----------------------------------------+

|7 ore-9 ore 59 minute |2/3 din perioada de intrerupere |

+-------------------------------------+----------------------------------------+

13.1.2. Prevederile paragrafului de mai sus pot fi aplicate de un operator cu

urmatoarele conditii:

a) timpii de serviciu pentru zbor de dinainte si de dupa intrerupere/pauza nu

sunt mai mari de 10 ore iar timpul total de serviciu pentru zbor extins conform

tabelului de mai sus nu depaseste 20 de ore;

b) extinderea timpului de serviciu pentru zbor prin serviciu intrerupt nu este

aplicata in cazul in care se utilizeaza un echipaj majorat;

c) se asigura conditii corespunzatoare de odihna si cazare daca pauza

depaseste 3 ore;

d) in orice perioada de 7 zile consecutive se folosesc maximum doua extensii;

e) dupa perioada de intrerupere pot fi executate maximum 2 sectoare;

f) dupa ultimul sector executat, timpul minim de odihna prevazut la OPS

1.1110 se majoreaza cu 6 ore.

13.2. La solicitarea unui operator aerian, in conditiile respectarii prevederilor

din OPS 1.1090 (5.1), Regia

Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate acorda exceptari

de la prevederile acestui articol. Pentru a obtine extinderi, in alte conditii decat cele

stabilite de Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" prin cerinte

specifice, operatorii trebuie sa demonstreze acesteia, folosind experienta

operationala si tinand cont de alti factori relevanti, cum ar fi cunostintele stiintifice

actuale, ca cererea lor de extindere a timpului de serviciu pentru zbor zilnic

permite asigurarea unui nivel echivalent de siguranta.

71


CAPITOLUL 14

Cerinte nationale emise in conformitate cu art. 8(4) din Regulamentul

Consiliului (CEE) nr. 3.922/91 privind armonizarea cerintelor tehnice si a

procedurilor administrative in domeniul aviatiei civile pentru

OPS 1.1110 - Timpul de odihna

14.1. Timpul de odihna minim stabilit la paragrafele OPS 1.1110 (1.1) si (1.2)

trebuie sa cuprinda cel putin 8 ore in intervalul 22,00-8,00 ora locala, daca

diferenta dintre locul unde a fost efectuat timpul de odihna anterior si timpul de

odihna actual este mai mare de 3 fuse orare.

14.2. Regia Autonoma "Autoritatea Aeronautica Civila Romana" poate sa

acorde exceptari privind reducerea timpului de odihna.

72


STATUTUL PERSONALULUI NAVIGANT

L E G E NR. 223 / 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă din România Parlamentul României adoptă prezenta

lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează Statutul personalului aeronautic civil

navigant profesionist, activităţile aeronautice civile îndeplinite de categoriile de

personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România,

precum şi drepturile şi îndatoririle acestora.

Art. 2. – Prevederile prezentei legi se aplică personalului aeronautic civil

navigant profesionist din România, care posedă documente nominale individuale

de certificare, licenţă, atestate, autorizări şi altele asemenea, eliberate sau

recunoscute de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Art. 3. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria

profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ

recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi

calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea

Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul

zborului şi este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în

baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau

filială în România.

Art. 4. – În sensul prezentei legi, categoriile de personal aeronautic civil

navigant profesionist din aviaţia civilă din România sunt următoarele:

a) piloţi – membrii unui echipaj de zbor, calificaţi pe tip sau clasă de aeronavă

civilă, care deţin o licenţă obţinută în urma absolvirii unei forme de învăţământ

recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului şi care le permite

să piloteze o aeronavă civilă în operaţiuni de zbor. La comanda aeronavei civile

pot fi:

1. pilotul comandant este pilotul prim, membru al echipajului de conducere la

bordul unei aeronave civile, care răspunde de îndeplinirea misiunii de zbor în

deplină siguranţă şi îşi exercită dreptul de comandă asupra întregului echipaj, în

conformitate cu reglementările aeronautice specifice în vigoare;

73


2. copilotul este pilotul secund, altul decât pilotul comandant, membru al

echipajului de conducere, care operează la bordul unei aeronave civile pentru care

este necesar mai mult de un pilot, conform tipului de aeronavă civilă certificat sau

regulilor de operare, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice în

vigoare;

b) navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord naviganţi şi operatori

radionaviganţi – membrii unui echipaj de zbor, care deţin o licenţă obţinută în urma

absolvirii unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile

abilitate ale statului şi care execută, la bordul unei aeronave civile, activităţi de

exploatare tehnică în zbor, ce ajută la conducerea tehnică a aeronavei în

operaţiuni de zbor;

c) însoţitori de bord – membrii unui echipaj de zbor, calificaţi pe tip de

aeronavă civilă, cu licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice

în vigoare, care execută la bordul unei aeronave civile activităţi cu privire la

siguranţa pasagerilor şi aeronavei, fără a participa la conducerea acesteia;

d) paraşutişti – personalul aeronautic civil calificat pe tip de paraşută, cu

licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice în vigoare, care

execută salturi cu paraşuta şi este responsabil de pregătirea operaţională,

planificarea, comanda şi dirijarea salturilor şi a zborurilor cu paraşuta;

e) ingineri de recepţie şi control aeronave – personalul tehnic calificat pe tip

de aeronavă civilă, cu licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice

specifice în vigoare, care execută activităţi de control tehnic în zbor, în vederea

constatării stării de navigabilitate a unei aeronave civile;

f) ingineri de recepţie şi control mijloace PNA-TC – personalul tehnic calificat,

cu licenţă, în conformitate cu reglementările aeronautice specifice în vigoare, care

execută activităţi de verificare în zbor a funcţionării mijloacelor de comunicaţii,

navigaţie şi supraveghere aflate la sol;

g) personal de inspecţie în zbor – personalul aeronautic civil navigant, cu

licenţă, care execută activităţi de inspecţie, supraveghere şi control în zbor a

operaţiunilor aeriene, de examinare a personalului aeronautic civil navigant, în

scopul supervizării siguranţei zborului, certificării agenţilor aeronautici civili,

personalului aeronautic civil navigant şi a tehnicii aeronautice, precum şi inspecţia

de siguranţă a zborului.

74


Art. 5. – Orice altă persoană aflată la bordul unei aeronave civile care nu are

atribuţii la bord în timpul zborului, conform calificării şi licenţei deţinute, este

considerată pasager şi nu are calitatea de personal aeronautic civil navigant.

Art. 6. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă

desfăşoară activităţile prevăzute la

art. 7. (2) Condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea personalul

aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă sunt condiţii speciale de

muncă.

Art. 7. – (1) Activităţile aeronautice civile executate de personalul aeronautic

civil navigant profesionist cuprind:

a) operaţiuni de transport aerian public de pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau

poştă;

b) pregătirea şi executarea zborurilor cu aeronave civile şi a paraşutărilor în

scopuri civile;

c) controlul aeronavei înainte de executarea zborurilor cu aeronave civile şi

asigurarea tehnică a paraşutărilor în scopuri civile;

d) planificarea, organizarea şi executarea zborurilor tehnice, de recepţie şi

control şi a zborurilor de licenţiere a tehnicii de zbor aeronautice civile;

e) operaţiuni de lucru aerian, efectuate pentru nevoile industriei, agriculturii,

silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului;

f) pregătirea şi executarea zborurilor de acrobaţie şi de antrenament, precum

şi a zborurilor în cadrul mitingurilor de aviaţie;

g) zboruri de căutare, salvare, cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare şi

publicitate;

h) zboruri de verificare şi calibrare a mijloacelor de protecţie a navigaţiei

aeriene aflate la sol;

i) zboruri de şcoală şi de antrenament;

j) zboruri de agrement şi turism;

k) executarea zborurilor, în scopul colectării şi analizei informaţiilor meteo şi a

prognozelor meteorologice pentru rutele de zbor, zonele aeroporturilor civile,

terenurilor şi platformelor de

decolare-aterizare folosite de aeronavele civile;

l) executarea misiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor aflate în

dificultate;

75


m) zboruri de urgenţă, sanitare, de stingere a incendiilor şi intervenţie la

calamităţi;

n) zboruri de supraveghere a conductelor de petrol sau gaze naturale, a

liniilor de înaltă tensiune, a traficului rutier şi altele asemenea;

o) zboruri speciale şi zboruri efectuate în alte scopuri, aprobate de Ministerul

Transporturilor;

p) executarea activităţilor de instruire, examinare şi control al personalului

aeronautic civil navigant profesionist, în vederea obţinerii calificărilor şi autorizărilor

iniţiale şi suplimentare, precum şi acordării, reînnoirii şi revalidării licenţei de zbor;

q) executarea activităţilor de control, supraveghere, inspecţie şi autorizare a

operatorilor aerieni şi a operaţiunilor aeronautice civile de zbor desfăşurate de

aceştia;

r) orice alte activităţi legate de atestarea şi operarea aeronavelor civile,

precum şi de pregătirea, certificarea şi licenţierea personalului aeronautic civil

profesionist.

(2) Activităţile aeronautice civile executate de personalul aeronautic civil

navigant profesionist, reglementate prin prezentul Statut, se completează cu

prevederile cuprinse în Codul aerian civil.

Art. 8. – Controlul, supravegherea şi inspecţia activităţilor aeronautice civile

efectuate de toate categoriile de personal aeronautic civil navigant profesionist din

aviaţia civilă din România se execută de către Autoritatea Aeronautică Civilă

Română.

CAPITOLUL II

Personalul aeronautic civil navigant profesionist

Art. 9. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din

România se încadrează pe funcţii îndeplinite la bordul aeronavei civile,

corespunzător pregătirii, licenţei şi calificărilor deţinute, aşa cum este prevăzut în

prezentul Statut şi în reglementările aeronautice în vigoare.

Art. 10. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă,

prin natura atribuţiilor funcţionale specifice profesiei îndeplineşte sarcini sau

misiuni privind programarea,

organizarea, desfăşurarea, pregătirea şi efectuarea zborului, controlul,

inspectarea şi supravegherea activităţilor de zbor, instruirea şi examinarea

76


personalului aeronautic civil navigant, exploatarea tehnică la sol şi în zbor a

aeronavelor civile, folosirea corespunzătoare a echipamentelor aeronavelor civile

şi a mijloacelor pentru protecţia navigaţiei aeriene, precum şi analiza situaţiei

meteorologice, în vederea executării zborului în deplină siguranţă.

Art. 11. – Pentru a-şi îndeplini sarcinile specifice la bordul unei aeronave

civile, personalul aeronautic civil navigant profesionist trebuie să posede

documente nominale individuale de certificare, licenţă, atestate şi/sau autorizări în

termen de valabilitate, eliberate sau recunoscute de către Autoritatea Aeronautică

Civilă Română.

Art. 12. – Constituirea piloţilor în echipaj de conducere a unei aeronave civile

se face prin ordin de misiune, pe baza manualului de operare în zbor al acesteia,

funcţiile îndeplinite la bord fiind cele de pilot comandant şi de copilot. În cazul în

care manualul de operare în zbor al unei aeronave civile prevede un singur pilot,

acesta este şi comandantul aeronavei respective.

Art. 13. – Membrii unui echipaj care execută o misiune de zbor la bordul unei

aeronave civile sunt nominalizaţi de către angajator/operator aerian, prin planul de

zbor, ţinând cont de calificarea deţinută de fiecare dintre aceştia pentru categoria,

clasa şi tipul de aeronavă civilă respectivă, având licenţa de zbor termen de

valabilitate.

Art. 14. – Funcţia de comandant de aeronavă civilă este îndeplinită de pilotul

comandant, desemnat de către angajatorul/operatorul aerian pentru fiecare zbor în

parte, cu excepţia cazurilor când, prin reglementări speciale, se prevede altfel.

Calitatea de comandant de aeronavă civilă se exercită din momentul începerii

misiunii de zbor şi până la terminarea acesteia.

Art. 15. – (1) În cazul remorcării altei aeronave civile, comandantul aeronavei

civile care remorchează este comandantul acestora până la declanşarea lor.

(2) Când în echipajul unei aeronave civile se află doi piloţi comandanţi, unul

dintre ei va fi nominalizat în funcţia de comandant al aeronavei, iar celălalt pilot

comandant va fi responsabil de pilotarea aeronavei.

(3) Dacă în echipajul unei aeronave civile se află un pilot comandant

instructor şi un pilot comandant, în funcţia de comandant al aeronavei va fi

desemnat pilotul commandant instructor, iar pilotul comandant va fi responsabil de

conducerea aeronavei.

77


Art. 16. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă se

încadrează şi promovează pe categorii şi pe funcţii, conform pregătirii

profesionale, calificării deţinute şi aptitudinilor specifice necesare şi dovedite,

potrivit competenţei profesionale a fiecăruia.

Art. 17. - Drepturile de salarizare ale personalului aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă din România, cuprinzând salarii, indemnizaţii de zbor,

sporuri şi alte adaosuri, precum şi drepturile specifice privind concediul de odihnă

suplimentar, concediul de recuperare, diurnă de deplasare, condiţii de cazare,

alimentaţie de întărire şi protecţie a organismului, asigurare de sănătate, asigurare

de viaţă, asigurare de accidente pe durata executării misiunilor de zbor şi alte

drepturi specifice se acordă de către angajator, diferenţiat, pe categorii de

personal, în funcţie de: calificările şi licenţele deţinute, activităţile şi misiunile

executate, condiţiile de muncă specifice, nivelul de pregătire profesională, funcţia

deţinută la bordul aeronavei civile, responsabilităţile acordate şi riscul asumat.

CAPITOLUL III

Pregătirea şi certificarea personalului aeronautic civil navigant profesionist

Art. 18. – Categoriile de personal aeronautic civil navigant profesionist supuse

certificării, precum şi documentele de certificare obligatorii pentru exercitarea

activităţilor aeronautice civile sunt stabilite prin reglementări emise de către

Ministerul Transporturilor sau de organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă la care

România este parte.

Art. 19. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă

se pregăteşte în ţară sau în străinătate, în şcoli şi institute de specialitate, centre

de instruire sau perfecţionare şi institute de învăţământ superior acreditate,

autorizate sau recunoscute în acest sens de autorităţile competente, potrivit legii.

(2) Pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă

care a obţinut documente nominale de certificare, licenţă, atestare sau autorizări în

străinătate, este necesar ca aceste documente să fie recunoscute şi acceptate de

către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în baza reglementărilor

internaţionale aplicabile în România.

Art. 20. – Specialităţile, criteriile de selecţionare, durata de şcolarizare şi

formele concrete de pregătire sunt stabilite şi/sau recunoscute de către Ministerul

Transporturilor, prin Autoritatea

78


Aeronautică Civilă Română, conform reglementărilor internaţionale aplicabile

în România.

Art. 21. – Programele de pregătire sunt avizate sau, după caz, aprobate de

către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care stabileşte şi procedurile de

echivalare şi criteriile de 9 certificare a pregătirii, calificării, perfecţionării şi

licenţierii acestei categorii de personal, prin cursuri efectuate în ţară sau în

străinătate, în unităţi care funcţionează pe baza unei autorizări sau echivalări

emise de către aceasta.

Art. 22. – Procedurile de echivalare a studiilor piloţilor profesionişti, absolvenţi

ai instituţiilor de învăţământ militare sau civile se stabilesc prin reglementări emise

de către Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării şi Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului.

Art. 23. – Autoritatea Aeronautică Civilă Română este organul unic care

eliberează, revalidează, echivalează, reînnoieşte, preschimbă,

recunoaşte/acceptă, suspendă sau revocă documentele de certificare şi licenţiere

pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist.

Art. 24. – Calificările personalului aeronautic civil navigant profesionist, din

punct de vedere al licenţei de zbor, sunt:

a) pilot de transport de linie – ATPL;

b) pilot comercial aeronave – CPL şi/sau planoare – SPL;

c) navigator aerian;

d) mecanic navigant;

e) operator radionavigant;

f) însoţitor de bord;

g) paraşutist;

h) inginer de recepţie şi control aeronave;

i) inginer de recepţie şi control mijloace PNA-TC.

Art. 25. – În funcţie de calificările de tip, piloţii profesionişti pot opera:

a) avioane pentru care echipajul minim de conducere este mai mare de un

pilot – MPA;

b) avioane multimotor – ME;

c) avioane cu masa maximă de decolare mai mare de 2300 kg;

d) avioane cu tracţiune cu turbine – JET/T;

e) elicoptere.

79


Art. 26. – Calificările de clasă ale piloţilor se stabilesc numai pentru avioane

monomotor cu piston SEP(L), cu greutate maximă la decolare de 2300 kg,

certificate pentru a opera cu un

singur pilot.

Art. 27. – Calificările superioare şi autorizările, care se înscriu în documentul

de licenţă pentru zbor, sunt:

A. calificări superioare:

a) pilot-instructor de zbor;

b) pilot de încercare, recepţie şi control;

c) pilot-instructor de antrenament pe rută şi/sau instructor de simulator –

TRI/SFI;

d) instructor pentru categoriile de personal aeronautic civil navigant, altele

decât piloţi;

e) paraşutist-recepţie şi control şi/sau încercător.

B. autorizări pentru operaţiuni speciale:

a) zbor instrumental – IR, care include şi minima autorizată;

b) lucru agricol;

c) aerofotogrametrie;

d) remorcaj;

e) lansare paraşutişti;

f) lansare planor cu automosorul;

g) zbor cu elicopterul în condiţii meteo instrumentale;

h) operare elicopter pe mare – off shore operations;

i) operare elicopter cu încărcătură suspendată.

C. autorizări speciale:

a) zboruri de antrenament special;

b) zboruri de testare a aeronavelor, motoarelor sau echipamentelor;

c) zboruri cu scop nelucrativ;

d) zboruri în care nu se transportă pasageri sau mărfuri.

D. autorizare de control tehnic-aeronave, pentru piloţi şi mecanici naviganţi, în

scopul executării zborurilor tehnice de verificare, ca urmare a efectuării unor

programe de întreţinere a aeronavelor civile.

E. autorizare de examinator, pentru toate categoriile de personal aeronautic

civil navigant profesionist, în scopul conducerii examinărilor practice în zbor.

80


Art. 28. – Certificarea licenţei de zbor, a calificărilor şi autorizărilor

personalului aeronautic civil navigant profesionist se face de către Autoritatea

Aeronautică Civilă Română, prin următoarele documente cu termen de valabilitate:

a) licenţă de pilot de transport de linie – ATPL;

b) licenţă de pilot comercial aeronave – CPL şi/sau planoare – SPL;

c) licenţă de navigator aerian;

d) licenţă de mecanic navigant;

e) licenţă de operator radionavigant;

f) licenţă de însoţitor de bord;

g) licenţă de paraşutist;

h) licenţă de inginer de recepţie şi control aeronave;

i) licenţă de inginer de recepţie şi control mijloace PNA-TC;

j) certificat de calificare de tip şi clasă;

k) certificat medical clasa 1 pentru piloţi, navigatori şi mecanici naviganţi;

l) certificat medical clasa a 2-a pentru operatori radionaviganţi, însoţitori de

bord, paraşutişti, ingineri de recepţie şi control aeronave şi ingineri de recepţie şi

control mijloace PNA-TC;

m) certificat general de operatori radiotelefonist;

n) certificat pentru calificări superioare şi autorizări.

Art. 29. – Admiterea la zbor a personalului aeronautic civil navigant

profesionist, în vederea exercitării profesiei, este permisă numai după efectuarea

pregătirii, examinării şi certificării corespunzătoare de către Autoritatea

Aeronautică Civilă Română. Certificatele personalului aeronautic civil navigant

profesionist sunt documente nominale individuale, obligatorii pe întreaga durată a

desfăşurării activităţii ca personal aeronautic civil navigant profesionist.

Art. 30. – (1) Conform reglementărilor emise de organizaţiile internaţionale la

care România este parte, documentele nominale individuale de calificare şi licenţă

pentru piloţi conţin, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

a) cu majuscule: numele statului şi al autorităţii aeronautice civile;

b) cu majuscule accentuate: denumirea documentului nominal de calificare;

c) cu cifre arabe: numărul curent al licenţei acordate de autoritatea

aeronautică civilă;

d) cu caractere romane: numele integral al deţinătorului;

e) adresa deţinătorului;

81


f) cetăţenia deţinătorului;

g) semnătura deţinătorului;

h) autoritatea şi, acolo unde este necesar, condiţiile în care licenţa este

emisă;

i) certificarea valabilităţii licenţei şi a drepturilor conferite de deţinerea

respectivei calificări;

j) semnătura funcţionarului care a emis licenţa şi data emiterii acesteia;

k) sigiliul sau ştampila autorităţii care a emis licenţa;

l) tipuri de calificări;

m) specificaţii referitoare la limitări ale aplicabilităţii calificării respective,

validări, echivalări, restricţii şi altele asemenea;

n) alte detalii necesare.

(2) Pentru celelalte categorii de personal aeronautic civil navigant

profesionist, elementele înscrise în documentele nominale individuale de

certificare şi licenţiere se stabilesc prin reglementări emise de către Ministerul

Transporturilor.

Art. 31. – (1) Documentele nominale individuale de certificare şi licenţiere,

înregistrările întocmite de angajator privind evidenţa activităţii de zbor şi carnetul

individual de zbor ale personalului aeronautic civil navigant profesionist sunt

documente care atestă calitatea de personal aeronautic civil navigant profesionist

şi vor fi luate în considerare la stabilirea vechimii în muncă şi încadrării în grupa de

muncă.

(2) Activitatea desfăşurată ca personal aeronautic civil navigant profesionist

se încadrează în grupă specială de muncă.

Art. 32. – Suspendarea documentelor nominale individuale de certificare şi

licenţiere ale personalului aeronautic civil navigant profesionist se poate aplica, pe

o durată de până la 6 luni, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, atunci

când se constată, în urma unei examinări pe baza reglementărilor aeronautice

specifice, lipsuri majore în pregătirea profesională sau abateri de la reglementările

aeronautice civile. Pe durata inaptitudinii medicale temporare sau la expirarea

termenului de valabilitate a licenţei, documentele nominale individuale de

certificare şi licenţiere sunt suspendate de drept.

82


Art. 33. – Revocarea documentelor nominale individuale de certificare şi

licenţiere a personalului aeronautic civil navigant profesionist se poate face numai

de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru următoarele motive:

a) inaptitudine psiho-fizică definitivă;

b) incompetenţă profesională, dovedită pe baza procedurilor cuprinse în

reglementările aeronautice specifice;

c) abateri grave de la reglementările aeronautice, cu efecte majore în

siguranţa zborului sau circulaţiei aeriene, dovedite pe baza procedurilor cuprinse

în reglementările aeronautice specifice.

Art. 34. – Documentele nominale individuale de certificare, licenţiere, atestare

şi autorizare ale personalului aeronautic civil navigant profesionist se emit de către

Autoritatea Aeronautică 14 Civilă Română, pe baza reglementărilor specifice de

aviaţie civilă propuse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi aprobate de

către Ministerul Transporturilor, în funcţie de necesităţile impuse de evoluţia

tehnicii aeronautice şi a concepţiei de exploatare la sol şi în zbor a aeronavelor

civile.

CAPITOLUL IV

Îndatoririle personalului aeronautic civil navigant profesionist

Art. 35. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din

România are următoarele îndatoriri:

a) să dovedească o înaltă competenţă şi etică profesională;

b) să dobândească o temeinică pregătire profesională şi să prezinte un

interes continuu în perfecţionarea cunoştinţelor impuse de evoluţia tehnicii

aeronautice şi a concepţiilor noi de exploatare la sol şi în zbor a aeronavelor civile;

c) să cunoască şi să respecte Codul aerian civil şi toate reglementările

aeronautice specifice în vigoare, astfel încât activităţile aeronautice să se

desfăşoare cu eficienţă şi în deplină siguranţă a zborului;

d) să dea dovadă de disciplină în îndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor de

serviciu.

Art. 36. – În timpul pregătirii şi desfăşurării activităţii de zbor, personalul

aeronautic civil navigant profesionist are următoarele obligaţii principale:

a) să-şi însuşească temeinic cunoştinţele şi să-şi formeze deprinderile

practice necesare, pentru a fi în măsură să asigure un grad ridicat de siguranţă a

83


zborului şi calitate a acţiunilor sale, în concordanţă cu licenţa de zbor, calificările şi

autorizările dobândite şi înscrise în documentele nominale individuale de

certificare şi licenţiere;

b) să execute, prompt şi sigur, sarcinile ce decurg din funcţia pe care o

îndeplineşte la bordul aeronavei civile;

c) să cunoască şi să aplice corect legislaţia aeronautică internă şi

internaţională, reglementările, normele şi instrucţiunile specifice activităţii de zbor

din aviaţia civilă;

d) să cunoască tehnica aeronautică din dotare şi să respecte procedurile

tehnice de exploatare, cerinţele de siguranţă şi de calitate stabilite pentru

activitatea pe care o desfăşoară;

e) să respecte normele specifice de securitate şi sănătate în muncă, de

apărare împotriva incendiilor şi pentru situaţii de urgenţă şi să acţioneze pentru

prevenirea accidentelor de muncă;

f) să se prezinte la examenele medicale periodice şi să comunice şefilor

ierarhici, în timp util, despre inaptitudinea medicală temporară;

g) să prevină orice faptă care ar putea pune în pericol siguranţa transportului

aerian, viaţa personalului, a călătorilor sau securitatea aeronavei civile;

h) să aducă la cunoştinţa conducătorilor ierarhici orice nereguli, abateri sau

lipsuri în exploatarea la sol şi în zbor a aeronavei civile, echipamentelor şi

instalaţiilor aeroportuare, precum şi abaterile de la regulile stabilite pentru buna

funcţionare a activităţii de zbor;

i) să se prezinte la serviciu la solicitarea organelor competente, în cel mai

scurt timp, pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamităţi, avarii sau

grave defecţiuni;

j) să contribuie la îmbunătăţirea continuă a procesului de instruire, la

creşterea eficienţei şi calităţii învăţământului şi pregătirii specifice activităţii de

zbor, pentru formarea unui înalt standard profesional, în limita competenţelor

acordate;

k) să execute toate atribuţiile ce le revin conform fişei postului, în temeiul

reglementărilor aeronautice specifice în vigoare şi prevederilor regulamentelor de

ordine interioară pentru locurile specifice de muncă;

84


l) să aplice, la locul de muncă, regulile stabilite privind normele de pază şi

securitate în aviaţia civilă, precum şi regulile de acces în zonele cu acces limitat,

condiţionat sau interzis;

m) să poarte, cu demnitate, uniforma cu toate însemnele companiei/instituţiei

sau echipamentul de lucru stabilit pe timpul executării misiunilor de zbor;

n) să nu consume băuturi alcoolice în timpul serviciului sau substanţe

psihoactive;

o) să nu execute misiuni de zbor, atunci când se simte oboist sau starea sa

de sănătate nu îi permite să desfăşoare activităţi de zbor în deplină siguranţă sau

când se află sub influenţa băuturilor alcoolice;

p) să păstreze asupra sa, pe perioada executării misiunilor de zbor,

documentele nominale individuale de certificare şi licenţiere, precum şi certificatele

medicale valabile.

Art. 37. – Faţă de obligaţiile generale şi cele specifice desfăşurării activităţii

de zbor în deplină siguranţă, comandantul aeronavei civile răspunde de pregătirea

şi executarea în siguranţă a fiecărei misiuni de zbor, având următoarele drepturi,

obligaţii şi răspunderi:

A. Să refuze decolarea aeronavei civile, dacă constată:

a) nereguli cu privire la starea tehnică a aeronavei, motoarelor, instalaţiilor şi

aparaturii de bord;

b) lipsa documentelor obligatorii ale aeronavei, valide, la bordul acesteia;

c) starea psiho-fizică necorespunzătoare executării misiunii de zbor sau

pregătirea necorespunzătoare a membrilor echipajului;

d) lipsa alimentării corespunzătoare şi suficiente a aeronavei cu carburanţi şi

lubrifianţi, pentru misiunea de zbor stabilită;

e) neîndeplinirea condiţiilor cerute de manualul de operare în zbor a

aeronavei şi reglementările aeronautice specifice, cu privire la încărcătură şi

corecta ei repartizare la bord;

f) orice alte nereguli care ar putea să pună în pericol siguranţa zborului.

B. În timpul misiunii de zbor, răspunde faţă de entitatea care i-a încredinţat

aeronava şi misiunea, de executarea acesteia în 17 bune condiţii, de respectarea

strictă a dispoziţiilor Codului aerian civil, de comportarea şi disciplina echipajului în

zbor şi la sol, precum şi de exploatarea şi păstrarea aeronavei civile în bune

condiţii de zbor.

85


C. În timpul zborului, are jurisdicţie asupra întregului personal aeronautic civil

aflat la bord, iar dispoziţiile date de acesta în timpul zborului trebuie executate

întocmai de toate persoanele îmbarcate la bordul aeronavei civile.

D. În caz de pericol, să ia toate măsurile pentru salvarea pasagerilor,

echipajului, încărcăturii şi aeronavei civile, iar în cazul unui accident de zbor îşi

menţine toate îndatoririle, până când autoritatea în drept îl eliberează de atribuţiile

ce îi revin în legătură cu misiunea pe care o îndeplineşte cu acea aeronavă.

E. Să întreprindă toate demersurile necesare, la sol, în cazul unei reţineri a

aeronavei civile sau în cazul unor măsuri luate cu privire la echipaj, pasageri sau

încărcătură.

F. În lipsa unei împuterniciri speciale, comandantul aeronavei civile nu poate,

sub nici o formă, să înstrăineze aeronava, părţi din aeronavă sau orice alte bunuri

din inventarul ei.

G. În timpul executării misiunilor de zbor, poate delega atribuţii membrilor de

echipaj, dar nu poate să îşi delege responsabilităţile. Dacă, din orice cauză, la sol

sau în zbor, este împiedicat sau se află în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia,

în lipsa desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de

comandant al aeronavei civile va fi exercitată de către un alt pilot comandant

membru al echipajului sau de către copilot.

H. În timpul escalelor sau al oricăror alte aterizări pe durata misiunii,

răspunderea comandantului aeronavei civile cu privire la pasageri şi la încărcătură

încetează în momentul predării aeronavei persoanelor abilitate în acest sens, după

coborârea persoanelor îmbarcate şi a întregului echipaj. Responsabilitatea

comandantului aeronavei este angajată din nou, în momentul reluării în primire a

aeronavei civile.

Art. 38. – În cazul în care, pe baza reglementărilor speciale, în funcţia de

comandant de aeronavă civilă este desemnată o altă persoană decât pilotul

comandant, obligaţiile şi răspunderile privind executarea misiunii de zbor se împart

între aceştia, astfel:

a) pilotul comandant răspunde, de la începerea şi până la terminarea

operaţiunii de zbor, de conducerea tehnică şi de operarea în siguranţă a aeronavei

civile, putând lua orice măsuri pentru realizarea siguranţei zborului;

86


b) comandantul de aeronavă răspunde de executarea misiunii în bune

condiţii, pentru toate celelalte aspecte care nu privesc conducerea tehnică şi

operarea în siguranţă a aeronavei civile.

CAPITOLUL V

Drepturile personalului aeronautic civil navigant profesionist

Art. 39. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist se încadrează în

funcţii la bordul aeronavei civile, în conformitate cu calificarea deţinută, înscrisă în

documentele nominale individuale de certificare şi licenţiere aflate în termen de

valabilitate.

Art. 40. – Orice persoană care face dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute în

reglementările aeronautice specifice aplicabile poate solicita certificarea ca

personal aeronautic civil navigant.

Art. 41. - Autoritatea Aeronautică Civilă Română poate acorda licenţă, fără

restricţii, personalului aeronautic civil navigant profesionist până la vârsta maximă

de 60 de ani, declarat apt medical de către Institutul Naţional de Medicină

Aeronautică şi Spaţială sau de alte instituţii medicale abilitate în acest sens de

către Ministerul Transporturilor şi Ministerul Sănătăţii Publice.

Art. 42. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă

beneficiază de următoarele drepturi:

a) salarizare specială, cu încadrare într-o grupă distinctă de salarizare,

stabilită prin contractele colective şi/sau individuale de muncă pentru societăţile

comerciale şi prin grile de salarizare pentru unităţile bugetare, în funcţie de nivelul

pregătirii profesionale, licenţa de zbor, calificările obţinute, funcţia deţinută la

bordul aeronavei civile, complexitatea activităţii desfăşurate, responsabilităţile

acordate şi riscul asumat;

b) sporuri specifice activităţii de zbor, datorate condiţiilor speciale de muncă

existente în mediul aerian, suprasolicitării psihice şi nervoase, stresului,

zgomotului intens şi de lungă durată, pericolului, nocivităţilor, radiaţiilor şi radiaţiilor

cosmice, substanţelor chimice toxice, acceleraţiilor şi vibraţiilor, după cum

urmează: spor de aviaţie; spor pentru condiţii speciale de muncă; spor pentru

87


condiţii deosebite de muncă; spor pentru condiţii grele de muncă; spor de

periculozitate; spor de radiaţii şi radiaţii cosmice; spor de stres; spor de cască

radio; spor de condiţii nocive; spor de ecran, spor pentru zborul la joasă înălţime;

spor de tratamente aviochimice; spor de acrobaţie. Aceste sporuri se aplică,

diferenţiat, în funcţie de specificul activităţii de zbor pentru fiecare categorie de

personal aeronautic civil navigant profesionist şi pot fi incluse în salariul de bază

sau aşa cum va fi convenit în contractele colective şi/sau individuale de muncă

încheiate cu angajatorul;

c) sporul de vechime în muncă stabilit conform legii;

d) concediu de odihnă suplimentar plătit, cu durata de 12 zile, necesar pentru

refacerea capacităţii de zbor şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, într-o

staţiune balneoclimaterică de tratament, asigurat de către angajator, inclusiv

transportul;

e) indemnizaţie orară de zbor sau indemnizaţie pe ora de serviciu pentru

zbor, stabilită pe categorii de personal aeronautic civil navigant profesionist, pe

funcţii îndeplinite la bordul aeronavei şi pe tipuri de aeronave civile. Cuantumul

acesteia este stabilit prin contractele colective şi/sau individuale de muncă pentru

societăţile comerciale şi prin grile de salarizare pentru unităţile bugetare;

f) asistenţă medicală gratuită, în ţară conform legislaţiei în vigoare şi în

străinătate prin încheierea de poliţe de asigurare de către angajator;

g) alimentaţie de întărire şi protecţie a organismului, pentru activitatea

desfăşurată în mediul aerian, la nivel de 5.500 cal./zi;

h) diurnă în valută, în cazul deplasării în afara graniţelor ţării, în scopul

executării misiunilor de zbor şi/sau misiunilor de zbor de antrenament şi control pe

simulator;

i) uniforme şi accesorii gratuite, suportate de către angajator, portul acestora

fiind obligatoriu pe perioada executării misiunii de zbor, iar însemnele specifice

calificării deţinute la

bordul aeronavei civile sunt:

1. pentru pilot comandant, patru trese orizontale aplicate pe mâneca de la

veston şi patru trese aplicate pe gradele purtate pe epoleţi;

2. pentru copilot, trei trese orizontale aplicate pe mâneca de la veston şi trei

trese aplicate pe gradele purtate pe epoleţi.

88


Art. 43. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază de

pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă

îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii de pensionare:

a) piloţi, însoţitori de bord, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor care

au vârsta de minimum 50 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de

activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;

b) navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord naviganţi, operatori

radionaviganţi, ingineri de recepţie şi control aeronave şi ingineri de recepţie şi

control mijloace PNA-TC, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o

vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant

profesionist.

(2) Limita maximă privind vârsta de pensionare pentru personalul aeronautic

civil navigant profesionist este cea stabilită de Legea nr. 19/2000 privind sistemul

public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările

ulterioare.

(3) Dreptul de a ieşi la pensie se acordă începând cu data menţionată de

solicitant în cererea sa de pensionare, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 44. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist, care

îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 43 alin. (1), are dreptul la o pensie de

serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3

luni de activitate, anterioare lunii în care are loc pensionarea.

(2) Venitul total brut realizat într-o lună, care stă la baza calculului pensiei de

serviciu de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale,

reprezintă suma veniturilor prevăzute la art. 42 lit. a), b), c) şi e) şi va fi menţionat

în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia.

(3) Pentru fiecare an complet care depăşeşte vechimea minimă în activitate

prevăzută la art. 43 alin. (1), se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% .

Art. 45. – Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 43 şi

care la data cererii de pensionare nu mai deţin calitatea de personal aeronautic

civil navigant profesionist, procentul prevăzut la art. 44 se aplică la media

veniturilor totale brute realizate, în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a

solicitat pensionarea, de către tot personalul aeronautic civil navigant profesionist

aflat în activitate corespunzător ultimei funcţii la bord deţinută de persoana în

cauză pe tipul respectiv de aeronavă civilă. Această medie va fi menţionată în

89


documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia, potrivit art. 44 alin.

(2).

Art. 46. – (1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte

şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului

aeronautic civil navigant profesionist conform Legii nr.19/2000, cu modificările şi

completările ulterioare, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii

dreptului de pensie. La determinarea punctajului mediu anual se are în vedere

stagiul complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se

deschide dreptul de pensie, prevăzut de legislaţia în vigoare privind sistemul public

de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. (2) În cazul în care cuantumul pensiei

de serviciu calculate conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din

sistemul public, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul

public se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi

Egalităţii de Şanse.

Art. 47. – Pensia de serviciu se actualizează în luna martie a fiecărui an, prin

indexare cu procentul care să acopere integral rata inflaţiei din anul precedent.

Art. 48. – La decesul titularului pensiei de serviciu, soţul/soţia şi copiii

acestuia beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute de legislaţia

privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar aceasta se

calculează din pensia de serviciu a titularului, aflată în plată sau la care ar fi avut

dreptul în condiţiile prezentei legi, dacă aceasta este mai

avantajoasă decât pensia stabilită sau cuvenită în sistemul public.

Art. 49. – De prevederile art. 43 – 48 beneficiază, după caz, şi următoarele

categorii de persoane:

a) personalul aeronautic civil navigant profesionist care, după data intrării în

vigoare a prezentei legi, îşi pierde total capacitatea de muncă din cauza unui

incident sau accident de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale

dobândite ca urmare a activităţii de zbor, fără a se ţine cont de 23 vârsta şi

vechimea în muncă a acestuia, pensia fiind acordată de la data pierderii capacităţii

de muncă;

b) personalul aeronautic civil navigant profesionist care, înainte de data intrării

în vigoare a prezentei legi, şi-a pierdut total capacitatea de muncă din cauza unui

incident sau accident de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale

90


dobândite ca urmare a activităţii de zbor, fără a se ţine cont de vârsta şi vechimea

în muncă a acestuia, pensia fiind acordată de la data intrării în vigoare a prezentei

legi;

c) persoanele care au realizat o vechime de cel puţin 10 ani de activitate ca

personal aeronautic civil navigant profesionist şi care la data pensionării deţin

această calitate, cuantumul pensiei de serviciu calculat conform art. 44 alin. (1) şi

(2) fiind diminuat cu câte 2% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea minimă

în activitate prevăzută la art. 43 alin. (1);

d) persoanele care au realizat o vechime de cel puţin 10 ani de activitate ca

personal aeronautic civil navigant profesionist şi care la data pensionării nu mai

deţin această calitate, cuantumul pensiei de serviciu prevăzut la art. 44 alin. (1)

fiind diminuat cu câte 2% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea minimă în

activitate prevăzută la art. 43 alin. (1) şi va fi aplicat la media veniturilor totale brute

realizate, în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a solicitat pensionarea, de

către tot personalul aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate

corespunzător ultimei funcţii la bord deţinută de persoana în cauză pe tipul

respectiv de aeronavă civilă. Această medie va fi menţionată în documentul emis

de către angajator, pe răspunderea acestuia, potrivit art. 44 alin. (2).

Art. 50. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care, la data

intrării în vigoare a prezentei legi, este pensionat pentru limită de vârstă sau pentru

pierderea totală a capacităţii de muncă, are dreptul la pensie de serviciu care se

stabileşte corespunzător prevederilor prezentei legi, respectiv în conformitate cu

prevederile art. 43 - 49.

(2) Stabilirea cuantumului pensiei de serviciu pentru personalul prevăzut la

alin. (1) se realizează aplicând corespunzător prevederile art. 45.

(3) La stabilirea cuantumului pensiei de serviciu pentru piloţii al căror tip de

aeronavă civilă nu se mai află în exploatare, se va lua în calcul funcţia la bord

echivalentă pe un alt tip de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu greutatea

maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care persoana în

cauză a deţinut ultima calificare şi licenţă.

