Legendele Olimpului Vol.2

7/23/2019 Legendele Olimpului Vol.2

http://slidepdf.com/reader/full/legendele-olimpului-vol2 1/241

Alexandru Mitru

Legendele OlimpuluiLucrare distinsă cu premiul „Ion Creangă” al Academiei Române

EroiiVolumul 2



ERSEU

n cântecele vechi1 se povesteşte că ar fi vieţuit odinioară !n preavestitul oraşArgos" un rege care se numea Acrisiu# $i regele avea o fiică de%o frumuseţeuimitoare# Copila se chema &anae# 'oeţii o slăveau !n versuri şi regii !i trimiteaudaruri# (umărul peţitorilor era atât de mare !ncât palatul lui Acrisiu nu dovedea

să%i mai cuprindă# $i regii care mai de care erau mai falnici mai puternici# &e ar fifost unul ales se supărau desigur ceilalţi# )%ar fi iscat poate ră*+oaie# &e%aceearegele Acrisiu stătea mereu !n cumpănă şi%i amâna pe fiecare cu vor+ele%imeşteşugite să treacă timpul să se mai gândească#

Î,ai avea regele şi%o supărare# )e făceau grâne prea puţine deşi pământul era

+un# 'loua prea rar şi râul- ce stră+ătea !ntreg ţinutul seca mereu !n timpul verii#'oporul nu avea +ucate#

.ra nevoie de%un flăcău să ţină frâiele puternic# )upuşii deseori cârteau pentrucă%n casa lui Acrisiu erau +ucate din +elşug iar pruncii lor piereau de foame# $iregele era +ătrân# (%avea pe nimeni a/utor# Copila lui era prea sla+ă şi%apoi urma săse mărite să plece din ţinutul Argos# 0i tre+uia deci regelui +raţ de +ăr+at pe lângăcasă# roia să ai+ă un fecior#

)%a dus atunci regele%Acrisiu la un oracol2# A dăruit acolo aur a făcut /ertfe şili+aţii şi a cerut *eilor sfat3

4 Cum aş putea preamăriţi *ei să do+ândesc !ncă un prunc dar nu o fată 5 fatăam6 5 ci un +ăiat un fecior vrednic care să%mi fie de%a/utor şi la greutăţi şi la neca*7

8racolul i%a dat răspunsul3 4 9u nu vei căpăta Acrisiu nici un flăcău: eşti prea +ătrân: dar fiica ta mândra

&anae va fi%n puţină vreme mamă; 8drasla ei va fi +ăiat#86 Cum s%a +ucurat Acrisiu# A socotit că fiica sa va face nuntă !n curând !şi va

găsi un mire +un şi o să ai+ă un copil# 4 a fi +ăiat7 !mi pare +ine; Atunci; atunci nu mai am gri/ă# (epotul meu o

să m%a/ute şi !mi va ţine loc de fiu;

0nsă oracolul acela a mai grăit3 4 a fi ce ţi%ai dorit3 fecior# Atâta că acest urmaş te va răpune !ntr%o *i; 9u

vei pieri de mâna lui; &eci nu te +ucura *adarnic# 4 ,ă va ucide el pe mine +unicul lui7 a strigat regele Acrisiu# $i cum7; $i

când7; <răiţi voi *ei nepieritori cum să !mpiedic crima asta7; 4 (u poţi s%o%mpiedici au spus *eii# 9u vei muri !ntr%un amurg de mâna fiului

&anaei6;



ZEUS SE-NDRĂGOSTEŞTE DE DANAE

%a%nspăimântat regele%Acrisiu şi s%a !ntors !n ţara sa cu ciudă%n suflet pecopila ce !i era%nainte# dragă# $i ca să%mpiedice ursita a dat poruncă să sefacă o !nchisoare su+ pământ# Aici a dus%o pe &anae# A%nchis%o +ine su+*ăvoare şi%a%ncredinţat%o unei sclave# =8 sclavă ce%i fusese doică#>

S 4 Aici va sta ascunsă fata până la moartea mea târ*ie a rostit regele Acrisiu#)ă nu o poată vedea nimeni cât voi trăi# Că%i prea frumoasă şi prea +lândă şi s%ar

putea s%o !ndrăgească vreun prinţ sau poate chiar vreun *eu; şi să mi%o ceară desoţie# )au mai rău să%mi răpească fata fără măcar să%mi ceară voie# ?ără de soţ ean%o să poată să ai+ă nici copii# $i neavând fecior &anae nu sunt prime/dii pentrumine;

Atât că%nspăimântatul rege uitase că%n 8limp sta @eus cel cu puteri nemărginite#

@eus putea să vadă fata şi%n !nchisorile de piatră#$i aducându%i ermes vestea că fata regelui din Argos a fost !nchisă su+

*ăvoare @eus a şi cătat spre ea# I%a cercetat !nfăţişarea# Iară &anae era al+ă cu pieleacaldă de mătase cu ochii ver*i ca valul mării şi părul roşu ca văpaia# 0ntr%un cuvântera frumoasă; $i @eus s%a aprins pe dată#