Art. 51. – Pentru categoriile de personal aeronautic civil navigant profesionist

din cadrul aviaţiei civile de transport aerian prevăzute la art. 4 lit. b) care, la data

intrării în vigoare a prezentei legi, nu mai există datorită evoluţiei tehnicii

aeronautice şi a concepţiei de exploatare la sol şi în zbor a aeronavelor civile,

91


cuantumul pensiei de serviciu va fi în procent de 50% din cuantumul calculat în

condiţiile prezentei legi pentru pilotul comandant, în aceleaşi condiţii de vârstă şi

vechime, corespunzător tipului de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu

greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care

persoana în cauză a deţinut ultima calificare şi licenţă.

Art. 52. – În cazul decesului unei persoane din categoria personalului

aeronautic civil navigant profesionist înainte de vârsta prevăzută la art. 43 alin. (1),

aflată în activitate, din cauza unui incident sau accident de aviaţie, soţul/soţia şi

copiii acestuia beneficiază de pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute de legislaţia

privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar aceasta se

calculează din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul persoana decedată,

calculată potrivit prevederilor art. 49 lit. a) sau b), după caz, dacă aceasta este mai

avantajoasă decât pensia cuvenită în sistemul public.

Art. 53. – În cazul pierderii capacităţii/aptitudinii medicale de zbor, necesară

desfăşurării activităţii aeronautice specifice 25 categoriei, ca urmare a unui

eveniment de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale dobândite

ca urmare a exercitării funcţiei respective, personalul aeronautic civil navigant

profesionist beneficiază:

a) pe timpul recuperării capacităţii de zbor:

1) de asistenţă medicală, tratamente medicale şi medicamentele necesare, în

mod gratuit, prin grija angajatorului;

2) de toate drepturile salariale prevăzute pentru categoria respectivă de

personal aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate, acordate de către

angajator, până la stabilirea definitivă a situaţiei sale medicale, fără a se putea

depăşi durata de 2 an

b) în cazul pierderii definitive a capacităţii/aptitudinii medicale de zbor, de o

compensaţie bănească, acordată lunar, până la pensionare, care să acopere

diferenţa dintre media veniturilor realizate în ultimele 3 luni de activitate ca

personal aeronautic civil navigant profesionist şi venitul lunar obţinut ca urmare a

imposibilităţii continuării activităţii de zbor, aceasta fiind suportată de către

angajator.

Art. 54. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist care se

pensionează din cauza pierderii totale a capacităţii de muncă, necesitând îngrijire

sau supraveghere permanentă din partea altei persoane, are dreptul la o

92


indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit în sistemul public

de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 55. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist se asigură de

drept, de către angajator, pentru risc profesional şi pentru cazurile de producere a

unor accidente urmate de deces, invaliditate totală sau parţială, cât şi pentru

pierderea capacităţii/aptitudinii medicale de zbor permanentă sau temporară.

(2) Condiţiile de asigurare a personalului aeronautic civil navigant profesionist

sunt cele prevăzute de lege şi/sau prin contractele colective de muncă.

(3) Compensaţia bănească acordată în urma decesului nu poate fi mai mică

decât cea stabilită la nivel internaţional pentru pasagerii unei aeronave civile, şi

anume 100.000 DST.

Art. 56. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază, în mod

gratuit, de toate condiţiile şi facilităţile pentru perfecţionarea şi completarea

pregătirii profesionale în institute sau forme şi programe de învăţământ, în ţară şi

în străinătate, în conformitate cu posibilităţile şi aptitudinile individuale, pe baza

planurilor elaborate în acest scop de instituţiile autorizate sau susţinute de către

angajator.

Art. 57. – Pilotul profesionist care a dobândit calitatea de pilot comandant pe

un tip de aeronavă civilă şi este trecut pe un alt tip de aeronavă civilă, din motive

neimputabile acestuia, indiferent de funcţia pe care a fost trecut, nu poate avea

salariul lunar de încadrare mai mic decât salariul lunar de încadrare avut anterior

trecerii sau mai mic decât cel actualizat, acordat unui pilot comandant pe aeronava

civilă pe care pilotul transferat a avut calitatea de pilot comandant.

Dacă tipul respectiv de aeronavă civilă nu mai există în exploatare, se ia în

calcul funcţia de pilot comandant pe tipul de aeronavă civilă aflată în exploatare,

cu greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care

persoana în cauză a deţinut ultima calificare şi licenţă.

Art. 58. – Este interzisă exercitarea oricărei forme de constrângere fizică

şi/sau psihică, a oricărei presiuni sau acţiuni de intimidare asupra personalului

aeronautic civil navigant profesionist, care se află în situaţia unei inaptitudini

psihomedicale temporare de zbor, pentru a i se impune executarea unei misiuni de

zbor.

Art. 59. – În scopul evitării acumulării oboselii excesive şi afectării siguranţei

zborului, limitele maxime ale timpului de muncă şi limitele minime ale timpului de

93


odihnă pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist se stabilesc prin

reglementări specifice, emise de către Ministerul Transporturilor, cu avizul

Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi cu consultarea sindicatelor

reprezentative şi/sau asociaţiilor profesionale, angajatorii fiind obligaţi să ia toate

măsurile pentru asigurarea respectării acestor limitări.

Art. 60. – Personalul aeronautic civil navigant profesionist are dreptul de a

călători gratuit la bordul aeronavelor civile de transport pasageri, în limita locurilor

disponibile, cu acceptul operatorului aerian.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 61. – (1) Dovada activităţii de zbor pentru personalul aeronautic civil

navigant profesionist se face, pe baza înregistrării şi evidenţei acesteia, de către

angajator.

(2) Reglementările specifice care stabilesc, printre altele, forma, conţinutul,

modul de întocmire şi completare, precum şi certificarea tuturor documentelor de

înregistrare şi evidenţă a activităţii de zbor a personalului aeronautic civil navigant

profesionist, inclusiv a carnetului individual de zbor, sunt emise de către Ministerul

Transporturilor.

(3) Dovada privind vechimea în activitate în calitate de personal aeronautic

civil navigant profesionist se face cu documentele eliberate, la solicitare, în acest

sens de către angajatorii la care şi-a desfăşurat activitatea persoana în cauză.

Art. 62. – (1) Dispoziţiile prezentului Statut se aplică personalului aeronautic

civil navigant profesionist care exercită activităţi aeronautice civile, iar autorităţile

de stat civile şi militare române sunt obligate să acorde, la cerere, sprijinul necesar

deţinătorilor documentelor nominale individuale de certificare şi licenţiere ca

personal aeronautic civil navigant, cu licenţă în termen de valabilitate, aflat în

misiune.

(2) Actele administrative emise în condiţiile prezentei legi pot fi atacate de

persoanele vătămate, la instanţele de contencios administrativ, în condiţiile Legii

contenciosului administrative nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 63. – Prezenta lege intră în vigoare la 45 de zile de la data publicării în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

94


Art. 64. – Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul

Transporturilor va emite norme metodologice de aplicare a acesteia.

MOZ 2009

0.1. INTRODUCERE

Declaratia de Conformitate a conducerii Aeroclubului Romaniei

0.1.1. Manualul Operational a fost intocmit in conformitate cu cerintele

Regulamentului de autorizare a operatorilor aerieni – RACR OPS LAAG, Directivei

Operationale D.O.-OPS1P/99 si JAR FCL 1 sectiunea 1.

Prevederile prezentului Manual Operational nu absolva comandantul

aeronavei si celalalt personal implicat in desfasurarea zborului de a rezolva

situatiile de zbor dificile, anormale sau de avarie pentru care in Manualul

Operational nu exista proceduri si instructiuni exprese.

Reglementarile nationale precum si prevederile din manualul de zbor al

fiecarei aeronave, sunt prioritare fata de prevederile prezentului Manual, iar

personalul operational este obligat sa le respectea si sa aduca imediat la

cunostinta discrepantele pentru a se lua masurile corective necesare.

Conducerea Aeroclubului Romaniei se angajaza sa modifice continutul

prezentului Manual Operational la termenele stabilite de reglementarile AACR care

intra in vigoare dupa aprobarea acestuia si in cazul schimbarilor in organigrama si

nominalizarea functiilor din sistemul operatiunilor de zbor.

0.1.2. Manualul Operational se va afla la bordul aeronavelor pe toata durata

executarii misiunilor de zbor atunci cand se paraseste aerodromul de baza si vor

opera pe alt aerodrom decat cel al Aeroclubului Romaniei (manualul Operational

de la bordul aeronavei va fi o copie dupa Manualul Operational in vigoare).

Partile care privesc desfasurarea zborului propriu-zis sunt usor accesibile si

sunt editate sub forma de liste de verificare (Check List) separate, usor de utilizat

in timpul zborului.

Intreg personalul operational va avea acces la acest manual in intregime

sau numai in partile din acesta pentru care au atributiuni.

Intreg personalul navigant si operational de sol este obligat sa cunoasca si

sa aplice intocmai prevederile acestui manual.

95


0.1.3. Conform prevederilor OMTI 301/2009, publicat in Monitorul Oficial in

data de 19.03.2009, a Directivei Operationale D.O.-OPS1P/99 si JAR FCL 1

sectiunea 1, prezentul Manual Operational este constituit din patru parti.

Partea A - Manualul Operational.

Aceasta parte contine prevederi generale care nu au legatura cu tipul

aeronavelor operate, dar care impun politica operationala, precum si procedurile si

instructiunile necesare desfasurarii in siguranta a zborurilor; Manualul Operational

detaliaza atributiunile si responsabilitatile personalului operational navigant si de

sol, implicat in desfasurarea activitatii de zbor si cooperarea dintre acestea

Partea B - Operarea aeronavelor.

Aceasta parte contine proceduri si instructiuni privind desfasurarea

operatiunilor de zbor in siguranta, tinand cont de specificul fiecarei aeronave

utilizate;partea B, face trimiteri la manualele de zbor ale tipurilor de aeronave

utilizate si stabileste proceduri si instructiuni de coordonare intre personalul

operational de sol si cel navigant precum si de completare, acceptare si circulatie

a documentelor specifice.

Partea C - Instructiuni si informatii de ruta si aerodrom.

Aceasta parte contine instructiunile si informatiile de radiocomunicatii,

navigatie si minime de aerodrom specifice rutelor si aerodromurilor din zona de

operare, procedurile de analiza si planificare a zborurilor precum si modul de

intocmire si prezentare a documentelor necesare la bord pentru executarea

zborurilor.

Partea D - Pregatirea si antrenamentul personalului.

Aceasta parte cuprinde instructiunile si programele analitice pentru

pregatirea si mentinerea antrenamentului personalului navigant si operational

(echipajul de comanda, echipajul de cabina, personalul operational de sol etc.).

Director General, George ROTARU

0.2. Sistemul de amendare si revizie a Manualului

0.2.1. Amendamentele si reviziile Manualului Operational sunt emise si

publicate de Directorul Operatiuni Zbor al Aeroclubului Romaniei. Directorul

96


Operatiuni Zbor al Aeroclubului Romaniei este responsabil pentru continutul

manualului si pentru pastrarea la zi a informatiilor si instructiunilor; Este obligat, de

asemenea, sa transmita in timp util spre aprobare Autoritatii Aeronautice Civile

Romane amendamentele si reviziile la prezentul Manual Operational.

Orice amendament devine operativ numai dupa aprobarea lui de catre

Autoritatea Aeronautica Civila Romana; Exceptie fac acele amendamente ori

revizii provizorii introduse prin Circulare ale Directorului Operatiuni Zbor al

Aeroclubului Romaniei, a caror aplicare imediata este necesara pentru siguranta

zborului, cu conditia trimiterii in acelasi timp a acestora spre aprobare catre

Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

0.2.2. Toti detinatorii prezentului Manual Operational din lista de distributie au

obligatia sa revizuiasca imediat exemplarul pe care-l gestioneaza.

0.2.3. Amendamentele scrise de mana sunt permise numai in situatii care

reclama o interventie urgenta in interesul sigurantei zborurilor; amendamentul va fi

initiat si va intra in vigoare printr-un document emis de Directorul General al

Aeroclubului Romaniei care are obligatia de a anunta operativ Autoritatea

Aeronautica Civila Romana. De asemenea, pentru operarea unor aeronave de alt

tip decat cele prevazute in manual, se va produce un amendament corespunzator

la Manualul Operational. La fiecare amendare, inclusiv amendare provizorie, se

schimba obligatoriu lista paginilor in vigoare.

0.2.4. Manualul Operational este impartit in capitole, subcapitole, puncte si

aliniate.

Pe fiecare pagina se afla,

a) Antetul manualului consta dintr-o caseta cuprinzand:

in stanga - numele si sigla institutiei;

in dreapta - numele partii din Manualul Operational;

pe randul doi - numarul si numele capitolului.

b) Subsolul paginii

in stanga - editia fiecarei pagini;

in dreapta - nr. curent al paginii din respectivul capitol si numarul total al

paginilor capitolului.

0.2.5. Pentru identificarea reviziilor / modificarilor, paragraful modificat va fi

97


marcat cu o linie verticala pe marginea stanga iar editia paginii va fi, de asemenea,

modificata. De la aceasta regula face exceptie revizia / modificarea integrala a

continutului unui capitol sau a intregului Manual Operational.

0.2.6. Pentru reviziile temporare se vor aplica prevederile de la punctele

0.2.1. si 0.2.3. de mai sus.

DEFINITII SI ABREVIERI

Autoritate - Autoritatea Aeronautica Civila Romana (A.A.C.R).

Asteptare - Perioada determinata de timp în cursul careia un membru de

echipaj nu este planificat la zbor dar caruia operatorul i-a cerut sa fie disponibil si

contactabil în vederea executarii unei misiuni de zbor fara o perioada de odihna

prealabila.

AR - Aeroclubul Romaniei

AIP - Publicaţie de Informare Aeronautica (aeroporturi)

Baza principala de operare - Locul nominalizat de operator pentru un

membru de echipaj, de unde in mod normal acesta incepe si incheie o perioada

sau o serie de perioade de serviciu si pentru care, in conditii normale, operatorul

nu are raspunderi privind cazarea membrului de echipaj respectiv. Definitia se

aplica si pentru locul nominalizat de operator pentru echipajele inchiriate, cu sau

fara aeronave.

CPL - Licenta de pilot comercial

Cazare corespunzatoare - Punerea la dispozitie a unei incaperi dotata

corespunzator pentru odihna, pentru un singur ocupant daca aceasta este

solicitata de membrul echipajului si in orice caz nu pentru mai mult de doi

ocupanti, expusa minimului de zgomot, bine ventilata si cu posibilitatea de reglare

a luminozitatii si temperaturii.

Deplasare (calatorie) - Timpul planificat judicios necesar unui membru de

echipaj pentru a se deplasa de la locul de odihna asigurat de operator sau de la

domiciliu la locul de serviciu sau invers, folosind mijloace de transport in comun

sau individuale.

Diferenta de timp (de fus orar) - Numarul intreg de ore care separa orele

standard locale intre doua localitati (numarul intreg de fuse orare dintre cele doua

localitati).

98


Echipaj marit (intarit) de zbor - Echipaj de zbor compus din personal mai

numeros decat echipajul minim admis, organizat astfel din nevoi operationale, in

care fiecare membru al echipajului isi poate parasi postul si poate fi inlocuit de un

altul calificat corespunzator.

Facilitati pentru odihna corespunzatoare (adecvate) - Loc confortabil si

linistit destinat odihnei membrilor echipajului in care nu au acces pasagerii.

FCL - Licentierea personalului navigant

FL - Nivel de zbor

Incepere timpurie/Incheiere (terminare) tarzie - Orice serviciu desfasurat in

intervalul 0100 - 0659 al orei locale la locul de raportare.

IFR - Reguli de zbor instrumental

JAR - Cerinte de Aviatie Reunite (Joint Aviation Requirements)

JAA - Autoritatile de Aviatie Reunite (Joint Aviation Authorities)

Membru de echipaj - personalul aeronautic navigant care detine o calificare

aeronautica pe tip / tipuri de aeronava si executa misiuni de zbor.

Membru operativ (activ) al echipajului - Orice membru al echipajului care

isi desfasoara activitatea intr-o aeronava pe toata durata sau intr-o etapa

determinata a zborului.

Misiuni distincte/separate - Orice perioada de timp de zbor sau de serviciu

pentru zbor compusa din doua servicii intrerupte de o pauza.

Operator - Operator Aerian Roman, posesor al unui Certificat sau al unei

Autorizatii de Operator Aerian.

Optiune a Autoritatii - Dreptul Autoritatii de a alege, pe baze

nediscriminatorii, pentru un anume operator, o alternativa prevazuta intr-o

reglementare general valabila la scara nationala.

Ora de prezentare - Ora la care operatorul cere unui membru de echipaj sa

se prezinte si sa raporteze ca este gata pentru misiune sau serviciu.

Pauza (de serviciu) - Perioada de timp mai mica decat perioada de odihna,

in care echipajul este eliberat de orice activitate dar care conteaza ca perioada de

serviciu.

Pozitionare - Transferarea unui echipaj dintr-un loc in altul, conform

programarii si necesitatilor operatorului. Pozitionarea nu include deplasarea,

definita mai sus.

PPL - Licenta de pilot particular

99


QNH - Presiunea barometrica la nivelul marii

QFE - Presiune barometrica la nivelul cotei pistei

RACR - Reglementari Aeronautice Civile Române

Serviciu - Orice sarcina care ii este atribuita spre executare unui membru de

echipaj in conformitate cu calificarea detinuta de acesta si legata de obiectul de

activitate al operatorului.

STD - Standard (presiune)

Timp bloc - Perioada de timp care incepe in momentul in care aeronava

incepe pentru prima data deplasarea prin mijloace proprii sau tractata de un

vehicul de sol sau de o alta aeronava in vederea decolarii si se incheie in

momentul opririi tuturor motoarelor la locul de parcare destinat.

Timp (perioada) de prezentare - Perioada de timp admisa de un operator

aerian a se scurge pentru executarea unei misiuni si momentul in care acesta

trebuie sa se prezinte la serviciu si sa raporteze ca este gata pentru executarea

misiunii.

Timp (perioada) de odihna - Perioada definita si neintrerupta de timp

destinata refacerii capacitatii de munca, in care un membru de echipaj este

eliberat de toate sarcinile de serviciu pentru zbor sau rezerva.

Timp (perioada) de serviciu - Perioada de timp care incepe cand un

membru de echipaj este solicitat de catre operator sa se prezinte la serviciu si se

incheie odata cu eliberarea sa de toate sarcinile de serviciu.

Timp (perioada) de serviciu intrerupt - Orice perioada de serviciu sau de

serviciu pentru zbor compusa din doua servicii intrerupte de o pauza.

Timp (perioada) de serviciu pentru zbor (TSZ) - Perioada de timp ce

incepe cand un membru de echipaj este solicitat sa se prezinte pentru efectuarea

unei perioade de serviciu care include un zbor sau o serie de zboruri si care se

termina atunci cand acesta a finalizat si incheiat toate insarcinarile sale in legatura

cu aeronava sau misiunea executata ca membru de echipaj operativ.

Va - Viteza de manevra

Vfe - Viteza maxima cu flaps scos

VFR – Reguli de zbor la vedere

Vne - Viteza care nu poate fi depasita

Vno -Viteza maxima de croaziera

100


Zi (zi calendaristica) - Perioada de 24 de ore care începe la 0000 UTC (Timp

Universal Coordonat).

Zi locala - Perioada de 24 de ore care incepe la orele 0000 ora locala oficiala

– LT (ora fusului orar in cuprinsul careia se afla localitatea respectiva).

1.4. RESPONSABILITATILE SI SARCINILE FUNCTIILOR

MANAGEMENTULUI OPERATIONAL

In Aeroclubul Romaniei conducerea operatiunilor de zbor revine Directiei de

Zbor, iar in cadrul aerocluburilor teritoriale conducerea este atribuita

comandantului adjunct (loctiitorului pentru zbor).

Personalul aeronautic civil navigant si de Control Trafic Aerian calificat cu

licente valide se compune din:

- piloti si parasutisti instructori;

- piloti comandanti;

- copiloti;

- mecanici naviganti instructori;

- mecanici naviganti;

- controlori trafic, tehnician meteo.

Activitatea de supraveghere a personalului navigant se efectueaza sub

conducerea nemijlocita a Directorului de Zbor.

Personalul navigant de inspectie interna si supraveghere efectueaza

activitatile de control in baza unor planificari lunare si trimestriale ale Directorului

de Zbor.

Fiecare inspectie/control are ca rezultat atat fise de control teoretic la sol si

control practic in zbor a personalului navigant verificat cat si rapoarte privind

situatia operationala a aeroclubul teritorial controlat.

Personalul de trafic este verificat teoretic si practic de catre Seful Serviciului

de Navigatie din cadrul Aeroclubului Romaniei care este coordonatorul acestei

activitati.

Pentru analiza starii sigurantei zborului si adoptarea masurilor corective

inclusiv de modificarea a prevederilor prezentului Manual Operational,

functioneaza Biroul Siguranta

101


Zborurilor aflat in directa subordine a Directorului General, iar ca organ

consultativ, Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor care se intruneste de cel

putin 2 ori pe an.

Consiliul de Metodica si Siguranta Zborurilor este organ consultativ al

Directorului General in probleme ce privesc:

- modul de aplicare a documentelor ce reglementeaza activitatile de zbor;

- metodica dupa care se pregateste personalul navigant;

- cauzele care au determinat accidente, incidente si abateri grave de la

disciplina de zbor, precum si masurile ce se impun;

- cresterea competentei si responsabilitatii organelor de conducere a Directiei

de Zbor.

- Presedintele Consiliului de Metodica si Siguranta Zborurilor este Directorul

de Zbor, iar membrii consiliului sunt stabiliti prin Decizia Directorului General si

cuprind:

- sefii de detasamente;

- seful Serviciului de Navigatie;

- piloti inspectori;

- Director Tehnic;

- Sef Serviciu Certificare Personal Aeronautic.

1.4.1. Atributiile Directorului Operatiuni Zbor

- Coordonează activitatea compartimentelor subordonate si, prin intermediul

acestora, a personalului navigant si a dispecerilor operatiuni zbor din cadrul

Aeroclubului României;

- Asigură aplicarea reglementărilor si instrucţiunilor privind activitatea de

zbor de către tot personalul navigant din unitate;

- Coordonează activitatea de elaborare a metodologiei de pregătire

profesională a personalului navigant si a dispecerilor operatiuni zbor;

- Coordonează elaborarea planurilor tematice pe linie de specialitate pentru

perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului navigant si a dispecerilor

operatiuni zbor;

- Organizează convocările anuale ale personalului navigant şi ale dispecerilor

operaţiuni zbor în vederea susţinerii examenelor de licenţă;

- Coordonează activităţile de cunoaştere profesională, a aptitudinilor de zbor

şi a perspectivelor de perfecţionare profesională a personalului navigant şi sportiv;

102


- Face propuneri pentru acordarea de calificări superioare personalului

navigant sau pentru retragerea calificărilor deţinute;

- Avizează programele de trecere pe noi tipuri de aeronave, conform

metodologiei de pregătire si calificare a personalului navigant;

- Face propuneri de imbunătăţire a activităţii de zbor în scopul creşterii

siguranţei zborurilor şi a eficientizării activităţilor de prestări servicii aeronautice;

- Monitorizează permanent disponibilitatea personalului navigant pe tipuri de

aeronave şi a materialului volant, în vederea executării misiunilor de zbor;

- Face propuneri pentru dotarea Aeroclubului României cu tehnică

aeronautică în vederea dezvoltării activităţii;

- Coordonează şi controlează elaborarea documentelor de planificare şi

evidenţă a întregii activităţi de zbor;

- Coordonează activitatea de trafic şi de dispecerat, activitatea de asigurare

meteorologică a zborurilor, activitatea de omologare şi asigurare a disponibilităţii

terenurilor de zbor, în conformitate cu reglementările in vigoare;

- Coordonează activitatea de însuşire de către personalul navigant a

reglementărilor pe linie de protecţie a muncii, P.S.I.;

- Controlează activitatea de zbor în aerocluburi teritoriale şi ia măsuri pentru

eliminarea deficienţelor şi executarea misiunilor de zbor în deplină siguranţă;

- Participă la ancheta evenimentelor de zbor din cadrul Aeroclubului

României, la solicitarea Directorului General Adjunct sau a instituţiilor abilitate;

- Indeplineşte dispoziţiile şi sarcinile de serviciu trasate de Directorul General

Adjunct;

- Propune planuri de pregătire teoretică şi practică de zbor pentru personalul

navigant, trecerea pe alte tipuri de aeronave, documentaţiile de pregătire a

personalului navigant şi de trafic, planificarea personalului navigant pentru

efectuarea examenului medical;

- Răspunde de organizarea, conducerea si desfaşurarea activităţii de zbor

conform reglementărilor şi de executarea zborurilor în deplină siguranţă;

- Monitorizează eficienţa personalului navigant în executarea misiunilor

pentru asigurarea rentabilităţii activităţii de zbor în aerocluburile teritoriale;

- Avizează documentele de pregătire a misiunilor de zbor speciale, după

verificarea pregătirii echipajelor, pentru misiuni demonstrative şi de transport

pasageri în regim de agrement ;

103


- Propune reprezentarea şi participarea României la competiţiile sportive

internaţionale de acrobaţie aeriană / planorism / paraşutism;

- Avizează participarea la demonstraţii aeriene organizate de către alte

organizaţii sau instituţii.

- Avizeaza zborurile demonstrative la manifestări aeronautice interne şi

internaţionale, în scopul promovării imaginii Aeroclubului României ca instituţie

sportivă naţională şi a României ca ţară cu tradiţii în aviaţie

- Propune strategia de pregătire a sportivilor legitimati la Aeroclubul

Romaniei, componenti ai Loturilor Naţionale, funcţie de obiectivele anuale ale

acestora;

- Propune strategia de pregătire a Loturilor Judeţene funcţie de obiectivele

anuale ale acestora;

- Coordonează selecţionarea elementelor talentate (sportivi) pentru Loturille

Judeţene, în baza criteriilor de selecţie, a normelor şi probelor de control pe

specialităţi;

- Solicita si centralizeaza pana la data de 31 martie a fiecarui an propunerile

aerocluburilor teritoriale privind sportivii componenti ai loturilor judetene de zbor cu

motor, planorism, parasutism si aeronave ultrausoare si aerostate, si ia masuri de

validare a acestor loturi pana cel tarziu la data de 30 aprilie a aceluiasi an.

Loturile nationale de zbor cu motor,planorism, parasutism si aeronave

ultrausoare si aerostate sunt stabilite anual de catre comisiile de specialitate din

cadrul Federatiei Aeronautice Romane. Sportivii componenti ai acestor loturi,

legitimati la Aeroclubul Romaniei si stabiliti de comisiile de specialitate ale Federatiei

Aeronautice Romane, vor fi validati prin decizie a Directorului General alAeroclubului

Romaniei

Loturile judetene de zbor cu motor, planorism, parasutism si aeronave

ultrausoare si aerostate, vor fi stabilite in baza urmatoarelor criterii de selectie a

sportivilor :

- sa detina licenta de zbor in termen de valabilitate ;

- sa detina licenta medicala in termen de valabilitate ;

- sa fi achitat cotizatia anuala ;

- sa prezinte aptitudini pentru activitatea de performanta conform caracterizarii

de zbor intocmita de instructorul din aeroclubul teritorial, iar pentru sportivii din loturile

judetene de aeronave ultrausoare si aerostate, conform caracterizarii intocmite de un

104


instructor examinator autorizat de Aroclubul Romaniei conform R.A.C.R. A.P.A.N.-

U.L.M. si R.A.C.R. A.P.A.N.- A.U.N.

Validarea acestor loturi se va face prin decizie a Directorului General al

Aeroclubului Romaniei, pentru o perioada de un an calendaristic, incepand cu data

de 01 Mai a fiecarui an.

In cazul expirarii licentei de zbor sau a celei medicale a sportivului component al

lotului national/judetean legitimat la Aeroclubul Romaniei, la recomandarea

comandantului de aeroclub teritorial, acestia isi pastreaza calitatea de componenti ai

lotului respectiv, pana la reinnoirea acestor licente.

Atributiile Comandantului adjunct (loctiitorului pentru zbor)

- Are competenţe, autoritate şi răspunde în domeniul organizării, conducerii,

desfăşurării şi asigurării zborului în deplină siguranţă, în cadrul aeroclubului territorial;

- Comandantul adjunct/Seful sectorului zbor urmăreşte şi răspunde de ducerea

la îndeplinire, a programelor de pregătire profesională, de menţinere a

antrenamentului pentru personalul navigant, conform planificărilor şi aprobărilor

Directorului General al Aeroclubului Romaniei;

- Comandantul adjunct/Seful sectorului zbor urmăreşte, transmite şi răspunde

de înscrierea, legitimarea, desfăşurarea activităţilor teoretice, practice şi de zbor a

sportivilor din cadrul aeroclubului territorial;

- Pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei sale, Comandantul adjunct/Seful

sectorului zbor trasează sarcini de serviciu pentru personalul din subordine;

- Comandantul adjunct/Seful sectorului zbor poate fi înlocuit, in cazul absentei

din subunitate pe o perioada de cel mult 10 zile, de către unul din pilotii instructori din

aeroclubul teritorial prin dispoziţie scrisă a Comandantului.

Atributiile principale ale Consiliului de Metodica si Siguranta Zborurilor

sunt:

- analizeaza semestrial si ori de cate ori este nevoie activitatea de zbor din

Aeroclubului Romaniei;

- analizeaza activitate de zbor la sfarsitul anului si propune indicatorii de plan

ce revin pentru anul urmator;

- analizeaza fiecare dosar de ancheta in urma eventualelor accidente sau

incidente de zbor;

avizeaza programele de invatamant ale cursurilor de pregatire si

perfectionare a personalului navigant.

105


2.1. Supravegherea proprie a operatiunilor de zbor

Conducerea operatiunilor de zbor se realizeaza nemijlocit de catre Directorul

Operatiuni Zbor si Sefii Detasamentelor care efectueaza si supravegherea proprie

a operatiunilor;

Personalul navigant si de trafic aerian calificat si cu licentele valide al

institutiei se compune din:

piloti comandanti;

piloti /parasutisti instructori;

piloti / parasutisti instructori incercatori;

controlori trafic aerian.

2.1.6. Verificarea valabilitatii licentelor si admisibilitatea la zbor este

responsabilitatea Sefului Serviciului de Certificare Personal Aeronautic. Personalul

navigant este obligat sa incunostinteze in timp util conducerea institutiei privind

expirarea valabilitatii licentei de zbor, inclusiv a celei medicale precum si

schimbarile de calificari intervenite.

2.2. Manipularea, analiza si pastrarea inregistrarilor

2.2.2. Termenele de pastrare a documentelor si inregistrarilor dupa ultima

completare sunt:

1. registrul cu planificarile de ( zbor) Instruire (trafic): 12 luni

2. documente de informare aeronautica: 3 luni

3. documente de informare meteo: 3 luni

4. carnetul de drum al aeonavei (dupa completare): 6 luni

5. planificarile de (zbor) instruire zilnice: 12 luni

6. plan de zbor operational (fisa de navigatie): 3 luni

7. autorizatiile de survol pentru zonelor dens populate: 3 luni

8. ordinele de misiune si rapoartele acestora: 12 luni

9. rapoarte de verificare periodica in zbor personal navigant: 15 luni

10. carnete de zbor permanent

11. jurnalul de bord tehnic (dupa completare) 24 luni

2.2.3 Carnetele, registrele si jurnalele vor fi numerotate, snuruite si sigilate.

Acestea vor fi inregistrate in registrul de intrare-iesire a documentelor

institutiei.

106


2.3. SISTEMUL DE APROBARE AL INSTRUCTIUNILOR SI INFORMATIILOR

OPERATIONALE SUPLIMENTARE

Aprobarea si introducerea in vigoare a unor documente operationale, in

scopul sporirii sigurantei operatiunilor de zbor, nu trebuie sa afecteze negativ

prevederile Manualului Operational. Daca necesitatile impun masuri mai restrictive

decat cele aprobate prin Manualul Operational, ele vor fi introduse prin DECIZII

(Ordine) ale Directorului General al AEROCLUBUL ROMANIEI la propunerea

Consiliului de Metodica si Siguranta Zborului, si cu consulatarea Biroului Siguranta

Zborului. Aceste Directive (Ordine) vor avea caracter intern si obligatoriu pentru

intreg personalul AEROCLUBULUI ROMANIEI la care se face trimitere. Daca

analize ulterioare impun pastrarea lor cu caracter definitiv, aceste Directive

(Ordine) vor face obiectul unui amendament la Manualul Operational, conform

procedurii de amendare descrisa in acest Manual Operational.

2.4. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI PROGRAMUL DE SIGURANTA AL

ZBORURILOR

Prevenirea accidentelor si programul de siguranta a zborurilor reprezinta cea

mai importanta latura a activitatii managementului AEROCLUBUL ROMANIEI.

AEROCLUBUL ROMANIEI dezvolta si implementeaza urmatoarele:

a) „Programul de asimilare si mentinere a mentalitatii evitarii riscurilor” este in

prezent fundamentat prin:

activitate de supraveghere nemijlocita cu inspectarea de catre cei care au

asemenea atributii din cadrul Directiei de Zbor si Seful Biroului Siguranta

Zborurilor privind modul de organizare si desfasurare a instruirii la sol si in zbor;

indoctrinarea personalului navigant cu prevederile reglementarilor in vigoare

din Aviatia Civila si cu prevederile Manualului Operational, Manualului de Instruire

si a Manualului de exploatare in zbor (Pilot’s Operating Hand Book);

b) Evaluarea evenimentelor de zbor se efectueaza in cadrul „Consiliului de

Metodica si Siguranta a Zborurilor”, care se compune din: Director Operatiuni

Zbor, Seful Detasamentului Zbor cu Motor, Seful Detasamentului Planor, Seful

107


Detasamentului Parasutism, Seful Detasamentului AUU, Seful Serviciului

Navigatie, Directorul Tehnic, Sefulul Biroului Siguranta Zborurilor. Informarea

personalului navigant si tehnic de sol, de trafic si tuturor celor interesati se face

prin Dispozitia (Ordinul) Directorului General. Consiliul de Metodica si Siguranta

Zborurilor este un organism consultativ al Directorului General;

c) „Programul de actiune pentru siguranta zborului” are ca obiectiv

incurajarea raportarii voluntare a tuturor problemelor care au legatura cu siguranta

zborului si, respectiv, a evenimentelor complementare care sunt observate de

catre angajati. Acest Program presupune colectarea, analiza si pastrarea datelor

legate de siguranta zborurilor care altfel nu ar putea fi obtinute. In final cu datele

colectate si analizate se vor dezvolta actiuni corective si programele educationale

pentru prevenirea reaparitiei unor altor evenimente similare. Informatiile obtinute

vor permite realizarea actiunilor corective necesare pentru a remedia defectele

sau deficientele prin programe complexe corespunzatoare.

Este de asteptat ca rapoartele obtinute vor oferi date suplimentare pentru ca

remedirea defectelor sau deficientelor sa fie cit mai efectiva pentru activitatea

prezenta si care sa conduca la imbunatatirea sistemului actual si planificarea

argumentata a unui sistem viitor.

Pentru incurajarea raportarii defectelor sau deficientelor se va pastra

confidentialitatea privind persoana care face raportul.

2.5. CONTROLUL OPERATIONAL SI DREPTURILE AUTORITATII

AERONAUTICE CIVILE ROMÂNE

Responsabilitatea organizarii controlului desfasurarii activitatilor de zbor

conform reglementarilor în vigoare revine Directorului Operatiuni Zbor al

Aeroclubului Romaniei.

În desfasurarea activitatii de organizare si control, el va fi ajutat de Sefii

Detasamentelor si inspectorii de zbor.

Controlul în zbor se executa în conformitate cu Regulamentul de Zbor al

Aviatiei Civile dupa cum urmeaza:

a)controlul în zbor în vederea acordarii calificarilor initiale si superioare se

efectueaza de catre examinatorii de zbor ai Autoritatii Aeronautice Civile Române

sau de catre instructorii de zbor abilitati de aceasta;

108


b)controlul în zbor în vederea prelungirii valabilitatii documentelor nominale

de calificare precum si controlul în vederea licentierii pilotilor / parasutistilor sportivi

se efectueaza de catre examinatorii de zbor ai Aeroclubului Romaniei;

c)controalele curente în zbor se efectueaza cel putin de doua ori pe an si la o

întrerupere a activitatii de zbor mai mare de 90 zile de catre inspectorii de zbor ai


Toate controalele executate în zbor se consemneaza în fisele de examinare

în zbor si în carnetul individual de evidenta a zborului.

3.2. SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITATII SI SIGURANTA

ZBORURILOR

Include trei aspecte principale:

a)Reglarea sistemului prin interventia directa a Directorului General, in baza

consilierii asigurate de Biroul de Asigurare a Calitatii si Biroul de Siguranta

Zborurilor.

Directorul General numeste prin Decizie un Sef Birou de Asigurarea Calitatii

si un Sef de Birou Siguranta Zborurilor cu rolul de a asigura o consiliere neutra

profesionala in legatura cu activitatea operationala, de instruire. Seful Biroului

Asigurarea Calitatii si Seful Biroului Siguranta Zborurilor sunt persoane desemnate

sa contribuie la realizarea unui management efectiv al riscului in ceea ce priveste

siguranta zborurilor (safety). Acesta se subordoneaza si colaboreaza direct cu

Directorul General si intocmeste “Programul de siguranta a zborurilor”.

Responsabilitatea asigurarii resurselor financiare/umane necesare

implementarii “Programului de siguranta a zborurilor” revine, prin virtutea

organizarii, conducerii Aeroclubului Romaniei. “Programul de siguranta a

zborurilor” este o consecinta a auditurilor planificate sau neplanificate.

Acest Program urmareste implementarea masurilor corective necesare

stabilite prin Decizia Directorului General. In vederea indeplinirii atributiilor sale,

Seful Serviciului Asigurarea Calitatii si Siguranta Zborurilor este imputernicit sa

colaboreze cu toate organizatiile nationale si internationale care au un rol in

definirea si implementarea principiilor de siguranta a zborurilor (safety).

Seful Serviciului Asigurarea Calitatii si Siguranta Zborurilor este obligat sa

participe la cursuri de specialitate in probleme de safety, cum si la toate cursurile

109


organizate cu personalul din Directia Operatiuni Zbor cu ocazia achizitionarii de

tehnica noua (aeronave, simulatoare, etc.).

Atributiile Sefului Biroului Siguranta Zborurilor sunt, in principal, urmatoarele:

definirea, impreuna cu conducerea Aeroclubului Romaniei, a conceptului de

baza in ceea ce priveste siguranta zborurilor, a politicii de safety functie de

reglementarile in vigoare si politica proprie;

definirea termenilor de safety ;

intocmirea Programului de safety si urmarirea implementarii acestuia;

stabilirea, impreuna cu/si prin Decizia Directorului General, a Consiliului de

Metodica si Siguranta Zborurilor;

stabilirea, impreuna cu Directorul General, a Programului de audituri si

inspectii pe linie de safety/calitate;

stabilirea, impreuna cu factorii responsabili, a Programului de

instruire/educatie pe linie de safety/calitate;

participarea activa/consultativa in Comisia de ancheta pentru investigarea

incidentelor/accidentelor de zbor.

b)Analizele si propunerile Consiliului de Metodica si Siguranta a Zborurilor

care constituie una din sursele principale de informatii pentru dispunerea de

masuri corective.

c)Sistemul de audit si asigurare a calitatii lucrarilor de intretinere tehnica a

aeronavelor, conform Manualelor si Programelor specifice activitatii de

maintenance.

Asigurarea calitatii zborurilor se face in conformitate cu Manualul de

Management al Calitatii – Aeroclubul Romaniei (MMC-AR) si este in

responsabilitatea directa a Sefului Biroului Asigurarea Calitatii de a efectua feed-

back-ul cu Directorul General al Aerolcubului Romaniei in vederea eliminarii

neconformitatilor constatate, printr-un sistem de audituri interne.

4.1. COMPUNEREA ECHIPAJELOR

4.1.1. Componenta minima a echipajelor pe tipuri de aeronave, in functie de tipul,

particularitatile si dificultatile misiunii precum si de experienta de zbor si

autorizarile interne ale personalului navigant disponibil este urmatoarea:

110


a) Pentru toate misiunile cu exceptia celor de scoala-instruire:

AN-2 - 1 comandant pe postul din stânga

- 1 mecanic navigant

ZLIN-142 - 1 comandant pe postul din stanga

PZL-104 - 1 comandant pe postul din stanga

IAR-46S - 1 comandant pe postul din stanga

Zlin 526 - 1 comandant postul din spate

Zlin 726 - 1 comndant postul din fata

Extra 300L - 1 comandant postul din spate

GA – 8 - 1 comandant pe postul din stanga

b) Pentru misiunile de scoala si instruire:

dreapta instructor / stanga elev pentru zborurile de navigatie pe ruta (AN-2, Zlin

142, PZL 104, IAR 46, GA - 8);

dreapta instructor/stanga elev pentru zborurile in zona de lucru a

aerodromului(AN-2, Zlin 142, PZL 104, IAR 46, GA - 8);

stanga instructor/dreapta elev pentru pregatire pilot instructor;

cabina fata instructor / cabina spate elev in zbor instructie (Zlin 526, Extra

300L)

cabina fata elev / cabina spate instructor in zbor de instructie (Zlin 726,

Planor)

c) Pentru misiunile de lucru aerian sau aviatie generala echipajul va fi cel

prevazut in Manualul de zbor al aeronavei;

4.3. ACCESUL LA BORD A SPECIALISTILOR

SPECIALIST - o persoana, alta decat membru al aechipajului, care are

indatoriri directe, asociate cu activitatea de lucru aerian.

Procedura de acces al specialistilor la bordul aeronavelor si instructajui

acestora

Procedura de imbarcare a specialistilor cuprinde:

-un scurt briefing despre conditiile de zbor si siguranta zborului;

-comunicarea locurilor pe care le vor ocupa in functie de greutatea acestora;

-completarea listei de persoane cu datele de rigoare;

-instiintarea acestora despre procedura ce trebuie urmata in cazul unei

aterizari fortate;

111


-reguli despre fumatul la bord sau in zonele de escale;

-folosirea centurilor de siguranta;

-restrictii in privinta folosirii dispozitivelor electronice;

-depozitarea bagajelor de mana.

Comandantul aeronavei se va asigura ca echipamentul de urgenta ramane

usor accesibil pentru uzul imediat.

5.1. PRECIZAREA LICENTELOR, CALIFICARILOR,

ANTRENAMENTULUI, CERINTELOR

Personalul navigant al Aeroclubului Romaniei trebuie sa detina cel putin

licenta si calificarea pentru care asigura instruirea si trebuie sa aiba dreptul de a

zbura ca pilot comandant pe aeronava respectiva în timpul instruirii, cu conditia

indeplinirii cerintelor de experienta recenta prevazuta de JAR FCL-1; RACR-

LPAN-2; RACR-APAN-ULM; RACR-APAN-AUN.

Instructorii de zbor vor fi controlati de cel putin doua ori pe an, in conformitate

cu prevederile prezentului Manual Operational, capitolul 2, punctul 2.1.3., Partea

A.

În conditiile în care instructorii îndeplinesc cerintele privind calificarea si

experienta pentru fiecare rol îndeplinit, acestia nu sunt restrictionati la îndeplinirea

unui singur rol ca instructor de zbor, instructor pentru calificare de tip, instructor

pentru calificare de clasa, sau instructor de zbor instrumental.

5.1.1. Echivalari în vederea obtinerii altor calificari

Solicitantilor pentru obtinerea unor alte calificari de instructor li se va

recunoaste aptitudinea de a preda (metodologia instruirii) deja demonstrate pentru

calificarea de instructor detinuta.

5.2. ECHIPAJUL DE CONDUCERE

Pentru a fi admis la bordul aeronavelor Aeroclubului Romaniei, personalul

navigant trebuie sa corespunda cerintelor prevazute in Regulamentul de licentiere

al personalului aeronautic civil navigant.

5.2.2. Brevete si licente

a) Personalul navigant al Aeroclubului Romaniei este detinator al licentei si

calificarii de pilot / parasutist obtinuta in conformitate cu prevederile

Regulamentelor de licentiere a personalului aeronautic civil navigant.

112


Licenta, impreuna cu documentul de aptitudine medicala, se va afla

permanent asupra detinatorului, pe tot timpul cat acesta se afla in misiune.

Nici o persoana nu va fi autorizata sa detina o functie la bordul unei aeronave

daca nu detine un document valabil pentru functia respectiva.

Comandantul aeronavei are obligatia sa vegheze la respectarea acestei

conditii, pentru tot echipajul din subordinea sa.

b) Evidenta documentelor de calificare ale personalului aeronautic civil

navigant din Aeroclubul Romaniei precum si evidenta activitatii personale a

acestora, va fi tinuta de catre Serviciul Certificare Personal Aeronautic si va fi

controlata periodic de catre Directorul de Zbor.

c) La sediul Aeroclubului Teritorial se vor gasi permanent si actualizat:

carnetul de zbor individual al personalului aeronautic civil navigant

(instructori zbor, piloti comandanti si elevi-piloti);

evidenta zilnica, saptamanala, lunara si anuala a timpului de zbor;

evidenta zilnica, saptamanala, lunara si anuala a timpului de serviciu pentru

zbor;

planificarile si ordinele de misiune;

dosare personale.

Nota: Dosarul personal trebuie sa cuprinda documentele in copie care atesta

cursurile de calificare si fisele de control la sol si in zbor.

Termenele de pastrare a documentelor enumerate mai sus sunt cele

specificate in Partea A, capitolul 2 punctul 2.2.2. din prezentul Manual Operational.

5.2.3. Cursuri de conversie

Cursuri de calificare (trecere pe alte tipuri de aeronave) se vor efectua in baza

programelor de pregatire teoretica si practica in zbor cuprinse in Partea D a

prezentului manual. Programele vor tine cont de experienta de zbor acumulata

anterior de catre personalul aeronautic civil navigant care face trecerea pe alt tip

de aeronava si de prevederile Regulamentului de licentiere a personalului

navigant.

5.2.4. Antrenamentul de mentinere a capacitatii

Intregului personalul navigant al institutiei i se va asigura, functie de

calificarile si autorizarile detinite, cel putin:

lucru aerian – 25 ore de zbor/an;

113


remorcaj planoare – 5 ore si 10 remorcaje/an;

lansare parasutisti – 5 ore si 10 lansari/an;

1 zbor la fiecare 90 de zile pentru asigurarea continuitatii la zbor;

5.2.5. Intreruperi de la zbor si controlul periodic

a)Pentru mentinerea valabilitatii licentei de zbor, personalul navigant va

efectua un zbor de control intern dupa o intrerupere mai mare de 45 de zile (regula

celor 45 de zile), dar care sa nu depaseasca 90 de zile pentru fiecare tip de

aeronava. Dupa intreruperi de zbor pe un tip de aeronava mai mari de 45 de zile

dar mai mici de 90 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate

corespunzatoare a unui zbor de control cu minimum 2 (doua) aterizari. Dupa

intreruperi de zbor pe un tip de aeronava mai mari de 90 de zile, dar mai mici de

180 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate

corespunzatoare a unei antrenament in zbor necomercial de minimum 1 (una) ora

cu cel putin 5 aterizari si a unui zbor de control cu minim 2 (doua) aterizari. Dupa

intreruperi de zbor pe un tip de aeronava mai mari de 180 de zile dar mai mici de

365 de zile, activitatea se reia numai dupa efectuarea cu rezultate

corespunzatoare a unui curs teoretic de reimprospatare a cunostintelor privind

exploatarea la sol si in zbor a aeronavei, cu durata de 5 zile (30 ore de clasa), a

unui program antrenament de zbor in zona (necomercial) de minimum 1 (una) ora

si pe ruta (comercial) de minim 5 ore. Pentru intreruperi in activitatea de zbor pe

un tip de aeronava mai mari de 365 de zile se va efectua un program in volum de

jumatate din programul de calificare aprobat.

b)Controlul periodic intern al intregului personal navigant se efectueaza de

catre Seful Detasamentului (inspector) al Aeroclubului Romaniei de cel putin doua

ori pe an, nedepasindu-se termenul de 6 luni.

Rezultatele examinării in zbor vor fi obligatoriu inregistrate in Carnetul de zbor

personal.

Scopul controlului periodic este testarea in conditii specifice a cunostintelor

teoretice si a deprinderilor practice privind efectuarea misiunilor de zbor in conditii

normale si rezolvarea cazurilor speciale.

6.1. PRECAUTII PRIVIND SANATATEA ECHIPAJULUI

Pentru a fi admis la zbor, personalul navigant trebuie sa detina licenta

medicala în termen de valabilitate.

114


Controlul starii psihofizice zilnice nu se executa, deoarece se iau in

consideratie declaratiile personale ale membrilor echipajului precum si controlul

subiectiv al personalului de conducere al Aeroclubului Romaniei.

La solicitarea personalului navigant, sau a conducerii Institutiei, chiar si atunci

când nu sunt suspiciuni, se poate solicita efectuarea unui control medical sumar

de catre personal calificat.

Urmatoarele aspecte legate de starea de sanatate a echipajului vor fi

supravegheate:

a) consumul de alcool;

niciun membru al echipajului nu poate fi planificat la zbor, daca a

consumat orice fel de alcool, cu 12 ore mai devreme de misiune;

niciun membru al echipajului nu poate fi planificat la zbor, daca se

afla, evident sau aparent sub influenta alcoolului;

la cererea comandantului, a unei persoane din conducerea AR, a

unui inspector al Autoritatii Aeronautice Civile Romane, sau a altei autoritati

abilitate care supravegheaza aplicarea legii, o persoana nu poate refuza controlul

alcoolscopic, refuzul insemnand recunoastere implicita;

b) consumul de narcotice este cu desavarsire interzis;

c) consumul de droguri este cu desavarsire interzis;

d) consumul de tablete pentru somn, este permis cu acordul si sub

supravegherea medicului curant; planificarea la zbor se va face tinand cont de

efectul remanent al acestora;

e) consumul de preparate farmaceutice diverse se va face sub

supravegherea unui medic specialist, mai ales in perioada de zbor; specialistul

trebuie sa fie capabil sa prevada eventuale influente asupra organismului care ar

putea influenta negativ siguranta zborului. Automedicatia nu este recomandata;

f) imunizarile trebuie sa fie anuntate si monitorizate;

g) folosirea aparatelor de scufundare (scafandru) trebuie anuntata,

pentru a se asigura compensarea;

h) donarea de sange nu se face fara anuntarea, in prealabil, a

conducerii operationale a AR;

115


i) consumarea hranei de catre echipaj in timpul zborului nu este

permisa. Consumarea hranei in aeronava se poate face numai pe locurile

rezervate exclusiv pasagerilor;

Nota: Se recomanda evitarea consumarii alimentelor care ar putea conduce la

discomfort (alimente care fermenteaza);

j) somnul si odihna vor fi asigurate in conditii care sa respecte normele

de igiena muncii si in cuantumul recomandat de legislatia in vigoare.

7.1. TIMPUL BLOC, TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR SI TIMPUL

TOTAL DE MUNCA

Timp bloc - timpul scurs din momentul în care o aeronavă se pune în mişcare

pentru prima dată din locul de parcare în vederea decolării până în momentul în

care aceasta se opreşte în poziţia desemnată pentru parcare şi are toate

motoarele oprite.

Timp de serviciu - o perioadă de timp care începe în momentul în care un

membru de echipaj, solicitat de operator, începe un serviciu şi se încheie în

momentul în care membrul de echipaj este liber de orice sarcină de serviciu.

Timp de serviciu pentru zbor (TSZ) - perioada de timp în care o persoană

operează într-o aeronavă ca membru de echipaj. TSZ începe în momentul în care

un membru de echipaj se prezintă în vederea începerii unui serviciu care cuprinde

un zbor sau o serie de zboruri; aceasta se termină la sfârşitul ultimului zbor unde

el este membru de echipaj operativ.

Timpul bloc si timpul de serviciu pentru zbor (TSZ) se stabilesc pentru fiecare

tip de misiune in parte, functie de complexitate, dar in conformitate cu prevederile

si definitiile din RACR-LTMO Ed. 2 - 2008 emis de MINISTERUL

TRANSPORTURILOR .

Limitări cumulative ale timpilor-bloc

Orice operator trebuie să se asigure că timpul-bloc total executat al zborurilor

pentru care un membru de echipaj este utilizat ca membru de echipaj operativ nu

depăşeşte:

a) 900 de ore de zbor într-un an calendaristic;

b) 100 de ore de zbor în oricare 28 de zile consecutive.

Cumularea timpului de serviciu

Orice operator trebuie să se asigure că timpul total de serviciu efectuat de un

116


membru de echipaj nu depăşeşte:

a) 60 de ore în oricare 7 zile consecutive;

b) 190 de ore în oricare 28 de zile consecutive, iar timpul total de muncă

anual executat al membrilor de echipaj nu depăşeşte 2.000 de ore într-un an

calendaristic.

Timpul bloc si timpul de serviciu pentru zbor zilnic maxim admis pentru

echipajele care executa operaţiuni de lucru aerian, servicii medicale de urgenţă şi

zboruri-şcoală cu avioane sunt limitaţi, în funcţie de ora locală la care începe

operaţiunea, după cum urmează:

Ora locala la

care incepe

operatiunea

Avion cu un singur pilot Avion cu 2 piloti

TSZ (ore) Timp bloc (ore) TSZ (ore) Timp bloc (ore)

06:00-06:59 9 6 10 7

07:00-07:59 10 7 11 8

08:00-13:59 10 7 12 8

14:00-01:59 9 6 10 7

02:00-05:59 8 5 9 6

Membrii de echipaj care efectueaza zboruri repetate de scurta durata /

sectoare reduse, zboruri scoal in tur de pista – cu o medie de 10 sau mai multe

aterizari pe ora – trebuie sa faca o pauza la sol, in exteriorul avionului, de minim

60 de minute la fiecare 3 ore de zbor.

În cazul în care anumite operaţiuni sunt executate în condiţii de activitate

întreruptă, fără a se asigura facilităţi corespunzătoare pentru odihnă, limitările de

timp de serviciu pentru zbor şi, respectiv, de timp bloc aplicabile sunt cele

corespunzătoare condiţiilor mai restrictive.

Limitele admise nu trebuie să depăşească limitele prevăzute in tabelul de mai

sus, dar, în funcţie de condiţiile specifice de operare, operatorul poate stabili

restricţii suplimentare.

În interesul creşterii siguranţei şi eficienţei operaţiunilor de zbor, operatorul

aerian va putea utiliza timpul de serviciu pentru zbor întrerupt dacă dispune la

baza de operare de condiţiile necesare asigurării odihnei echipajului. Durata

întreruperii timpului de serviciu pentru zbor nu va fi mai mică de 3 ore. În aceste

117


condiţii, timpul de serviciu pentru zbor va putea fi majorat cu maximum 3 ore şi

timpul de zbor cu două ore, într-o zi.

Timpul total de munca pentru un membru al echipajului va fi, dupa cum

urmeaza, de maxim:

- 60 de ore - la fiecare 7 de zile consecutive;

- 190 de ore - la fiecare 28 de zile consecutive;

- 2000 de ore - pe parcursul unui an calendaristic.

7.2. TIMPUL DE ODIHNA

7.2.1. Timpul de odihnă minim care trebuie să i se acorde unui membru de

echipaj înainte de începerea unui timp de serviciu pentru zbor de la baza de

reşedinţă trebuie să fie cel puţin la fel de lung ca timpul de serviciu pentru zbor

anterior sau de 12 ore, oricare este mai mare.

7.2.2. Timpul de odihnă minim care trebuie să i se acorde unui membru de

echipaj înainte de începerea unui serviciu pentru zbor dintr-o locaţie diferită de

baza de reşedinţă trebuie să fie cel puţin la fel de lung cu timpul de serviciu pentru

zbor anterior sau de 10 ore, oricare este mai mare, cu condiţia ca operatorul să

asigure membrului de echipaj minimum 8 ore de somn neîntrerupt, luând în

considerare timpul de deplasare, precum şi timpul necesar pentru alte necesităţi

fiziologice; responsabilitatea privind folosirea timpului de odihnă revine membrului

de echipaj.

7.2.3. Timpul de odihnă minim stabilit la pct. 7.2.1 şi 7.2.2 trebuie să cuprindă

cel puţin 8 ore în intervalul 22,00-8,00, ora locală, dacă diferenţa dintre locul unde

a fost efectuat timpul de odihnă anterior şi timpul de odihnă actual este mai mare

de 3 fuse orare.

7.2.4. Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" poate să

acorde exceptări privind reducerea timpului de odihnă minim.

7.2.5. În susţinerea solicitării pentru exceptare, operatorii aerieni vor

demonstra Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", prin

experienţă operaţională proprie şi rezultate ştiinţifice în domeniu, că reducerea

timpului de odihnă minim nu va aduce prejudicii siguranţei zborului.

7.2.6 Timpi de odihnă

7.2.6.1. Într-un interval de 7 zile consecutive, operatorul trebuie să asigure un

118


timp de odihnă săptămânal minim de 36 de ore, care să includă două nopţi locale;

între două începuturi succesive a 2 timpi de odihnă nu trebuie să treacă mai mult

de 168 de ore.

7.2.6.2. Orice operator trebuie să se asigure că membrii de echipaj

beneficiază în fiecare an calendaristic de cel puţin 96 de zile locale libere de orice

sarcini. Perioada de rezervă şi concediul de odihnă minim legal nu pot fi luate în

calculul acestor 96 de zile.

7.4 ALIMENTATIA

7.4.1. Membrii de echipaj şi operatorii trebuie să fie conştienţi de faptul că

lipsa unei alimentaţii adecvate poate determina diminuarea performanţei unui

membru de echipaj, precum şi nivelul său de concentrare.

7.4.2. În situaţia în care timpul de serviciu pentru zbor depăşeşte 6 ore,

pentru a evita diminuarea performanţei membrilor de echipaj, operatorul trebuie să

asigure alimentaţia corespunzătoare a acestora.

7.5 INREGISTRARI PRIVIND TIMPUL DE SERVICIU PENTRU ZBOR,

TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA

7.4.1 Aeroclubul României trebuie să înregistreze şi să păstreze pentru o

perioada de minim 15 luni evidenţe suficient de detaliate şi exacte ale membrilor

de echipaj cu privire la:

a) timpii bloc; şi

b) timpii de serviciu pentru zbor, cu menţionarea începutului, terminării şi

duratei fiecărui serviciu pentru zbor, şi

c) timpii de muncă zilnic şi lunar cumulat; şi

d) timpii de odihnă şi numărul de zile libere de orice sarcini de serviciu.

Copii ale acestor înregistrări pot fi puse la dispoziţia membrilor de echipaj

interesaţi, la cerere.

7.4.2 Fiecare membru de echipaj trebuie să păstreze înregistrări individuale şi

evidenţe corespunzătoare cu privire la:

a) timpi bloc;

b) timpi de serviciu pentru zbor;

c) timpi de serviciu;

d) timpi de odihnă şi zile libere de orice sarcini de serviciu.

119


Aceste înregistrări trebuie să fie prezentate oricărui alt operator la care

urmează să lucreze, înainte de planificarea unui serviciu pentru zbor.

7.4.3 Înregistrările trebuie să fie păstrate pentru întreaga activitate

desfăşurată în ultimele 15 luni sau mai mult, dacă acest lucru este cerut de acte

normative aplicabile.

7.4.4 Orice operator trebuie să păstreze pentru cel puţin o durată de 6 luni

toate rapoartele de extindere a timpilor de serviciu pentru zbor, timpilor bloc şi

timpilor de odihnă, întocmite de piloţii comandanţi.

7.4.5. Formularul la care fac referire punctele 7.4.1. si 7.4.2 este Anexa 9 din

prezentul MOZ.

8. PROCEDURI OPERATIONALE

Zborul zilnic se desfasoara sub conducerea unui instructor (conducator de zbor),

numit de catre Loctiitorul de zbor si aprobat de catre Comandantul Aeroclubului Teritorial.

Zborul se executa dupa un plan operational de zbor întocmit de catre Loctiitorul de zbor,

conform Anexei 2. În timpul startului toate persoanele care participa la zbor sunt

subordonate direct conducatorului de zbor. Acesta conlucreaza cu controlorul de trafic, cel

din urma având obligatia sa-i ofere informatii de orice natura în legatura cu zborul si sa

obtina de la organele de trafic civile si militare aprobarile necesare pentru efectuarea

zborului din ziua respectiva. Instructorul de zbor care are la zbor elevi in simpla comanda,

pe timpul cand elevul zboara in simpla comanda, va indeplini functia de ajutor conducator

de zbor.

8.1. INSTRUCTIUNI PENTRU PREGATIREA ZBORURILOR

8.1.1. Înaltimile minime de siguranta de operare sunt:

1.Un zbor VFR nu trebuie efectuat:

a)deasupra zonelor dens populate ale metropolelor, oraselor sau ale altor

asezari sau peste o adunare de persoane in aer liber la o inaltime mai mica decat

300 m (1000 ft) peste cel mai inalt obstacol aflat intr-o suprafata cu raza de 600 m

masurata de la aeronava;

b)in alte locuri decat cele specificate la punctul a) de mai sus, la o inaltime

mai mica decat 150 m (500 ft) deasupra solului sau apei.

2. Nivelele de zbor vor fi folosite respectându-se regulile IFR, utilizându-se cel

120


mai de jos nivel al caii aeriene.

8.1.4. Minime de operare pe ruta

- vizibilitate minima 5000 m;

- distanta minima pe orizontala pâna la nori 1500 m;

- distanta minima pe verticala pana la nori 300 m;

8.1.5. Interpretarea informatiilor meteorologice

Informarea meteorologica se face “in clar” de catre meteorolog, fara a fi nevoie de

decodificarea mesajelor. Daca situatia o impune, personalul aeronautic civil navigant fiind

la curent cu OMT nr. 181 privind RACR-ASMET, poate decodifica mesajele meteorologice

(METAR, SIGMET, TAF, SPECI, etc.) la bordul aeronavei fiind si un formular de

decodificare.

Conditiile minime meteorologice trebuie verificate pe toata perioada zborului.

Daca in timpul zborului aceste conditii sunt sub minime, este obligatorie

intoarcerea la aerodromul de plecare sau aterizarea pe aerodromul de rezerva cel

mai apropiat. In mod exceptional, daca exista informatii certe ca inrautatirea

conditiilor meteorologice este locala, iar la destinatie conditiile meteorologice sunt

peste minimile stabilite, pilotul comandant poate decide continuarea zborului.

8.3.5. Conditii atmosferice adverse si potential periculoase

a)Oraje

Este interzisa intrarea în norii orajosi, ocolirea acestora la distante mai mici de

10 km sau trecerea sub acestia. Zborul între doua fronturi de nori orajosi se admite

numai daca distanta între acestea este de minim 25 km.

În cazul zborului IFR, schimbarea nivelului sau rutei de zbor pentru evitarea

zonelor orajoase se face cu autorizarea organului de trafic aerian sub a carui

dirijare se afla aeronava.

b)Conditii de givraj

La aeronavele Aeroclubului Romaniei, zborul în conditii de givraj este interzis.

Daca în timpul zborului apar conditii de givraj, se va schimba imediat nivelul de

zbor cu aprobarea organului de trafic cu care aeronava este în legatura si se va

ateriza pe cel mai apropiat aeroport (aerodrom).

În cazul givrajului la sol, se interzice decolarea.

c)Turbulenta

În cazul zborului în conditii de turbulenta, se va micsora viteza avionului

121


conform instructiunilor din Manualul de Zbor al Aeronavei.

d)Vânt de forfecare

La aparitia vântului de forfecare, se va monitoriza puterea motorului,

atitudinea avionului, viteza verticala si viteza de zbor si se va interveni prompt

pentru obtinerea celor mai bune efecte de contracarare a vântului de forfecare.

e) Precipitatii puternice

Zborul în precipitatii este periculos, deoarece poate apare turbulenta

puternica si de asemenea vizibilitatea este foarte redusa. Daca vizibilitatea

orizontala este sub 4 km sau plafonul este sub 200 m, zborul VFR în precipitatii

este interzis.

f) Unda (montana)

În timpul zborului în apropierea zonele muntoase, trebuie sa se cunoasca

directia vântului pentru a se cunoaste pe care parte a versantului se întâlnesc

curenti ascendenti si pe care parte cei descendenti si, de asemeni, zonele

specifice de turbulenta. Astfel, pe versantul din partea care bate vântul se

întâlnesc curenti ascendenti, iar în cealalta parte cei descendenti. Acestia sunt cu

atât mai puternici, cu cât intensitatea vântului este mai mare

g )Inversiuni semnificative de temperatura

Inversiunile termice pot produce vânt de forfecare la sol. Ele apar de regula

iarna, în prima parte a zilei. De asemenea, puterea motorului scade odata cu

cresterea înaltimii

8.4. ZBORURI NONPROFIT – PROCEDURI SI LIMITARI

a) Zborurile de antrenament se efectueaza în conformitate cu programele

aprobate de catre Directia Operatiuni Zbor.

b) Zborurile tehnice interne se efectueaza la începutul fiecarei zile de zbor

sau ori de câte ori este nevoie, dupa efectuarea unor lucrari tehnice. Aceste

zboruri se pot efectua împreuna cu personalul tehnic abilitat care a efectuat

lucrarea.

c) Zborurile tehnice oficiale vor fi executate de catre personalul abilitat de

catre Autoritatea Aeronautica Civila Româna în conformitate cu reglementarile în

vigoare.

d) Zborurile de transport avion se vor executa ori de câte ori este nevoie, de

catre personalul AR, putând fi asimilate ca exercitii din programul de instruire.

122


e) Zborurile demonstrative se vor executa la cererea unor terte parti cu

aprobarea Autoritatii Aeronautice Civile Române si a Directorului General al


8b.1 GENERALITATI

8b.1.1. Procedurile operationale specifice parasutelor stabilesc modul de

organizare, pregatire si executie a zborurilor/salturilor efectuate cu parasute

in portiunile de spatiu aerian (zonele), repartizate pe perioade de timp

determinate sau nedeterminate pentru activitatea aeronautica sportiva. Ele

sunt intocmite in baza prevederilor Codului Aerian al Romaniei, RACR –

Regulile Aerului, Regimului de Zbor in spatiul Aerian al Romaniei precum si a

altor reglementari privind aviatia civila, adoptate pe plan national si/sau

international (RACR LPAN P).

8b.1.2. Pentru organizarea, pregatirea si executarea zborurilor/salturilor,

altele decat cele de instruire, antrenament si control al pregatirii personalului

navigant, precum si pentru cele efectuate cu parasute in afara zonelor

repartizate pentru activitatea aeronautica sportiva, se vor respecta si

prevederile urmatoarelor documente de reglementare, dupa caz:

a) pentru zborurile/salturile competitionale precum si pentru cele

executate in cadrul manifestatiilor demonstrative, programul de desfasurare

al acestora va fi intocmit pentru fiecare caz in parte, astfel:

- pentru cele organizate si desfasurate de aerocluburile teritoriale pe

baza planului trimestrial de manifestari si competitii aprobat;

- pentru cele organizate si desfasurate prin grija sau sub coordonarea

Aeroclubului Romaniei, programul va fi avizat de A.A.C.R.;

b) pentru zborurile/salturile tehnice interne si oficiale, conform

Procedurilor pentru Controlul Tehnic Oficial al Parasutelor - PCTO-134 EP si

PCTO 135 EP aprobate de AACR.

8b.1.3. Respectarea prevederilor prezentelor Proceduri operationale

specifice parasutelor este obligatorie pentru toate echipajele care executa

salturi cu parasute in portiunile de spatiu aerian repartizate pentru activitatea

aeronautica sportiva, precum si pentru intregul personal care concura la

planificarea, organizarea, asigurarea, executarea, dirijarea si controlul

activitatii aeronautice sportive.

123


8b.2. PARASUTE

8b.2.1. Loturile de parasute folosite de Aeroclubul Romaniei sunt:

- de formare si antrenament (MANTA 230; MANTA 290; PARAFOIL, etc);

- de antrenament si performanta (MANTA 230; MANTA 290; PARAFOIL,

etc);

- de performanta (PARAFOIL, etc);

8b.2.2. COMPONENTA LOTURILOR DE PARASUTE ALE AEROCLUBULUI ROMANIEI

PARASUTE MANTA 290

- YR 96136

- YR 96137

- YR 96138

- YR 96139

- YR 96140

- YR 96142

- YR 96143

- YR 96144

- YR 96145

- YR 96146

- YR 96147

- YR 96148

- YR 96149

- YR 96150

- YR 96163

- YR 96164

- YR 96165

- YR 96166

- YR 96167

- YR 96168

YR 96169

YR 96170

YR 96171

YR 96172

YR 96173

YR 96174

YR 96175

YR 96176

YR 96177

YR 96178

YR 96179

YR 96180

YR 96181

YR 96182

YR 96183

YR 96184

YR 96185

YR 96186

YR 96187

124


PARASUTE MANTA 230

- YR 96233

- YR 96234

- YR 96235

- YR 96236

- YR 96237

YR 96238

YR 96239

YR 96240

YR 96241

YR 96242

8b.3. TERENURI PENTRU DESFASURAREA ACTIVITATII DE

PARASUTISM - ZBOR / SALT / SALTURI CU PARASUTA FOLOSITE IN

AEROCLUBUL ROMANIEI

8b.3.1. Activitatea de parasutism se desfasoara pe terenurile Aerocluburilor

Teritoriale ale Aeroclubului Romaniei.

8b.3.2. Prin derogare de la prevederile art. 8b.3.1. parasutistii pot ateriza

si pe alte terenuri decat aerodromurile Aeroclubului Romaniei, fie in cazul

executarii unor misiuni specifice (concursuri sau cantonamente de

parasutism, zbor/salturi de performanta, aterizari pe terenuri neomologate,

mitinguri, demonstratii aeronautice, etc.), fie in cazul aterizarilor in afara

aerodromului executate in alte conditii decat cele prevazute in ordinul de

misiune, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile sau periculoase

saltului cu parasuta (schimbarea directiei vantului, intensificarea acestuia,

125

PARASUTE PARAFOIL

- YR 96151

- YR 96152

- YR 96153

- YR 96154

- YR 96155

- YR 96156

- YR 96157

- YR 96158

- YR 96159

- YR 96160

YR 96201

YR 96202

YR 96203

YR 96204

YR 96205

YR 96206

YR 96207

YR 96208

YR 96209

YR 96210


etc.).

8b.3.3. Aerodromurile Aeroclubului Romaniei pe care se opereaza cu

parasute sunt cele ale Aerocluburilor Teritoriale, dupa cum urmeaza:

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Traian Vuia’’ Arad , tel. 0257-281306

- Aeroclubul Teritorial - ‘’Alexandru Papana’’- sectia Baia Mare , tel. 0262-293427

- ‘’Alexandru Papana’’ -sectia Satu Mare , tel. 0261-750702

- Aeroclubul Teritorial - Iosif Silimon’’ -sectia Ghimbav , tel. 0268-477507

- ‘’Iosif Silimon’’-sectia Sanpetru , tel. 0268-360222

-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Aurel Vlaicu’’ Bucuresti , tel. 021-4230363

-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Traian Darjan’’ Cluj-Napoca , tel. 0264-590767

-.Aeroclubul Teritorial – ‘’George Valentin Bibescu’’ Craiova , tel. 0251-426461

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Constantin Manolache’’ Deva , tel. 0254-236910

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Alexandru Matei’’ Iasi , tel. 0230-272784

-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Smaranda Braescu’’ Oradea , tel. 0259-412708

-.Aeroclubul Teritorial – ‘’Henri Coanda’’ Pitesti , tel. 0248-218666

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Gheorghe Banciulescu’’ Ploiesti , tel. 0244-482224

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Hermann Oberth’’ Sibiu , tel. 0269-229240

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Grigore Bastan’’ Suceava , tel. 0230-529913

- Aeroclubul Teritorial – ‘’Elie Carafoli’’ Targu-Mures , tel. 0265-269394

8b.4. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE PERSONALULUI

AERONAUTIC CIVIL NAVIGANT ANGAJAT AL AEROCLUBUL ROMANIEI

8b.4.1. Instructorul de zbor/salt

8b.4.1.1. Instructorul de zbor/salt din Aerocluburile Teritoriale este

subordonat nemijlocit comandantului aeroclubului de care apartine. Pe

timpul stationarii pe un alt aerodrom decat cel de baza, instructorul de

zbor/salt este subordonat comandantului aeroclubului respectiv, din

punct de vedere al oricarei activitati legate direct de zbor/salt si de

securitatea zborului/saltului.

8b.4.1.2. Instructorul de zbor/salt organizeaza si conduce executarea

in bune conditiuni a misiunilor de zbor/salt primite, vegheaza la

respectarea tuturor dispozitiilor, precum si la indeplinirea operatiilor

legate de executarea misiunii, asigura disciplina si ordinea la sol si in

zbor/salt a elevilor parasutisti si parasutistilor amatori.

126


8b.4.1.3. Instructorul de zbor/salt trebuie:

- sa stabileasca si sa aplice metode optime de instruire la sol si in

zbor/salt a elevilor parasutisti si parasutistilor amatori, impunand acestora

autodisciplina, precum si formarea unei culturi pentru aviatie si atasamentul

pentru aeroclubul in care isi desfasoara activitatea;

- sa imbunatateasca permanent nivelul de pregatire al elevilor

parasutisti si parasutistilor amatori;

- sa stie sa analizeze corect situatia meteorologica inaintea si in timpul

zborului / saltului;

- sa cunoasca si sa aplice toate documentele in vigoare care

reglementeaza activitatea sa la sol si in zbor/salt;

- sa stapaneasca si sa aplice metoda cea mai eficienta de instruire a

elevilor parasutisti si parasutistilor amatori la sol si in zbor/salt;

- pe timpul circulatiei aeronavelor la sol si al zborului/saltului, sa mentina

legatura permanenta radio cu organul de dirijare si control, pentru a executa

in siguranta activitatile la sol si in zbor/salt. Totodata, el va supraveghea

necontenit spatiul inconjurator pentru a preveni abordajele cu alte aeronave

sau ciocnirile cu obstacolele de pe sol;

- sa consemneze in Registrul de pregatire la analiza zborului/saltului si sa

raporteze comandantului sau nemijlocit toate faptele care survin pe timpul

executarii misiunii si care prezinta interes pentru indeplinirea acesteia si a

zborului/saltului in general;

- sa fie exemplu personal de disciplina pentru elevii parasutisti si

parasutistii amatori si sa se impuna printr-o inalta competenta profesionala

si conduita morala;

- sa ridice permanent nivelul de calificare al elevilor parasutisti si

parasutistilor amatori, sa-i educe in spiritul respectului reciproc si sa-i

stimuleze in indeplinirea cu simt de raspundere a activitatii;

- sa paraseasca ultimul aeronava in caz de forta majora.

8b.4.1.4. Instructorul de zbor/salt poarta raspunderea pentru:

- respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea

zborurilor/salturilor in zonele alocate activitatii aeronautice precum si in afara

acestora (dupa caz);

- pregatirea corespunzatoare a grupei (elevilor parasutisti si

127


parasutistilor amatori ce i-au fost repartizati) pentru executarea misiunii

primite;

- executarea in perfecte conditii a misiunii primite;

8b.4.1.5. Instructorul de zbor/salt trebuie:

- sa amane sau sa anuleze decolarea aeronavei sau salturile daca

constata nereguli in pregatirea misiunii;

- sa pretinda elevilor parasutisti si parasutistilor amatori ce i-au fost

repartizati sa indeplineasca intocmai si la timp dispozitiile date in sensul

prevederilor documentelor ce reglementeaza activitatea de pregatire in

zbor/salt;

- sa ia masurile necesare pentru restabilirea ordinei la bord si la sol in

toate cazurile in care constata incalcarea normelor ce reglementeaza

activitatea aeronautica.

8b.4.1.6. Pe timpul cat elevii parasutisti de la categoria "formare" ce i-

au fost repartizati, executa zbor/salt comandat, instructorul de zbor/salt

(conducatorul de lansari) se va gasi in mod obligatoriu la organul de dirijare

si control si va indeplini sarcinile ce revin acestui organ, in scopul indrumarii

elevilor, in special la parasirea aeronavei si la aterizare.

8b.4.2. OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE ELEVULUI / PARASUTISTULUI

SI ALE PARASUTISTULUI AMATOR

8b.4.2.1.Elevii parasutisti si parasutistii amatori

8b.4.2.1.1. Elevul parasutist este cursantul declarat admis in urma unui

concurs pentru ocuparea locurilor de pregatire gratuita sau cursantul care a

incheiat un contract de pregatire cu Aeroclubul Romaniei, si care este legitimat

la Aeroclubul Romaniei. Parasutistul amator este parasutistul posesor de

licenta de zbor in termen de valabilitate care desfasoara activitate de zbor in

cadrul Aeroclubului Romaniei si care este legitimat la Aeroclubul Romaniei.

Elevul parasutist sau parasutistul amator este subordonat nemijlocit

instructorului de parasutism la care a fost repartizat. Pe timpul stationarii pe

alt aerodrom decat cel de baza, elevul parasutist sau parasutistul amator

este subordonat comandantului aerodromului respectiv din punctul de vedere

al oricarei activitati legata direct de zbor sau de exploatarea aeronavei pe

care executa pregatirea.

8b.4.2.1.2. Elevul parasutist sau parasutistul amator este obligat sa

128


execute in bune conditii misiunea primita, sa respecte toate dispozitiile

primite la sol si in zbor.

8b.4.2.1.3. Elevul parasutist sau parasutistul amator trebuie:

-sa cunoasca functionarea tehnica a parasutei precum si instructiunile de

exploatare a acesteia la sol si in zbor/salt;

- sa stapaneasca tehnica de pilotare;


zbor/saltului;

- sa poata sa aprecieze corect posibilitatea de a ateriza fara pericol cu

parasuta pe terenuri alese din aer;

- sa raporteze instructorului de zbor/salt toate datele care survin pe timpul

executarii misiunii si care prezinta interes pentru indeplinirea in siguranta a

acesteia si a zborului/saltului in general.

8b.4.2.1.4. Elevul parasutist sau parasutistul amator, atunci cand

executa zboruri/salturi, poarta raspunderea pentru:

- buna pregatire si executare a misiunii primite;

- respectarea prevederilor reglementarilor referitoare la executarea

zborurilor/salturilor in zonele alocate activitatii aeronautice precum si in afara

acestora;

- respectarea regimului propriu de odihna si hrana inainte de zbor/salt.

8b.4.2.2. ELEVUL PARASUTIST SAU PARASUTISTUL AMATOR

8b.4.2.2.1. Elevul parasutist sau parasutistul amator trebuie:

- sa-si insuseasca in cel mai inalt grad cunostintele teoretice ce i se

predau de catre instructor;

- sa depuna interes in formarea deprinderilor practice pe timpul

zborului/saltului automat si comandat;

- sa cunoasca si sa aplice toate documentele care reglementeaza

activitatea sa la sol si in zbor/salt;


zborului/saltului;

- sa raporteze instructorului sau de zbor/salt toate faptele care survin pe

timpul zborului/saltului si care prezinta interes pentru executarea acestuia si a

129


zborului/saltului in general;

- sa raporteze instructorlui de zbor/salt daca, constata ca nu indeplineste

conditiile de pregatire sau psiho-fizice pentru zbor/salt.

8b.5. ADMITEREA LA ZBOR/SALT A PERSONALULUI AERONAUTIC CIVIL

NAVIGANT PRECUM Sl A ELEVILOR PARASUTISTI / PARASUTISTILOR

AMATORI

8b.5.1. Personalul aeronautic civil navigant profesionist al Aeroclubului

Romaniei va fi admis la zbor/salt astfel:

- la inceputul perioadei intense de zbor/salt a fiecarui an de catre

comandantul detasamentului de specialitate sau de catre un inspector din

cadrul Aeroclubului Romaniei, ca urmare a controlului periodic in zbor/salt (la

maxim 6 luni);

- la intreruperi de la zbor/salt mai mari de 30 de zile, in urma controlului

practic in zbor/salt executat de catre un inspector de zbor/salt abilitat.

8b.5.2. Elevii parasutisti sau parasutistii amatori vor fi admisi la

zbor/salt astfel:

- anual, prin decizia Directorului General al Aeroclubului Romaniei, ca

urmare a aprobarii de zbor/salt sau a selectionarii in loturile judetene sau

nationale ale Aeroclubului Romaniei;

- la intreruperi mai mari de 30 zile de la zbor/salt, in urma unui control

practic in zbor/salt executat de catre un instructor de zbor/salt abilitat;

- zilnic, de catre instructorul de zbor/salt la care a fost repartizat, pe

baza rezultatului obtinut in cadrul controlului pregatirii pentru zbor/salt

(short briefing), precum si a starii psiho-fizice inainte de zbor/salt.

8b.5.3. Pe timpul zborului/saltului de control de verificare a pregatirii

personalului navigant profesionist si amator, executat cu parasute,

responsabilitatea pentru indeplinirea misiunii revine persoanei care

executa controlul.