4 &anae fata lui Acrisiu va fi soţia mea chiar astă*i6; a grăit @eus cătreermes#

4 &ar cum vei i*+uti o @eus7 a%ntre+at ermes cu mirare# &anae este *ăvorâtă!n temniţa de su+ pământ +ătută%n plăci grele de +ron* şi nu ştiu *ău cum vei

pătrunde; 4 (%ai teamă fiule6; a *âm+it @eus# (unta ce vreau s%o săvârşesc va fi altfel

decât socoţi# 9u du%te%acum; 0ntoarce%ţi faţa şi cată de păstrea*ă taina6$i @eus s%a schim+at vicleanul nu%n taur flacără sau cucB ci !ntr%o ploaie aurie

care%a că*ut peste oraşul lui Acrisiu# Iar ploaia asta aurie a stră+ătut după voinţamarelui @eus printre pietre şi printre plăcile de +ron*: şi a a/uns !n !ncăperea unde stasu+ *ăvor &anae# A%nvăluit%o pe copilă ca%ntr%o fier+inte%m+răţişare

ACRISIU DESCO ERĂ CRIMA

Danae a devenit astfel soţia lui @eus olimpianul#Lunile%au !nceput să treacă şi chiar la timpul cuvenit copila regelui Acrisiu ado+ândit un fiu +ălai frumos ca soarele din slavă şi fără seamăn de voinic căruia eai%a *is 'erseu#

(u ştia +iata cum s%ascundă această crimă a lui @eus# 'runcul ca toţi copiii

lumii râdea plângea şi se /uca# &ar !ntr%o *i tatăl &anaei trecu pe lângă locul undeera !nchisă fata lui# $i dinlăuntru s%au*ea glas de copil şi râs *+urdalnic#

Repede tatăl smuci uşa care fusese *ăvorâtă# 9rase pe doică la o parte; =deşi



sărmana !ncercase s%arunce%un văl peste copil> 5 şi ce vă*u7 &anae fata ce fusese!nchisă să n%o vadă nimeni ţinea la sânul ei un prunc#

4 &oica să fie spân*urată6 a *is Acrisiu spre ostaşii care stăteau la uşi de pa*ă#Iar tu netre+nică &anae mă vei urma pe loc !n templu# $i ai să%mi /uri cine e tatălacestui prunc nelegiuit;

&usă de plete până%n templul lui @eus care se ridica !n mi/locul cetăţii &anae%atre+uit să spună că regele din cer i%e soţul şi tatăl pruncului 'erseu# 4 ,inţi ticăloasă fără seamăn a grăit regele Acrisiu# $i tare%aş vrea să te ucid

cu mâna mea aici !n templul marelui @eus olimpianul pe care tu%l năpăstuieşti# &eţi%ar fi soţ cum spui ne+uno el ţi%ar veni !ntr%a/utor# &ar uite%l; Dite%l6; )tă pesoclu şi te priveşte neclintit;

4 Răspunde @eus !ţi sunt soaţă7; (u ai pătruns la mine tu su+ chipul unei ploi de aur !n acea *i de neuitat şi%apoi te%ai preschim+at !n *eu spunându%mi singur cine eşti7; Răspunde @eus6; *icea fata şi pletele şi le smulgea şi se +ătea !n piept

cu pumnii#0nsă măreţul olimpian privea tot neclintit la fată# 'rivea cu ochii lui de piatră# (u!ndră*nea să scoat%o vor+ă pentru că se temea de era# .a şi aflase de%ntâmplarestătea !n cer pe%un nor al+astru şi asculta ce se vor+ea#

; $i vă*ând regele Acrisiu că @eus stă tot nemişcat a chemat iute nişte meşteri#A poruncit să i se facă o ladă mare aurită un fel de cufăr *ăvorât#

0n acest cufăr a%nchis fata şi pe micuţul ei 'erseu# Le%a dat merinde3 nişte fructeşi%o amforă plină cu apă# $i%a *vârlit cufărul !n valuri fără s%asculte cum striga +iata&anae hohotind3

4 8 tată rege fie%ţi milă; (evinovată sunt !ţi /ur6; &e nu vrei să te%nduride mine fii +un măcar cu acest prunc venit pe lume fără voie; (epotul tău e tatădrag;

&ar valurile au luat lada şi au purtat%o !ndelung deasupra ver*ilor genuni undesălăşluia 'oseidonE#

@eus privea din cer cu gri/ă dar nu putea să !i a/ute pentru că era%i sta alăturişi%l priveghea +ănuitoare#

ESCARUL DICTIS AFLĂ E MARE LADA

i%a tot plutit !n voie lada pe valurile !nspumate trântită%n gropniţe de apelovită uneori de stânci până când dusă de furtuni a nimerit !ntre Ciclade F# Iar !nlăuntrul ei şedeau flămân*i şi !nsetaţi &anae şi pruncuşorul ei 'erseu#.rau şi u*i până la piele şi tremurau pătrunşi de frig# (u mai aveau nici o

năde/de şi aşteptau să se cufunde sicriul plutitor !n care !şi trăiau ultimele clipe#S

)%a !ntâmplat !nsă că%n *iua când a a/uns !ntre Ciclade lada *vârlită de Acrisiusă iasă un pescar pe mare# Acel pescar se numea &ictis# 'escarul şi%a !ntins năvodul#&ar când să tragă de frânghii simte c%atârnă ceva greu# 0n năvod se găsea o ladă#



9rage la ţărm această ladă şi o desface c%un topor# $i dinlăuntru i s%arată o +iatămamă şi%un copil#

Când o *ăreşte pe &anae pescarul &ictis stă%nlemnit# .l nu vă*use !ncă%n viaţăochi mai senini mai +lân*i mai ver*i# (ici trup mai mlădios mai *velt# (ici păr săai+%aşa culoare de flacără cu vâlvătăi# $i nici nu au*ise !ncă un glas atât de mGngâios#