8b.5.4. Rezultatele tuturor controalelor teoretice si practice

executate asupra pregatirii personalului navigant se vor inscrie in mod

obligatoriu in fisele de control si in carnetele individuale de zbor/salt.

8b.6. OPRIREA DE LA ZBOR/SALT A PERSONALULUI AERONAUTIC

CIVIL NAVIGANT DIN AEROCLUBUL ROMANIEI.

130


8b.6.1. Personalul aeronautic civil navigant profesionist si amator din

aviatia sportiva poate fi oprit de la exercitarea functiilor sale la bordul

aeronavelor de sport in cazul:

a) neprezentarii sau nereusitei la examenul anual de licenta;

b) nereusitei la controlul periodic in zbor/salt executat in cadrul


c) neprezentarii sau nereusitei la examinarile medicale periodice;

d) nereusitei la controlul zilnic asupra pregatirii in vederea

zborului/saltului (short briefing);

e) comiterii unor abateri grave de la regulile de zbor/salt sau de la

cele de conduita.

In cazurile de la literele a, b, c si d oprirea de la zbor/salt va avea

durata necesara inlaturarii cauzelor care au produs-o.

In cazul de la litera e, oprirea va putea avea o durata de:

a) pentru parasutistii amatori si pentru elevii parasutisti:

- pana la o zi, daca sanctiunea este data de instructorul de zbor/salt;

- pana la 5 zile, daca este data de comandantul Aeroclubului

Teritorial;

- pana la 15 zile, daca este data de comandantul detasamentului

respectiv din cadrul Aeroclubului Romaniei;

- pana la 30 zile, nelimitat pana la definitiv, daca este data de

Directorul General al Aeroclubului Romaniei.

b) pentru instructorii de zbor/salt si parasutistii profesionisti:

- pana la o zi, daca este data de comandantul de aeroclub;

- pana la 5 zile daca este data de comandantul de detasament

respectiv din cadrul Aeroclubului Romaniei;

- pana la 15 zile daca este data de Directorul pentru Zbor al


- pana la 30 zile nelimitata pana la definitiva, daca este data de

Directorul General al Aeroclubului Romaniei;

8b.7. PREGATIREA ECHIPAJULUI PENTRU ZBOR/SALT

8b.7.1. Fiecare zbor/salt trebuie sa fie precedat de o pregatire

minutioasa si temeinica a misiunii. Pregatirea pentru zbor/salt (short briefing)

131


se organizeaza si se executa astfel incat sa usureze munca echipajului in

aer si la sol, si sa asigure securitatea, precizia si economicitatea misiunii

respective.

8b.7.2. Personalul navigant, indiferent de calificare sau grad de

antrenament, va fi autorizat sa execute o misiune de zbor/salt daca este

apt din punct de vedere medical si numai dupa ce s-a pregatit

corespunzator pentru misiunea respectiva.

8b.7.3. Pentru organizarea unei misiuni precise si coordonate,

pregatirea pentru zbor/salt se face cu participarea intregului echipaj

(tuturor elevior parasutisti si/sau parasutistilor amatori repartizati) sub

conducerea instructorul de zbor/salt desemnat ca si conducator de

lansari.

8b.7.4. Pregatirea pentru zbor/salt se desfasoara, de regula, in doua

etape : pregatirea preliminara (long briefing) si pregatirea nemijlocita (short

briefing) inainte de efectuarea unei/unor misiuni de zbor/salturi cu

parasuta:

8b.7.4.1. Pregatirea preliminara (long briefing) se efectueaza pentru o

perioada de maxim 30 de zile calendaristice avand durata stabilita de

comandantul de aeroclub functie de specificul activitatii de zbor/salturi

planificate. Ea se efectueaza in prima faza cu personalul navigant

profesionist si factorii de conducere din aeroclub; pregatirea este

continuata pe grupe de instruire de catre instructorii de zbor/salturi.

Pregatirea preliminara se poate executa si cumulat cu pregatirea

nemijlocita dar numai pentru elevii parasutisti sau parasutistii amatori.

8b.7.4.2. Pregatirea nemijlocita a zbor/saltului (short briefing) se

efectueaza unitar cu tot personalul care participa la activitate in perioada

imediat urmatoare a zilei si de catre fiecare instructor de zbor/salt cu grupa

sa. Pentru misiunile de zbor/salt izolate (speciale, etc.), pregatirea

nemijlocita se efectueaza de catre conducatorul de lansari sau de catre

un instructor de zbor/salt ce participa la sau supervizeaza acel

zbor/salt.

8b.7.5. Consemnarea activitatii de pregatire pentru zbor/salt se

face in registrele de pregatire si organizare a zborului/saltului prin grija

132


fiecarui comandant de aeroclub.

Pregatirea preliminara se consemneaza obligatoriu de catre elevii

parasutisti sau parasutistii amatori si personalul navigant profesionist

angajat sau voluntar care executa misiunile cuprinse in programul propriu

de calificare initiala sau superioara, in caietul de pregatire personala.

Pregatirea nemijlocita (short briefing) se consemneaza in mod

obligatoriu de catre elevii parasutisti sau parasutistii amatori, prin grija

instructorului de zbor/salt al fiecarei grupe de pregatire in caietul de

pregatire personala. Succesiunea si continutul datelor inscrise in

registrele de pregatire si organizare a zborului/saltului si in caietele de

pregatire personala se stabilesc de catre Directorul General al Aeroclubului

Romaniei prin decizie, si contin, in principal, informatiile specificate la

punctul urmator.

8b.7.6. De regula, pregatirea pentru zbor/salt se executa in ajunul

fiecarei zile de zbor/salt, revazandu-se inaintea zborului/saltului in scopul

actualizarii elementelor variabile. Trecerea la o noua tema de instruire in

zbor/salt va fi precedata, in mod obligatoriu, de o pregatire

corespunzatoare a echipajelor.

8b.7.7. Cu ocazia pregatirii preliminare si/sau nemijlocite pentru

zbor/salt, se procedeaza si la analiza activitatii anterioare.

8b.7.8. Controlul pregatirii pentru zbor/salt se executa :

- de catre comandantul adjunct, seful sectorului de zbor/salt sau de un

instructor de zbor/salt desemnat in acest sens, pentru personalul

navigant profesionist;

- de catre instructorul de zbor/salt, pentru elevii parasutisti sau

parasutisti amatori si personalul navigant profesionist ce ii este repartizat in

grupa, se instruieste sau este examinat in zbor/salt, in baza unui program

aprobat.

8b.8. ORGANIZAREA Sl INSTALAREA STARTULUI

8b.8.1. Startul se va organiza si instala in fiecare zi de zbor/salt, cu cel

putin 30 minute inainte de ora prevazuta pentru primul zbor/salt.

8b.8.1.1. Organizarea si instalarea startului se vor efectua in conformitate

cu prevederile reglementarilor in vigoare (CPS/2003 pct.11.8.1. Organizarea

133


locului pentru aterizarea si stationarea parasutistilor), in functie de directia

vantului si activitatea de zbor/salturi din ziua respectiva.

8b.8.1.2. Controlul organizarii si instalarii startului se executa de catre

conducatorul de lansari. Activitatea de zbor/salt nu va putea fi declansata

daca in prealabil nu a fost executat controlul asupra instalarii startului.

8b.8.1.3. Planificarea si desfasurarea simultana a mai multor activitati

de zbor diferite pe acelasi teren in acelasi start se executa sub conducerea

unui singur conducator de zbor si cu respectarea procedurilor stabilite de

comandantul de aeroclub.

8b.8.1.4. Se interzic la start activitati care pot sustrage atentia de la

salturi a instructorului, a elevilor parasutisti si parasutistilor amatori, cum ar

fi ascultarea aparatelor portative de radio, jocuri cu mingea, citirea de ziare,

reviste, carti, discutii pe alte teme decat cele legate de executarea

zborurilor/salturilor respective.

8b.9. DIRIJAREA Sl CONTROLUL ZBORULUI/SALTURILOR

8b.9.1. Conducerea activitatii de zbor/salt este obligatorie si se asigura

de catre personalul autorizat in acest sens stabilit prin decizia Directorului

General al Aeroclubului Romaniei.

8b.9.2. Conducerea activitatii de zbor/salt se asigura prin legatura radio

bilaterala. In cadrul activitatilor competitionale unde regulamentul de

desfasurare interzice sau limiteaza folosirea statiilor radio de la bord, precum

si in cazuri exceptionale (defectarea statiei radio, etc.) conducerea

zborului/salturilor se efectueaza cu ajutorul semnelor si semnalelor specifice.

8b.9.3. Echipajele aeronavelor sunt obligate sa mentina legatura radio

bilaterala cu conducatorul de zbor/lansari sau organele de dirijare si control

dand rapoarte si primind autorizari:

- pe timpui rulajului pentru decolare si dupa aterizare;

- pe timpui zborului/saltului in zona de aerodrom, pentru parasirea acesteia

si pentru traversarea unei zone a unui aerodrom (la zborurile/salturile din afara

acestuia) cu minim 5 minute inaintea atingerii limitelor acestei zone.

Pe timpui zborurilor/salturilor in afara zonei de aerodrom, legatura radio se

va pastra cu organele de trafic ce au in jurisdictie portiunile de spatiu aerian

survolate pentru a da rapoartele si a primi autorizarile necesare, precum si

pentru darea si primirea de informatii asupra traficului si conditiilor de

134


zbor/salt si meteo de pe traiect. Expresiile ce trebuiesc folosite in convorbirile

radio sunt cele specifice comunicatiilor radio de aviatie, conform

reglementarilor in vigoare.

8b.10. ASIGURAREA METEOROLOGICA A ZBORULUI / SALTURILOR

8b.10.1. Asigurarea meteorologica a zborurilor/salturilor se realizeaza prin

informarea prompta si permanenta a echipajelor si organului de dirijare si

control al zborului/salturilor asupra elementelor meteorologice reale si

prevazute, cum sunt:

- directia si intensitatea vantului;

- vizibilitatea;

- inaltimea plafonului de nori;

- nebulozitatea;

- umiditatea atmosferica;

- prognoze pe termen scurt (1-3 ore);

- posibile fenomene meteo periculoase zborului/saltului.

8b.10.2. Asigurarea meteorologica a zborurilor/salturilor se realizeaza cu

ajutorul aparaturii meteorologice din dotarea aerodromurilor, prin legatura

existenta intre aerocluburi si organele (statii, centre) meteorologice existente

pe aerodromuri sau aeroporturi sau in apropierea acestora precum si prin

informatiile furnizate de echipajul care a executat sondajul metorologic si de

toate celelalte echipaje, imediat dupa aterizare.

8b.10.3. Asigurarea meteorologica a zborului/salturilor se efectueaza

potrivit normelor elaborate de A.A.C.R (RACR – ASMET).

8b.11. ASIGURAREA MEDICALA DE ZBOR/SALT

8b.11.1. Asigurarea medicala de zbor/salt este obligatorie si se

realizeaza:

a) pentru personalul navigant profesionist prin controlul asupra

capacitatii psihofizice de zbor/salt la termenele reglementate de catre unitati

medicale autorizate conform PINAC – MED / PIAC – RACR – LPAN P).

b) pentru elevi / parasutisti sau parasutisti amatori, prin controlul asupra

capacitatii psihofizice de zbor/salt executat de catre policilnicile teritoriale ce

va fi efectuat conform normativelor A.A.C.R, si avizat de catre o unitate

medicala agreata, avizata sau autorizata de catre A.A.C.R.

135


8b.11.2. Controlul medical este obligatoriu pentru personalul care a

produs sau a suferit un accident sau incident de aviatie. Acest control se

executa de catre o unitate medicala autorizata PINAC - MED.

8b.12. ACTIVITATEA ELEVULUI / PARASUTISTULUI DUPA ATERIZARE

8b.12.1. Dupa aterizare, la terminarea misiunii de zbor/salt primite,

elevul / parasutistul este obligat:

- sa se prezinte la instructorul de zbor care a ordonat misiunea, raportand

executarea acesteia;

- sa raporteze conducatorului de lansari conditiile meteorologice intalnite

pe timpul zborului/saltului si alte elemente semnificative;

- sa predea, la terminarea zilei de zbor/salt, parasuta instructorului tehnic

la sol specificand in documontele stabilite felul cum a functional aceasta si

componentele.

- situatiile deosebite aparute pe parcursul desfasurarii misiunii de

zbor/salt se vor specifica in registrul de pregatire, imediat dupa zbor/salt la

analiza zborului si se va instiinta comandantul de aeroclub.

8b.13. ANALIZA ZBORULUI / SALTURILOR

8b.13.1. Comandantii de aerocluburi sunt obligati sa organizeze cu

personalul navigant subordonat, dupa fiecare zi de zbor/salt sedinte de

analiza a modului de desfasurare si asigurare a activitatii de zbor/salt.

In cadrul sedintelor de analiza se vor urmari in mod consecvent ridicarea

nivelului de disciplina a echipajelor si inlaturarea tuturor cauzelor ce pot duce

la scaderea indicelui de securitate si precizie a zborului/salturilor.

8b.13.2. Analiza trebuie sa scoata in evidenta nu numai lipsurile in

organizarea, asigurarea, conducerea si desfasurarea zborului/salturilor, si

trebuie totodata sa sublinieze si sa generalizeze experienta pozitiva pe linia

indeplinirii indatoririlor de serviciu si a respectarii prevederilor

reglementarilor aeronautice in vigoare.

8b.13.3. Analiza zborului/salturilor va urmari evidentierea tuturor

corectiilor ce trebuiesc aduse elementelor de executare a misiunilor de

zbor/salt, pentru fiecare parasutist in parte, evitandu-se in mod categoric

generalizarile.

8b.13.4. Analiza unei zile de zbor/salt trebuie facute fie in aceasi zi, fie cel

136


tarziu a doua zi, pentru ca elementele sa fie cat mai exacte si cat mai recente in

memoria personalului.

8b.14. PROCEDURI OPERATIONALE SPECIFICE PARASUTELOR

8b.14.1. Conditii si echipamentul necesar pentru executarea saltului cu

parasuta

8b.14.2. Condiţii de executare

Condiţiile meteorologice regulamentare pentru executarea salturilor:

- viteza vântului să nu depăşească:

- 6 m/s pentru categoria elevi si parasutisti incepatori;

- 7 m/s pentru categoria antrenament si performanta la precizia aterizarii;

- 8 m/s pentru categoria antrenament si performanta la acrobatie.

- plafonul norilor să fie cu 100 m mai sus faţă de înălţimea de la care se

execută saltul şi fără precipitaţii în atmosferă.

8b.14.3. Echipamentul necesar pentru executarea saltului cu parasuta

Echipamentul obligatoriu necesar pentru salt:

- complet de parasuta prevazut cu dispozitiv automat de deschidere a

parasutei de rezerva, pentru executarea salturilor de initiere cu elevii incepatori si

parasutistii de la categoria antrenament care au executat salturile din Programul

nr.3 pana la exercitiul 19 inclusiv.

- complet de parasuta pentru categoria antrenament si performanta;

- casca de salt;

- altimetru;

- ochelari de salt;

- trening sau combinezon de zbor;

- incaltaminte gheata tip sport, care sa inglobeze si fixeze glezna;

8b.14.4. Echipamentul paraşutiştilor pentru saltul de noapte:

- parasutistii vor fi echipaţi ca pentru salturile de zi: cască salt, costum

(trening), încălţăminte; dacă salturile se execută în apropierea unor întinderi de

apă vor avea vestă de salvare, lanterne, de preferinta frontale, pentru executarea

controlului paraşutei după deschidere, a semnalizărilor în aer stabilite la pregătire

şi pentru iluminarea locului de aterizare atunci când acesta nu se produce în zona

punctului de aterizare.

- complet de parasuta;

Executarea salturilor necesită o pregătire minuţioasă în care se include şi

137


asigurarea mijloacelor de iluminat a locului de aterizare, a locului de echipare si

control precum şi a balizării aerodromului şi a obstacolelor mai mari din jur.

8b.14.5. Echipamentul paraşutiştilor pentru saltul pe apa:

- costum de baie sau un combinezon uşor;

- cască de baie din plastic sau pânză;

- vestă de salvare pneumatică sau din materiale care plutesc, fără forme

rigide;

-complet de parasuta;

Pe timpul executării salturilor pe apă în apropierea punctului sau zonei de

amerizare vor fi asigurate:

- bărci cu motor sau cu vâsle în măsură să îmbarce şi să transporte la

mal paraşutiştii şi materialul de salt.

- discul de punct fix care să plutească pe suprafaţa apei care va fi marcat

prin prezenţa unui balon sau cameră auto vopsită de culoare orange, alb sau

galben care va fi fixat prin ancore.

- Indicator de direcţie a vântului ce poate indica locul de aterizare cu

ajutorul lumânărilor fumigene si pe mal cu ajutorul mânecii de vânt, fum şi

săgeată.

- Indicator de intensitate a vântului la sol ce poate fi facuta cu ajutorul

panourilor de semnalizare.

-statie radio cu legătură bilaterala .

8b.14.6. Echipamentul paraşutiştilor pentru saltul de altitudine

Parasutistii care executa salturi de la înălţimi mai mari de 5000 m vor fi

dotati cu măşti de oxigen. Daca aeronavele sunt echipate cu instalaţii individuale

de oxigen, paraşutiştii vor folosi, până ajung la înălţimea de salt, oxigen de la

instalaţia aeronavei, iar înainte de părăsirea acesteia se vor cupla la butelia

individuală de oxigen. Măştile de oxigen vor fi deconectate şi scoase din funcţiune

numai după ce se ajunge sub înălţimea de 3000 m.

Peste înălţimea de 6000 m, parasutistii vor fi echipaţi cu costume speciale

de protecţie împotriva temperaturilor scazute si in plus:


parasutei de rezerva;

- altimetru şi cronometru.

138


In zona cu întinderi mari de apă vor fi echipaţi şi cu vestă de salvare.

8b.14.7. Echipamentul paraşutiştilor pentru salturile demostrative

Echipamentul parasutistilor este acelasi ca la un salt obisnuit;


parasutei de rezerva – salturi de Lucru Relativ in Cadere Libera (LRCL) si

altitudine, etc.;

- altimetru şi cronometru;

- material de reclama (fumigene, bannere, esarfe, drapele, etc.).

In zona cu întinderi mari de apă vor fi echipaţi şi cu vestă de salvare.

8b.15 EXECUTAREA SALTULUI

8b.15. 1. Pregatirea parasutei pentru salt

8b.15. 2. Plierea paraşutei

In situatia timpului nefavorabil plierea paraşutei se execută în încăperi special

amenajate în acest scop.

Plierea paraşutei pe câmp se execută numai pe mese de pliaj si doar atunci

când condiţiile atmosferice sunt corespunzătoare, respectiv:

- intensitatea vântului nu depăşeşte 7 m/s;

- umiditatea nu afectează starea paraşutei.

Se interzice plierea parasutei pe camp atunci cand:

- masa de pliaj este asezata pe suprafaţă frământată sau înclinată a

terenului sau pe porţiuni ude a acestuia (apă, ulei, substante chimice, etc.).

- pliajul se executa pe alte suprafeţe decat mesele de pliaj din doc;

- parasuta prezintă o stare necorespunzătoare (este udă sau umedă, are

pete de grăsime, rosături, etc.).

Paraşutele ude sau umede vor fi uscate prin agăţarea lor în încăperi special

amenajate în acest scop, sau pe camp.

Plierea paraşutelor pentru elevii care au executat mai puţin de 25 salturi, se

execută numai de către instructorii de paraşutism;

Inainte de plierea parasutei de rezerva, se monteaza dispozitivul automat de

deschidere a parasutei de rezerva ;

Verificarea modului de pliere a paraşutelor se efectuează de instructorul de

paraşutism numit pentru efectuarea controlului tehnic la sol.

La terminarea operaţiei de pliere, cel care a efectuat pliajul va înscrie în

139


mod obligatoriu data plierii şi va semna în carnetul de pliaj al paraşutei atestând

prin aceasta nu numai calitatea operaţiei făcute, ci şi buna stare a paraşutei.

Se interzice saltul cu paraşuta a cărei pliere s-a făcut cu mai mult de 30 zile

înainte.

8b.15. 3. Depozitarea şi transportul paraşutei

Depozitarea şi transportul paraşutei se execută numai cu paraşuta introdusă

în sacul de protecţie,

La start, paraşutele vor fi păstrate în saci, iar sacii vor fi aşezaţi pe o pânză

special destinată sau o masă de pliaj. Se interzice ca pe timpul staţionării pe

camp, paraşutele să fie utilizate pentru odihna personalului sau în alte scopuri.

Depozitarea paraşutei se face în încăperi special destinate, prevăzute cu

dulapuri sau rafturi de depozitare, cu perdele de protecţie la ferestre (geamuri

vopsite de culoare albastră). Temperatura în cameră trebuie să fie de 16º- 18º C.

Se interzice depozitarea în aceste încăperi a altor materiale şi mai ales a celor

inflamabile, a acizilor, grăsimilor etc. care prin prezenţa lor pot deteriora

paraşutele.

Autovehiculul cu care se execută transportul paraşutelor trebuie să fie bine

curăţat, descărcat de alte materiale şi să nu prezinte pete de grăsimi, ulei etc.

Depozitarea paraşutelor în maşină se va face cu grijă, pentru a nu se produce

deteriorarea sau deplierea lor.

În caz de ploaie pe timpul transportului sau depozitării pe câmp, paraşutele

vor fi acoperite cu prelate.

8b.16. FAZELE SALTULUI CU PARASUTA

8b.16.1. Stabilirea echipajului de parasutisti

Conducatorul de lansari stabileste echipajul si intocmeste ordinul de misiune.

Instructorul de aeronava preia echipajul de parasutisti si stabileste grupurile.

8b.16.2. Echiparea cu parasuta

Inainte de echipare, parasutistul va verifica la parasuta:

- starea tehnica a sistemului de largare al chingilor portsuspante;

- ca hamul sã fie ajustat pe mãrimea fiecãrui parasutist;

- ca in momentul clansarii carabinelor de inelele metalice sa se aranjeze

pernitele de protectie între corp si reperele metalice care sa nu jeneze nici o parte

a corpului;

140


- ca echiparea trebuie sa fie cat mai corecta, ca parasutistul sã nu fie

incomodat în miscãri, iar dupã deschiderea parasutei sã poatã sta comod în

sistemul de suspensie;

- ca echipamentul (treining, combinezon) sa fie comod si sa nu impiedice

accesul la comanda de largare, a parasutei de rezerva sau de deschidere a

parasutei principale.

Se va anunta orice modificare survenita pe timpul manevrarii parasutei la sol.

Se va executa echiparea numai sub directa supraveghere şi îndrumare a

instructorului de paraşutism şi în locul special destinat pentru această operaţie.

După echipare, parasutistul isi va face autocontrolul echiparii.

Se va astepta pana cand instructorul de paraşutism va executa controlul

fiecărui elev paraşutist în parte, pentru a constata dacă echiparea s-a făcut corect

şi dacă paraşutele respective nu prezintă deteriorări care să reducă indicele de

securitate a saltului.

8b.16.3. Punctele de control dupã echipare

Dupa echiparea parasutistului se vor verifica urmatoarele:

- corectitudinea prinderii carabinelor; fixarea altimetrului si cronometrului;

- inchiderea corecta a capotelor parasutei principale si de rezerva;

- traseul cablului automat, comanda rezervei, sistemul de largare;

- extragerea usoara a comenzii manuale sau a parasutei extractoare in

sistem TOP/BOC;

- sistemul de largare al parasutei principale;

- dispozitivele de deschidere ale parasutei de rezerva (Cypres, RSL, etc.);

Deplaseze spre aeronavă pentru salt se va face numai dupa ce a primit

comanda instructorului de aeronava.

8b.16.4. Imbarcarea parasutistilor si zborul in aeronava

Îmbarcarea în aeronavă se execută numai după ce instructorul de aeronavă

mai face un control asupra echipamentului şi a echiparii, reaminteşte fazele

saltului, stabileşte grupurile şi ordinea părăsirii aeronavei. Pentru imbarcarea in

aeronava elevul / parasutistul trebuie:

- sa se deplaseze la aeronava numai in grup si prin spatele acesteia;

- sa urce in aeronava pentru a executa saltul numai sub supravegherea

instructorului;

141


- sa urce cand motorul aeronavei nu este în funcţiune; se admit excepţii

numai când suflul elicei nu produce dificultăţi la îmbarcare sau nu degradează

echipamentul paraşutistului.

Dacă pe timpul îmbarcării instructorul observă producerea unei defecţiuni sau

deteriorări în echipamentul paraşutistului, el îl va opri de la salt, dispunând

debarcarea lui.

In situatia deplierii accidentale a paraşutei in aeronava, se interzice plierea

acesteia;

Elevii/parasutistii se urcă în aeronavă în ordinea inversă părăsirii, in functie de

greutate. La salturile cu categoria elevilor/parasutistilor incepatori, in timpul luării

înălţimii (intre 150 – 200 m) instructorul de aeronavă prinde cablurile automate pe

cablul central al aeronavei. La 500-600 m înălţime instructorul lansează si

urmăreşte paraşuta sondă până la aterizare pentru a efectua corecţia necesară

lansarii echipajului de parasutisti. Daca aceasta nu este posibil, instructorul va

cere ajutorul conducatorului de lansari prin statia radio.

8b.16.4. In timpul zborului in aeronavasă elevul/parasutistul incepator

trebuie:

- sa se aşeze pe locul destinat;

- să supravegheze terenul pentru a fi orientat asupra locului unde se află;

- să supravegheze spaţiul pentru a urmări situatia meteorologica şi să asculte

sau să ceară detalii despre aceasta de la instructorul de paraşutism;

- să nu facă mişcări bruşte sau dezordonate sau să nu-şi părăsească locul

fără aprobarea instructorului;

- sa nu execute alte activităţi care ii pot sustrage atenţia de la executarea

misiunii lui.

In situatia in care pe timpul zborului apar schimbări de ordin psihologic sau

tehnic în cadrul echipajelor, instructorul ia măsuri de remediere sau decide oprirea

de la salt.

După intrarea aeronavei pe direcţia de lansare, la comanda instructorului de

aeronava, paraşutiştii desemnati se ridică în picioare, îşi aduce fiecare cablul

automat al paraşutei până când acesta este preluat de instructor la aproximativ 1

m faţă de uşa aeronavei.

Instructorul pozitionat pe partea dreaptă, verifică vizual echipamentul şi

poziţia cablului care trebuie sa fie liber si sa nu fie agăţat de corpului

142


parasutistului.

Daca apar situatii deosebite se vor lua măsuri de remediere.

8b.16.5. Pãrãsirea aeronavei de catre elevi / parasutisti

La parasirea aeronavei elevii/parasutistii trebuie:

- sa execute parasirea aeronavei numai la comanda şi sub

supravegherea instructorului de paraşutism;

- sa respecte si sa-si mentina pozitia stabila pe directia de zbor functie de

gradul de pregatire al fiecaruia;

Exceptie fac salturile executate in competitii, cand parasirea aeronavei poate

fi stabilita de catre paraşutist/concurent.

8b.16.5.1. Pãrãsirea aeronavei de catre elevii parasutisti

Parasirea se va efectua în grupuri de cate 3 sau 4 parasutisti, la un interval

de 4-5 secunde între membrii grupului, pentru evitarea abordajelor.

Pãrãsirea aeronavei se executa numai la comanda instructorului parasutist de

la bordul aeronavei folosind procedeul “vizãrii” din aeronava, dar poate fi datã si

prin radio de la sol de cãtre conducãtorul lansãrilor.

Pentru executarea saltului, elevul inainteazã spre usa deschisã, ia pozitia de

parasire cu bratele pe langa corp, picioarele usor departate si privirea spre sol. La

comanda instructorului de aeronava, elevul va efectua desprinderea de aeronava

printr-un salt spre inainte, corpul orientat cu fata catre sol si privirea inainte

conform prevederilor din Cursul de Pregatire in Saltul cu parasuta (CPS/2003).

Deschiderea parasutei si controlul deschiderii:

Dupa desprinderea de aeronava urmeaza deplierea cablului comenzii

automate in spatiul parcurs de parasutist de la pãrãsire si pânã la deschiderea

parasutei, deschiderea parasutei automate, desfãsurarea cablului, tragerea

comenzii, desfãsurarea parasutei, voalurã - suspante, umplerea voalurii cu aer

pânã la primirea socului de deschidere. Se vor observa deschiderea corecta,

aparitia eventualelor incidente si rezolvarea acestora.

Se va insista ca fiecare paraşutist să aprecieze timpul de cădere liberă prin

numărare, până ce se produce şocul la deschiderea paraşutei. Deschiderea

completă a paraşutei se produce în 2-3 secunde de la desprinderea de aeronavă,

iar parasutistul numără până la 5 secunde; după primirea şocului de deschidere,

paraşutistul verifică deschiderea paraşutei, întinderea suspantelor, deblocarea

143


comenzilor şi coborârea slider-ului.

In situatia in care nu primeşte şocul de deschidere în acest timp, acţionează

asupra paraşutei de rezerva.

8b.16.5.2. Pãrãsirea aeronavei de catre parasutistii incepatori se va efectua

în grupuri de cate 3 sau 4 la un interval de 4 - 5 secunde între membrii grupului,

pentru evitarea abordajelor.

La deschiderea parasutei se va adopta o pozitie usor ridicata a capului si in

timpul si imediat dupa deschiderea parasutei extractoare. In timpul deschiderii se

va incerca pe cat posibil mentinerea umerilor la acelasi nivel pentru a putea pastra

o incarcare egala pe grupurile de suspante stanga si dreapta.

8b.16.5.3. Pãrãsirea aeronavei de catre parasutisti de la categoria

antrenament, performanta si profesionisti se va efectua individual sau în grupuri de

2 la 10 parasutisti la un interval de 3 – 4 secunde între membrii grupului, pentru

evitarea abordajelor.

Instructorul de zbor/salt de avion este obligat să observe modul fiecărui

parasutist de a părăsi aeronava. Dacă observă că apar elemente de viciu în

tehnica părăsirii aeronavei, parasutistii pot fi opriţi la sol până la remedierea şi

însuşirea corectă a tehnicii de părăsire.

8b.16.6. Deschiderea parasutei si controlul deschiderii.

Dupa desprinderea de aeronava urmeaza spatiul parcurs de parasutist în

cãdere liberã pânã la actionarea comenzii manuale pentru deschiderea parasutei.

Dupa primirea socului in momentul deschiderii voalurii principale, parasutistul

este obligat:

- sa execute controlul vizual al voalurii principale, umplerea celulelor cu

aer si deschiderea completa a acesteia;

- sa execute deblocarea comenzilor.

- sa aprecieze localizarea si pozitia sa fata de ceilalti parasutisti aflati in

aer;

- ca in situatia aparitiei eventualelor incidente/cazuri speciale, sa le

rezolve aplicand procedurile de urgenta prevazute in manualul parasutelor si

CPS/2003 pag. 72;

- sa respecte esalonarea in aer;

- sa piloteze parasuta pentru evitarea abordajelor.

144


8b.16.7. Pilotarea parasutei

Dupa deblocarea comenzilor, parasutistul incepe pilotarea parasutei si va

studia efectul comenzilor de pilotare a parasutei prin viraje de 900, 1800 si 3600

stinga – dreapta, pentru invatarea tehnicii de pilotare, privind viteza de rotire,

pierderea de inaltime, franari de 25 %, 50 % si 100 %, care trebuie invatate si

folosite in timpul saltului.

Pe timpul coborarii cu parasuta deschisa, se interzic executarea

consecutiva a peste 3 viraje de 3600, sub inaltimea de 400 m., sau orice alte

manevre de pierdere a inaltimii, existand pericolul declansarii dispozitivului de

deschidere a parasutei de rezerva, tip CYPRES – Student.

8b.16.7.1. Paraşutistul pilotează paraşuta prin intermediul celor două

comenzi de pilotare. Prin actionarea acestora, se poate modifica viteza de

deplasare a paraşutei înainte si, de asemenea, se pot efectua rotiri. Toate acestea

sunt indicate a se efectua în axul vântului (± aprox. 200 m stânga-dreapta). Axul

vântului este linia imaginară, paralelă cu direcţia vântului care trece prin centrul

punctului fix, marcat cu sageata.

Cantitatea de comenzi cu care trebuie lucrat, se stabileşte în funcţie de

înălţimea intrării în priză directă şi de intensitatea vântului. În general este cuprinsă

între 50 – 75 % comenzi pentru a putea ţine sub control permanent paraşuta.

8b.16.7.2. Pentru pierderea inaltimii si apropierea de cercul de 100 m se pot

folosi urmatoarele procedee:

- pilotarea parasutei in zig – zag;

- viraje 90, 180, 3600.

Cantitatea de comanda pentru efectuarea acestor procedee nu trebuie sa

depaseasca 75%.

Pierderea de înălţime în zona de aşteptare prin procedeele zig-zag, rotiri sau

trepte se va executa dupa cum urmeaza:

- apropierea de cercul de 100 m se va face cu vânt de spate şi

executarea primului tronson cu vânt lateral;

- executarea celui de-al doilea tronson se va face cu vânt de spate;

- executarea celui de-al treilea tronson se va face cu vânt lateral;

- se va executa intrarea şi pilotarea în priză directă pentru aterizarea de

precizie.

145


Este indicat ca virajele ce se execută pentru intrarea pe tronsoane să se

facă cu comenzile trase 50% pentru a se executa virajul în ax şi a nu fi

aruncaţi în afara schemei schemei de pilotare prevazute in CPS / 2003.

8b.16.7.3. Intrarea în priză directă

La intrarea în priză directă, parasutistul trebuie să fie perfect axat în vânt (ca

reper de orientare este mâneca de vânt de la platforma de aterizare) să aiba

comenzile 50 % trase şi să înceapă pilotarea paraşutei pentru aterizarea de

precizie care trebuie să se facă pe o pantă constantă.

Unghiul prizei directe variaza in functie de intensitatea vantului conform

schemelor de pilotare din Manualul Parasutistului Cap.7.

8b.16.8. Coborârea cu paraşuta deschisă

Dacă în timpul coborârii cu paraşuta, apar zone de curenţi ascendenţi sau

descendenti care modifica viteza de coborâre a paraşutei, paraşutistul are

obligaţia să paraseasca imediat zona, pilotand cu viteza maxima.

Elevii parasutisti sunt obligati sa observe reperele de pe sol, (locul de

aterizare, mâneca de vânt, zonele obstaculate, etc.) si de la inaltimea de 300 m

vor urmari indicatorul de vant, sageata alba de la sol care le indica directia de

aterizare (cu vant de fata).

8b.16 .8.1 . Manevre interzise pe timpul saltului cu parasuta aripa:

- executarea de infundari si viraje repetate sub inaltimea de 400 m;

- executarea de viraje de 360 0 sub inaltimea de 150 m;

- aterizarea cu vant de spate;

- aterizarea cu comenzile infundate mai mult de 100%;

- bruscarea comenzilor.

8b.16.8.2. Pregătirea pentru aterizare

De la înălţimea de 100 m faţă de sol, paraşutistul se pregăteşte pentru

aterizare. Elevii parasutisti vor pilota parasuta pentru aterizarea in zona platformei

de nisip, aplicand schema clasica de pilotare a parasutei aripa, si de la inaltimea

de 100 m vor observa permanent instructorul parasutist aflat la sol si vor executa

manevrele efectuate de acesta cu paletele de dirijare pentru asigurarea aterizarii şi

indicaţiile transmise prin amplificatorul de voce de către conducătorul lansărilor

sau un instructor desemnat în acest sens (semnalele conventionale sunt conform

prevederilor CPS / 2003 pct.11.5.1. pag. 63).

146


8b.16.9. Aterizarea

Aterizarea se va face cu fata in vant, cu tragerea usoara a comenzilor de

pilotare pana in pozitia de franare 100% ( pozitia de franare 100% este de obicei

cu comenzile chiar desupra punctului de infundare) exact inainte de aterizare. Cu

fata in vant si in planare totala (comenzile sus), se incepe franarea atunci cand

picioarele sunt la aprox. 3 – 3,5 m de sol (functie de viteza vantului) se aduc

comenzile pana la pozitia de franare 100%.

Contactul cu solul se face cu picioarele apropiate, parasutistul fiind pregatit sa

mai execute cativa pasi pe directia de aterizare pentru amortizarea şocului la

contactul cu solul.

Pe panta de aterizare in priza directă se vor face doar mici corecturi,

aterizarea se face cu vânt de faţă şi nu se iau mâinile de pe comenzi decat dupa

aterizare si culcarea completa a voalurii pe sol.

8b.16.9.1. În situaţii de vânt puternic, la aterizare, parasutistul, dupa luarea

contactului cu solul, imediat va trage la maxim de una din comenzile de pilotare

(peste 100%), pana la culcarea completa a voalurii pe sol.

Dacă aterizarea se produce pe banda de zbor a aerodromului, paraşutistul va

acţiona rapid la strângerea paraşutei, avand grija sa nu tarasca voalura pe sol,

dupa care va degaja rapid, cu atenţie la trafic, eliberând pista.

După prezentarea la start a parasutistilor care au executat saltul, se va face

o analiză amănunţită de către instructorul de aeronavă şi conducătorul de lansări a

modului de comportare a acestora pe durata zborului in aeronava si a saltului.

11.1. PROCEDURI PRIVIND TRATAREA, NOTIFICAREA SI RAPORTAREA

ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR DE ZBOR

11.1.1. În cazul producerii unor incidente sau accidente în timpul desfasurarii

activitatilor de zbor se vor lua toate masurile necesare pentru salvarea

personalului navigant implicat si acordarea primului ajutor, conservarea probelor

relevante privind cauzele producerii accidentului, asigurarea pazei la locul

producerii evenimentului, comunicarea producerii evenimentului conducerii

Aeroclubului Romaniei si celorlalte organe în conformitate cu procedurile în

vigoare.

11.1.3. În cazul producerii unor evenimente de zbor conducerea Aeroclubului

Romaniei este obligata sa anunte operativ Autoritatea Aeronautica Civila Româna

147


si Inspectoratul de Stat din Aviatiei Civile.

11.1.4. Comisiile de ancheta vor întocmi un raport de ancheta administrativa

care va fi adus la cunostinta conducerii Aeroclubului Romaniei în vederea analizei,

a informarii si instruirii personalului 11.4. Raportarea accidentelor şi incidentelor

grave de aviaţie civilă

Raportarea se face de către persoana care a constatat sau a fost informată

despre producerea accidentului, direct la IAvCşi AACR. Raportarea se face:

a) telefonic cât mai curând posibil, la telefoanele operaţionale ale IAvC şi

AACR; şi

b) în scris în maxim 6 ore, prin orice mijloace de comunicare la IAvC şi AACR.

Raportarea va conţine, pe cât posibil, informaţiile prevăzute la art. 7 din OG

nr. 51/1999, aprobată şi completată prin Legea nr. 794/2001. Raportarea se poate

face utilizând formularul anexat.

Incidentele grave sau care sunt apreciate de raportor ca fiind grave se

raportează similar cu accidentele (conform pct. de mai sus).

11.5 Raportarea incidentelor de aviaţie civilă

Incidentele se raportează intern de către persoana care a constatat sau a fost

informată despre producerea incidentului.

Rapoartele se vor transmite la IAvC si AACR, in termen de 72 de ore de la

constatarea incidentului.

11.6 Raportarea voluntară a evenimentelor de aviaţie civilă

Angajatii AR sunt încurajati să raporteze voluntar orice eveniment în care a

fost implicat, la care a fost martor sau a fost informată şi pe care îl percepe ca o

ameninţare reală sau potenţială pentru siguranţa zborului. Raportul voluntar va

conţine, pe cat posibil, informaţiile relevante asupra evenimentului şi datele de

identificare şi contact ale raportorului;

AR, în cazul raportării voluntare a unui eveniment de aviaţie civilă, asigură

confidenţialitatea informaţiilor şi utilizarea lor doar cu acordul raportorului;

Dacă persoana care raportează voluntar un eveniment de aviaţie civilă nu

doreşte ca identitatea sa să fie publică, va transmiterii raportare direct către

Inspectorul Şef al Aviaţiei Civile, cu menţiunea „CONFIDENŢIAL”, în plic închis şi

sigilat; raportorul va fi contactat de Inspectorul Şef sau adjunctul său pentru a

discuta evenimentul raportat şi a fi stabilită desfăşurarea ulterioară a acţiunilor;

148


1. PREGATIREA SI ANTRENAMENTUL PERSONALULUI AERONAUTIC

CIVIL NAVIGANT

1.1. PROGRAMELE ANALITICE DE ANTRENAMENT SI PROGRAMELE DE

CONTROL PENTRU PERSONALUL OPERATIONAL

Pregatirea teoretica a personalului care desfasoara activitatea de zbor se

realizeaza in cadrul AEROCLUBULUI ROMANIEI prin cursurile de pregatire

teoretica (reciclari) aprobate de AACR, urmata de examenele de licenta sustinute

cu examinatori ai AACR.