?ără să stea deloc pe gânduri fără s%o%ntre+e cine e pescarul !i aşterne fetei un pat de ier+uri ver*i şi moi şi !i aduce peşte proaspăt fiert !n căldare de aramă şifructe dulci3 curmale rodii şi%ntr%un pocal !i toarnă vin#

'runcului său i%aduce lapte de la o capră ce păştea pe lângă casa lui pe coastă#'e coasta insulei )erifos unde trăia pescarul &ictis#

0n*drăvenită după hrană şi +ăutură mai ales &anae%i povesteşte totul# $i eladânc !nduioşat o roagă plin de +unătate să fie oaspetele său#

4 .u sunt pescar i%a grăit &ictis# )unt om sărac !nsă cinstit# 0n casa mea poţi fistăpână# 9e rog să fii soţia mea# $i dup%atâtea suferinţe mă voi sili să%ţi făuresc o

viaţă cât mai fericită;.a a primit# 'escarul &ictis era un om plăcut şi +un#Iar anii s%au pornit să curgă prea repede pentru ei doi ce vieţuiau !n fericire#

'erseu creştea şi el gră+it şi se făcuse%un flăcăiandru isteţ voinic şi priceput la pescuit şi vânătoare#

(umai că%n insula aceea unde%şi avea pescarul casa domnea pe%atuncea'olidecte un rege lacom şi hain# &eşi era frate cu &ictis regele%acesta !l ura şi%li*gonise din palate# $i se temea nespus de el să nu%i râvnească cumva tronul# Cu%atâtmai mult cu cât poporul era sătul de 'olidecte care !l asuprea gro*av#

Iar răul rege 'olidecte trecând prin insulă cu carul vă*u%ntr%o seară pe &anae#

REGELE INSULEI SERIFOS URZEŞTE UN

LAN

astfel de soţie are &ictis pescar sărac şi amărât ce%şi ţine *ilele cu trudă7;

(u merită aşa ceva”6; şi%a *is !n +ar+ă 'olidecte# „Asta%i femeie pentr%unrege nu pentr%un nevoiaş ca el; H

OAflând apoi că +unul &ictis era din *ori la pescuit regele a intrat !n casă# 4 ?rumoasa mea i%a rostit el ungându%şi glasul cu dulceaţă este păcat să te

păleşti !ntr%o căsuţă amărâtă !ngri/ind de un +iet pescar; .u sunt un rege plin defală# $i am palate 5 cred că ştii6 5 şi +ogăţii nemăsurate# 9e fac regină dacă vreistăpână peste%aceste locuri; $i orice voie ţi%o%mplinesc dacă primeşti să%mi fiinevastă;

4 (u vreau6; (u ţin să fiu regină6; a spus &anae regelui# )oţul meu e +la/in

şi harnic# 0l !ndrăgeşte pe 'erseu# (u pot să%i fiu necredincioasă; 9e rog ne lasă şite du;)%a mâniat rău 'olidecte# $i%a vrut s%o prindă pe &anae şi să o tragă cu de%a sila



până la carul său regal# (oroc c%atunci venea călare pe malul mării şi 'erseu#Au*ind ţipetele mamei s%a repe*it !ntr%a/utor# $i%m+râncindu%l pe 'olidecte aeli+erat%o pe &anae din mâinile ce%o pângăreau#

Regele insulei )erifos ar fi putut să poruncească slugilor sale de credinţă să%i ia!ndată viaţa tânărului ce%i sta%mpotrivă# 0nsă n%a vrut s%o !ndâr/ească mai rău pe

frumoasa &anae#A mai lăsat să treac%anume câteva săptămâni sau luni# $i a trimis după 'erseu*icând că are să%i vor+ească#

4 ?lăcăule i%a grăit el# Am au*it că povesteşti celor se vor să te asculte că tatăltău ar fi chiar @eus# I%aşa7 8ri nu%i aşa7 Răspunde6

4 Aşa e rege6 9atăl meu este !nsuşi măreţul @eus6 4 &e este astfel precum spui ar tre+ui să fii vitea*; @eus este stăpânul lumii#

$i%n lume +ântuie trei fiinţe !ngro*itoare şi hapsâne# )unt cele trei surori gorgonecare%au ucis sute de oameni# &ouă surori cele mai mari sunt precum ştii

nemuritoare# 0nsă a treia cea mai mică şi cea mai rea *isă ,edu*a are o firemuritoare; (u vrei să pleci tu s%o răpui7; 4 &a 'olidecte voi pleca; $tiu că de fapt !mi doreşti moartea# $i totuşi voi

porni la luptă pentru că vreau să scap pe oameni de mişeliile ,edu*ei; şi când mă%ntorc vom mai vedea;

Regele a rân/it !n +ar+ă de +ucurie şi speranţă că fiul frumoasei &anae o să se piardă%n lupta asta# $i%a mai rostit !n !ncheiere3

4 &anae va rămâne%aicea ostatică până vii tu; &e nu%ţi păstre*i făgăduialade nu%mi aduci capul ,edu*ei &anae va plăti cu viaţa;

'erseu s%a !nclinat spre rege !n semn că totul se va face aşa precum i%a poruncitşi a plecat !ntâi spre templu# Aici şi%a ars pe altar /ertfa şi l%a rugat pe tatăl său3

4 9u m%ai adus pe lume tată; 'uterea ta%i nemărginită; 0ţi cer acum să măa/uţi !n lupta grea ce vreau s%o%ncep;

0ndată a vuit din slavă un *gomot lung peste pământuri şi peste ape până%n9artar# $i lângă tânărul 'erseu s%a ivit !nsuşi *eul ermes purtând o sa+ie !ntoarsăcu lama +ine ascuţită#

SFATUL ZEULUI HERMES

rate 'erseu# a grăit *eul căci frate mi%eşti tu după tată; @eus m%a trimis din8limp să%ţi dau !n mână arma asta# )ă%ţi mai destăinui şi o taină;F?lăcăul a luat arma%n mână şi%a ascultat ce%i spunea ermes#

4 <orgonele%nspăimântătoare au +raţe lungi roşii de%aramă: gheare tăioase deoţel: aripi de aur şi pe cap le%atârnă plete de aramă !n care%s !ncâlciţi mulţi şerpi#&inţii lor ca de porc mistreţ de o al+eaţă uimitoare sfâşie pe%orice muritor ce sea+ate pe la ele# )u+ frunte au ochi mari rotun*i# &acă privesc pe cineva cu ochii lor sclipind de furie omul acela !mpietreşte# &ar tu să nu te temi 'erseu# $i ca să poţi să



te apropii fără prime/die de ele Atena iată ce%ţi trimite;$i ermes i%a !ntins un scut strălucitor făcut din aur#

4 Când ai s%a/ungi lângă gorgone şi vei dori să porneşti lupta a mai spusermes lui 'erseu să nu te uiţi !n ochii lor; )ă caţi !n scut ca%ntr%o oglindă# $i doar

prin scut să le priveşti# Astfel vei fi ferit de moarte6; 'e trupuri sunt acoperite cu

sol*i al+aştri de oţel# Aşa%s de tari sol*ii aceia că nici o sa+ie sau lance nu le%ar putea pătrunde carnea# &oar sa+ia ce ţi%o%mprumut lucrată de *eul efaistos şi carel%a răpus pe Argus are puterea de%a tăia şi sol*i şi oase cu%nlesnire; AvGnd aceastăarmă%n mână pleacă pe cale fără gri/ă mereu spre asfinţit spre ţara unde sălăşluiesc*eul 9anatos1J şi (iK *eiţa%ntunecată ce ţine%n +raţele ei noaptea# Caută !n drum petrei +ătrâne trei vră/itoare ale mării ce poartă numele de graie 11# .le ştiu drumul celmai scurt până la locul unde stau necruţătoarele gorgone; ?ii priceput şi fii vitea*#Atena sora ta cerească şi eu te vom călău*i; 1"

'erseu i%a mulţumit lui ermes# A luat şi scutul lat de aur trimis de sora sa

Atena şi fără teamă a plecat pe calea lungă către ţărmul unde aflase că trăiau celetrei graie ale mării#$i%a mers; A mers prin ţări destule şi peste ape%nvol+urate şi peste munţi cu

creste sure şi prin *ăpe*i şi prin arşiţe; &ar !ntr%o seară a a/uns !n locul unde seaflau cele trei graie ale mării 5 surori cu cele trei gorgone#

9oate +ătrânele acestea aveau !nsă un singur ochi pe care%l foloseau cuschim+ul câte trei *ile fiecare !n vremea cât stăteau de %stra/ă pe acel drum cătregorgone#

'erseu s%a pitulat !ntr%un tufiş# Alături şi%a săpat o groapă# $tia că +a+ele aveauşi%un dinte fermecat de forma unei suliţi lungi cu care%i omorau pe oameni când !i*ăreau pe malul mării 5 şi tre+uia să stea ferit#

ERSEU RĂ UNE MEDUZA

stat de veghe cam trei *ile# 0nsă !n cea de%a treia noapte 'erseu s%a furişat prin +e*nă până aproape lângă ele# $i a pândit când o +ătrână !şi scoteaochiul din or+ită ca să%l !ntindă celeilalte# Atunci s%a repe*it ca uliul şi le%a smuls ochiul !ntr%o clipă din ghearele%nfricoşătoare#

A8chiul ardea ca un tăciune# 'erseu l%a a*vârlit !n groapă punând deasupra lui pământ şi s%a ascuns iar !n tufiş#

4 Cine%i tâlharul7; Dnde%i ochiul7; strigau cu gemete de spaimă cele treigraie um+lând oar+e pe ţărmurile%ntinsei mări#

'erseu le%a spus atunci că este fiul lui @eus şi%al &anaei şi le%a cerut să /uretoate pe )tiK pe râul din Infern că !l vor a/uta s%a/ungă la cele trei surori gorgone;

(umai aşa le dă iar ochiul# Altminteri vor rămâne oar+e#ă*ând că nu mai au ce face cele trei graie au /urat să !l a/ute pe flăcău# a

chiar l%au !nvăţat să meargă !n primul rând la nişte nimfe care păstrau !ntr%un palat



casca *eului ades 5 'luto# Casca1- aceasta făurită de trei ciclopi avea un har# Acelce şi%o punea pe cap se făcea%ndată nevă*ut# 9ot nimfele păstrau la ele două sandale%naripate şi%un sac de piele fermecat# 0n acel sac putea să%ncapă după nevoie doar onucă =atuncea sacul se strângea> şi tot la fel putea cuprinde lărgindu%se o casă%ntreagă#

'erseu aude toate astea# &ă graielor !napoi ochiul şi se porneşte către nimfe#A/unge la palatul lor# $i 5 poate !nvăţat de ermes 5 grăieşte%atâta de frumos cănimfele !i !mprumută sandalele !naripate sacul de piele fermecat casca lui adesnevă*utul şi !l !ndrumă mai departe cum să găsească pe gorgone#