De asemenea, cu ocazia controlului de competenta efectuat la 6 luni, intreg

personalul navigant va sustine o lucrare scrisa privind efectuarea misiunilor de

zbor in conditii normale si anormale (cazuri speciale).

Pregatirea practica va fi verificata intr-unul din urmatoarele cazuri:

control pentru acordarea, modificarea sau prelungirea licentei de zbor;

trecerea de la un invelis la altul;

ori de cate ori este nevoie, conform JAR-FCL1

1.3. PROCEDURI

1.3.1. Proceduri de pregatire si control

Pregatirea si controlul personalului navigant si dispecerat se executa conform

planurilor trimestriale si anuale elaborate in cadrul compartimentului zbor si

conform planurilor de pregatire care nu se gasesc in Partea D a prezentului

Manual Operational,dar care sunt supuse aprobarii AACR.

1.3.2. Proceduri pentru cazuri in care personalul nu atinge sau nu se

mentine la standardul cerut

se va suplimenta programul initial cu maximum 20%;

se va executa un zbor de control cu un instructor din cadrul Aeroclubului

Romaniei.

Daca nici după aceste proceduri persoana in cauza, nu va atinge sau nu se

va mentine la standardul cerut atât de instructorii Aeroclubului Romanei cat si de

inspectorii AACR, se va proceda in funcţie de decizia inspectorului AACR sau

autorizat de catre AACR.

149


150


AEROCLUBUL ROMANIEIAEROCLUBUL…………………

ORDIN DE MISIUNE

Data ……………………………… Teren de decolare …………………

Tip aeronava…………………….. Teren de aterizare …………………

Inmatriculare ……………………. naltimea de lansare ……………..…

Timp de zbor ……………………. Instructor de aeronava ……………

COMANDANTUL AEROCLUBULUI COMANDANT DE AERONAVA

L.S. …………………………………… ……………………………………

Nr

.

crt

.

Numele si prenumele Exercitiu

Timp

cad. lib.

Tip

parasuta

Serie

parasuta Mentiuni

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

Conducatorul lansarilor I.C.T.S . Instructor aeronava

………………………… ……………………….. ……………………

(semnatura) (semnatura) (semnatura)

151


Reglementări Aeronautice Civile Române RACR – LPAN P

Licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist

Ediţia 01/2006

CUPRINS

RACR – LPAN P

LICENŢIEREA PERSONALULUI AERONAUTIC NAVIGANT PARAŞUTIST

Capitol / Paragraf pagina

Secţiunea Generală i

Cuprins i

Preambul viii

Reguli de amendare IX

Indexul amendamentelor x

Lista paginilor în vigoare xi

Capitolul 1. Definiţii şi Abrevieri 1-1

RACR-LPAN P.1005 Definiţii 1-1

RACR-LPAN P.1010 Abrevieri 1-2

Capitolul 2. Licenţierea paraşutiştilor 2-1

I. Generalităţi 2-1

RACR-LPAN P.2000 Aplicabilitate 2-1

RACR-LPAN P.2005 Certificare 2-1

RACR-LPAN P.2010 Condiţii de conformare 2-2

RACR-LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist 2-2

RACR-LPAN P.2020 Licenţe de paraşutist străine 2-3

RACR-LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de paraşutist

2-3

RACR-LPAN P.2030 Valabilitate 2-4

RACR-LPAN P.2035 Privilegii 2-5

RACR-LPAN P.2040 Coerciţie 2-5

II. Obţinerea, revalidarea si reînnoirea licenţei de paraşutist şi calificărilor de

clasă 2-6

A. Obţinerea licenţei de paraşutist şi calificărilor de clasă 2-6

152


RACR-LPAN P.2045 Condiţii generale 2-6

RACR-LPAN P.2050 Condiţii specifice 2-6

RACR-LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică – Licenţa

de paraşutist şi calificarea de clasă 2-7

RACR-LPAN P.2060 Pregătirea teoretică specifică 2-7

RACR-LPAN P.2065 Pregătirea practică specifică 2-9

RACR-LPAN P.2070 Credite acordate 2-10

RACR-LPAN P.2075 Abilităţi 2-11



B. Revalidarea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-12



RACR-LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de

paraşutist şi calificărilor de clasă 2-12

C. Reînnoirea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-13



RACR-LPAN P.2115 Cursul (programul) pentru reînnoirea licenţei de

paraşutist şi calificărilor de clasă – Durată şi conţinut

2-13

III. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de instructor pentru

paraşutişti 2-15

A. Obţinerea calificării de instructor 2-15



RACR-LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică

– Calificarea de instructor 2-16







153


B. Revalidarea calificării de instructor 2-19



RACR-LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de

instructor 2-19

C. Reînnoirea calificării de instructor 2-20



RACR-LPAN P.2190 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de

instructor – Durată şi conţinut 2-21

IV. Obţinerea revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist

recepţie şi control 2-22

A. Obţinerea calificării de paraşutist recepţie si control 2-22




-calificarea de paraşutist recepţie şi control 2-23







B. Revalidarea calificării de recepţie şi control 2-26





C. Reînnoirea calificării de recepţie şi control 2-27




recepţie şi control - Durată şi conţinut 2-27

V. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist încercător

154


2-29

A. Obţinerea calificării de paraşutist încercător 2-29




– calificarea de paraşutist încercător 2-30







B. Revalidarea calificării de încercător




încercător 2-33

C. Reînnoirea calificării de încercător




încercător - Durată şi conţinut 2-34

VI. Obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de

paraşutist

A. Obţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist






B. Menţinerea valabilităţii autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist

2-37


155



RACR-LPAN P.2380 Condiţii echivalente menţinere a autorizărilor speciale

2-38

VII. Autorizarea examinatorilor care efectuează examinările teoretice şi

practice, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii

/ validării licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor specifice

2-39





RACR-LPAN P.2405 Valabilitatea autorizării de examinator 2-40

RACR-LPAN P.2410 Restricţionarea privilegiilor 2-40

VIII. Obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate

suplimentare specifice licenţei de paraşutist 2-41

RACR-LPAN P.2415 Alte calificări / autorizări / certificate / atestate

suplimentare 2-41

IX. Validarea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor specifice

emise de alte autorităţi naţionale competente străine 2-42

RACR-LPAN P.2420 Condiţii de validare 2-42

RACR-LPAN P.2425 Valabilitatea certificatului de validare 2-42

X. Recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /

autorizărilor specifice emise de alte autorităţi naţionale

competente străine 2-43



XI. Organizaţii de pregătire 2-44

RACR-LPAN P.2440 Generalităţi 2-44

RACR-LPAN P.2445 Condiţii de autorizare 2-44

RACR-LPAN P.2450 Tipuri de organizaţii de pregătire autorizate 2-44

RACR-LPAN P.2455 Valabilitatea autorizaţiei 2-44

P R E A M B U L

156


(1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este

reglementată prin Codul Aerian, prin actele normative interne din domeniu, precum

şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională,

semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri

internaţionale la care România este parte.

(2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau

adoptate în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă

internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi

practicile recomandate în anexele la aceasta precum şi cu prevederile convenţiilor

şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure

un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a

sistemului naţional de reglementări aeronautice civile.

(3) În conformitate cu prevederile Codului Aerian şi în scopul reglementării

domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în

calitatea sa de autoritate de stat, emite sau asigură prin autorităţi delegate

elaborarea şi/sau emiterea reglementărilor aeronautice civile române, care au un

caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi

conexe.

REGULI DE AMENDARE / MODIFICARE

Prevederile prezentei reglementări se pot modifica prin amendare sau prin

emiterea unei ediţii noi.

Următoarele reguli sunt aplicabile:

(1) Amendamentul / ediţia nouă se aprobă numai prin Ordin al

Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; şi

(2) După primirea amendamentului aprobat corespunzător, fiecare

deţinător al reglementării va introduce noile pagini emise şi va distruge paginile

înlocuite; sau

După primirea ediţiei noi aprobate corespunzător, deţinătorul reglementării va

asigura retragerea din uz a ediţiei anterioare.

157


INDEXUL AMENDAMENTELOR

Nr.

crt.

Numărul

amendamentului

Data intrării în

vigoare

Numele persoanei

care a introdus

amendamentul

Semnătura

158


LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE

PAGINA EDIŢIA / DATA

Coperta 01 / 2006

Contracoperta 01 / 2006

i 01 / 2006

ii 01 / 2006

iii 01 / 2006

iv 01 / 2006

v 01 / 2006

vi 01 / 2006

vii 01 / 2006

viii 01 / 2006

ix 01 / 2006

x 01 / 2006

xi 01 / 2006

xii 01 / 2006

1-1 01 / 2006

1-2 01 / 2006

2-1 01 / 2006

2-2 01 / 2006

2-3 01 / 2006

2-4 01 / 2006

2-5 01 / 2006

2-6 01 / 2006

2-7 01 / 2006

159


2-8 01 / 2006

2-9 01 / 2006

2-10 01 / 2006

2-11 01 / 2006

2-12 01 / 2006

2-13 01 / 2006

2-14 01 / 2006

2-15 01 / 2006

2-16 01 / 2006

2-17 01 / 2006

2-18 01 / 2006

2-19 01 / 2006

2-20 01 / 2006

2-21 01 / 2006

2-22 01 / 2006

2-23 01 / 2006

2-24 01 / 2006

2-25 01 / 2006

2-26 01 / 2006

2-27 01 / 2006

2-28 01 / 2006

2-29 01 / 2006

2-30 01 / 2006

2-31 01 / 2006

2-32 01 / 2006

2-33 01 / 2006

2-34 01 / 2006

2-35 01 / 2006

2-36 01 / 2006

2-37 01 / 2006

2-38 01 / 2006

2-39 01 / 2006

160


2-40 01 / 2006

2-41 01 / 2006

2-42 01 / 2006

2-43 01 / 2006

2-44 01 / 2006

CAPITOLUL 1. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

RACR-LPAN P.1005 Definiţii

Atunci când următorii termeni sunt folosiţi în prezenta reglementare referitoare la

licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist, ei vor avea următorul

înţeles:

1. Autoritate de

Stat:

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitate de

autoritate de stat în domeniul transporturilor.

2. Autoritate

decertificare:

Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

3. Aprobat

corespunzător:

aprobat de Autoritatea de certificare

4. Certificare: recunoaşterea faptului că un serviciu, un produs, o piesă sau un

echipament, o organizaţie sau o persoană se conformează cerinţelor

aplicabile, precum şi eliberarea unui certificat relevant care atestă

această conformare; certificarea poate avea ca rezultat şi conferirea

unui drept, potrivit reglementarilor în vigoare.

5. Certificat

medical

corespunzător:

certificat sau fişă medicală tip pe care s-au consemnat rezultatele

unei vizite medicale efectuată la unităţile sanitare teritoriale, cu

precizarea aptitudinii de zbor de către un medic examinator autorizat.

6. Organism

recunoscut:Persoană juridică care efectuează activităţi de licenţiere în numele

autorităţii de certificare conform Codului Aerian

7. Revalidare: procedeu administrativ, efectuat în interiorul perioadei de valabilitate

a unei calificări / autorizări, prin care se permite deţinătorului

161


continuarea exercitării privilegiilor calificării / autorizării respective

pentru o perioadă specificată, în urma îndeplinirii cerinţelor din

reglementările aplicabile.

8. Reînnoire: procedeu administrativ, efectuat după ce o calificare / autorizare a

expirat, prin care se reînnoiesc privilegiile calificării / autorizării

respective pentru o perioadă specificată, în urma îndeplinirii

cerinţelor din reglementările aplicabile.

9. Validare: recunoaşterea unei licenţe emisă de un alt stat, prin emiterea unui

document specific, ca urmare a constatării de către Autoritatea

decertificare a îndeplinirii tuturor condiţiilor impuse de prezenta

reglementare, în vederea alinierii la privilegiile acordate de o licenţă

similară emisă în România.

Notă: Sunt acceptate ca „certificat medical corespunzător” următoarele

documente: un Certificat Medical Clasa 1 sau Clasa 2, emis în conformitate cu

standardele şi practicile OACI specifice aplicabile sau echivalente, precum şi

certificate medicale recunoscute/echivalate de către un medic examinator

autorizat.

Definiţiile utilizate în prezenta reglementare, suplimentar faţă de cele

menţionate mai sus, sunt specificate în Anexa 1 la Convenţia privind aviaţia civilă

internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ediţia 9, iulie 2001.

RACR-LPAN P.1010 Abrevieri

Atunci când următoarele abrevieri sunt folosite în prezenta reglementare

referitoare la licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist, ele vor avea

următorul înţeles:

OACI – Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale

CMO – Conţinut Minim Obligatoriu

TPR – Timp de Pregătire Recomandat

LRCL _ Lucru Relativ în Cădere Liberă

LRC _ Lucru Relativ pe Cupolă

IAD/SL _ Instructor pentru Deschidere Asistată/Deschidere

Automată

162


AFF _ Cădere Liberă Accelerată

FAI _ Federaţia Aeronautică Internaţională

CAPITOLUL 2. LICENŢIEREA PARAŞUTIŞTILOR

Generalităţi

RACR-LPAN P.2000 Aplicabilitate

(a) Prevederile prezentului capitol se aplică personalului aeronautic

navigant care desfăşoară activităţi de paraşutism (zboruri / salturi);

(b) Prezentul capitol conţine cerinţele specifice aplicabile pentru:

(i) obţinerea, revalidarea şi reînnoirea licenţei de paraşutist şi calificărilor

de clasă;

(ii)obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de instructor;

(iii) obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de recepţie şi control;

(iv) obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de încercător;

(v) obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de

paraşutist;

(vi) autorizarea examinatorilor care organizează şi efectuează

examinările teoretice şi practice, la sol şi în zbor / salt;

(vii) obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate

suplimentare specifice licenţei de paraşutist ;

(viii) validarea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor

specifice emise de alte autorităţi străine competente, în vederea desfăşurării

activităţilor de paraşutism;

163


(ix) recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor

specifice emise de autorităţi competente din alte state;

RACR-LPAN P.2005 Certificare

a) Autoritatea de certificare poate exercita direct sau prin intermediul

unor organisme recunoscute atribuţiile ce îi revin în aplicarea prevederilor

prezentei reglementări;

b) Organismele recunoscute care efectuează în numele autorităţii de

certificare activităţi în scopul aplicarii prezentei reglementări trebuie să

îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

(i) să existe separare distinctă, la nivel funcţional, între componenta

organizatorică care efectueaza activităţile mai sus menţionate şi componenta

organizatorică care este implicată în pregătirea paraşutiştilor;

(ii) personalul implicat în această activitate trebuie să deţină sau să

fi deţinut

licenţă şi calificare corespunzătoare.

RACR-LPAN P.2010 Condiţii de conformare

Toate activităţile menţionate în RACR-LPAN P.2000 se desfăşoară numai

cu respectarea strictă a prevederilor specifice aplicabile cuprinse în prezenta

reglementare.

RACR-LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist

(a) O persoană este autorizată să acţioneze ca paraşutist în România,

numai dacă deţine o licenţă în termen de valabilitate, emisă de autoritatea de

certificare în conformitate cu cerinţele specificate în prezenta reglementare şi

corespunzătoare atribuţiilor pe care persoana în cauză trebuie să le îndeplinească;

(b) Deţinătorul unei licenţe de paraşutist este obligat să poarte asupra

sa licenţa şi certificatul medical asociat ori de câte ori se află la locul desfăşurării

unei activităţi de paraşutism în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice care-i revin;

(c) Până la obţinerea licenţei de paraşutist, elevul este autorizat să

acţioneze ca paraşutist numai sub autoritatea şi supravegherea paraşutistului

instructor cu care îşi desfăşoară pregătirea practică de zbor / salt conform

164


prevederilor RACR-LPAN P.2065, dacă:

(i) are vârsta de 18 ani împliniţi, sau

(ii) are vârsta de 16 ani împliniţi cu consimţământul părinţilor sau

al tutorilor;

(iii) este deţinătorul unui certificat medical corespunzător, în termen

de valabilitate;

(iv) salturile / zborurile le desfăşoară astfel încât acestea să nu

constituie un factor de risc asupra traficului aerian.

RACR-LPAN P.2020 Licenţe străine de paraşutist

(a) O persoană, deţinătoare a unei licenţe de paraşutist emisă de

autoritatea naţională competentă dintr-un alt stat, este autorizată să desfăşoare

activităţi de paraşutism în România, dacă este îndeplinită una din următoarele

condiţii:

(i) existenţa unei înţelegeri între autorităţile responsabile ale celor doua

state sau

(ii) licenţa este recunoscută de autoritatea de certificare

(iii) persoana deţine un certificat de validare emis de autoritatea de

certificare, în termen de valabilitate, care este corespunzător atribuţiilor pe care

trebuie să le îndeplinească.

(b) Deţinătorul certificatului de validare specificat în RACR-LPAN P.2020

(a) este obligat să îl poarte asupra sa împreună cu licenţa de bază şi certificatul

medical asociat, la locul unde desfăşoară activităţi de paraşutism în România.

RACR-LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de

paraşutist

(a) Pentru a avea privilegiul de a opera una din clasele categoriei

paraşută, deţinătorul unei licenţe de paraşutist este obligat să fie calificat pentru

clasa respectivă de paraşută. Aceste calificări asociate se obţin odată cu licenţa

de paraşutist şi sunt următoarele:

165


(i) Calificări de clasă:

- paraşută rotundă;

- paraşută aripă;

(b) În plus faţă de calificările de clasă, se pot acorda calificări

superioare, precum şi autorizări speciale, după cum urmează:

(i) Calificări superioare:

- instructor;

- recepţie şi control;

- încercător;

(ii) Autorizări speciale:

- lucru relativ în cădere liberă;

- lucru relativ pe cupolă;

- instructor IAD/SL (instructor-assisted deployment/static line);

- instructor TANDEM;

- instructor AFF (accelerated freefall);

- instructor turn;

- lansare din turnul de paraşutism;

- plior paraşute;

(c) Autoritatea de certificare poate emite şi alte calificări / autorizări /

certificate / atestate suplimentare specifice licenţei de paraşutist, acordate conform

RACR-LPAN P.2415 şi procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări;

(d) Deţinătorul unei licenţe de paraşutist îşi poate exercita privilegiile

conferite de calificările / autorizările / certificatele / atestatele deţinute numai în

cazul în care acestea sunt în termen de valabilitate.

RACR-LPAN P.2030 Valabilitate

166


(a) Valabilitatea licenţei de paraşutist şi a calificărilor specifice

menţionate în RACR-LPAN P.2025 este de 36 luni de la data examinării teoretice

sau de la data expirării dacă au fost revalidate în perioada de valabilitate, sub

rezerva deţinerii unui certificat medical corespunzător în termen de valabilitate;

(b) Valabilitatea certificatului de validare sau a recunoaşterii

efectuate, emis de autoritatea de certificare, pentru licenţa / calificarea /

autorizarea eliberată de o autoritate străină competentă, nu poate depăşi termenul

de valabilitate a licenţei / calificării / autorizării de bază şi este condiţionată de

perioada de valabilitate a certificatului medical deţinut;

(c) Valabilitatea examinărilor teoretice şi a testelor de îndemânare şi

competenţă în zbor / salt este de 12 luni de la data susţinerii acestora, dacă nu

este specificat altfel în cuprinsul prezentei reglementări;

(d) Autoritatea de certificare poate acorda prelungirea cu 90 zile a

termenului de valabilitate a licenţelor / calificărilor / autorizărilor / certificatelor /

atestatelor emise în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.

RACR-LPAN P.2035 Privilegii

Deţinătorul licenţei de paraşutist, certificatului de validare sau a

recunoaşterii efectuate, emis în conformitate cu prevederile prezentei reglementări

are dreptul să exercite privilegiile specifice în limita calificărilor şi a autorizărilor

deţinute.

RACR-LPAN P.2040 Coerciţie

Autoritatea de certificare poate, în orice moment, să limiteze privilegiile

acordate, să suspende sau să revoce orice licenţă de paraşutist, calificare /

autorizare / certificare / atestare specifică, orice validare sau recunoaştere

efectuată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, dacă se constată

că solicitantul sau deţinătorul:

- nu a îndeplinit sau nu mai îndeplineşte condiţiile relevante menţionate în

prezenta reglementare;

- a încălcat prevederile legale specifice aplicabile sau

- a fost implicat în acţiuni de natură a afecta siguranţa zborului / saltului.

167


II. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea licenţei de paraşutist şi

calificărilor de clasă

A. Obţinerea licenţei de paraşutist şi calificărilor de clasă

RACR-LPAN P.2045 Condiţii generale

Pentru obţinerea licenţei de paraşutist / calificării de clasă, solicitantul trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii generale:

(a) să aibă vârsta de 18 ani împliniţi sa

(b) să aibă vârsta de 16 ani împliniţi la data începerii pregătirii practice

în zbor / salt, cu consimţământul părinţilor sau tutorelui;

(c) să fie deţinător al unui certificat medical corespunzător, în termen de

valabilitate;

RACR-LPAN P.2050 Condiţii specifice

Pentru obţinerea licenţei de paraşutist / calificării de clasă, suplimentar

faţă de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2045, solicitantul trebuie

să:

(a) demonstreze că a absolvit, în ultimele 24 luni faţă de data

înregistrării cererii de obţinere, un curs (program) de pregătire teoretică specifică,

aprobat corespunzător, desfăşurat sub conducerea şi supravegherea unui

paraşutist deţinător al calificării de instructor;

(b) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data

înregistrării cererii de obţinere, un curs (program) de pregătire practică specifică, la

sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, desfăşurat sub conducerea şi

supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de instructor;

(c) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la fiecare din

disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a), susţinută cu un examinator

autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;

(d) fie declarat „ADMIS” în urma testului de îndemânare practică, la sol

şi în zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,

Capitolul 2, VII.

RACR-LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică –

168


licenţa de paraşutist şi calificarea de clasă

(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică în vederea obţinerii

licenţei de paraşutist şi a calificării de clasă este organizată de autoritatea de

certificare ulterior îndeplinirii cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2050,

respectiv punctele (a) şi (b);

(b) Examinarea teoretică se desfăşoară înaintea examinării practice, la

sol şi în zbor / salt;

(c) Promovarea examinării teoretice condiţionează desfăşurarea

examinării practice, la sol şi în zbor / salt.

RACR-LPAN P.2060 Pregătirea teoretică specifică

(a) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea

obţinerii licenţei de paraşutist cuprinde următoarele discipline corespunzătoare

clasei considerate:

(i) Legislaţie aeronautică şi Reglementări

CMO :

(1) reguli şi reglementări relevante pentru deţinătorul unei licenţe de

paraşutist;

TPR : 5 ore;

(ii) Cunoaşterea paraşutei

CMO :

(1) principii de funcţionare şi operare a instalaţiilor, sistemelor,

echipamentelor, instrumentelor şi aparatelor anexă ale unei paraşute;

(2) limitări operaţionale pentru paraşute;

(3) informaţii operaţionale relevante din manualele de zbor / salt (utilizare

şi întreţinere) sau alte documente similare;

(4) operaţiuni de verificare, întreţinere şi reparaţii curente, periodice şi

generale ale paraşutelor;

TPR : 11 ore;

(iii) Performanţe de zbor / salt şi planificarea zborului / saltului

169


CMO :

(1) efectele încărcăturii şi distribuţiei maselor asupra caracteristicilor de

zbor ale paraşutei;

(2) aplicarea practică a parametrilor privind lansarea, aterizarea şi alte

performanţe specifice ale paraşutei;

(3) planificarea zborului / saltului;

(4) operaţiuni în zone cu trafic intens;

TPR : 5 ore;

(iv) Performanţe umane

CMO :

(1) performanţe şi limitări umane relevante pentru paraşutist ;

TPR : 2 ore;

(v) Meteorologie

CMO :

(1) elemente de meteorologie aeronautică;

(2) proceduri de obţinere şi utilizare a informaţiilor meteorologice;

TPR : 4 ore;

(vi) Proceduri operaţionale

CMO :

(1) diferite metode de lansare şi proceduri asociate;

(2) proceduri de urgenţă inclusiv măsuri ce trebuie luate pentru a evita

condiţiile meteorologice defavorabile, zonele cu turbulenţă ridicată precum şi alte

situaţii de hazard operaţional;

TPR : 10 ore;

(vii) Principii de zbor / salt

CMO :

(1) principiile zborului / saltului aplicabile paraşutelor;

170


(2) teoria şi tehnica zborului / saltului;

TPR : 5 ore;

(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea

obţinerii licenţei de paraşutist, are o durată minimă recomandată de 42 de ore;

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică

primesc un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită de autoritatea de

certificare prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.

RACR-LPAN P.2065 Pregătirea practică specifică

(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor /

salt, în vederea obţinerii licenţei de paraşutist / calificării de clasă asociate,

cuprinde minimum 25 de salturi din care:

(i) minimum 10 salturi executate prin una din metodele:

- automată

- IAD

- AFF (inclusiv TANDEM);

(ii) minimum 15 salturi cu cădere liberă;

(b) Pe parcursul desfăşurării cursului (programului), solicitantul trebuie să

acumuleze experienţă în operarea paraşutei cel puţin în următoarele domenii:

(i) operaţiuni de verificare a stării tehnice a paraşutelor;

(ii)operaţiuni premergătoare zborului / saltului, inclusiv plierea şi controlul

paraşutei;

(iii) tehnici şi proceduri specifice metodei de lansare utilizate, inclusiv

limitări corespunzătoare ale vitezelor de zbor / salt şi semnale utilizate;

(iv) tehnici şi stiluri de cădere liberă;

(v) tehnici şi proceduri de deschidere a paraşutelor;

(vi) pilotarea paraşutei folosind repere vizuale;

(vii) pilotarea paraşutei în limitele specifice de operare;

171


(viii) lansări şi aterizări in condiţii deosebite;

(ix) proceduri de urgenţă;

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la sol

şi în zbor / salt, primesc un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită

de autoritatea de certificare în procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.

RACR-LPAN P.2070 Credite acordate

(a) Pregătire teoretică

(i) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist militar în

termen de valabilitate, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din

pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii licenţei de paraşutist;

(ii) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist în termen

de valabilitate pentru altă clasă de paraşută, autoritatea de certificare poate credita

până la 100% din pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii licenţei de

paraşutist. Solicitantul trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la disciplinele

menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a), punctele (ii), (iii), (vi), (vii), iar baremul de

promovare este de 75 %, pentru fiecare disciplină;

(iii) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist eliberată de

o autoritate străină competentă, autoritatea de certificare poate credita până la

100% din pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii licenţei de paraşutist.

Solicitantul trebuie să fie examinat teoretic, în scris, în limba română sau engleză,

la disciplinele stabilite de autoritatea de certificare funcţie de documentele

prezentate privind pregătirea teoretică şi practică deţinută, iar baremul de

promovare este 75% pentru fiecare disciplină;

(b) Pregătire practică în zbor / salt

(i) pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist militar în termen

de valabilitate, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din pregătirea

practică la sol şi în zbor / salt specifică în vederea obţinerii licenţei de paraşutist.

(ii)un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist în termen de valabilitate

pentru altă clasă de paraşută, trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire

practică în zbor / salt după cum urmează:

- pentru trecerea de la paraşuta rotundă la paraşuta aripă, programul

de pregătire este stabilit de autoritatea de certificare, funcţie de experienţa

172


personală dovedită şi cuprinde minim 10 salturi;

- pentru trecerea de la paraşuta aripă la paraşuta rotundă, programul de

pregătire este stabilit de autoritatea de certificare, funcţie de experienţa personală

dovedită şi cuprinde minim 5 salturi;

(iii)pentru un solicitant care deţine o licenţă de paraşutist eliberată de o

autoritate străină competentă, autoritatea de certificare poate credita până la

100% din pregătirea practică specifică, funcţie de experienţa deţinută, în vederea

eliberării licenţei de paraşutist.

RACR-LPAN P.2075 Abilităţi

Solicitantul, pentru obţinerea licenţei de paraşutist / calificării de clasă,

trebuie să demonstreze abilitatea de a efectua toate procedurile şi manevrele

specificate în RACR-LPAN P.2065 (b) cu un grad de competenţă corespunzător

privilegiilor acordate deţinătorului acestei licenţe / calificări, operând paraşuta în

limitele impuse şi menţinându-i controlul în orice moment, astfel încât să nu existe

dubii asupra finalizării cu succes a procedurilor sau manevrelor executate.


Deţinătorul licenţei de paraşutist are dreptul să exercite, în limita

calificărilor şi a autorizărilor deţinute, funcţia de paraşutist comandant al oricărei

paraşute.


Valabilitatea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă este de 36 luni,

cu condiţia respectării prevederilor RACR-LPAN P.2030.

B. Revalidarea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă


Pentru revalidarea licenţei de paraşutist / calificării de clasă,

solicitantul trebuie să deţină certificatul medical corespunzător în termen de

valabilitate.


Revalidarea licenţei de paraşutist / calificării de clasă se face pentru o

perioadă de maxim 36 de luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi

P.2090, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare, conform procedurii

173


dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:

(a) a efectuat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,

minimum 6 salturi cu paraşuta din clasa pentru care se solicită revalidarea;

(b) a promovat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii licenţei,

examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)

punctele (i) şi (vi), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,

Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;

(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2095 (b), un

test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform

RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.

RACR-LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de

paraşutist şi calificărilor de clasă

(a) Dacă solicitantul nu îndeplineşte cerinţele RACR-LPAN P.2095 (a),

pentru revalidarea licenţei de paraşutist, este necesar să efectueze, sub

supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de instructor, un program de

reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, care trebuie să

cuprindă cel puţin 6 salturi cu paraşuta;

(b) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, sub a cărui

supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru revalidarea

licenţei de paraşutist, eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător,

într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări;

(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-

LPAN P.2095 (c) se desfăşoară numai după finalizarea programului de

reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt.

C. Reînnoirea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă


Pentru reînnoirea licenţei de paraşutist / calificării de clasă, solicitantul

trebuie să deţină certificatul medical corespunzător în termen de valabilitate.


Reînnoirea licenţei de paraşutist / calificării de clasă solicitate se face

174


pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor RACR-

LPAN P.2030 şi P.2105, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare,

conform procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:

(a) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de

reînnoire, cu un paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs (program)

de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat

corespunzător;

(b) a parcurs, cu cel mult 12 luni înainte de data înregistrării cererii de


de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător;

(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2110 (a),


punctele (i), (vi) şi (vii), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-LPAN

P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;

(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2110 (b) şi

(c), un test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat

conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.

RACR-LPAN P.2115 Cursul (programul) pentru reînnoirea licenţei

de paraşutist şi calificărilor de clasă. Durată şi conţinut

(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de

reîmprospătare a cunoştinţelor, pentru reînnoirea licenţei de paraşutist / calificării

de clasă, sunt stabilite de autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de

perioada de întrerupere, fără a depăşi însă durata şi conţinutul cursului

(programului) de pregătire teoretică specifică pentru obţinerea acestora, conform

cerinţelor RACR-LPAN P.2060;

(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de

reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, pentru reînnoirea licenţei de

paraşutist / calificării de clasă sunt stabilite de autoritatea de certificare, de la caz

la caz, funcţie de perioada de întrerupere şi experienţa în zbor / salt, cuprinzând

minim 3, maxim 6 salturi cu paraşuta;

(c) Paraşutistul, deţinător al calificării de

175


instructor, sub a cărui supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de

reîmprospătare a cunoştinţelor sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea

licenţei de paraşutist / calificării de clasă, eliberează absolvenţilor un certificat /

atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a

prezentei reglementări.

III. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de instructor

pentru paraşutişti

A. Obţinerea calificării de instructor


Pentru obţinerea calificării de instructor, solicitantul trebuie să


(a) să aibă vârsta de 22 ani împliniţi;

(b) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de

valabilitate, emis în conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice

aplicabile.


Pentru obţinerea calificării de instructor pentru o clasă de paraşută,

suplimentar faţă de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2120,

solicitantul trebuie să:

(a) deţină licenţă de paraşutist pentru clasa solicitată, în termen de

valabilitate;

(b) aibă o experienţă minimă de 500 salturi în care să fi realizat minim 1

oră de cădere liberă, să execute complexul de figuri acrobatice, să fie deţinătorul

autorizaţiei de plior şi a uneia din autorizaţiile de LRC sau LRCL;

(c) demonstreze că a absolvit, în ultimele 24 luni faţă de data

înregistrării cererii de obţinere a calificării de instructor, un curs (program) de

pregătire teoretică, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de instructor,

organizat de autoritatea de certificare sau de o persoană fizică sau juridică română

care desfăşoară activităţi de paraşutism şi efectuat sub supravegherea unui

instructor stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului) respectiv;

176


(d) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data

înregistrării cererii de obţinere a calificării de instructor, un curs (program) de

pregătire practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, specific pentru

calificarea de instructor, organizat de autoritatea de certificare sau de o

persoană fizică sau juridică română care desfăşoară activităţi de paraşutism şi

efectuat sub supravegherea unui instructor stabilit prin documentele de aprobare a

cursului (programului) respectiv;

(e) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la disciplinele

menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (vi) şi (vii), la care se

adaugă disciplina “Metodologia instruirii la sol şi în zbor / salt”, susţinută cu un

examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;

(f) fie declarat „ADMIS” în urma testului de îndemânare practică, la sol şi în

zbor/salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,Capitolul 2, VII.

RACR-LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică -

Calificarea de instructor

(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică, în vederea obţinerii

calificării de instructor, este organizată de autoritatea de certificare ulterior

îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2125 (c) şi (d);




examinării practice, la sol şi în zbor / salt;



obţinerii calificării de instructor cuprinde:

(i) toate disciplinele, corespunzătoare clasei considerate, specificate în

RACR-LPAN P.2060 (a), având pentru fiecare disciplină acelaşi CMO aprofundat

corespunzător calificării de instructor şi TPR mărit cu 40%;

(ii)disciplina “Metodologia instruirii la sol şi în zbor / salt”

CMO:

177


(1) tehnici în instruirea aplicată;

(2) conceptele antrenării;

(3) procesul de învăţare;

(4) procesul de predare;

(5) evaluarea şi testarea elevilor;

(6) conducerea şi derularea programului de antrenament;

(7) performanţe şi limite umane relevante în procesul de instruire în zbor /

salt;

(8) riscuri existente în cazul cedării sistemelor şi funcţionării defectuoase

a paraşutei în zbor / salt;

TPR: 30 ore;

(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea

obţinerii calificării de instructor are o durată minimă de 90 de ore

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică în

vederea obţinerii calificării de instructor primesc un certificat / atestat

corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei

reglementări.


(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor /

salt, în vederea obţinerii calificării de instructor, cuprinde un număr minim de 25 de

salturi;

(b) Pe parcursul desfăşurării cursului (programului) de pregătire practică

specifică, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de instructor

solicitantul trebuie să acumuleze experienţă cel puţin în următoarele domenii:

(i) practicarea tehnicilor specifice de instruire la sol şi în zbor / salt, inclusiv

recunoaşterea şi corectarea greşelilor comune ale elevilor paraşutişti;

(ii)practicarea tehnicilor de instruire în timpul executării manevrelor şi

procedurilor pentru învăţarea cărora se intenţionează acordarea instruirii în zbor /

salt;

178


(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la

sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de instructor primesc un

certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare

a prezentei reglementări.


(a) Pregătirea teoretică

(i) pentru un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru alte clase

de paraşută sau categorii de aeronave, autoritatea de certificare poate credita

pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii calificării de instructor paraşutist;

(ii)un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru alte clase de

paraşută sau categorii de aeronave trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la

disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (vi), (vii) şi

RACR-LPAN P.2135 (a) punctul (ii) sau numai la cele specificate la punctele (ii),

(iii), (vi), (vii) din RACR-LPAN P.2060 (a) şi punctul (ii) din RACR-LPAN P.2135

(a), dacă calificarea de instructor deţinută este în termen de valabilitate. Baremul

de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;

(b) Pregătirea practică la sol şi în zbor / salt

Un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru alte clase de

paraşută sau categorii de aeronave trebuie să îndeplinească cerinţele de la

RACR-LPAN P.2125 (b) şi să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la

sol şi în zbor / salt, pe clasa de paraşută solicitată, aprobat corespunzător, care

cuprinde un număr minim de 6 salturi;


Solicitantul pentru obţinerea calificării de instructor trebuie să demonstreze

abilitatea de a organiza şi desfăşura instruirea teoretică şi practică, la sol şi în zbor

/ salt, în toate etapele conexe procesului de instruire.


Deţinătorul calificării de instructor are dreptul de a organiza şi desfăşura

instruirea teoretică şi practică, la sol şi în zbor / salt, a personalului navigant în

vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii / validării licenţelor de paraşutist şi a

calificărilor / autorizărilor specifice până la nivelul deţinut de el însuşi.

179



Valabilitatea calificării de instructor este de 36 luni cu condiţia respectării

prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi condiţia ca licenţa de paraşutist şi calificările /

autorizările necesare să fie în termen de valabilitate.

B. Revalidarea calificării de instructor


Pentru revalidarea calificării de instructor, solicitantul trebuie să deţină

Certificatul Medical Clasa 1 sau 2, emis în conformitate cu standardele şi practicile

specifice aplicabile OACI, în termen de valabilitate.


Revalidarea calificării de instructor pentru clasa de paraşută solicitată se

face pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor

RACR-LPAN P.2030 şi P.2165, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de

certificare, conform procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:

(a) a efectuat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii

calificării, minimum 10 salturi în calitate de instructor paraşutist, din care minimum

5 salturi în calitate de instructor pe clasa solicitată;

(b) a promovat, în ultimele 12 luni faţă de data expirării valabilităţii

licenţei, examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate în RACR-LPAN

P.2060 (a) punctele (i) şi (vi), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-

LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare

disciplină;

(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2170 (b), un




instructor

(a) Dacă solicitantul nu îndeplineşte condiţia specificată în RACR-LPAN

P.2170 (a), pentru revalidarea calificării de instructor este necesar să efectueze,

sub supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de instructor, un curs

180


(program) de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, de minim

10 ore, aprobat corespunzător şi un program de reantrenare practică, la sol şi în

zbor / salt, care cuprinde cel puţin 4 salturi cu paraşuta din clasa pentru care

solicită revalidarea;

(b) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, sub a cărui

supraveghere s-a finalizat programul de pregătire teoretică şi de reantrenare

practică pentru validarea calificării de instructor, eliberează absolvenţilor un

certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare

a prezentei reglementări;

(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-

LPAN P.2170 (c) trebuie să se desfăşoare numai după îndeplinirea cerinţelor

specificate în RACR-LPAN P.2175 (a).

C. Reînnoirea calificării de instructor


Pentru reînnoirea calificării de instructor, solicitantul trebuie să deţină un

Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate cu

standardele şi practicile specifice aplicabile OACI.


Reînnoirea calificării de instructor pentru clasa de paraşută solicitată se

face pentru o perioadă de maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor

RACR-LPAN P.2030 şi P.2180, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de




de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat

corespunzător;



de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător;

181




punctele (i), (vi) şi (vii), la care se adaugă şi punctul (ii) în cazul în care perioada

de întrerupere a fost mai mare de 36 de luni, susţinută cu un examinator autorizat

conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%,

pentru fiecare disciplină;

(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2185 (b) şi (c),

un test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat


182


RACR-LPAN P.2190 Cursul (programul) pentru reînnoirea

calificării de instructor- Durată şi conţinut

(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de

reîmprospătare a cunoştinţelor pentru reînnoirea calificării de instructor sunt

stabilite de către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de

întrerupere, dar nu mai puţin de 30 ore şi fără a depăşi durata şi conţinutul

cursului (programului) de pregătire teoretică specifică pentru obţinerea calificării de

instructor conform cerinţelor RACR-LPAN P.2135 (a);

(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reantrenare practică, la

sol şi în zbor / salt, pentru reînnoirea calificării de instructor sunt stabilite de către

autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere şi

cuprind minimum 4 salturi, incluzând minim 2 salturi pentru fiecare clasă solicitată

pentru reînnoire;

(c) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, sub a cărui

supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de reîmprospătare a cunoştinţelor

sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea calificării de instructor,

eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită

prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.