Acuma da putea să lupte cu cele trei surori hapsâne6 'erseu !şi pune la picioaresandalele !naripate şi se !nalţă !n vă*duh# 'orneşte%n *+or ca o furtună către ţinutulunde stau preafioroasele gorgone;

Chiar soarele se minunea*ă vă*ând su+ +olta cea senină pe fiul ager al lui @eus#„Dnde se duce7 H se !ntre+ă marele elios !n sine şi%l cercetea*ă cu privirea

căci tare%i mai plăcea să ştie şi să veghe*e%n lume totul#0l vede pe flăcău cum *+oară spre%o insulă din piatră al+ă ce se afla%n mi/loculmării# <orgonele tocmai dormeau# $erpii din pletele de%aramă se mişcau amorţiţi desomn# 'e%o stâncă dreaptă ca un pat pe aşternuturi de mătase gorgonele stăteau!ntinse# Iar sol*ii%al+aştri de oţel ghearele roşii de aramă şi%aripile lor lungi de aurluceau cu scânteieri pe stâncă gata aproape să%l or+ească# 'erseu s%avântă ca nălucalângă gorgonele ce dorm# Cu%nţelepciune se apropie privindu%le nu drept !n faţă cioglindindu%le !n scut# Cu sa+ia lui ascuţită retea*ă dintr%o i*+itură capul ,edu*eicel hidos# 'rinde de pletele de%aramă capul şi !l aruncă%n sac# Iar cu piciorul !i!mpinge trupul !n apă rostogol#

,edu*a ce fusese una din soaţele *eului mării se *ice c%a născut atuncea dingâtul rete*at un cal# Dn cal cu aripi la picioare numit 'egas de%olimpieni# Calul s%a!nălţat ca gândul şi a pierit !n !nălţimi12# 0nsă *+urând a neche*at# $i%a neche*at atâtde tare c%a răsunat până la cer# <orgonele nemuritoare de *gomot s%au tre*it dinsomn şi glasurile lor de%aramă au ţipat !nfricoşător vă*ând%o pe ,edu*ă%n valuri#

Cu ele nu putea să lupte fiul &anaei şi%al lui @eus# $i ascultând%o pe Atenavoinicul şi%a%ndesat pe frunte casca al+astră a lui ades devenind astfel nevă*ut# Aluat !n mână sacul unde vârâse capul plin de şerpi şi cu sandalele%i vră/ite s%a ridicatiute spre cer#

<orgonele pline de furie au*eau vuietul prin aer dar nu puteau *ări nimic# $i!nălţându%se şi ele +ătând cu%aripile de aur vă*duhul străve*iu şi rece au cercetat mai

peste tot#0nsă 'erseu !n vremea asta *+ura nestingherit spre *ări mai a*urii şi mai

senine;

LA TITANUL ATLAS



Trecuse peste mări şi ţări şi munţi şi râuri cristaline; 'lutea deasupra Africii;)e povesteşte că !n cale din sacul său ar fi curs sânge câteva picături !n mare# &inele s%a făcut mărgeanul 5 despre care cei vechi *iceau c%aduce%ntotdeauna lacrimi#

Alţi picuri roşii curşi din sacul unde era capul ,edu*ei au nimerit peste pământul cel ars de soare%al Li+iei# 'icurii s%au schim+at !n şerpi# Iar şerpii%aceia

veninoşi s%au !nmulţit peste măsură au ucis mii de animale şi Li+ia s%a pustiit1B

#; $i tot *+urând fiul lui @eus a a/uns spre lăsatul%serii deasupra unei ţări devis# 0n revărsarea purpurie a ra*elor din asfinţit se vedea%n vale o grădină plină deroade şi de flori şi%n ea sclipea un măr uriaş cu fructele numai de aur#

Aici !n ,auritania stăpânea regele Atlas fiul titanului Iapet şi frate +un cu'rometeu1#

Acum 'erseu plutea deasupra acestei ţări mari şi +ogate# $i%n%flămân*it de drumşi lupte s%a hotărât să se co+oare şi să mănânce nişte fructe să soar+ă şi puţină apă şisă%şi urme*e apoi *+orul;

(umai că regelui Atlas !i pre*isese un oracol că !ntr%o seară va să vie fiulvră/maşului său @eus ca să%i ia merele de aur# $i cunoscând acest oracol Atlas s%amâniat nespus#

$i co+orându%se flăcăul !n acea ţară desfătată cu gând să ceară de mâncare# s%a pomenit !n piept cu pietre şi pălmuit fără cruţare cu vor+e grele de ocară#

4 Ce vrei7; Ce cauţi7; striga titanul# rei poate merele de aur7 'leacă de%aici că te ucid; (etre+nic fiu al celui care mi%a pus povara asta%n spate;

$i l%a lovit cu%atâta ură !ncât 'erseu până la urmă n%a putut să se stăpânească# 4 .şti un titan +ătrân şi prost a glăsuit fiul lui @eus# 9atăl meu te%a năpăstuit:

dar eu nu%i seamăn !n nimica# ,%am luptat numai pentru oameni şi am răpus%o pe,edu*ă# ream să mă lupt şi cu alţi monştri# 9u m%ai lovit !nsă cu ură deşi eramnevinovat# (u%ţi doream merele de aur# 0ţi ceream doar o%m+ucătură şi cel mult uncăuş de apă# $i fiindcă nu vreau să lovesc pe fiul marelui Iapet am să%ţi plătescinsulta altfel;

$i%a scos din sacul fermecat capul ori+il al ,edu*ei# L%a pus !n faţa lui Atlas#Iar el 5 cum a cătat spre cap 5 a !mpietrit numaidecât# 8asele lui s%au făcut stânci#Dmerii s%au schim+ai !n creste# ar+a şi perii de pe cap s%au preschim+at ca prinminfune !n ar+ori deşi păduri !ntregi !ntunecoase şi%ncâlcite# )%a făcut munteleAtlas purtând !ncă pe umeri cerul cu stelele%i nenumărate#

)patele lui s%a%ncovoiat su+ apăsarea dureroasă a +olţii grele !nstelate# Cude*năde/de s%a%ncordat să%şi mai păstre*e%nfăţişarea de titan# )%a spri/init pe talpastângă şi pe genunchiul drept# @adarnic6; )oarta i%a fost pecetluită# 9rupul i%a fost

pietrificat1E#

DEASU RA ETIO IEI



4 (u rege; (u mai sta pe gânduri au grăit sfetnicii cu gra+ă# 8are tu vrei să%ţi pier*i puterea7 8 altă fată poţi s%o capeţi# .şti !ncă tânăr; şi regina ţi%e !ncă%ndea/uns de dragă; &ar alţi supuşi de unde%ţi iei de ţi%i mănâncă pe toţi monstrul7; $i fără de supuşi puterea%ţi se stinge ca o flacără# &eci nu mai sta şi socoti#)acrific%o pe Andromeda;

$i regele ascultând sfatul a dat poruncă unor sclavi să o aducă pe copilă#)clavii s%au repe*it !ndată !n !ncăperea luminoasă unde fecioara Andromedaşedea cu prietenele sale +rodând o haină pentru rege# Au smuls%o ca pe%o mieluşicăcare e dusă la altar să !nroşească piedestalul cu sângele%i nevinovat# Au smuls%o şi%au

purtat%o%n +raţe până la malurile mării#0n acest timp aflând poporul de soarta ce se pregătea copilei regelui Cefeu se

grămădise sus pe *iduri# 4 )ă n%o lăsăm6; glăsuiau mulţi# &e ce au osândit%o *eii pe ea nu pe

Casiopeea7; Casiopeea%i vinovată# )ă moară ea nu Andromeda;

)fetnicii !nsă şi oştirea !i !m+rânceau pe acei oameni# 0i goneau !napoi pe *iduri# 4 'oruncile pe care @eus se%ndură să ni le trimită nu le putem noi cumpănirăspundeau ei# (oi avem numai datoria să le%mplinim cât mai curând# Casiopeea ar fivrut să se /ertfească +ucuroasă !n locul fetei sale dragi dar @eus nu s%ar fi%nvoit;

)clavii%au legat%o pe fecioară pe%o stâncă ce ieşea din apă# I%au pus pe +raţelemai al+e ca marmura al+ă de 'aros lanţuri mâncate de rugină lanţuri ce *ornăiaucumplit#

$i%au aşteptat să vină monstrul# )ă se ivească dintre valuri şi s%o !nhaţe pecopilă#

Cum au legat%o pe%Andromeda s%au vă*ut nimfe nereide scoţându%şi pletele deaur din valurile !nspumate şi chicotind de mulţumire#

4 0n sfârşit iată *iceau ele @eus din ceruri ne ră*+ună cu mult mai +ine ca'oseidon;

0nsă tocmai atunci prin aer s%a arătat *+urând 'erseu# .l a *ărit%o pe fecioară#Lăsându%se domol pe stâncă a !ntre+at%o cu glas lin13

4 8 tu care deloc nu meriţi să porţi aceste lanţuri grele fii +ună spune%micine eşti pentru ce te%au !nlănţuit7

0ntâi frumoasa Andromeda nu !ndră*nea nici să privească de%a dreptu%n faţă un +ăr+at şi se sfia să%i şi vor+ească# A dac%ar fi avut atuncea mâinile li+ere desigur şi%

ar fi ascuns fruntea sfioasă !n palmele%i micuţe reci# 8chii i s%au umplut de lacrimi3un şuvoi proaspăt şi amar# Atât i%era !ngăduit# &ar nevroind să pară astfel că%ivinovată cu ceva a deschis gura şi%a grăit# I%a povestit flăcăului tot ce dorise el săafle#

(%a apucat s%asculte totul că valurile !nspumate au !nceput să fiar+ă%n clocot şisă vuiască din adânc şi dintre ele a ţâşnit un monstru fără de pereche acoperind cutrupul său o mare%n%tindere de ape# .l a pornit săltând spre stâncă;



MONSTRUL LUI FINEU ESTE RĂ US

rumoasa Andromeda plânge# 9atăl nenorocit şi mama su+ +iciuirea disperării /elesc şi gem !ndureraţi# ,ai ales mama e *dro+ită6; &ar ei nu pot să o a/ute#'lângând aleargă lângă fată şi%i dau ultima%m+răţişare#

F'erseu atuncea le rosteşte3 4 .u sunt 'erseu fiul lui @eus; 9ot eu mai sunt şi%nvingătorul ,edu*ei cea

cu şerpi !n plete; $i după cum aţi vă*ut singuri călătoresc doar prin vă*duh avândsandale%naripate# )unt gata să mă lupt cu monstrul călcând voinţa *eilor pentru căhotărârea lor este nedreaptă şi hapsână# ă rog numai un singur lucru3 dac%o salve* peAndromeda să mi%o daţi mie de soţie#