SPAŢIU LĂSAT INTENŢIONAT LIBER

183


IV.Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist recepţie şi

control

A. Obţinerea calificării de paraşutist recepţie şi control


Pentru obţinerea calificării de paraşutist recepţie şi control, solicitantul trebuie

să îndeplinească următoarele condiţii generale:




aplicabile.


Pentru obţinerea calificării de paraşutist recepţie şi control, suplimentar faţă

de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2195, solicitantul trebuie să:

(a) deţină licenţa de paraşutist pentru clasa de paraşută solicitată, în

termen de valabilitate, autorizarea de plior şi una din autorizările de LRC sau

LRCL;

(b) aibă o experienţă minimă totală de 1000 salturi;

(c) demonstreze că a absolvit , în ultimele 24 luni faţă de data

înregistrării cererii de obţinere a calificării de recepţie şi control, un curs (program)

de pregătire teoretică, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de

paraşutist recepţie şi control, organizat de autoritatea de certificare sau de o

persoană fizică sau juridică română, care desfăşoară activităţi de paraşutism şi

efectuat sub supravegherea unui paraşutist instructor, deţinător al calificării de

recepţie şi control, stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului)

respectiv;

(d) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data

înregistrării cererii de obţinere a calificării de recepţie şi control, un curs (program)

de pregătire practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător, specific pentru

calificarea de paraşutist recepţie şi control, organizat de autoritatea de certificare

sau de o persoană fizică sau juridică română care desfăşoară activităţi de

paraşutism şi efectuat sub supravegherea unui paraşutist instructor, deţinător al

184


calificării de recepţie şi control, stabilit prin documentele de aprobare a cursului

(programului) respectiv;

(e) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la disciplinele

menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (v), (vi) şi (vii), la care

se adaugă disciplina ,,Metode şi proceduri de recepţie şi control’’, susţinută cu un

examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;

(f) fie declarat ,,ADMIS’’ în urma testului de îndemânare practică, la sol

şi în zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P,Capitolul

2, VII.


calificarea de paraşutist recepţie şi control

(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică, în vederea obţinerii

calificării de paraşutist recepţie şi control, este organizată de autoritatea de

certificare ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2200 (c) şi (d);




examinării practice, la sol şi în zbor / salt;



obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi control cuprinde:

(i)toate disciplinele, corespunzătoare clasei considerate, specificate în

RACR-LPAN P.2060 (a), având pentru fiecare disciplină acelaşi CMO aprofundat

corespunzător calificării de recepţie si control şi acelaşi TPR, exceptând disciplina

(v) ‘’meteorologie’’ al cărei TPR este mărit cu 3 ore;

(ii) disciplina ,,Metode şi proceduri de recepţie şi control’’

CMO:

(1) proceduri de organizare şi desfăşurare a controalelor tehnice;

(2) tehnici de pregătire şi verificare la sol;

(3) utilizarea instrumentelor şi echipamentelor necesare zborurilor / salturilor

de control tehnic intern şi oficial;

(4) programe de control tehnic oficial;

185


(5) metode şi proceduri de recepţie şi control;

(6) tehnici de evaluare a parametrilor în zbor/salt;

(7) simulare proceduri de urgenţă în procesul de recepţie şi control;

(8) performanţe şi limite umane în procesul de recepţie şi control;

TPR: 15 ore;

(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea obţinerii

calificării de recepţie şi control are o durată minimă de 60 ore;

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică in

vederea obţinerii calificării de recepţie şi control primesc un certificat / atestat

corespunzător, intr-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare prezentei

reglementări.


(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor / salt, in

vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi control, cuprinde un număr

minim de 10 salturi;


specifică, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie

şi control solicitantul trebuie să acumuleze experienţă cel puţin în următoarele

domenii:

(i) practicarea tehnicilor specifice de verificare şi pregătire la sol a

echipamentului şiaparaturii anexe saltului de recepţie şi control;

(ii)practicarea tehnicilor specifice de evaluare / verificare / constatare în zbor

/ salt a caracteristicilor şi parametrilor paraşutelor;

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la sol şi

în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de recepţie şi control primesc un

certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită prin procedura

dezvoltătoare a prezentei reglementări.



(i)Pentru un solicitant care deţine o calificare de recepţie şi control pentru

186


altă clasăde paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din

pregătirea teoretică specifică în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi

control;

(ii)Un solicitant care deţine o calificare de recepţie şi control pentru altă clasă

de paraşută trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la disciplinele menţionate în

RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (ii), (vi), (vii) şi în RACR-LPAN P.2210 (a)

punctul (ii) dacă calificarea de recepţie şi control deţinută este în termen de

valabilitate, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2,

VII. Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;


Un solicitant care deţine o calificare de recepţie şi control pentru altă clasă de

paraşută trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la sol şi în

zbor / salt, pe clasa de paraşută solicitată, aprobat corespunzător, care cuprinde

un număr minim de 6 salturi;


Solicitantul pentru obţinerea calificării de recepţie şi control trebuie să

demonstreze abilitatea de organizare şi desfăşurare a procedurilor de control şi

verificare, pentru paraşutele din clasa solicitată, la sol şi în zbor / salt, în toate

etapele conexe acestora.


Deţinătorul calificării de recepţie şi control are dreptul de a efectua,

paraşutelor din clasa pentru care deţine calificarea, operaţiunile de control /

verificare, la sol şi în zbor / salt în vederea eliberării / prelungirii valabilităţii /

validării / recunoaşterii documentelor legate de admisibilitatea la zbor / salt şi

navigabilitatea acestora.


Valabilitatea calificării de recepţie şi control este de 36 luni cu condiţia

respectării prevederilor RACR - LPAN P.2030 şi condiţia ca licenţa de paraşutist şi

calificările / autorizările necesare să fie în termen de valabilitate.

187


B. Revalidarea calificării de recepţie şi control


Pentru revalidarea calificării de recepţie şi control, solicitantul trebuie să

deţină un Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în

conformitate cu standardele şi practicile OACI specifice aplicabile.


Revalidarea calificării de recepţie şi control pentru clasa de paraşută

solicitată se face pentru o perioadă de maximum 36 luni, cu respectarea

prevederilor RACR-LPAN P.2240, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de



minimum 5 salturide recepţie şi control;


examinarea teoretică scrisă, la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)

punctele (i), (vi) şi RACR-LPAN P.2210 (a), punctul (ii), cu un examinator autorizat

conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de promovare este de 75%

pentru fiecare disciplină;

(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2245 (b), un test

de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform



recepţie şi control


P.2245 (a), pentru revalidarea calificării de paraşutist recepţie şi control este

necesar să efectueze cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie

şi control, un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor/salt, care cuprinde

cel puţin 5 salturi cu paraşuta din clasa pentru care solicită revalidarea;

(b) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control, sub a

cărui supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru

revalidarea calificării de recepţie şi control, eliberează absolvenţilor un certificat /


188


prezentei reglementări;

(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-LPAN

P.2245 (c) trebuie să se desfăşoare numai după finalizarea programului de


C. Reînnoirea calificării de recepţie şi control


Pentru reînnoirea calificării de recepţie şi control, solicitantul trebuie să deţină

un Certificat Medical Clasa 1 sau 2, în termen de valabilitate, emis în conformitate

cu standardele şi practicile OACI specifice aplicabile.


Reînnoirea calificării de recepţie şi control se face pentru o perioadă de

maximum 36 de luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi P.2255,

dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare, conform procedurii

dezvoltătoare a prezentei reglementări, că: (a) a parcurs, cu cel mult 12 luni

înainte de data înregistrării cererii de reînnoire, cu un paraşutist instructor,

deţinător al calificării de recepţie şi control, un curs (program) de pregătire

teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat corespunzător;


reînnoire, cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control,

un program de reantrenare practică , la sol şi în zbor/salt, aprobat corespunzător;



punctele (i), (ii), (vi), la care se adaugă punctul (vii) în cazul în care perioada de

întrerupere a fost mai mare de 36 de luni şi punctul (ii) din RACR-LPAN P.2210

(a), susţinută cu un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII.

Baremul de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;

(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2260 (b) şi (c), un



189



recepţie şi control – Durata şi conţinut

(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reîmprospătare a

cunoştinţelor pentru reînnoirea calificării de recepţie şi control sunt stabilite de

către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere,

fără a depăşi însă durata şi conţinutul cursului (programului) de pregătire teoretică

specifică pentru obţinerea calificării de recepţie şi control, conform cerinţelor

RACR-LPAN P.2210 (a);

(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reantrenare practică, la sol şi

în zbor / salt, pentru reînnoirea calificării de paraşutist recepţie şi control sunt

stabilite de către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de

întrerupere şi cuprinde minim 5 salturi pentru clasa solicitată;

(c) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control sub a

cărui supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de reîmprospătare a

cunoştinţelor sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea calificării de

recepţie şi control, eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător,

într-o formă stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.

V. Obţinerea, revalidarea şi reînnoirea calificării de paraşutist încercător

A. Obţinerea calificării de paraşutist încercător


Pentru obţinerea calificării de paraşutist încercător, solicitantul trebuie să





aplicabile.


Pentru obţinerea calificării de paraşutist încercător, suplimentar faţă de

condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2270, solicitantul trebuie să:

(a) deţină licenţa de paraşutist şi calificarea de recepţie şi control pentru clasa

190


solicitată în termen de valabilitate;

(b) aibă o experienţă minimă totală de 1500 salturi;

(c) demonstreze că a absolvit, în ultimele 24 luni faţă de data înregistrării

cererii de obţinere a calificării de încercător, un curs (program) de pregătire

teoretică, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de paraşutist

încercător, organizat de autoritatea de certificare sau de o persoană fizică sau

juridică română care desfăşoară activităţi de paraşutism şi efectuat sub

supravegherea unui paraşutist instructor deţinător al calificării de încercător,

stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului) respectiv;

(d) demonstreze că a absolvit, în ultimele 12 luni faţă de data înregistrării

cererii de obţinere a calificării de încercător, un curs (program) de pregătire

practică, la sol şi în zbor/salt, aprobat corespunzător, specific pentru calificarea de

paraşutist încercător, organizat de autoritatea de certificare sau de o persoană

fizică sau juridică română care desfăşoară activităţi de paraşutism şi efectuat sub

supravegherea unui paraşutist instructor deţinător al calificării de încercător,

stabilit prin documentele de aprobare a cursului (programului) respectiv;

(e) obţină minim 75% la examinarea teoretică scrisă la disciplinele menţionate

în RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (i), (ii), (iii), (vi) şi (vii), la care se adaugă

disciplina ,,Metode şi proceduri de încercare’’, susţinută cu un examinator autorizat

conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII;

(f) fie declarat ,,ADMIS’’ în urma testului de îndemânare practică, la sol şi în

zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2,

VII.


calificarea deparaşutist încercător

(a) Examinarea teoretică şi examinarea practică, în vederea obţinerii calificării

de paraşutist încercător, este organizată de autoritatea de certificare ulterior

îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2275 (c) şi (d);

(b) Examinarea teoretică se desfăşoară înaintea examinării practice, la sol şi

în zbor / salt;

(c) Promovarea examinării teoretice condiţionează desfăşurarea examinării

practice, la sol şi în zbor / salt;

191



(a) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în

vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător cuprinde:

(i)toate disciplinele, corespunzătoare clasei / claselor considerate, specificate

în RACR-LPAN P.2060 (a), având pentru fiecare disciplină acelaşi CMO

aprofundat corespunzător calificării de încercător şi TPR redus cu 50%;

(ii) disciplina ,,Metode şi proceduri de încercare’’ CMO:

(1) proceduri de organizare şi desfăşurare a controalelor tehnice;

(2) tehnici de pregătire şi verificare la sol;

(3) utilizarea instrumentelor şi echipamentelor necesare zborurilor / salturilor

de încercare;

(4) programe de control tehnic oficial;

(5) metode şi proceduri de încercare;

(6) tehnici de evaluare a testărilor în zbor / salt;

(7) simulare proceduri de urgenţă în procesul de încercare;

(8) performanţe şi limite umane în procesul de încercare;

TPR: 10 ore

(b) Cursul (programul) de pregătire teoretică specifică în vederea obţinerii

calificării de încercător are o durată minimă de 30 ore;

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire teoretică specifică in

vederea obţinerii calificării de încercător primesc un certificat / atestat


reglementări.


(a) Cursul (programul) de pregătire practică specifică, la sol şi în zbor / salt, în

vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător, cuprinde un număr minim

recomandat de 6 salturi;


specifică, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de paraşutist

încercător solicitantul trebuie să acumuleze experienţă cel puţin în următoarele

domenii:

192


i) practicarea tehnicilor specifice de verificare şi pregătire la sol a

echipamentului şi aparaturii anexe saltului de încercare;

(ii) practicarea tehnicilor specifice de testare / verificare în zbor / salt a

caracteristicilor şi parametrilor paraşutelor;

(c) Absolvenţii cursului (programului) de pregătire practică specifică, la sol şi

în zbor / salt, în vederea obţinerii calificării de încercător primesc un certificat /





(i) pentru un solicitant care deţine o calificare de încercător pentru altă clasă

de paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100% din pregătirea

teoretică specifică în vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător;

(ii) un solicitant care deţine o calificare de încercător pentru altă clasă de

paraşută trebuie să fie examinat teoretic, în scris, la disciplinele menţionate în

RACR-LPAN P.2060 (a) punctele (ii), (vi), (vii) şi în RACR-LPAN P.2285 (a)

punctul (ii), dacă calificarea de încercător deţinută este în termen de valabilitate,

de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul

de promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;


Un solicitant care deţine o calificare de încercător pentru altă clasă de

paraşută trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la sol şi în

zbor / salt, pe clasa de paraşută solicitată, aprobat corespunzător, care cuprinde

un număr minim de salturi;


Solicitantul pentru obţinerea calificării de încercător trebuie să demonstreze

abilitatea de organizare şi desfăşurare a procedurilor de testare / verificare /

control / încercare, pentru paraşutele din clasa solicitată, la sol şi în zbor / salt, în

toate etapele conexe acestora.

193



Deţinătorul calificării de încercător are dreptul de a efectua, paraşutelor din

clasa pentru care deţine calificarea, operaţiunile de testare / verificare / control /

încercare, la sol şi în zbor / salt, în vederea omologării / eliberării / prelungirii

valabilităţii / validării / recunoaşterii documentelor legate de admisibilitatea la zbor /

salt şi navigabilitatea acestora.


Valabilitatea calificării de încercător este de 36 luni cu condiţia respectării

prevederilor RACR - LPAN.2030 şi condiţia ca licenţa de paraşutist şi calificările /

autorizările necesare să fie în termen de valabilitate.

B. Revalidarea calificării de încercător


Pentru revalidarea calificării de încercător, solicitantul trebuie să


(a) să fie deţinător al unui Certificat Medical Clasa 1 sau 2 , în termen de


aplicabile.


Revalidarea calificării de încercător pentru clasa de paraşută solicitată se face

pentru o perioadă de maximum 36 luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN

P.2315, dacă solicitantul demonstrează autorităţii de certificare, conform

procedurii dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:


minimum 5 salturi de testare / verificare / control / încercare;


examinarea teoretică scrisă, la disciplinele menţionate în RACR-LPAN P.2060 (a)

punctele (i), (vi) şi RACR-LPAN P.2285 (a), punctul (ii), susţinută cu un

examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de

promovare este de 75% pentru fiecare disciplină;

(c) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2320 (b), un test

194


de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat conform



încercător


P.2320 (a), pentru revalidarea calificării de încercător este necesar să efectueze

un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, cu un paraşutist

instructor, deţinător al calificării de încercător, care cuprinde cel puţin 5 salturi cu

paraşuta din clasa pentru care solicită revalidarea;

(b) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de încercător, sub a cărui

supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru revalidarea

calificării de încercător, eliberează absolvenţilor un certificat / atestat


reglementări.

(c) Testul de verificare a competenţei în zbor / salt specificat în RACR-LPAN

P.2320 (c) trebuie să se desfăşoare numai după finalizarea programului de


C. Reînnoirea calificării de încercător


Pentru reînnoirea calificării de încercător, solicitantul trebuie să deţină un




Reînnoirea calificării de încercător se face pentru o perioadă de maximum 36

de luni, cu respectarea prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi P.2330, dacă

solicitantul demonstrează, autorităţii de certificare, conform procedurii

dezvoltătoare a prezentei reglementări, că:


reînnoire, cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător, un curs

(program) de pregătire teoretică pentru reîmprospătarea cunoştinţelor, aprobat

corespunzător;

195



reînnoire, cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător, un

program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, aprobat corespunzător;



punctele (i), (ii), (vi), (vii) şi RACR-LPAN P.2285 (a) punctul (ii), susţinută cu un

examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII. Baremul de

promovare este de 75%, pentru fiecare disciplină;

(d) a promovat, ulterior îndeplinirii cerinţelor RACR-LPAN P.2335 (b) şi

(c), un test de verificare a competenţei în zbor / salt cu un examinator autorizat



încercător – Durată şi conţinut

(a) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reîmprospătare a

cunoştinţelor pentru reînnoirea calificării de încercător sunt stabilite de către

autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere, fără

a depăşi însă durata şi conţinutul cursului (programului) de pregătire teoretică

specifică pentru obţinerea calificării de încercător, conform cerinţelor RACR-LPAN

P.2285 (a);

(b) Durata şi conţinutul cursului (programului) de reantrenare practică, la sol şi

în zbor / salt, pentru reînnoirea calificării de paraşutist încercător sunt stabilite de

către autoritatea de certificare, de la caz la caz, funcţie de perioada de întrerupere

şi cuprind minim 5 salturi pentru clasa solicitată;

(c) Paraşutistul instructor, deţinător al calificării de încercător, sub a cărui

supraveghere s-a finalizat cursul (programul) de reîmprospătare a cunoştinţelor

sau cel de reantrenare practică, pentru reînnoirea calificării de încercător,

eliberează absolvenţilor un certificat / atestat corespunzător, într-o formă stabilită

prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări.

196


VI.Obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de

paraşutist

A. Obţinerea autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist


Pentru obţinerea autorizărilor speciale, solicitantul trebuie să deţină un




Pentru obţinerea autorizărilor speciale, suplimentar faţă de condiţiile generale

specificate în RACR-LPAN P.2345, solicitantul trebuie să:

(a)deţină licenţă de paraşutist în termen de valabilitate;

(b)efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de

instructor şi autorizat LRCL, o pregătire specifică teoretică şi practică, la sol şi în

zbor / salt, în care să realizeze exerciţii de lucru relativ acumulând minim 40

minute timp de cădere liberă şi să participe la formaţie de cel puţin doi paraşutişti,

dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate în cursul salturilor de

lucru relativ în cădere liberă (LRCL);

(c)efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de

instructor şi autorizat LRC, o pregătire specifică teoretică şi practică, la sol şi în

zbor / salt, care să cuprindă cel puţin 40 salturi de exerciţii de lucru relativ pe

cupolă, dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate pe timpul

salturilor de lucru relativ pe cupolă (LRC);

(d) efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de

instructor şi autorizat IAD/SL (INSTRUCTOR-ASSISTED DEPLOYMENT /

STATIC LINE) o pregătire specifică teoretică de minim 10 ore şi practică, la sol şi

în zbor / salt, care să cuprindă minim 10 salturi pentru deschidere

asistată/deschidere automată (static / line) şi să deţină calificarea de instructor cu

o vechime practică de instruire de 2 ani, dacă privilegiile licenţei de paraşutist

instructor urmează a fi exercitate în cursul salturilor de instruire IAD/SL;

(e) efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de

instructor şi autorizat TANDEM, o pregătire specifică teoretică de minim 15 ore şi

197


practică, la sol şi în zbor / salt, care să cuprindă minim 25 salturi, să deţină

calificarea de instructor, să fie posesorul licenţei internaţionale FAI ‘’D’’ sau

echivalent şi să fi executat 500 salturi cu paraşuta aripă, dacă privilegiile licenţei

de paraşutist instructor urmează a fi exercitate în cursul salturilor în TANDEM;

(f) efectueze sub supravegherea unui paraşutist deţinător al calificării de

instructor şi autorizat AFF (ACCELERATED FREEFALL), o pregătire specifică

teoretică de minim 15 ore şi practică, la sol şi în zbor / salt, care să cuprindă minim

20 salturi, să deţină calificarea de instructor, să fie posesorul licenţei internaţionale

FAI ‘’D’’ sau echivalent şi să fi realizat minim 6 ore timp de cădere liberă, dacă

privilegiile licenţei de paraşutist instructor urmează a fi exercitate în cursul

salturilor AFF;

(g) efectueze sub supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de

instructor şi autorizat pentru TURNUL de paraşutism, o pregătire specifică

teoretică de minim 10 ore şi practică, la sol şi în salt, care să cuprindă minim 5

salturi din turn şi să deţină calificarea de instructor pe clasa de paraşută

respectivă, dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate în cursul

activităţii de instruire la TURN;

(h) efectueze, pentru trecerea la o altă metodă de lansare, sub

supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de instructor şi autorizat

pentru TURNUL de paraşutism, un curs (program) specific teoretic de minim 15

ore şi practic, la sol şi în salt, care să cuprindă minim 10 salturi din turnul de

paraşutism, dacă privilegiile licenţei de paraşutist urmează a fi exercitate pentru

executarea de salturi din turnul de paraşutism;

(i) efectueze sub supravegherea unui paraşutist, deţinător al calificării de

instructor, autorizat plior, un curs (program) specific, care să cuprindă 70 ore de

pregătire teoretică şi practică (pliaje), dacă privilegiile autorizării de plior urmează

a fi exercitate numai pentru pliajele paraşutelor principale şi să deţină cel puţin una

din calificările superioare de instructor, recepţie şi control sau încercător, dacă

privilegiile autorizării de plior urmează a fi exercitate şi pentru pliajele paraşutelor

de rezervă şi de salvare;

(j) fie deţinătorul unui certificat / atestat corespunzător, eliberat într-o formă

stabilită prin procedura dezvoltătoare a prezentei reglementări, de către

paraşutistul deţinător al calificării de instructor, autorizat corespunzător, sub

198


îndrumarea căruia au fost finalizate cursurile (programele) de pregătire specificate

în RACR-LPAN P.2350 (b), (c), (d), (e), (f), (g), (h) şi (i);

(k) fie declarat „ADMIS” în urma testului de îndemânare practică, la sol şi în

zbor / salt, de către un examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2,

VII, moment din care este considerat autorizat corespunzător.


Solicitantul pentru obţinerea autorizărilor speciale trebuie să demonstreze

abilitatea de a executa toate manevrele / procedurile / tehnicile de lucru specific şi,

acolo unde este cazul şi de a organiza şi desfăşura instruirea specifică teoretică şi

practică, la sol şi în zbor / salt, în toate etapele conexe acesteia.


Deţinătorul autorizărilor speciale are dreptul de a efectua toate activităţile

specifice şi acolo unde este cazul, de a organiza şi desfăşura instruirea specifică

teoretică şi practică, la sol şi în zbor / salt, până la nivelul calificării / autorizării

deţinute de el însuşi.


Valabilitatea autorizărilor speciale este condiţionată de valabilitatea licenţei şi

de îndeplinirea cerinţelor specifice menţionate în RACR-LPAN P.2375 (b).

B. Menţinerea valabilităţii autorizărilor speciale specifice licenţei de

paraşutist


Pentru menţinerea autorizărilor speciale, solicitantul trebuie să deţină un




Suplimentar faţă de condiţiile generale specificate în RACR-LPAN P.2370,

autorizările speciale specifice licenţei de paraşutist îşi menţin valabilitatea dacă:

(a) licenţa de paraşutist este în termen de valabilitate;

(b) deţinătorul autorizării speciale a efectuat, în cadrul perioadei de

valabilitate a licenţei, un minimum de activitate care constă în:

199


(i) un număr de 4 salturi specifice în ultimele 24 luni faţă de data expirării

valabilităţii licenţei, pentru autorizările menţionate în RACR-LPAN P.2350 (b) şi (c);

(ii) un număr de 10 salturi anual, în calitate de instructor IAD/SL, pentru

autorizarea menţionată în RACR-LPAN P.2350 (d);

(iii) un număr de 15 salturi în calitate de instructor TANDEM, anual, din care

cel puţin unul în ultimele 90 zile, pentru autorizarea menţionată în RACR-LPAN

P.2350 (e);

(iv) un număr de 15 salturi cu elevi, anual, în calitate de instructor AFF, pentru

autorizarea menţionată în RACR-LPAN P.2350 (f);

(v) un număr de 5 salturi specifice, în ultimele 36 de luni faţă de data expirării

valabilităţii licenţei, pentru autorizarea menţionată în RACR-LPAN P.2350 (g) şi

(h);

(vi) un număr de 10 pliaje ale paraşutelor principale şi respectiv 5 pliaje ale

paraşutelor principale, de rezervă şi de salvare, în ultimele 24 de luni faţă de data

expirării valabilităţii licenţei, pentru autorizările menţionate în RACR-LPAN P.2350

(i);

RACR-LPAN P.2380 Condiţii echivalente de menţinere a autorizărilor

speciale

(a) Dacă deţinătorul autorizărilor speciale menţionate in RACR-LPAN

P.2375(b) - (i),(ii),(v) şi (vi) nu îndeplineşte cerinţele specifice pentru menţinerea

valabilităţii, este necesar să efectueze, cu un paraşutist deţinător al calificării de

instructor, autorizat corespunzător, un program de reantrenare practică, la sol şi

în zbor / salt, care trebuie să cuprindă cel puţin 50% din activitatea specifică

minimă conform RACR-LPAN P.2375 (b). Deţinătorul autorizărilor speciale care nu

a efectuat minim 50% din cerinţele specifice de menţinere a valabilităţii, va efectua

un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, de 100% din cerinţele

specifice menţionate.

(b) Dacă deţinătorul autorizărilor de instructor TANDEM sau instructor AFF,

menţionate în RACR-LPAN P.2375 (b) – (iii) şi (iv), nu îndeplineşte cerinţele

specifice pentru menţinerea valabilităţii, este necesar să efectueze un curs

(program) de reîmprospătare a cunoştinţelor teoretice, aprobat corespunzător, de

minim 15 ore şi un program de reantrenare practică, la sol şi în zbor / salt, stabilit

200


de către Aeroclubul României, funcţie de perioada de întrerupere şi care cuprinde

minim 3 salturi specifice;

(c) Paraşutistul, deţinător al calificării de instructor, autorizat corespunzător,

sub a cărui supraveghere s-a finalizat programul de reantrenare practică pentru

menţinerea valabilităţii autorizării speciale, eliberează absolvenţilor un certificat /



VII.Autorizarea examinatorilor care efectuează examinările teoretice şi

practice, la sol şi în zbor / salt, în vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii /

validării licenţelor de paraşutist şi a calificărilor / autorizărilor speciale


Pentru autorizarea ca examinator, solicitantul trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii generale:




aplicabile;


Pentru autorizarea ca examinator, suplimentar faţă de condiţiile generale

specificate în RACR-LPAN P.2385, solicitantul trebuie să:

(a) deţină licenţă de paraşutist în termen de valabilitate;

(b) deţină calificarea de instructor în termen de valabilitate şi să-şi fi exercitat

privilegiile aferente acesteia în ultimele 36 de luni fără întrerupere;

(c) deţină o experienţă practică totală de minim 800 salturi;

(d) deţină autorizarea de instructor Tandem de cel puţin 3 ani, să fi executat

minim 100 de salturi în calitate de instructor Tandem şi să deţină acordul fabricii

producătoare a echipamentului tandem utilizat, dacă privilegiile autorizării de

examinator urmează a fi exercitate pentru examinarea instructorilor Tandem;

(e) deţină autorizarea de instructor Tandem de cel puţin 3 ani şi să fi executat

minim 300 salturi în calitate de instructor AFF, din care 50 executate în ultimele

12 luni, dacă privilegiile autorizării de examinator urmează a fi exercitate pentru

201


examinarea instructorilor AFF;

(f) să fie nominalizat, de către autoritatea de certificare sau de către

organismul recunoscut cu avizul autorităţii de certificare, pe lista examinatorilor

autorizaţi, funcţie de pregătirea şi experienţa individuală, gradul de respectare a

reglementărilor aeronautice şi operarea paraşutei în siguranţă, disponibilitatea

îndeplinirii atribuţiilor specifice, etc.


Solicitantul pentru obţinerea autorizării de examinator trebuie să demonstreze

abilitatea de a organiza şi desfăşura examinarea teoretică şi practică, la sol şi în

zbor / salt, în toate etapele conexe procesului de examinare.


Deţinătorul autorizării de examinator are dreptul de a organiza şi desfăşura

examinarea teoretică şi practică, la sol şi în zbor / salt, a personalului navigant în

vederea obţinerii / revalidării / reînnoirii / validării licenţelor / calificărilor /

autorizărilor până la nivelul deţinut de el însuşi, cu excepţia cazului când este altfel

împuternicit de autoritatea de certificare.

RACR-LPAN P.2405 Valabilitatea autorizării de examinator

Autorizarea de examinator este valabilă de la data aprobării listei cu

examinatori de către autoritatea de certificare, cu condiţia ca licenţa de paraşutist

şi calificările / autorizările corespunzătoare să fie în termen de valabilitate conform

prevederilor RACR-LPAN P.2030 şi RACR LPAN P.2390. Lista cu examinatori se

actualizează de autoritatea de certificare în funcţie de necesităţi, recomandat

anual.

RACR-LPAN P.2410 Restricţionarea privilegiilor

Deţinătorul autorizării de examinator nu poate efectua examinarea teoretică /

practică, la sol şi în zbor / salt, a unui solicitant cu care a efectuat instruirea, cu

excepţia cazului în care este împuternicit special de autoritatea de certificare, în

acest sens.

202


VIII. Obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate

suplimentare specifice licenţei de paraşutist

RACR-LPAN P.2415 Alte calificări / autorizări / certificate / atestate

suplimentare

Autoritatea de certificare poate stabili şi acorda, în funcţie de necesităţi şi alte

calificări / autorizări / certificate / atestate suplimentare specifice licenţei de

paraşutist. Aceste calificări / autorizări / certificate / atestate suplimentare, precum

şi cerinţele specifice de obţinere, sunt precizate în procedura dezvoltătoare a

prezentei reglementări

IX. Validarea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /

autorizărilor specifice emise de autorităţi străine competente

RACR-LPAN P.2420 Condiţii de validare

Pentru ca autoritatea de certificare să valideze, conform procedurii

dezvoltătoare a prezentei reglementări, o licenţă de paraşutist sau o calificare /

autorizare specifică, emisă de o autoritate străină competentă, solicitantul trebuie

să:

(a) deţină licenţa / calificarea / autorizarea de bază în termen de valabilitate;

(b) promoveze examinarea teoretică scrisă, susţinută în limba română sau

engleză, organizată de un examinator autorizat conform RACR-LPAN.P, Capitol 2,

VII. Disciplinele de examinare sunt stabilite de către autoritatea de certificare, de la

caz la caz, funcţie de documentele privind pregătirea teoretică, prezentate de

solicitant şi experienţa deţinută, iar baremul de promovare este 75% pentru fiecare

disciplină;

(c) promoveze examinarea practică, la sol şi în zbor / salt, desfăşurată cu un

examinator autorizat conform RACR-LPAN P, Capitolul 2, VII, funcţie de

experienţa în zbor / salt deţinută;

(d) deţină un certificat medical corespunzător, în termen de valabilitate;

203


RACR-LPAN P.2425 Valabilitatea certificatului de validare

Valabilitatea certificatului de validare, emis de autoritatea de certificare,

pentru licenţa de paraşutist sau pentru o calificare / autorizare specifică, emisă de

o autoritate străină competentă, nu poate depăşi termenul de valabilitate al licenţei

/ calificării / autorizării de bază şi este condiţionată de perioada de valabilitate a

certificatului medical.

X. Recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /

autorizărilor specifice emise de autorităţi străine competente


a)Autoritatea de certificare poate recunoaşte licenţe de paraşutist şi calificări /

autorizări specifice, aflate în termen de valabilitate, emise de autorităţi străine

competente, dacă:

(i) există o înţelegere în acest sens cu autorităţile respective, sau

(ii) cerinţele în baza cărora acestea au fost obţinute se situează, cel

puţin, la nivelul celor din prezenta reglementare.

b)Verificarea acestor licenţe în vederea recunoaşterii conform procedurii

dezvoltătoare a prezentei reglementări, se efectuează de către un instructor

paraşutist abilitat corespunzător.


Deţinătorul licenţei, calificării / autorizării recunoscute de autoritatea de

certificare îşi poate exercita privilegiile în termenul de valabilitate al licenţei

calificării / autorizării şi certificatului medical deţinut.

XI.Organizaţii de pregătire

RACR-LPAN P.2440 Generalităţi

Organizaţia de pregătire este o persoană fizică sau juridică, autorizată de

către autoritatea de certificare, care operează într-un mediu corespunzător şi care

oferă instruire teoretică şi practică, la sol şi în zbor, după caz, pe baza unor

programe specifice în scopul obţinerii, revalidării şi reînnoirii licenţelor de

paraşutist şi a calificărilor sau autorizărilor corespunzătoare.

204


RACR-LPAN P.2445 Condiţii de autorizare

Organizaţia de pregătire care solicită autorizarea va prezenta autorităţii de

certificare, spre aprobare, următoarele documente, după caz:

(a) Manualul operaţional/Procedurile operaţionale corespunzătoare;

(b) Programele de instruire (teoretică şi practică); şi

(c) Sistemul de calitate.aferente autorizării solicitate.

RACR-LPAN P.2450 Tipuri de organizaţii de pregătire autorizate

Organizaţiile de pregătire pot fi autorizate de către autoritatea de certificare

pentru:

(a) pregătire teoretică şi practică, la sol şi în zbor;

(b) pregătire teoretică;

(c) pregătire practică, la sol şi în zbor.

RACR- LPAN P.2455 Valabilitatea autorizaţiei

(a) Autorizarea iniţială se acordă pentru o perioadă de 12 luni;

(b) Autorizările ulterioare se acordă pentru o perioadă de maxim 36 de

luni;

(c) Autorizarea va fi modificată, suspendată sau revocată de către autoritatea

de certificare dacă oricare din cerinţele de autorizare sau standardele impuse

încetează să mai fie menţinute la nivelul minim aprobat.

205


Proceduri şi Instrucţiuni de Aeronautică Civilă PIAC – LPAN P

Licenţierea personalului aeronautic navigant paraşutist

CUPRINS

LICENŢIEREA PERSONALULUI AERONAUTIC NAVIGANT PARAŞUTIST

Capitol / Paragraf pagina

Secţiunea Generală i

Cuprins i

Reguli de amendare vii

Indexul amendamentelor vii

Lista paginilor în vigoare viii

Capitolul 1. Generalităţi 1-1

PIAC - LPAN P.1000 Statut, bază şi aplicabilitate 1-1

PIAC - LPAN P.1005 Certificat medical corespunzător 1-1

Capitolul 2. Licenţierea paraşutiştilor 2-1

PIAC -LPAN P.2000 Aplicabilitate 2-1

PIAC -LPAN P.2005 Certificare 2-1

PIAC -LPAN P.2010 Condiţii de conformare 2-1

PIAC -LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist 2-1

PIAC -LPAN P.2020 Licenţe străine de paraşutist 2-2

PIAC -LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de paraşutist

2-3

PIAC -LPAN P.2030 Valabilitate 2-4

PIAC -LPAN P.2040 Coerciţie 2-4

PIAC -LPAN P.2050 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire

teoretică şi practică pentru obţinerea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de

clasă 2-4

PIAC -LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică – obţinerea

licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-5

PIAC -LPAN P.2070 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol şi în

zbor/salt în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şi calificărilor de clasă

2-5

206


PIAC -LPAN P.2095 Condiţii specifice pentru revalidarea licenţei de

paraşutist şi a calificărilor de clasă 2-5

PIAC -LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de paraşutist

şi calificărilor de clasă – certificat/atestat corespunzător pentru reantrenarea

în zbor/salt 2-6

PIAC -LPAN P.2110 Condiţii specifice pentru reînnoirea licenţei de paraşutist

şi a calificărilor de clasă 2-6

PIAC -LPAN P.2115 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea

licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă. Durată şi conţinut 2-6

PIAC -LPAN P.2125 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire

teoretică şi practică pentru obţinerea calificării de instructor 2-7

PIAC -LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică –

Calificarea de instructor 2-8

PIAC -LPAN P.2145 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol

şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de instructor2-8

PIAC -LPAN P.2170 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de

instructor 2-9

PIAC -LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de

instructor 2-9

PIAC -LPAN P.2185 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de instructor

2-9

PIAC -LPAN P.2190 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de

instructor. Durată şi conţinut 2-10

PIAC -LPAN P.2200 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de paraşutist



calificarea de paraşutist recepţie şi control2-11

PIAC -LPAN P.2220 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la

sol şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi

control 2-12


paraşutist recepţie şi control 2-12



207


PIAC -LPAN P.2260 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de


PIAC -LPAN P.2265 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea

calificării de paraşutist recepţie şi control. Durată şi conţinut 2-13

PIAC -LPAN P.2275 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de

paraşutist încercător 2-14


calificarea de paraşutist încercător 2-15

PIAC -LPAN P.2295 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol şi

în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător 2-15





PIAC -LPAN P.2335 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de


PIAC -LPAN P.2340 Cursul (programul) pentru reînnoirea calificării de

paraşutist încercător. Durată şi conţinut 2-17

PIAC -LPAN P.2350 Condiţii specifice pentru obţinerea autorizărilor speciale

specifice licenţei de paraşutist 2-17

PIAC -LPAN P.2375 Condiţii specifice pentru menţinerea valabilităţii

autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist 2-18

PIAC -LPAN P.2380 Condiţii echivalente de menţinere a autorizărilor

speciale 2-19

PIAC -LPAN P.2390 Condiţii specifice pentru autorizarea examinatorilor

2-19

PIAC -LPAN P.2415 Alte calificări / autorizări / certificate / atestate

suplimentare 2-19

PIAC -LPAN P.2420 Condiţii de validare a licenţelor de paraşutist emise de

autorităţi străine competente 2-20

Capitolul 3. Autorizarea organizaţiilor de pregătire 3-1

PIAC-LPAN P.3000 Condiţii de autorizare a organizaţiilor de pregătire3-1

PIAC-LPAN P.3005 Resurse financiare 3-2

PIAC-LPAN P.3010 Conducerea şi personalul 3-2

208


PIAC-LPAN P.3015 Instructorii de zbor/salt 3-3

PIAC-LPAN P.3020 Instructorii de sol 3-3

PIAC-LPAN P.3025 Înregistrări 3-3

PIAC-LPAN P.3030 Programa de instruire 3-3

PIAC-LPAN P.3035 Aeronave pentru zbor / paraşute pentru salt 3-4

PIAC-LPAN P.3040 Aerodromuri 3-4

PIAC-LPAN P.3045 Infrastructura pentru operaţiuni de zbor 3-4

PIAC-LPAN P.3050 Manualele organizaţiei de pregătire 3-5

PIAC-LPAN P.3055 Facilităti pentru instruirea teoretică şi practică la sol 3-5

PIAC-LPAN P.3060 Cerinţe de admitere la cursuri 3-5

Capitolul 4. Dispoziţii finale 4-1

PIAC-LPAN P.4000 Examinările teoretice 4-1

PIAC-LPAN P.4005 Baremuri de trecere a examenelor teoretice 4-2

PIAC-LPAN P.4010 Examinările practice 4-2

PIAC-LPAN P.4015 Rezultatele examinării teoretice şi practice şi

perioada de valabilitate 4-4

PIAC-LPAN P.4020 Examinatori la probele teoretice şi practice 4-4

PIAC-LPAN P.4025 Responsabilităţile examinaţilor 4-4

PIAC-LPAN P.4030 Procesul verbal 4-5

PIAC-LPAN P.4035 Dosarul paraşutistului 4-5

PIAC-LPAN P.4040 Aptitudinea medicală 4-6

PIAC-LPAN P.4045 Condiţii privind eliberarea licenţelor 4-6

PIAC-LPAN P.4050 Eliberarea de duplicate 4-7

PIAC-LPAN P.4055 Controlul, inspecţia şi supravegherea activităţii

de zbor/salt a paraşutiştilor 4-7

PIAC-LPAN P.4060 Alte dispoziţii 4-7

PIAC-LPAN P.4065 Intrarea în vigoare a prezentelor proceduri 4-7

ANEXE

ANEXA 1 - Fişa medicală

ANEXA 2 - Coperta 1 şi coperta 2 licenţă paraşutist

ANEXA 3 - Anexa licenţei de paraşutist

ANEXA 4 - Carnet de zbor/salt

ANEXA 5 - Certificat de absolvire - pregătire teoretică

ANEXA 6 - Certificat de absolvire - pregătire practică

209


ANEXA 7 - Certificat pentru pregătire teoretică (reîmprospătare)

ANEXA 8 - Certificat pentru pregătire practică (reantrenare)

ANEXA 9 - Certificat pentru turn/pliaje

ANEXA 10 - Cerere validare paraşutist

ANEXA 11 - Certificat validare

ANEXA 12 - Raport de inspecţie (audit)

ANEXA 13 - Formular autorizaţie organizaţie de pregătire

ANEXA 14 - Cerere examinare paraşutist

ANEXA 15 - Test de verificarea competenţei în zbor/salt

ANEXA 16 - Test de verificarea îndemânării în zbor/salt

ANEXA 17 - Raport examinare teoretică şi practică

REGULI DE AMENDARE

1.Modificarea prevederilor prezentei proceduri se poate face numai prin

amendament.