'ărinţii !i făgăduiesc mâna copilei lor iu+ite# $i !l imploră să se lupte# a !i promit că%i vor mai da şi tot avutul lor ca *estre;

Atuncea tânărul erou se%nalţă repede%n vă*duh# Dm+ra lui lunecă pe apă#,onstrul se%agită%nne+unit# 0şi uită drumul către stâncă# rea să%l ucidă pe flăcău;

'erseu ca vulturul lui @eus se năpusteşte din vă*duh şi vâră până !n prăselesa+ia sa cea arcuită !n trupul monstrului uriaş#

Rănit monstrul se saltă%n aer ca să a/ungă la 'erseu şi iar s%afundă%n apa măriişi se roteşte ca un lup când este !ncolţit de câini#

&ar cu aripile%i uşoare 'erseu pluteşte%n /urul lui şi%i ocoleşte muşcătura# 0nschim+ !i tot dă lovituri de câte ori !i vine +ine !n cap !n spate şi !n coaste#

,onstrul !mproaşc%acuma apa şi%un sânge negru şi vâscos curge din +otul său

ori+il# )ângele%acesta se !m+i+ă !n !ncălţările de piele pe care le poartă 'erseu#Aripile de la sandale se moaie nu mai au putere să !l !nalţe pe erou# &ar el luptândsare pe%o stâncă al cărei vârf iese din apă; Cu mâna stângă se apucă de vârful stânciicolţuroase iară cu dreapta !şi !nfige sa+ia lui cea ascuţită de trei sau patru ori !nmonstru#

; $i viaţa monstrului se curmă# .l piere%n apele adânci urmat de nimfelesperiate care priviseră%n tăcere uluitoarea +ătălie#

Iar strigătele de i*+ândă umplu de astă dată ţărmul# 8amenii toţi se +ucură#.coul lor s%aude%n ceruri până%n palatele lui @eus# )tăpânul *eilor priveşte cu

!ncruntare pe pământ# a pune mâna chiar pe%un fulger ca să%l a*vârle !n eroul care%inesocotea porunca# &ar o *ăreşte pe%Andromeda cu lanţurile sfărâmate strânsă !n +raţe de 'erseu# $i%şi aminteşte o prevestire făcută de *eul Dranus# 'erseu urma să se!nsoare după această prevestire cu%o fată ce%o scăpa de moarte# .ra desigurAndromeda# Iară din spiţa lui 'erseu şi%a Andromedei soaţa lui urma să se ivească%nlume cel mai mare dintre eroi purtând numele de eracle# $i%acest eracle tre+uiasă%l apere pe !nsuşi @eus !ntr%o vestită +ătălie dată cu groa*nicii giganţi#

&e%aceea @eus şi%a lăsat din mâini ucigătorul fulger iertând de moarte pe erou!n timp ce regele Cefeu şi soaţa lui Casiopeea pregăteau nunta fiicei lor cu

!ndră*neţu%i salvator

"J

#



LU TA CU FINEU

ros *eul iu+irii şi imeneu *eul căsătoriei !şi aprinseseră şi%şi !nteţeautorţele lor strălucitoare ca dragostea ce !i lega pe tineri să fie trainicăfier+inte# ?lăcări 5 ar*ând esenţe aromate 5 luceau pe margini !n trepiede#Casa era !mpodo+ită cu flori !n culori vii !m+ălsămate şi sunete de lire şi

de flaute se au*eau până departe# Dşile la palat erau deschise şi oaspeţii segrămădeau la mese care gemeau de +unătăţi# 8spăţul nunţii !ncepuse;E'este vreun ceas sau două când mesenii !nveseliţi de vin râdeau mai tare şivocile se%amestecau voioase toţi l%au rugat pe tânăr să le spună marile !ntâmplări cele trăise şi%n primul rând să povestească pe !ndelete cum nimicise pe ,edu*ă#

(u apucase el să termine ce%avea de spus şi uşile palatului s%au *guduit; 0n pragul lor s%a arătat crudul ?ineu frate cu regele cetăţii şi unchi miresei Andromedei#

?ineu ceruse mai%nainte pe fată de soţie şi%acum venise să şi%o ia# 0n urma lui foiauoştenii mulţi mulţi ca frun*a şi ca iar+a#

4 Iată%mă%s6 strigă el cu ură# .u sunt aici să pedepsesc trădarea# 9rădarea caremi%a răpit mireasa de multă vreme hără*ită mie; $i nici sandalele lui ermes nici@eus tatăl tău mişele nu vor putea să%ţi scape viaţa6;

$i !şi ridică suliţa spre mire# ?ace şi%un semn către oşteni să sară cu armele lor la eroul ce%i este mire Andromedei#

4 )tai nu lovi spune Cefeu oprindu%l# ,ireasa nu ţi%a luaţ%o el# 'ierdut%a fostea pentru tine de când era !nlănţuită ca /ertfă monstrului din ape# 9u n%ai sărit n%ai

vrut s%o aperi nici ca logodnic nici ca rudă# $i%acum când altul a scăpat%o şi%ado+ândit%o prin i*+ândă cu ce drept vii tu s%o mai ceri7

?ineu nu scoate nici o vor+ă# 8chii%i sunt cufundaţi !n sânge# Aruncă lancea spre'erseu# 0nsă flăcăul se fereşte şi lancea se opreşte%n /ilţ# 'erseu apucă iute lancea dinlemnul găurit de ea şi o !ntoarce spre ?ineu# ?ineu la rându%i se apleacă şi fierulaprig se !nfige !ntr%un oştean al cărui trup cade !nsângerat pe%o masă# Lupta se%ncinge !ndâr/ită# 'erseu !nşfacă cupe grele de +ron* şi aur de pe mese pline cu vin şile a*vârle către oştenii care%l !ncon/oară# Apucă şi trepiede fumegânde şi ţesteletrosnesc *dro+ite#