2.Amendamentul se aprobă prin Decizie a Directorului General al AACR.

3.După primirea amendamentului aprobat, fiecare deţinător va introduce noile

pagini emise şi vor distruge paginile înlocuite.

INDEXUL AMENDAMENTELOR

Nr.

crt.

Numărul

amendamentului

Data intrării în

vigoare

Numele persoanei care

a introdus

amendamentul

Semnătura

210


LISTA DE CONTROL A PAGINILOR ÎN VIGOARE

PAGINA EDIŢIA/DATA PAGINA EDIŢIA/DATA

Copertă 01/ 2007 3-5 01/ 2007

Contracopertă 01/ 2007 3-6 01/ 2007

i 01/ 2007 4-1 01/ 2007

ii 01/ 2007 4-2 01/ 2007

iii 01/ 2007 4-3 01/ 2007

iv 01/ 2007 4-4 01/ 2007

v 01/ 2007 4-5 01/ 2007

vi 01/ 2007 4-6 01/ 2007

vii 01/ 2007 4-7 01/ 2007

viii 01/ 2007 4-8 01/ 2007

1-1 01/ 2007 Anexa 1 01/ 2007

1-2 01/ 2007 Anexa 2 01/ 2007

2-1 01/ 2007 Anexa 3 01/ 2007

2-2 01/ 2007 Anexa 4 01/ 2007

2-3 01/ 2007 Anexa 5 01/ 2007

2-4 01/ 2007 Anexa 6 01/ 2007

2-5 01/ 2007 Anexa 7 01/ 2007

2-6 01/ 2007 Anexa 8 01/ 2007

2-7 01/ 2007 Anexa 9 01/ 2007

2-8 01/ 2007 Anexa 10 01/ 2007

2-9 01/ 2007 Anexa 11 01/ 2007

2-10 01/ 2007 Anexa 12 01/ 2007

2-11 01/ 2007 Anexa 13 01/ 2007

2-12 01/ 2007 Anexa 14 01/ 2007

2-13 01/ 2007 Anexa 15 01/ 2007

211


2-14 01/ 2007 Anexa 16 01/ 2007

2-15 01/ 2007 Anexa 17 01/ 2007

2-16 01/ 2007

2-17 01/ 2007

2-18 01/ 2007

2-19 01/ 2007

2-20 01/ 2007

3-1 01/ 2007

3-2 01/ 2007

3-3 01/ 2007

3-4 01/ 2007

CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI

PIAC – LPAN P. 1000 Statut, bază şi aplicabilitate

(a) Prezentele proceduri stabilesc modul de aplicare a reglementării

(b) RACR – LPAN P, referitoare la licenţierea personalului aeronautic

navigant paraşutist.

(c) Pentru o mai uşoară aplicare a prezentelor proceduri, numerotarea

acestora este corespunzătoare numerotării punctelor/paragrafelor din

reglementare pe care le dezvoltă.

PIAC – LPAN P.1005 Certificat medical corespunzător

(a) Fişa medicală tip, prevăzută în RACR – LPAN P.1005, este completată prin

grija solicitantului licenţei de paraşutist, având consemnate pe aceasta, la fiecare

rubrică, rezultatele examinării efectuate, de către un medic specialist, la unităţile

sanitare teritoriale, cu precizarea aptitudinii medicale de zbor de către un medic

autorizat corespunzator.

(b) Valabilitatea aptitudinii medicale este, funcţie de vârsta candidatului, cea

prevăzută pentru Certificatul Medical Clasa 2, emis în conformitate cu standardele

şi practicile OACI specifice aplicabile şi începe de la data semnării şi parafării fişei

de către medicul autorizat corespunzator precizat la (a).

(c) Modelul fişei medicale tip este prezentat în Anexa 1.

212


(d) Certificatul Medical Clasa 1 sau Clasa 2, emis în conformitate cu

standardele şi practicile OACI specifice aplicabile sau echivalente, este

documentul eliberat de o unitate medicală autorizată corespunzator.

PIAC-LPAN P. CAPITOLUL 2 - LICENŢIEREA PARAŞUTIŞTILOR

PIAC – LPAN P.2000 Aplicabilitate

Prevederile prezentei reglementări sunt aplicabile pentru:

(a) obţinerea, revalidarea sau reînnoirea licenţei de paraşutist şi a calificărilor

asociate;

(b) obţinerea şi menţinerea autorizărilor speciale asociate;

(c) obţinerea altor calificări / autorizări / certificate / atestate suplimentare

specifice licenţei de paraşutist;

(d) autorizarea examinatorilor care organizează şi efectuează examinările

teoretice şi practice, la sol şi în zbor / salt;

(e) validarea sau recunoaşterea licenţelor de paraşutist şi a calificărilor /

autorizărilor specifice emise de alte autorităţi străine competente.

PIAC - LPAN P.2005 Certificare

In vederea autorizării organismelor care efectuează în numele ei activităţi pentru

aplicarea prezentei reglementări, autoritatea de certificare trebuie să efectueze un

audit conform cerinţelor specificate în formularul prezentat în Anexa 12.

PIAC - LPAN P.2010 Condiţii de conformare

(a) Toate activităţile menţionate în PIAC - LPAN P.2000 se desfăşoară numai

cu respectarea strictă a prevederilor specifice aplicabile cuprinse în prezenta

reglementare.

(b) Licenţele personalului navigant paraşutist, eliberate anterior intrării în

vigoare a prezentei reglementări, se preschimbă cu noul format odată cu

revalidarea/reînnoirea licenţei respective sau cu obţinerea unor calificări /

autorizări speciale noi.

PIAC – LPAN P.2015 Licenţe naţionale de paraşutist

Autoritatea de certificare emite, direct sau prin intermediul unor organisme

autorizate, licenţe de paraşutist conform cerinţelor specificate în RACR – LPAN P

şi corespunzător atribuţiilor pe care deţinătorul trebuie să le îndeplinească.

Modelul licenţei de paraşutist este prezentat în Anexa 2, iar cel al anexei la

licenţă în Anexa 3.

213


(c) Experienţa de zbor/salt a personalului aeronautic navigant este recunoscută

în baza carnetului de zbor/salt completat la zi şi certificat de persoana fizică sau

juridică unde şi-a desfăşurat activitatea şi de instructorul de zbor/salt atunci când

este cazul.

(d) Modelul carnetului de zbor/salt este prezentat în Anexa 4. Acest carnet de

zbor/salt intră în vigoare cel mai târziu la sfârşitul anului 2007 sau după

completarea în totalitate a celui actual.

(e) Persoanele care se află în proces de pregătire teoretică şi practică în

zbor/salt sau de susţinere a testelor de îndemânare practică în zbor/salt în

vederea obţinerii licenţei de paraşutist, în conformitate cu prevederile RACR -

LPAN P. şi PIAC - LPAN P., se consideră personal aeronautic navigant având

calitatea de elev paraşutist.

(f) Vârsta minimă de la care o persoană poate avea calitatea de elev

paraşutist este de 16 ani împliniţi. Pentru a putea desfăşura activitate de zbor/salt

în calitate de personal navigant paraşutist până la împlinirea vârstei de 18 ani, o

persoană are nevoie de acordul scris al părinţilor legali (consimţământ).

(g) Consimţământul părinţilor sau al tutorilor reprezintă o declaraţie notarială

autentificată, din care reiese acordul acestora ca minorul să desfăşoare activitate

de zbor/salt cu paraşuta. Până la obţinerea licenţei de paraşutist, un exemplar al

declaraţiei se păstrează de către instructor, exemplarul original introducându-se în

dosarul paraşutistului respectiv.

(h) Până la obţinerea licenţei de paraşutist, elevul paraşutist poate desfăşura

activitate de zbor/salt numai sub supravegherera instructorului. În procesul de

supraveghere instructorul dă indicaţii elevului, acesta având obligaţia de a le

respecta.

(i) Existenţa unui certificat medical corespunzător şi a unui carnet de zbor este

obligatorie elevului paraşutist şi pe perioada în care acesta desfăşoară activitate

de zbor/salt în dublă comandă cu un instructor (TANDEM).

PIAC – LPAN P.2020 Licenţe străine de paraşutist

(a) Licenţele de paraşutist emise de autorităţi competente din alte state pot fi

recunoscute sau validate de autoritatea de certificare, direct sau prin intermediul

unor organisme autorizate, conform prevederilor RACR/PIAC -LPAN P 2420 şi

214


2430.

(b) În cazul în care o persoană deţinătoare a unei licenţe de paraşutist emisă de

către autoritatea competentă din alt stat, desfăşoară activitate de zbor/salt în

spaţiul aerian al României într-un cadru organizat, sub responsabilitatea, controlul

şi supravegherea unui instructor abilitat ca examinator/inspector de zbor/salt,

existenţa certificatului de validare nu este necesară. Pentru a putea desfăşura

activitatea precizată anterior este necesar ca licenţa străină respectivă şi

certificatul medical corespunzator să fie în termen de valabilitate, fapt care se

constată prin verificarea acestor documente de către un examinator/inspector de

zbor/salt.

PIAC – LPAN P.2025 Calificări şi autorizări specifice licenţei de paraşutist

(a) Calificările de clasă pentru deţinătorii licenţei de paraşutist sunt obligatorii

pentru a avea privilegiul de a opera categoria respectivă.

(i) Calificările de clasă pentru paraşută sunt:

- paraşuta rotundă

- paraşuta aripă

(b) În plus faţă de calificările de clasă, se pot acorda calificări superioare,

precum şi autorizări speciale, după cum urmează:

(i) Calificări superioare:

- instructor

- recepţie şi control

- încercător

(ii) Autorizări speciale:

- lucru relativ în cădere liberă

- lucru relativ pe cupolă

- instructor IAD/SL (instructor-assisted deployment/static line)

- instructor TANDEM

- instructor AFF (accelerated freefall)

- instructor turn

- lansare din turnul de paraşutism

- plior paraşute

(c) Eliberarea unei licenţe de paraşutist de către autoritatea de certificare se

215


efectuează numai dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru cel puţin o calificare de

clasă de paraşută, pentru care se probează cunoştinţele teoretice şi îndemânarea

corespunzătoare cerinţelor din prezenta procedură.

(d) Obţinerea unei calificări/autorizări pe o clasă de paraşută este condiţionată

de parcurgerea integrală, pentru clasa respectivă, a programului de pregătire

teoretică şi practică în zbor/salt, cel puţin în limitele minime prevăzute de

programul aprobat pe acel tip constructiv de paraşută.

(e) Examinarea teoretică şi practică în zbor/salt se efectuează pe clasa şi tipul

constructiv de paraşută pe care s-a efectuat pregătirea.

PIAC - LPAN P.2030 Valabilitate

Valabilitatea unei calificări de clasă, superioare sau autorizări speciale obţinute

în termenul de valabilitate al licenţei de paraşutist se poate acorda până la

revalidarea licenţei respective.

PIAC - LPAN P.2040 Coerciţie

(a) In cazul în care autoritatea de certificare a limitat privilegiile acordate, a

suspendat sau a revocat o licenţă de paraşutist, calificare / autorizare / certificare /

atestare specifică, un certificat de validare sau o recunoaştere, emise în

conformitate cu prevederile prezentei reglementări, solicitantul sau deţinătorul

poate depune o contestaţie în termen de zece zile de la primirea înştiinţării scrise.

(b) Contestaţiile legate de modul de aplicare a RACR/PIAC – LPAN P se

adresează în scris, în primul rând organismului care efectuează în numele şi sub

supravegherea autorităţii de certificare activităţile specifice prevăzute în

reglementările respective şi, dacă soluţia dată nu este acceptată de către

contestatar, acesta se poate adresa direct autorităţii de certificare.

(c) Termenul de rezolvare a contestaţiei este de 30 zile de la data înregistrării

depunerii acesteia.

PIAC – LPAN P.2050 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire

teoretică şi practică pentru obţinerea licenţei de paraşutist şi a calificărilor

de clasă

(a) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este

efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de catre autoritatea de

216


certificare conform prevederilor RACR-LPAN P XI.

(b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire

teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat / atestat

corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de

instructor sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul (programul) respectiv

(teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de absolvire a cursului

(programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în zbor/salt sunt

prezentate respectiv în Anexele 5 şi 6.

(c) La cererea examinatorului autorizat, solicitantul demonstrează că a absolvit

un curs (program) specific de pregătire practică în zbor/salt şi prin carnetul de

zbor/salt în care a fost consemnată corespunzător activitatea specifică necesară.

(d) Pregătirea teoretică şi practică specifică se efectuează conform

programelor aprobate de autoritatea de certificare.

PIAC – LPAN P.2055 Examinarea teoretică şi examinarea practică -

obţinerea licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă

Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şi a

calificării de clasă, sunt organizate de autoritatea de certificare conform

prevederilor PIAC – LPAN P.Cap. 4, cu examinatori autorizaţi conform

prevederilor PIAC – LPAN P.2390.

PIAC – LPAN P.2070 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol

şi înzbor/salt în vederea obţinerii licenţei de paraşutist şicalificărilor de clasă

(a) Pentru un solicitant care deţine o licenţă în termen de valabilitate, de

paraşutist militar sau paraşutist pe o altă clasă de paraşută, autoritatea de

certificare poate credita până la 100% din pregătirea teoretică specifică pe care a

efectuat-o la disciplinele prevăzute în RACR-LPAN P.2060 (a) pentru obţinerea

acestei licenţe.

În cazul în care solicitantul nu deţine pregătire sau pregătirea nu este suficientă,

la una sau mai multe discipline, trebuie să efectueze pentru disciplinele respective

o pregătire conform RACR-LPAN P.2060 (a).

Paraşutistul instructor pe clasa de paraşută respectivă, sub supravegherea

căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului un certificat/atestat

corespunzător, conform Anexei 7.

217


(b) Un solicitant care deţine o licenţă în termen de valabilitate, de paraşutist

sau paraşutist militar, pe o altă clasă de paraşută, trebuie să efectueze un curs

(program) de pregătire practică, la sol şi în zbor/salt, pe clasa de paraşută

solicitată, cu un conţinut minim conform prevederilor RACR-LPAN P.2070 (b).

Paraşutistul instructor deţinător al calificării pe clasa de paraşută respectivă, sub

supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului un

certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.

PIAC – LPAN P.2095 Condiţii specifice pentru revalidarea licenţei de

paraşutist şi a calificărilor de clasă

(a) Demonstrarea de către solicitant, într-o manieră acceptabilă autorităţii de

certificare, a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2095 (a),

se face prin prezentarea spre verificare a carnetului de zbor/salt examinatorului

autorizat cu care acesta efectuează testul de verificare a competenţei în zbor/salt.

(b) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2095 (b) şi

examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2095 (c), se

desfăşoară conform prevederilor Cap. 4 din PIAC – LPAN P, cu examinatori

autorizaţi conform PIAC – LPAN P.2390.

PIAC – LPAN P.2100 Condiţii echivalente de revalidare a licenţei de

paraşutist şi calificărilor de clasă - certificat/atestat corespunzător pentru

reantrenarea în zbor/salt

Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi eliberat

conform prevederilor RACR-LPAN P.2100 (b) este prezentat în Anexa 8.

PIAC – LPAN P.2110 Condiţii specifice pentru reînnoirea licenţei de

paraşutist şi a calificărilor de clasă


efectuată în cadrul organizaţiilor de pregătire autorizate de către autoritatea de







218









(e) Examinarea teoretică scrisă, prevăzută în RACR-LPAN P.2110 (c) şi

examinarea practică în zbor/salt, prevăzută în RACR-LPAN P.2110 (d), se



PIAC – LPAN P.2115 Cursul (programul) de pregătire pentru reînnoirea

licenţei de paraşutist şi a calificărilor de clasă. Durată şi conţinut

(a) Durata cursului (programului) de reîmprospătare a cunoştinţelor, prevăzut în

RACR–LPAN P.2115 (a), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data

expirării valabilităţii licenţei, astfel:

(i) minim 10 ore pentru întrerupere mai mică de 5 ani;

(ii) minim 30 de ore pentru întrerupere mai mare de 5 ani.

Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se

va parcurge cu un paraşutist deţinător al calificării de instructor, desemnat de

aceasta.

(b) Numarul de salturi care trebuiesc efectuate pe parcursul cursului

(programului) de reantrenare practică la sol şi în zbor/salt, prevăzut în RACR–

LPAN P.2115 (b), este funcţie de perioada de întrerupere şi experienţa de

zbor/salt, astfel:

(i) 3 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mică de 5 ani şi experienţă în

zbor/salt mai mare de 75 salturi;

(ii) 4 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mică de 5 ani şi experienţă în

zbor/salt mai mică de 75 salturi;

(iii) 5 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mare de 5 ani şi experienţă în

zbor/salt mai mare de 75 salturi;

219


(iv) 6 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mare de 5 ani şi experienţă în

zbor/salt mai mică de 75 salturi;

Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se va

parcurge cu un paraşutist deţinător al calificării de instructor, desemnat de

aceasta.

(c) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,

prevăzut în RACR-LPAN P.2115 (c) pentru absolvenţii cursului (programului) de

pregătire teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7.

(d) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,


pregătire practică specifică, este prezentat în Anexa 8.

PIAC – LPAN P.2125 Condiţii specifice - cursul (programul) de pregătire

teoretică şi practică pentru obţinerea calificării de instructor

(a) Solicitantul obţinerii calificării de instructor face dovada îndeplinirii cerinţelor

specificate în RACR-LPAN P.2125 (b) cu carnetul de zbor/salt şi printr-o

recomandare eliberată de un paraşutist deţinător al calificării de instructor sau de

către organizaţia de pregătire în cadrul căreia a activat.

(b) Pregătirea teoretică şi practică specifică este recunoscută numai dacă este



(c) Organizatorul elaborează şi prezintă spre aprobare autorităţii de certificare

cursul (programul) de pregătire teoretică şi practică, prevăzut în RACR-LPAN

P.2125 (c) şi (d), care conţine cel puţin următoarele date:

- numele şi datele organizatorului;

- locul şi perioada desfăşurării;

- lista cursanţilor cu specificarea activităţii practice în zbor/salt deţinute;

- lista lectorilor (instructori, recepţioneri sau încercători);

- numele instructorului care supraveghează desfăşurarea cursului (programului);

- programa de pregătire teoretică cu specificarea numărului de ore de pregătire

pe

220


discipline;

- conţinutul cursului (programului) de pregătire practică;

- numele examinatorilor, locul şi perioada examinărilor de absolvire.

Notă: Autoritatea de certificare poate efectua controale şi inspecţii asupra

organizării, desfăşurării cursului (programului) şi susţinerii examinărilor de

absolvire, prin intermediul persoanelor autorizate ca examinatori conform RACR –

LPAN P, Capitolul 2, VII, altele decât cele aprobate ca examinatori în cadrul

cursului (programului).

(d) Solicitantul demonstrează că a absolvit cursul (programul) de pregătire




(teoretic şi practic). Modelele certificatelor / atestatelor de absolvire a cursului



PIAC – LPAN P.2130 Examinarea teoretică şi examinarea practică -

Calificarea de instructor

Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii calificării de instructor, sunt

organizate de autoritatea de certificare conform prevederilor PIAC – LPAN P.Cap.

4, cu examinatori autorizaţi conform prevederilor PIAC – LPAN P.2390.

PIAC – LPAN P. 2145 Credite acordate pregătirii teoretice şi practice la sol

şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de instructor

(a)Pentru un solicitant care deţine o calificare de paraşutist instructor pentru altă

clasă de paraşută sau categorie de aeronave, autoritatea de certificare poate

credita până la 100 % din pregătirea teoretică specifică pe care a efectuat-o la

disciplinele prevăzute în RACR-LPAN P.2060 (a) şi RACR-LPAN P.2135 (a)

pentru obţinerea acestei calificări.

În cazul în care solicitantul nu deţine pregătire, sau pregătirea nu este suficientă,


o pregătire conform RACR-LPAN P.2060 (a) şi/sau RACR-LPAN P.2135 (a).

Paraşutistul deţinător al calificării de instructor pe clasa de paraşută respectivă,

221


sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului

un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 7.

(b) Un solicitant care deţine o calificare de instructor pentru altă clasă de

paraşută sau categorie de aeronave, trebuie să efectueze un curs (program) de

pregătire practică, la sol şi în zbor/salt, pe clasa de paraşută solicitată, cu un

conţinut minim conform prevederilor RACR-LPAN P.2145 (b).

Paraşutistul deţinător al calificării de instructor pe clasa de paraşută respectivă,

sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează solicitantului

un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.

PIAC – LPAN P.2170 Condiţii specifice pentru revalidarea calificării de

instructor


certificare, a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2170 (a)

se face prin prezentarea, spre verificare, a carnetului de zbor/salt examinatorului

autorizat cu care acesta efectuează examinarea teoretică şi testul de verificare a

competenţei în zbor/salt.





PIAC – LPAN P.2175 Condiţii echivalente de revalidare a calificării de

instructor

Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare, prevăzut

în RACR-LPAN P.2175 (b) pentru absolvenţii cursului (programului) de pregătire

teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7.

(b) Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,

prevăzut în RACR-LPAN P.2175 (b) pentru absolvenţii cursului (programului) de


PIAC – LPAN P.2185 Condiţii specifice pentru reînnoirea calificării de

instructor


222





















calificării de instructor. Durată şi conţinut

(a) Durata cursului (programului) de pregătire teoretică specifică, prevăzut în

RACR– LPAN P.2190 (a), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data

expirării valabilităţii calificării/autorizaţiei, astfel:


(ii) minim 30 ore pentru întrerupere mai mare de 5 ani.



aceasta.



LPAN P.2190 (b), este proporţional cu perioada de întrerupere de la data expirării

223


valabilităţii calificării, astfel:

(i) minim 4 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mică de 5 ani, cu minim

2 salturi pentru fiecare clasă solicitată;

(ii) minim 10 salturi cu paraşuta pentru întrerupere mai mare de 5 ani,

cu minim 5 salturi pentru fiecare clasă solicitată.



aceasta.







PIAC – LPAN P.2200 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de

paraşutist recepţie şi control

(a) Solicitantul obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi control face dovada

îndeplinirii cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2200 (b) cu carnetul de zbor/salt

şi printr-o recomandare eliberată de un paraşutist instructor, deţinător al calificării

de recepţie şi control, sau de către organizaţia de pregătire în cadrul căreia a

activat.










224





pe discipline;









teoretică şi practică specifică, la sol şi în zbor/salt, printr-un certificat/atestat

corespunzător, completat şi semnat de către paraşutistul instructor, deţinător al

calificării de recepţie şi control, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul

(programul) respectiv (teoretic şi practic). Modelele certificatelor/atestatelor de

absolvire a cursului (programului) de pregătire teoretică şi practică specifică în

zbor/salt sunt prezentate respectiv în Anexele 5 şi 6.

PIAC – LPAN P. 2205 Examinarea teoretică şi examinarea practică -

Calificarea de paraşutist recepţie şi control

Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii calificării de paraşutist

recepţie şi control, sunt organizate de autoritatea de certificare conform

prevederilor PIAC – LPAN P.Cap. 4, cu examinatori autorizaţi conform

prevederilor PIAC – LPAN P.2390.


şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist recepţie şi

control

(a)Pentru un solicitant care deţine o calificare de paraşutist recepţie şi control

pentru altă clasă de paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100

% din pregătirea teoretică specifică pe care a efectuat-o la disciplinele prevăzute

225


în RACR-LPAN P.2060 (a) şi RACR-LPAN P.2210 (a) pentru obţinerea acestei

calificări.




Paraşutistul instructor deţinător al calificării de recepţie şi control pe clasa de

paraşută respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire,

eliberează solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 7.

b) Un solicitant care deţine o calificare de paraşutist recepţie şi control pe o altă

clasă de paraşută, trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la

sol şi în zbor/salt, pe clasa de paraşută solicitată, cu un conţinut minim conform

prevederilor RACR-LPAN P.2220 (b).

Paraşutistul instructor deţinător al calificării de recepţie şi control pe clasa de

paraşută respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire,

eliberează solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.




certificare a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2245 (a)




(b) Examinarea teoretică scrisă prevăzută în RACR-LPAN P.2245 (b), şi

examinarea practică în zbor/salt prevăzută în RACR-LPAN P.2245 (c), se








226









calificării de recepţie şi control, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul














calificării de paraşutist recepţie şi control. Durată şi conţinut



expirării valabilităţii calificării, astfel:




parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control

sau încercător, desemnat de aceasta.


227


(programului) de reantrenare practică la sol şi în zbor/salt prevăzut în RACR–

LPAN P.2265 (b), este proporţională cu perioada de întrerupere de la data expirării


(i) minim 5 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru

întrerupere mai mică de 5 ani;

(ii) minim 8 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru

întrerupere mai mare de 5 ani.

Conţinutul cursului (programului) este stabilit de autoritatea de certificare şi se

va parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de recepţie şi control

sau încercător, desemnat de aceasta.



pregătire teoretică specifică, este prezentat în Anexa 7 .




PIAC - LPAN P.2275 Condiţii specifice pentru obţinerea calificării de

paraşutist încercător

(a) Solicitantul obţinerii calificării de paraşutist încercător face dovada

îndeplinirii cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2275 (b) cu carnetul de zbor/salt

şi printr-o recomandare eliberată de un paraşutist instructor, deţinător al calificării

de încercător, sau de către organizaţia de pregătire în cadrul căreia a activat.









228






pe discipline;











calificării de încercător, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul




PIAC – LPAN P. 2280 Examinarea teoretică şi examinarea practică -

Calificarea de paraşutist încercător

Examinările teoretice şi practice, în vederea obţinerii calificării de încercător,

sunt organizate de autoritatea de certificare conform prevederilor PIAC – LPAN

P.Cap. 4, cu examinatori autorizaţi conform prevederilor PIAC – LPAN P. 2390.


şi în zbor/salt în vederea obţinerii calificării de paraşutist încercător

(a) Pentru un solicitant care deţine o calificare de paraşutist încercător pentru

altă clasă de paraşută, autoritatea de certificare poate credita până la 100 % din

pregătirea teoretică specifică pe care a efectuat-o la disciplinele prevăzute în

RACR-LPAN P.2060 (a) şi RACR-LPAN P.2285 (a) pentru obţinerea acestei

229


calificări.




Paraşutistul instructor deţinător al calificării de încercător pe clasa de paraşută

respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează

solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 7.

(b) Un solicitant care deţine o calificare de paraşutist încercător pe o altă clasă

de paraşută, trebuie să efectueze un curs (program) de pregătire practică, la sol şi

în zbor/salt, pe clasa de paraşută solicitată, cu un conţinut minim conform

prevederilor RACR-LPAN P.2295 (b).

Paraşutistul instructor deţinător al calificării de încercător pe clasa de paraşută

respectivă, sub supravegherea căruia s-a finalizat această pregătire, eliberează

solicitantului un certificat/atestat corespunzător, conform Anexei 8.




certificare, a îndeplinirii condiţiilor specifice prevăzute în RACR-LPAN P.2320 (a),














230





b) Solicitantul demonstrează că a absolvit un curs (program) de pregătire



calificării de încercător, sub supravegherea căruia a fost finalizat cursul





un curs (program) specific de pregătire practică în zbor şi prin carnetul de









calificării de paraşutist încercător. Durată şi conţinut



expirării valabilităţii calificării, astfel:

(i) minim 15 de ore pentru întrerupere mai mică de 5 ani;



parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător pe clasa

solicitată, desemnat de aceasta.



231


LPAN P.2340 (b), este proporţional cu perioada de întrerupere de la data expirării


(i) minim 5 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru

întrerupere mai mică de 5 ani;

(ii) minim 8 salturi cu paraşuta pentru fiecare clasă solicitată, pentru

întrerupere mai mare de 5 ani.


parcurge cu un paraşutist instructor, deţinător al calificării de încercător pe clasa

solicitată, desemnat de aceasta.




(d)Certificatul/atestatul corespunzător agreat de autoritatea de certificare,



PIAC – LPAN P.2350 Condiţii specifice pentru obţinerea autorizărilor

speciale specifice licenţei de paraşutist

(a) Solicitantul obţinerii autorizărilor speciale face dovada îndeplinirii cerinţelor

specifice de pregătire practică în zbor/salt, menţionate în RACR-LPAN P.2350 (b),

(c), (d), (e) şi (f) cu carnetul de zbor/salt.

(b) Pregătirea teoretică si practică specifică este recunoscută numai dacă este



(c) Paraşutistul instructor, deţinător al autorizărilor speciale specificate în

RACR – LPAN P.2350 (d), (e) şi (f), sub supravegherea căruia se efectuează

pregătirea specifică de obţinere a autorizărilor respective, elaborează şi trimite

spre aprobare autorităţii de certificare programul de pregătire teoretică specifică şi

practică, la sol şi în zbor/salt, sub forma unui document de aprobare care conţine

cel puţin următoarele date:


232







pe discipline;




organizării, desfăşurării cursului (programului) şi susţinerii examinărilor aferente,

prin intermediul persoanelor autorizate ca examinatori conform RACR – LPAN P,

Capitolul 2, VII, altele decât cele aprobate ca examinatori în cadrul cursului

(programului).



corespunzător completat şi semnat de către paraşutistul deţinător al calificării de




prezentate respectiv în Anexele 7şi 8.

(e) Testul de îndemânare practică, la sol şi în zbor/salt specificat în RACR-LPAN

P.2350 (k) se desfăşoară conform prevederilor Capitolului 4 din PIAC – LPAN P.

PIAC – LPAN P.2375 Condiţii specifice pentru menţinerea valabilităţii

autorizărilor speciale specifice licenţei de paraşutist

Demonstrarea de către deţinător, într-o manieră acceptabilă autorităţii de

certificare, a îndeplinirii condiţiilor prevăzute în RACR-LPAN P.2375 (b), în

vederea menţinerii valabilităţii autorizaţiilor speciale specifice licenţei de paraşutist,

se face prin prezentarea, spre verificare, a carnetului de zbor/salt în care s-a

consemnat corespunzător activitatea desfăşurată şi prin certificatul de menţinere a

autorizărilor speciale de instructor turn / lansare turn / plior paraşute, al cărui

233


model este prezentat în Anexa 9.

PIAC – LPAN P.2380 Condiţii echivalente de menţinere a autorizărilor

speciale

(a) Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi

eliberat conform prevederilor RACR-LPAN P.2380 (c) la finalizarea programelor de

reantrenare practică specificate în RACR-LPAN P.2380 (a) şi (b), este prezentat

în Anexa 8.

(b) Certificatul/atestatul corespunzător, agreat de autoritatea de certificare şi

eliberat conform prevederilor RACR-LPAN P.2380 (c) la finalizarea cursului

(programului) de reîmprospătare a cunoştinţelor teoretice, specificat în RACR-

LPAN P.2380 (b), este prezentat în Anexa 7.

PIAC – LPAN P.2390 Condiţii specifice pentru autorizarea examinatorilor

(a) Autoritatea de certificare primeşte, la cerere, propuneri pentru examinatorii

delegaţi şi acordă autorizări în limita locurilor stabilite de aceasta, funcţie de

necesităţi, solicitanţilor :

(i) care îndeplinesc cerinţele RACR-LPAN P.2385 şi 2390;

(ii) care au promovat testarea susţinută în urma efectuării unei pregătiri

specifice organizate de autoritatea de certificare;

(b) Solicitantul pentru obţinerea autorizării de examinator demonstrează

îndeplinirea cerinţelor specificate în RACR-LPAN P.2390 (b), (c), (d) şi (e) prin

prezentarea carnetului de zbor/salt serviciului de specialitate al autorităţii de

certificare în vederea verificării existenţei experienţei specifice necesare.

c) În urma susţinerii testării specificate în PIAC – LPAN P.2390 (a), serviciul

cu atribuţiuni specifice în domeniul certificării personalului aeronautic întocmeşte şi

înaintează conducerii autorităţii de certificare lista cu persoanele propuse a fi

autorizate ca examinatori.

PIAC – LPAN P.2415 Alte calificări/autorizări/certificate/atestate

suplimentare specifice licenţei de paraşutist

(a) Autoritatea de certificare, funcţie de necesităţi, datorate progresului şi/sau

dezvoltării activităţii de paraşutism pe plan mondial, poate acorda şi alte autorizaţii

specifice (speciale) aferente licenţei de paraşutist.

234


(b) Autorizaţiile speciale se acordă în urma efectuării unei pregătiri teoretice şi

practice la sol şi în zbor/salt cu un paraşutist instructor deţinător al autorizărilor

respective.

Durata şi conţinutul acestei pregătiri sunt stabilite de către instructorul

respectiv.

(c) Paraşutistul instructor, sub supravegherea căruia s-a efectuat pregătirea

specificată la punctul (b) de mai înainte, eliberează solicitantului un

certificat/atestat corespunzător conform PIAC – LPAN P.2350 (d).

PIAC – LPAN P. 2420 Condiţii de validare a licenţelor de paraşutist emise

de autorităţi străine competente

(a) Licenţele de paraşutist emise de autorităţi competente din alte state pot fi

validate de autoritatea de certificare, conform prevederilor RACR/PIAC-LPAN

P.2420, în baza unei cereri adresate acesteia de către deţinătorul licenţei sau

persoana fizică/juridică care va folosi serviciile sale. Cererea trebuie să conţină în

mod explicit scopul folosirii acestui personal aeronautic navigant şi aria de

competenţă solicitată.

(b) La cerere se ataşează, în copie, toate documentele din care să reiasă

experienţa de zbor/salt şi pregătirea teoretică deţinută, valabilitatea licenţei, a

calificărilor/autorizărilor deţinute şi a certificatului medical.

(c) Pregătirea teoretică trebuie să se situeze cel puţin la nivelul cerinţelor

menţionate în RACR - LPAN P.2060 (a) şi funcţie de aceasta, autoritatea de

certificare stabileşte disciplinele de examinare ce se susţin în limba română sau

engleză.

(d) Examinarea teoretică şi practică, la sol şi în zbor/salt, se desfăşoară cu un

examinator desemnat de autoritatea de certificare, conform RACR – LPAN P,

Capitol 2, VII.

Modelul cererii pentru obţinerea certificatului de validare este prezentat în

Anexa 10, iar cel al certificatului de validare, corespunzător atribuţiilor pe care

deţinătorul trebuie să le îndeplinească, este prezentat în Anexa 11.

(f) Valabilitatea certificatului de validare nu poate depăşi termenul de valabilitate

al licenţei de bază şi al certificatului medical şi se emite pentru o perioadă limitată

de maxim 30 zile.

235


PIAC – LPAN P. CAPITOLUL 3 – AUTORIZAREA ORGANIZAŢIILOR DE

PREGĂTIRE

PIAC – LPAN P. 3000 Condiţii de autorizare a organizaţiilor de pregătire

(a) O organizaţie care doreşte să fie autorizată ca organizaţie de pregătire

pentru paraşutişti trebuie să satisfacă toate cerinţele RACR – LPAN P, cap. 2,

partea XI, pentru a obţine aprobarea autorităţii de certificare în acest sens.

(b) O organizaţie care doreşte să fie autorizată ca organizaţie de pregătire

pentru paraşutişti trebuie să trimită la autoritatea de certificare manualul

operaţional/procedurile operaţionale corespunzătoare, manualul de pregătire/

programele de instruire (teoretică şi practică) şi manualul/sistemul de calitate,

prevăzute în RACR – LPAN P. 2445.

Organizaţia trebuie să stabilească proceduri, acceptate de autoritatea de

certificare, care să garanteze conformarea cu toate cerinţele RACR – LPAN P

relevante. Procedurile trebuie să includă un sistem de calitate în organizaţie, care

să detecteze rapid orice deficienţe şi să le înlăture ea însăşi.

După luarea în considerare a cererii, organizaţia va fi auditată în vederea

asigurării că aceasta satisface cerinţele stabilite. Dacă rezultatele auditului sunt

satisfăcătoare, autorizarea va fi acordată iniţial pe o perioadă de 12 luni,

revalidarea autorizării putând fi acordată în continuare pe perioade până la 36

luni.

(c) Manualul operaţional/procedurile operaţionale corespunzătoare şi manualul

de pregătire / programele de instruire (teoretică şi practică) trebuie să fie aprobate

de autoritatea de certificare, fiind aprobate implicit atunci când organizaţia

primeşte autorizarea.

(d) Autoritatea de certificare va monitoriza standardele cursurilor teoretice şi ale

zborurilor/salturilor cu elevi cursanţi. În timpul acestor inspecţii, organizaţia de

pregătire va asigura accesul la infrastructura cu toate dotările specifice pregătirii

paraşutiştilor la sol şi în zbor/salt, la toate înregistrările şi documentele referitoare

la respectarea metodologiei de instruire, la desfăşurarea cursurilor de pregătire

teoretică, pregătire fizică generală şi specifică, practică la sol şi în zbor/salt, la

dosarele personale ale cursanţilor, fişele individuale, graficele cu evidenţa

236


activităţii şi consemnarea pregătirii efectuate înaintea începerii zborului/salturilor şi

la orice alte materiale relevante.

O copie a raportului rezultat ca urmare a auditului va fi pus la dispoziţia

organizaţiei de pregătire respective de către autoritatea de certificare.

(e) Autorizarea poate fi modificată, suspendată sau revocată de către autoritatea

de certificare, dacă oricare din cerinţele sau standardele aprobate încetează a fi

menţinute la nivelul minim corespunzător.

Dacă organizaţia de pregătire doreşte să facă modificări în cursurile, manualele

de pregătire, programele de zbor/salt sau manualele de operaţiuni aprobate,

trebuie să obţină aprobarea pentru acestea înainte ca modificările să fie efectuate.

Organizaţia de pregătire nu trebuie să anunţe autoritatea de certificare privind

schimbările minore în operaţiunile de zi-cu-zi.

(f) Organizaţia de pregătire poate să aibă colaborări în activităţile de pregătire

cu alte organizaţii sau să folosească aerodromuri de bază alternative ca parte a

procesului ei general de instruire, în funcţie de aprobarea dată de autoritatea de

certificare.

(g) Modelul autorizaţiei de organizaţie de pregătire este prezentat în Anexa 13.

PIAC – LPAN P. 3005 Resurse financiare

Organizaţia de pregătire trebuie să convingă autoritatea de certificare că poate

să dispună de suficiente fonduri care să-i permită să efectueze pregătirea teoretică

şi practică, la sol şi în zbor/salt, la standardele aprobate.

PIAC – LPAN P. 3010 Conducerea şi personalul

(a) Structura de conducere trebuie să asigure supravegherea tuturor categoriilor

de personal prin persoane cu experienţă şi calităţi necesare pentru asigurarea

menţinerii unor standarde ridicate. Detaliile structurii de conducere, cu indicarea

responsabilităţilor individuale, trebuie incluse în Manualul Operaţional al

organizaţiei de pregătire.

237


Organizaţia de pregătire trebuie să convingă autoritatea de certificare că un

număr adecvat de personal calificat şi competent este întrebuinţat. Pentru

cursurile desfăşurate în cadrul organizaţiei trebuie angajate:

(i) cu normă întreagă minim două persoane care acoperă următoarele posturi:

- Şeful activităţilor de pregătire - are responsabilitatea globală pentru

asigurarea integrării satisfacătoare a pregătirii în zbor/salt şi a pregătirii teoretice şi

pentru supravegherea progresului individual al cursanţilor. Această persoană

trebuie să aibă o experienţă vastă în pregătire ca instructor de zbor, să posede o

evidentă capacitate de conducere şi să deţină sau să fi deţinut, în ultimii doi ani,

numiri ca şef al unor activităţi de pregătire, licenţa de personal navigant

profesionist şi calificarea de instructor în termen de valabilitate;

- Instructor de zbor/salt - are responsabilitatea îndrumării şi supravegherii

activităţii de instruire în zbor/salt şi standardizării acesteia. Trebuie să deţină

calificările corespunzătoare cursurilor de instruire în zbor/salt pe care le conduce,

să deţină experienţă practică de cel puţin 600 salturi cu paraşuta şi adiţional,

minimum 50 salturi având responsabilităţi în zborul/saltul de instrucţie

corespunzătoare cursurilor de instruire în zbor/salt pe care le conduce.

(ii)cu normă întreagă, parţială sau voluntar minim o persoană care acoperă

următorul post:

-Instructor de sol - are responsabilitatea îndrumării şi supravegherii activităţii

de instruire la sol şi standardizării acesteia. Instructorul de sol trebuie să aibă

experienţa practică în domeniul paraşutismului, a exploatării şi întreţinerii

paraşutelor şi să fi avut experienţă anterioară în instruirea teoretică.

PIAC-LPAN P.3015 INSTRUCTORII DE ZBOR/SALT

Instructorii trebuie să deţină licenţă de paraşutist şi calificările corespunzătoare

cursurilor de pregătire în zbor/salt pe care sunt numiţi să le conducă.

PIAC-LPAN P.3020 INSTRUCTORII DE SOL

Instructorii de sol trebuie să aibă experienţa necesară în domeniul

paraşutismului şi să deţină sau să fi deţinut licenţă de paraşutist şi calificările

corespunzătoare cursurilor de pregătire pe care sunt numiţi să le conducă.

PIAC-LPAN P.3025 ÎNREGISTRĂRI

238


(a) Organizaţia de pregătire trebuie să păstreze şi să arhiveze urmatoarele

categorii de înregistrări pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, folosind metode şi

personal administrativ corespunzător:

(i) detalii individuale ale cursanţilor, despre instruirea la sol şi în zbor;

(ii) fişe de evoluţie ale cursanţilor, incluzând evaluările şi rezultatele

obţinute la testele de zbor şi examinările de sol;

(iii) date personale (spre exemplu datele de expirare ale certificatelor

medicale, ale licenţelor, calificările, etc.);

(b) Formularele de înregistrare referitoare la instruirea cursanţilor pot fi incluse în

Manualul de Instruire.

PIAC-LPAN P.3030 PROGRAMA DE INSTRUIRE

Câte o programă de instruire trebuie dezvoltată pentru fiecare tip de curs oferit.

Această programă trebuie să includă o defalcare a instruirii teoretice şi de

zbor/salt, pe faze, o listă a exerciţiilor standard şi un sumar al programei.

Pregătirea sintetică de zbor/salt (acolo unde poate fi realizată) şi instruirea

teoretică trebuie să fie structurate de aşa manieră încât să asigure cursanţilor

abilitatea de a folosi această pregătire asimilată la sol pe parcursul efectuării

exerciţiilor de zbor/salt.

Programa trebuie întocmită de aşa natură încât să conducă la rezolvarea tuturor

problemelor apărute pe parcursul instruirii. Conţinutul şi succesiunea fazelor de

instruire ale programei trebuie să fie acceptate de către autoritatea de certificare.

PIAC-LPAN P.3035 AERONAVE PENTRU ZBOR/ PARAŞUTE PENTRU

SALT

(a) Structura flotei de aeronave/paraşute trebuie să fie corespunzătoare

cu scopul propus.

(b) Vor fi folosite doar aeronavele aprobate de către autoritatea de

certificare pentru salturi cu paraşuta.

(c) Paraşutele trebuie să fie în stare de navigabilitate şi cu documentele

în termen de valabilitate.

239


PIAC-LPAN P.3040 AERODROMURI

Aerodromul de bază cât şi orice aerodrom alternativ pe care se desfăşoară

instruirea în zbor/salt trebuie să fie dotate cu cel puţin următoarele facilităţi:

(a) o pistă sau o suprafaţă de decolare care să permită avioanelor

pentru zbor/salt să efectueze decolări sau aterizări normale la masele maxime

admisibile pentru decolare sau aterizare;

(b) zonă de aterizare paraşutişti (delimitată, platformă de nisip sau saltea de

burete);

(c)indicatorul de direcţie a vântului la sol trebuie să fie vizibil de la orice capăt

al pistei;

(d) baza sportivă cu un minim de dotări pentru instruirea practică la sol;

(e) iluminarea electrică permanentă a pistei pentru cazurile de instruire de

noapte;

(f) un serviciu de control al traficului aerian, exceptând cazul când,

urmare a unei aprobări a autorităţii de certificare, cerinţele de instruire pot fi

satisfăcute în condiţii de siguranţă a zborului prin alte mijloace de comunicare

sol/aer.

PIAC-LPAN P.3045 INFRASTRUCTURA PENTRU OPERAŢIUNI DE ZBOR

Pentru operaţiunile de zbor sunt necesare următoarele:

(a) O încăpere destinată planificarii zborului/salturilor având următoarele

facilităţi:

- hărţi geografice şi de navigaţie actualizate;

- hărţi cuprinzând zonele interzise, periculoase şi restricţionate;

- informaţii AIS actualizate;

- informaţii meteorologice actualizate;

- sistem de comunicaţii cu serviciile de control al traficului aerian şi

operaţional;

- orice alte materiale referitoare la siguranţa zborului.

(b) Birouri/camere mobilate pentru instructorii de zbor şi cursanţi.

240


PIAC-LPAN P.3050 MANUALELE ORGANIZAŢIEI DE PREGĂTIRE

O organizaţie de pregătire trebuie să întocmească şi să menţină la zi un

manual operaţional/proceduri operaţionale corespunzătoare, un manual de

pregătire/ programe de instruire (teoretică şi practică) şi manualul/sistemul de

calitate conţinând informaţiile şi instrucţiunile care să permită personalului să-şi

îndeplinească corespunzător sarcinile şi să ofere cursanţilor un ghid util pentru

îndeplinirea cerinţelor de instruire. Organizaţia de pregătire trebuie să pună la

dispoziţia personalului şi, dacă este necesar cursanţilor, informaţiile conţinute în

aceste manuale, aprobate în prealabil de autoritatea de certificare, precum şi în

orice altă documentaţie aprobată a sa. Procedurile de amendare şi aducere la zi

trebuie să fie controlate şi precizate în mod adecvat.

PIAC-LPAN P.3055 FACILITĂŢI PENTRU INSTRUIREA TEORETICĂ ŞI

PRACTICĂ LA SOL

Pentru instruirea la sol sunt necesare a fi accesibile următoarele facilităţi:

(a) sală de clasă adecvat dotată pentru instruirea cursanţilor înscrişi;

(b) echipament şi materiale de ajutor pentru instruirea teoretică;

(c) echipament şi dotări pentru instruirea practică la sol;

(d) sală pentru pliajul şi depozitarea paraşutelor;

(e) bibliografie de referinţă acoperitoare pentru programa oferită;

(f) birouri pentru personalul de instruire.

PIAC-LPAN P.3060 CERINŢE DE ADMITERE LA CURSURI

Un cursant acceptat pentru instruire trebuie să posede un certificat medical

adecvat şi trebuie să satisfacă cerinţele de admitere stabilite de către organizaţia

de pregătire, aşa cum au fost aprobate de către autoritatea de certificare.

CAPITOLUL 4. DISPOZIŢII FINALE

PIAC-LPAN P.4000 Examinările teoretice

(a) Autoritatea de certificare organizează sesiuni de examinare teoretică

în funcţie de cererile tip care îi sunt depuse în acest scop de cei interesaţi.

În cazul cererilor de revalidare, acestea trebuie să fie depuse cu cel puţin

241


30 de zile înaintea datei de expirare a valabilităţii licenţei.

Modelul formularului cererii de examinare teoretică şi practică este

prezentat în Anexa 14.

(b) Comisia de examinare, locul desfăşurării examinării şi perioada

necesară examinărilor teoretice sunt stabilite de către autoritatea de certificare

înaintea fiecărei sesiuni de examinare.

(c) Participarea la examinările teoretice se face după înregistrarea

cererilor completate, semnate de cei în drept şi însoţite, după caz, de

documentele care atestă plata tarifelor legale corespunzătoare şi de

documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice aplicabile în vigoare,

referitoare la studii şi pregătire de specialitate, instruire teoretică, instruire în

zbor/salt, identitate etc..

(d) Subiectele pentru probele scrise la examenele teoretice se elaborează de

către specialiştii autorităţii de certificare, folosind baza de date şi se verifică

înaintea fiecărei sesiuni de examene de către preşedintele comisiei de examinare.

Această bază de date va fi întocmită de către autoritatea de certificare prin

intermediul examinatorilor autorizaţi. Baza de date poate fi pusă la dispoziţia celor

interesaţi la cerere.

(e) Subiectele de examinare la probele scrise sunt, de regulă, sub formă

de chestionar cuprinzând întrebări cu unul sau mai multe răspunsuri posibile sau

probleme la care se cere rezolvarea prin desene sau schiţe. Testele grilă, pentru

fiecare materie, conţin minim 10 întrebări.

(f) Conţinutul acestor grile este diferit funcţie de nivelul

calificării/autorizaţiilor pentru care se solicită certificarea.

(g) Formularele pentru testele grilă au obligatoriu o rubrică specială în care

persoana examinată înscrie numele, semnătura şi data examinării.

(h) Pentru unele discipline de examinare, autoritatea de certificare poate

stabili subiecte de examinare cu caracter descriptiv. In situaţia în care toate

subiectele au caracter descriptiv se recomandă ca identificarea lucrării respective

să rămână secretă, prin sigilare corespunzătoare, până în momentul înregistrării

notărilor în fişele de examinare.

242


(i) În situaţia în care examinatul a încercuit iniţial un răspuns incorect

al unei întrebări a chestionarului, după care îl anulează şi încercuieşte

răspunsul corect, este notat numai cu jumătate din punctajul atribuit întrebării

respective.

(h) Examinatorul poate aprecia adăugarea/scăderea unui procent de

până la 5 % la nota finală obţinută prin adunarea punctajului fiecărei întrebări

conţinute de o lucrare de examinare.

PIAC-LPAN P.4005 Baremuri de trecere a examenelor teoretice

(a) Baremul general de trecere a examenelor teoretice pentru

paraşutişti, prevăzut în RACR – LPAN P, este 75%.

(b) Dacă candidatul obţine la cel mult două discipline notări sub

baremul de trecere, este declarat respins şi trebuie să susţină o reexaminare

la disciplinele respective, în cadrul aceleiaşi sesiuni sau va fi programat

pentru o sesiune de reexaminare.

(c) Dacă candidatul obţine o notare sub baremul de trecere şi la a

doua reexaminare la o disciplină, este declarat respins pentru întreaga

sesiune. Pentru a putea participa la o nouă sesiune de examinare, în cadrul

căreia trebuie să fie examinat la toate disciplinele, candidatul trebuie să

efectueze un stagiu de pregătire teoretică şi să plătească integral tariful de

examinare teoretică.

(d) Dacă candidatul obţine la mai mult de două discipline notări sub

baremul de trecere, este declarat respins pentru întreaga sesiune.

Pentru a putea participa la o nouă sesiune de examinare, în cadrul căreia

trebuie să fie examinat la toate disciplinele, candidatul trebuie să efectueze un

stagiu de pregătire teoretică şi să plătească integral tariful de examinare

teoretică.

PIAC-LPAN P.4010 Examinările practice

(a) Autoritatea de certificare organizează sesiuni de examinare practică

în funcţie de cererile tip care îi sunt depuse în acest scop de cei interesaţi.

243


(b) Comisia de examinare, locul desfăşurării examinării şi perioada

necesară examinărilor practice sunt stabilite de către autoritatea de certificare

înaintea fiecărei sesiuni de examinare.

(c) Participarea la examinările practice se face după înregistrarea

cererilor completate, semnate de cei în drept şi însoţite, după caz, de

documentele care atestă plata tarifelor legale corespunzătoare şi de

documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice aplicabile în vigoare,

referitoare la studii şi pregătire de specialitate, instruire teoretică, instruire în

zbor/salt, identitate etc..

(d) Examinarea practică se planifică şi se efectuează numai după

obţinerea calificativului “ADMIS” la examinarea teoretică şi verificarea existenţei

aptitudinii medicale în termen de valabilitate.

(e) Examinarea practică constă dintr-un test de îndemânare sau competenţă,

la sol şi în zbor/salt, respectiv pregătirea şi efectuarea a 1-3 salturi (pliaje-după

caz) cu paraşuta din clasa pentru care se solicită certificarea, în timpul căruia

solicitantul va demonstra abilitatea de a efectua corespunzător toate procedurile

şi manevrele specifice licenţei/calificării/ autorizării solicitate.

(f) Examinarea practică în zbor/salt în vederea revalidării sau reînnoirii

licenţei/calificărilor deţinute se efectuează numai pentru calificarea superioară.

(g) Solicitanţii care deţin ambele calificări de clasă de paraşută, în

vederea revalidării sau reînnoirii calificării de clasă, pot susţine examinarea

practică (testul de competenţă la sol şi în zbor/salt) numai pentru clasa de

paraşută superioară - paraşuta aripă.

(h) Solicitanţii care deţin ambele calificări de clasă de paraşută în

termen de valabilitate, în vederea obţinerii unor calificări superioare sau autorizări

pentru ambele clase de paraşută, pot susţine examinarea practică (testul de

îndemânare la sol şi în zbor/salt) numai pentru clasa de paraşută superioară -

paraşuta aripă.

(i)Solicitanţii care deţin calificările de paraşutist recepţie şi control şi

încercător, în vederea revalidării sau reînnoirii calificărilor respective, pot susţine

examinarea practică (testul de competenţă la sol şi în zbor/salt) numai pentru

244


calificarea superioară de încercător.

(j) Dacă cerinţele specifice de menţinere a autorizărilor speciale nu sunt

îndeplinite, dar s-au efectuat programele de reantrenare practică, la sol şi în

zbor/salt, pentru condiţii echivalente de menţinere, prevăzute în RACR – LPAN

P.2380 şi perioada de întrerupere a menţinerii autorizărilor deţinute este mai mare

de 5 ani, solicitantul poate fi supus unui test de competenţă practică, specific

autorizărilor respective.

(k) Dacă solicitantul nu promovează una sau mai multe secţiuni ale testului

de examinare practică, se aplică prevederile punctului 7 al testelor de verificarea

competenţei/îndemânării în zbor/salt pentru paraşutist, prezentate în Anexele 15 şi

16 ale PIAC-LPAN P.

(l)Dacă examinatorul nu este edificat asupra îndemânării/competenţei

practice a celui examinat, poate solicita executarea unor salturi suplimentare.

PIAC-LPAN P.4015 Rezultatele examinării teoretice şi practice şi

perioada de valabilitate

(a) Rezultatele examinărilor teoretice şi practice la sol şi în zbor/salt se

înscriu în raportul de examinare teoretică şi practică, al cărui model este prezentat

în Anexa 17.

(b) Raportul de examinare teoretică şi practică, după înregistrarea

rezultatelor la fiecare disciplină şi semnarea lor de către examinatorii

respectivi, se completează cu rezultatul “ADMIS” sau “RESPINS”, se

semnează de preşedintele de comisie şi se avizează de Şeful Serviciului

Certificare Personal Aeronautic.

(c) Comunicarea rezultatelor examinărilor teoretice şi practice se va face în

termen de cel mult 7 zile de la data susţinerii examinării.

(d) Valabilitatea examenului teoretic şi practic este de 12 luni.

(e) Programarea reexaminărilor se face, de regulă, nu mai devreme de

două săptămâni de la susţinerea examenului respectiv.

PIAC-LPAN P.4020 Examinatori la probele teoretice şi practice

245


(a) Examinarea teoretică şi practică în zbor/salt, în vederea certificării

personalului navigant paraşutist se efectuează de către examinatori autorizaţi

corespunzător.

(b) Examinarea practică în zbor/salt în vederea certificării personalului

navigant paraşutist se efectuează de către examinatori ai autorităţii de certificare

sau de către examinatorii delegaţi prin autorizaţii eliberate de aceasta.

(c) Examinatorul la proba practică în zbor/salt trebuie să deţină o licenţă

valabilă şi nivel de calificare cel puţin egal cu nivelul de calificare al celui examinat.

Dacă din motive deosebite nivelul de calificare al examinatorului nu este cel

puţin egal cu nivelul de calificare al celui examinat, trebuie să existe aprobarea

autorităţii de certificare pentru ca examinarea să se poată desfăşura în aceste

condiţii.

PIAC-LPAN P.4025 Responsabilităţile examinaţilor

Personalul aeronautic navigant paraşutist examinat are următoarele

obligaţii:

(a) să se prezinte la sesiunea de examene programată la ora şi în

locul stabilit pentru aceasta;

să se identifice în faţa comisiei printr-un act de identitate;

(c) să prezinte comisiei documentele nominale de calificare, precum

şi alte documente cerute în mod expres de comisia de examinare şi care au

fost comunicate în timp util acestuia;

(d) să aibă instrumentele de scris şi după caz, instrumentele de desen

necesare;

(e) să fie echipat corespunzător activităţii desfăşurate.

PIAC-LPAN P.4030 Procesul verbal

(a) Rezultatele examinărilor teoretice şi a testelor de verificare în

zbor/salt, licenţa / calificările / autorizările

obţinute/validate/revalidate/reînnoite/menţinute şi perioada de valabilitate a

acestora se consemnează într-un proces verbal de certificare în baza căruia se

eliberează documentele/certificatele/atestatele de calificare aeronautică.

246


(b) Procesul verbal poate înlocui documentele/certificatele/atestatele

corespunzătoare până la eliberarea acestora sau în cazul pierderii. La cerere, un

exemplar de proces verbal poate fi eliberat solicitantului.

Numerotarea proceselor verbale se face funcţie de data la care sunt depuse

la autoritatea de certificare toate documentele specifice necesare, conform

cerinţelor PIAC-LPAN P, completate corespunzător.

(d) Procesul verbal se introduce într-un registru de procese verbale, iar

o copie a acestuia în dosarul paraşutistului pentru care s-a încheiat.

PIAC – LPAN P.4035 Dosarul paraşutistului

(a) Toate documentele legate de certificarea unui paraşutist se

păstrează la sediul autorităţii de certificare, adunate în dosarul unic al

paraşutistului respectiv, dosar păstrat într-un mod corespunzător.

(b) Verificarea documentelor din dosarele paraşutiştilor, efectuată din punct

de vedere al îndeplinirii cerinţelor specifice prevăzute în prezentele proceduri, se

face numai de către personalul serviciului de specialitate al autorităţii de certificare

sau persoane autorizate ca examinatori, conform RACR - LPAN P. Cap. VII.

(c) Dosarul personalului aeronautic navigant paraşutist trebuie să cuprindă ur-

mătoarele documente:

- cerere tip (Anexa 14)

- certificatele corespunzătoare efectuării programelor de pregătire

teoretică şi/sau practică (Anexa 5, 6, 7, 8) şi pentru turn/pliaje (Anexa 9)

- chestionarele de examinare teoretică

- teste de verificare în zbor/salt (Anexele 15 şi 16)

- raport de examinare teoretică/practică (Anexa 17)

- certificatul medical corespunzător

- dovada achitării obligaţiilor financiare corespunzătoare obţinerii/

validării/ revalidării/ reinnoirii licenţei/calificării/autorizării respective

- copie B.I./C.I.

- după caz, declaraţie notarială conform celor precizate în PIAC – LPAN

P.2015 (g)

- trei fotografii color 2/3 cm.

- alte documente relevante, solicitate, după caz, de autoritatea de

certificare

247


- proces verbal de certificare aeronautică

(d) Dosarele se păstrează de către autoritatea de certificare, cel puţin atâta

timp cât documentele emise în baza acestora sunt în termene de valabilitate şi, în

cazul în care aceste documente nu mai sunt valabile, cel puţin până la termenul le-

gal la care acestea pot fi arhivate.

(e) Dosarele paraşutiştilor pot conţine şi alte documente faţă de cele

prevăzute în prezentele proceduri, documente care sunt legate de activitatea de

zbor/salt a paraşutistului respectiv.

PIAC-LPAN P.4040 Aptitudinea medicală

Nici o persoană nu poate exercita funcţia de paraşutist sau orice altă funcţie

la bordul aeronavelor civile române ca membru al echipajului, dacă nu posedă un

certificat medical în termen de valabilitate. Clasa certificatului de aptitudine

medicală este prevăzută în prezentul regulament la capitolele specifice fiecărei

calificări.

PIAC-LPAN P.4045 Condiţii privind eliberarea licenţelor.

(a) Pentru certificarea aeronautică a personalului navigant paraşutist, se

percep tarife conform normativelor elaborate de Ministerul Transporturilor la

propunerea autorităţii de certificare.

(b) Plata tarifelor legale corespunzătoare se face, de regulă, la depunerea

cererii de examinare teoretică şi/sau practică, dar nu mai târziu de data primei

examinări. Cererile pentru care nu s-au depus la timp şi complet tarifele legale

corespunzătoare nu se iau în considerare.

(c) În cazul în care se solicită examinare teoretică şi/sau practică, pentru

deţinătorul unei licenţe conţinând calificări/autorizări multiple, se vor percepe

numai tarifele corespunzătoare unei calificări/autorizări “superioare”.

PIAC – LPAN P.4050 Eliberarea de duplicate

În vederea emiterii de duplicate în cazul furtului, pierderii sau deteriorării

documentelor/certificatelor/atestatelor eliberate de autoritatea de certificare, titularii

vor anunţa acest fapt într-o publicaţie (ziar) de largă circulaţie, dovada anunţului

fiind înaintată autorităţii de certificare împreună cu o cerere în acest sens.

248


PIAC – LPAN P.4055 Controlul, inspecţia şi supravegherea activităţii de

zbor/salt a paraşutiştilor

(a) Controlul, inspecţia şi supravegherea activitătii de zbor/salt a

paraşutiştilor, din punctul de vedere al respectării cerinţelor RACR şi PIAC – LPAN

P, se realizează de către autoritatea de certificare prin persoanele autorizate ca

examinatori care au calitatea şi privilegiile de inspectori de zbor/salt pentru

paraşutişti.

(b) In procesul de control, inspecţie şi supraveghere, inspectorii de

zbor/salt verifică modul de respectare a reglementărilor specifice aplicabile şi

documentele paraşutiştilor.

c) Refuzul de a se supune controlului, inspecţiei şi supravegherii din partea

inspectorilor de zbor/salt poate atrage suspendarea sau retragerea licenţei de

paraşutist celor vinovaţi.

(d) În cazul constatării de nereguli privind activitatea de zbor/salt

inspectorii de zbor/salt pot emite recomandări, pot impune oprirea activităţii de

zbor/salt a persoanelor implicate în neregulile respective, de asemenea pot

propune autorităţii de certificare luarea de măsuri corective.

PIAC – LPAN P.4060 Alte dispoziţii

Organizarea cursurilor (programelor) specifice de pregătire teoretică şi

practică la sol şi în zbor/salt se face publică de către organizator.

În vederea parcurgerii acestor cursuri (programe), solicitanţii care îndeplinesc

condiţiile de participare trebuie să contacteze organizatorii şi să depună cererile şi

celelalte documente solicitate în intervalul de timp anunţat pentru înscrieri.

PIAC – LPAN P.4065 Intrarea în vigoare a prezentelor proceduri

Prezentele proceduri intră în vigoare prin Decizie a Directorului General al

autorităţii de certificare.

249


LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAP. II Domeniu de aplicare

ART. 3

(1) Prezenta lege se aplica în toate sectoarele de activitate, atât publice, cat

şi private.

(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucrătorilor şi

reprezentanţilor lucrătorilor.

ART. 4

(1) Fac excepţie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în care

particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice, cum

ar fi forţele armate sau poliţia, precum şi cazurile de dezastre, inundatii şi pentru

realizarea măsurilor de protecţie civilă, vin în contradictie cu prezenta lege.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea şi

sănătatea lucrătorilor, ţinându-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.

ART. 5

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

250


a) lucrator - persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv

studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practica, precum şi ucenicii şi alţi

participanţi la procesul de munca, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi

casnice;

b) angajator - persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de munca ori

de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau

unităţii;

c) alţi participanţi la procesul de munca - persoane aflate în întreprindere

şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a

aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în

folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi someri pe durata

participării la o forma de pregătire profesională şi persoane care nu au contract

individual de munca încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada

prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;

d) reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoana aleasă, selectata sau desemnată

de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceştia în

ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor în munca;

e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate

etapele procesului de munca, în scopul evitării sau diminuării riscurilor

profesionale;

f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale

organismului, produs în timpul procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor

de serviciu, situaţia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de

circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul

periculos, precum şi cazul susceptibil de boala profesională sau legată de

profesiune;

g) accident de munca - vătămarea violenta a organismului, precum şi

intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul procesului de munca sau în

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de

munca de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

h) boala profesională - afectiunea care se produce ca urmare a exercitării

unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici

251


caracteristici locului de munca, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau

sisteme ale organismului, în procesul de munca;

i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie

folosită în munca;

j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat

sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri

care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca,

precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

k) loc de munca - locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile

întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii

la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuala

căreia îi lipseşte doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice

moment;

m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau

specialitatii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi somerii în

perioada de reconversie profesională;

n) securitate şi sănătate în munca - ansamblul de activităţi instituţionalizate

având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de

munca, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor

persoane participante la procesul de munca;

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul,

avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea

unei activităţi sau a unui echipament de munca sau/şi din comportamentul

neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa

aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube

materiale;

p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afară

întreprinderii/unităţii, abilitate sa presteze servicii de protecţie şi prevenire în

domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, conform legii;

q) accident uşor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale

care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate

de munca cu o durata mai mica de 3 zile;

r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care

252


unii factori determinanţi sunt de natura profesională.

SECŢIUNEA a 3-a

Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav

şi iminent

ART. 10

(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) sa ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii

întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;

b) sa stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în

ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare şi pompieri.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa

desemneze lucrătorii care aplica măsurile de prim ajutor, de stingere a

incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.

(3) Numărul lucrătorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor şi

echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie sa fie adecvate mărimii

şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.

ART. 11

(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) sa informeze, cat mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi

expusi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol,

precum şi despre măsurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protecţia lor;

b) sa ia măsuri şi sa furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea sa

oprească lucrul şi/sau sa părăsească imediat locul de munca şi sa se îndrepte

spre o zona sigura, în caz de pericol grav şi iminent;

c) sa nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă exista un

pericol grav şi iminent, în afară cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.

(2) Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de

munca şi/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati şi trebuie sa fie

protejati impotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia.

(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav şi

iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic

imediat superior nu poate fi contactat, toţi lucrătorii sunt apţi sa aplice măsurile

corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de

253


care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol.

(4) Lucrătorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevăzute la alin. (3),

cu excepţia situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovada de

neglijenţa grava.

CAP. IV Obligaţiile lucrătorilor

ART. 22

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea, în conformitate cu

pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea

angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire

profesională atât propria persoana, cat şi alte persoane care pot fi afectate de

acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.

ART. 23

(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22,

lucrătorii au următoarele obligaţii:

a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după

utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea

sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale

maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi sa utilizeze corect

aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice

situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol

pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor

de protecţie;

e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau

angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cat

este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse

de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi

securităţii lucrătorilor;

g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii

254


desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi

condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în

domeniul sau de activitate;

h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul

securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplica, după caz, şi celorlalţi

participanţi la procesul de munca, potrivit activităţilor pe care aceştia le

desfăşoară.

CAP VI Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea

evenimentelor

SECŢIUNEA 1

Evenimente

ART. 26

Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de

îndată angajatorului, de către conducătorul locului de munca sau de orice

alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

ART. 27

(1) Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele, de îndată, după

cum urmează:

a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt

definite la art. 5 lit. f);

b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru

accidente de munca şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare,

evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca, invaliditate sau deces,

la confirmarea acestora;

c) organelor de urmărire penală, după caz.

(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie

contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu

suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune, depistata cu

prilejul prestaţiilor medicale.

(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de

sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucuresti, de îndată, la

constatarea cazului.

255


ART. 28

În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care

printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu,

organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor

fizice/juridice prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 5 zile de la

data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

ART. 29

(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum

urmează:

a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate

temporară de munca;

b) de către inspectoratele teritoriale de munca, în cazul evenimentelor care

au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective,

incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate

temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum şi în

situaţiile cu persoane date dispărute;

c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de

unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

d) de către autorităţile de sănătate publica teritoriale, respectiv a

municipiului Bucureşti, în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor

legate de profesiune.

(2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-

verbal.

(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment,

instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului

teritorial de munca, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de

constatare medico-legală.

SECŢIUNEA a 2-a Accidente de munca

ART. 30

(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de

munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate,

cu permisiunea angajatorului;

256


b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de

interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în

afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în

timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse

din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse

din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta

avutul public şi privat;

f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă

se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate

de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de

munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;

g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul

normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi

invers;

h) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de

la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul,

pentru îndeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de

la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de

munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru

îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;

j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua

sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dacă schimba

îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt

echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau

dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi

invers;

k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc

în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi

de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice

257


romane, delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii,

pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe

teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute

de lege, încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini, în timpul şi din

cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau

perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor

aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi

furtuna, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trasnet (electrocutare),

dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor

de serviciu;

p) disparitia unei persoane, în condiţiile unui accident de munca şi în

împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de

serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie sa se

facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul sa

se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în

munca sau de circulaţie în vigoare.

ART. 31

Accidentele de munca se clasifica, în raport cu urmările produse şi cu

numărul persoanelor accidentate, în:

a) accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3

zile calendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;

c) accidente mortale;

d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi

timp şi din aceeaşi cauza.

ART. 32

(1) Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-

verbal de cercetare.

(2) Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către

258


acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum şi la asigurator, potrivit legii.

CAP. VIII Infracţiuni

ART. 37

(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în

munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se

creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau

de imbolnavire profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare

de la un an la 2 ani sau cu amenda.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa

este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.

(3) Fapta prevăzută la alin. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu

închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevăzută la alin. (2)

săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu

amenda.

ART. 38

(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor

stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca, dacă prin aceasta se

creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau

de imbolnavire profesională, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare

de la un an la 2 ani sau cu amenda.

(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa

este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.

(3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor,

maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a

luat măsura opririi lor, pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau

amenda.

(4) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu

închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevăzută la alin. (2)

săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu

amenda.

CAP. IX Contravenţii

ART. 39

(1) Constituie contravenţii faptele săvârşite de angajatorii aflaţi în una

259


dintre situaţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la

10.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 13 lit. b), c), p) şi r).


10.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 13 lit. n).


8.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-

m) şi o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) şi ale art. 32 alin. (2).


7.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) şi (3),

art. 13 lit. q) şi s) şi ale art. 27 alin. (1) lit. a) şi b).

(6) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 3.000 lei la

6.000 lei următoarele fapte:

a) încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 şi 16;

b) încălcarea dispoziţiilor art. 14, 15 şi ale art. 34 alin. (1).


5.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (4), ale art. 17, 19 şi 21.

(8) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 2.000 lei la

4.000 lei următoarele fapte:

a) încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. c) şi d), art. 13 lit. g), art. 18

alin. (5) şi (6) şi ale art. 36;

b) încălcarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5).


10.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în munca

privind:

a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea

substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate;

b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici, fizici

sau biologici, precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale

organismului uman;

c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune, parţială ori totală, a

construcţiilor, echipamentelor de munca noi sau reparate, precum şi pentru

aplicarea proceselor tehnologice;

d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea

260


lucrărilor care necesita măsuri speciale de siguranta;

e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de munca unde

acestea sunt interzise;

f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea,

întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice, precum şi pentru

prevenirea efectelor electricitatii statice şi ale descarcarilor atmosferice;

g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la

locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;

h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a

echipamentelor de munca;

i) transportul, manipularea şi depozitarea echipamentelor de munca,

materialelor şi produselor;

j) delimitarea, îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase;

k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca;

l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze

comprimate sau lichefiate, a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de

ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub presiune şi a altor asemenea

echipamente de munca;

m) utilizarea, întreţinerea, revizia şi repararea periodică a echipamentelor de

munca;

n) asigurarea, marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie;

o) asigurarea iluminatului de siguranta;

p) organizarea activităţii de păstrare, întreţinere şi denocivizare a

echipamentului individual de protecţie;

q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai

echipamentelor de munca şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim

special de exploatare;

r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, execuţia, exploatarea şi

întreţinerea lucrărilor miniere, realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj,

corespunzător clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze;

s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la înălţime, în spaţii închise şi

în condiţii de izolare.

ART. 40

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la

261


10.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de

activitate.

ART. 41

Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 39 alin. (2)-(9) şi la art. 40

se aplica angajatorilor.

ART. 42

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 39

alin. (2)-(9) şi la art. 40 se fac de către inspectorii de munca.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 39 alin.

(6) lit. b) şi alin. (8) lit. b) se fac şi de către inspectorii sanitari din cadrul

Ministerului Sănătăţii Publice şi al unităţilor subordonate.

(3) În caz de constatare a unei situaţii care se încadrează în prevederile art.

37 şi 38, inspectorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) vor sesiza de îndată organele de

urmărire penală competente, potrivit legii.

ART. 43

(1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) şi ale art. 40 se completează cu dispoziţiile

Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările

ulterioare.

(2) Contravenientul poate achită pe loc sau în termen de cel mult 48 de

ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data

comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege,

corespunzător faptei pentru care a fost sancţionat, inspectorul de munca

făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

ART. 44

Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate

victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, în măsura în care

daunele nu sunt acoperite integral prin prestaţiile asigurărilor sociale de stat.

262


HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca

nr. 319/2006

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octombrie 2006

ARTICOL UNIC

Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi

sănătăţii în munca nr. 319/2006, prevăzute în anexa care face parte integrantă din

prezenta hotărâre.

Bucureşti, 11 octombrie 2006.

Nr. 1.425.

CAP. I Dispoziţii generale

ART. 1

Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor

Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006, denumita în continuare lege.

ART. 2

În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au

următoarea semnificatie:

1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii

263


în munca - asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea

desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca;

2. serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale

şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în

întreprindere şi/sau unitate;

3. comitet de securitate şi sănătate în munca - organul paritar constituit la

nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul

securităţii şi sănătăţii în munca, în conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;

4. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau

unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli

profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;

5. accident care produce incapacitate temporară de munca (ITM) -

accident care produce incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile

calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical;

6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce

invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă

de organele medicale în drept;

7. accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul

accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act

medico-legal;

8. accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3

persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;

9. accident de munca de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe

drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

10. accident de munca de traseu:

a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de

munca la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa în locuri

organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la

locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul;

c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la

locul unde isi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau

decesul;

264


11. accident în afară muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile

prevăzute la art. 5 lit. g) şi la art. 30 din lege;

12. invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de munca,

confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele

medicale în drept;

13. invaliditate evidenta - pierdere a capacităţii de munca datorată unor

vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umar, produse în urma unui

eveniment, pana la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de

către organele medicale în drept;

14. intoxicatie acuta profesională - stare patologica aparuta brusc, ca

urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca;

15. îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul

individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi

funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale

conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia;

16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui

eveniment, de îndată, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege;

17. evidenta - mijloacele şi modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare

la evenimentele produse;

18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuată în mod

sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;

19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru

prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesională;

20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit

informaţii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naţional

de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale şi la Centrul

Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în

Domeniul Sănătăţii Bucureşti.

265


NORME DE TEHNICA SECURITATII SI DE PROTECTIE IMPOTRIVA

INCENDIILOR - 1995

Capitolul XVII

Masuri tehnice preventive cu privire la pregatirea si efectuarea salturilor din

aeronave , turnuri de parasutare si in pregatirea fizica la sol a parasutistilor

A.Generalitati

Art. 523 / 524 / 525 / 526 / 527 / 528 / 529 /

B. Masuri de securitate privind pregatirea fizica la sol a parasutistilor

Art.530 /531 / 532 / 533 /534 / 535 / 534 / 537 / 538 /

C. Masuri de securitate in lansarile cu parasuta din aeronave

Art. 539 / 540 / 541 / 542 /543 /544 / 545 / 546 / 5547 / 548 / 549 / 550 / 551 /

552 / 553 / 554 / 555 / 556 / 557 558 / 559 / 560 / 561 / 562 / 563 / 564 / 565 /566 /

567 / 568 /

D. Masuri de securitate in lansarile cu parasuta din turnurile cu parasutare

Art. 570 / 571 / 572 / 573 / 574 / 575 / 576 / 577 / 578 / 579 / 580 / 581 / 582 /

583 / 584 / 585 / 586 / 587 / 588 / 589 / 590 / 591 / 592 / 593 / 594 /

E. Masuri de securitate in salturile ghidate

266


Art. 595

F. Masuri de securitate in salturile de la platforma

Art. 596

G. Masuri de securitate in salturile declansate cu parasuta clasica

Art. 597 / 598 / 599 /

G. Masuri de securitate in salturile declansatte cu parasuta aripa

Art . 600 / 601 / 602 /

CAPITOLUL XVIII

MASURI TEHNICE PREVENTIVE CU PRIVIRE LA PREGATIREA

ZBORULUI CU AERONAVE FOARTE USOARE SI ULTRAUSOARE

D. Masuri de securitate privind conditiile psiho – fizice ale sportivilor si ale

instructorilor de zbor ( antrenori )

Art. 620 / 621 / 622 / 623 / 624 / 625 / 626 / 627 / 628 /

E. Echipamentul de protectie si de salvare

Art. 629 / 630 /

F. Masuri de securitate la sol si in aer.

Art. 631./ 632 / 633 / 634 / 635 /

G. Masuri de securitate privind conditiile meteorologice de zbor

Art 636 / 637 / 638 / 639 / 640 /

PARTEA A SASEA

Norme de igena in aviatia sportiva

Capitolul I

Masuri igenico – sanitare

A Iluminatul

Art.996 – 1001

B. Incalzirea

Art. 1002 -1005

C.Ventilatia

Art. 1006 – 1008

D. Atenuarea si eliminarea zgomotelor si vibratiilor

Art. 1009 – 1011

E. Curateinea

267


Art. 1012 – 1016

F. Aprovizionarea cu apa potabila

Art. 1017 – 1020

G. Instalatii igienico – sanitare

a) Vestiare

Art. 1021

b) Spalarea

Art. 1022

c )Bai cu dusuri

Art 1023

d )W.C.-uri

Art. 1024

CAPITOLUL II

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

A Consideratii generale asupra primului ajutor ce trebuie det in caz de

accidente

Art. 1025 – 1027

B. Primul ajutor in caz de accident prin electrocutare

a ) Scoaterea victimei de sub curent

Art. 1028

b) Primul ajutor

Art.1029

C. Metodica de respiratie artificiala

Art. 1030 – 1033

D.Primul ajutor in caz de ranire

Art. 1034

E.Masuri de prim ajutor in caz de hemoragie

Art. 1035 -1036

F.Prim ajutor in caz de arsuri

Art. 1037 – 1038

G. Prim ajutor la degeraturi

Art. 1039 – 1040

H. Prim ajutor in caz de fracturi , luxatii tumefieri si extinderea tendoanelor

Art. 1041

268


I.Fractura cutiei craniene

Art.1043

J.Fractura coloanei vertebrale

Art. 1043

K.Fracturi si luxatii la clavicula

Art. 1044

L.Fracturi la oasele bratelor

Art. 1045

M.Fractuei la membrele inferioare

Art. 1046

N.Fractura coastelor

Art. 1047

C.Primul ajutor in caz de lesin , insolatie , soc caloric si intoxicatie cu oxid de

carbon

Art. 1048 – 1050

NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII PENTRU TRANSPORTURILE

AERIENE 1997

6.Aviatia sportiva

6.1.Zboruri sportive

Art. 206 - 232

6.2. Lansarile din turnurile de parasutism

Art. 233 - 256

8.Activitatea aeroportuara si vde aerodrom

8.1. Generalitati

Art. 316338

269


BIBLIOGRAFIE

Scurt istoricConventia de la Chicago Anexele ICAOCodul aerianRACR.RAReguli de trafic aerianRACR- LTMOStatutul pers navigant – Legea 223/2006 /Norme metodologice de aplicare a Legi 319 / 206 in H.G. 1425MOZ – A.R. “Manualul operational “RACR si PIAC - LPAN – PNorme SSM \ Norme de tehnica a securitatii muncii in aviatia sportiva

270

Legislatie Aeronautica 2012

Documents

Transcript of Legislatie Aeronautica 2012