&ar tot mai mulţi vră/maşi de%afară vin !mpotriva lui 'erseu# Chiar cântăreţul cesunase din lira lui atât de dulce la nunta fetei lui Cefeu este lovit de%un fier !ntâmplă şi cade /os rănit gemând şi degetele i se%agaţă de coardele melodioase cedau un vaier trist pierdut#

4 ,ergi !n Infern6 *ice%un oştean# 9u care ai cântat la nunta vicleanului'erseu sfârşeşte%ţi acolo su+ pământ cântarea6;

$i râd oştenii lui ?ineu#?iul lui @eus vede totul# )tă spri/init de o coloană# Luptă din greu căci este

singur# 8ştenii sunt prea mulţi# Au arme# $i !n şirag se%ndreapt%acum cu ochii

!ncruntaţi spre el# ?ineu e%n frunte +lestemând cu gura strâm+ă de tur+are#'erseu se simte istovit# $i%atunci c%o singură mişcare !şi prinde sacul ce%l avea pe%o laviţă mai la o parte#



)coate din sac capul ,edu*ei şi !l !ndreaptă spre oşteni# 4 (%am vrut să mă slu/esc de el dar mă siliţi; strigă 'erseu# 0n schim+ voi

care%mi sunteţi prieteni daţi%vă%ndată la o parte; Ascundeţi ochii; ă feriţi6; 4 a ha rân/eşte un oştean# Caută%ţi pe alţii să se teamă de%un cap ce nu are

suflare#

(umai că râsul !i !ngheaţă# 9oţi câţi privesc capul ,edu*ei rămân pe lespe*i!mpietriţi# ?ineu !i cheamă iar la luptă# Le%atinge trupurile reci ce nu mai fac nici omişcare: căci fiecare a rămas statuie dreaptă neclintită3 unul cu sa+ia !n sus altul culancea prinsă%n mână#

&e frică%acum laşul ?ineu cade%n genunchi şi !l imploră pe va/nicul erou 'erseu3 4 9u ai !nvins 'erseu ascunde capul acesta fioros# (u mai am ură nici dorinţa

de a domni%n acest ţinut# =&e%aceea doar am pornit lupta6> Am să%ţi dau totul cedoreşti pe Andromeda şi averea; Lasă%mi atâta te rog viaţa;

@adarnic !şi fereşte ochii: fiindcă fără voia lui tot !şi a*vârle%o uitătură spre

capul ce%l ţinea 'erseu# $i se preface !ntr%o stană strâm+ă chircită odioasă având!ncă !n ochii tul+uri invidia ce !l rodea#

ÎNTOARCEREA ÎN ARGOS

upă această +iruinţă 'erseu a plecat spre )erifos având alături pe iu+ita luiAndromeda ca soţie#D

0nsă cum au a/uns acolo locuitorii insulei l%au şi vestit că mama sa se ascunsese demult timp !n templul !nchinat lui @eus# &e%acolo nu%ndră*nea să iasă# )tăpânul insulei)erifos hainul rege 'olidecte voise iarăşi s%o răpească şi ea fusese nevoită să%şicaute adăpost !n templu să stea acolo ocrotită#

Au*ind veştile acestea 'erseu s%a dus drept la palat# 4 .i ţi%am adus capul ,edu*ei a spus 'erseu lui 'olidecte# $i%i vremea să ne

socotim; 4 ,inţi; ,inţi; (u cred o iotă din tot ce spui; a ţipat regele cu ură# $i am

să te ucid pe tine ca şi pe mama ta &anae; 4 &acă eu mint acesta ce e7; a glăsuit fiul lui @eus şi%a ridicat capul

,edu*ei#'e loc preacrudul 'olidecte a !mpietrit s%a făcut stană pe tronul lui !nalt de aur

+ătut !n pietre nestemate# $i după cum cântau ae*ii veacuri !ntregi stana de piatră astat acolo nemişcată până s%a năruit palatul iară pământul l%a%nghiţit# 0n locul lui aa/uns rege !n insula )erifos &ictis#



&upă aceea cum se spune 'erseu i%a%napoiat lui ermes sa+ia lui cea răsucită:nimfelor sacul fermecat şi%naripatele sandale: lui ades coiful său vră/it şi%Ateneiscutul ei de aur# $i tot Atenei ca do+ândă i%a dăruit capul ,edu*ei pe care şi l%a pus*eiţa pe platoşa ce%i ferea pieptul#

; $i s%au urcat după aceea pe o cora+ie cu toţii3 'erseu &anae şi%Andromeda

şi au pornit voioşi spre Argos# Credeau că%i duc o +ucurie regelui cel +ătrân3 Acrisiu#&ar el temându%se pesemne de%oracolul care%l vestise că moartea lui o să se tragădin mâna fiului &anaei şi%a lăsat tronul şi%a fugit !ntr%un oraş numit Larisa# Acolosta%n haine schim+ate ascuns şi neştiut de nimeni# 9ocmai erau puse la cale aci %nLarisa nişte /ocuri unde erau poftiţi toţi regii şi toţi vite/ii din .lada# 'erseu noulrege din Argos a fost de%asemeni invitat#

$i a%nceput !ntâi concursul# 'erseu era !nscris şi el# Au !nceput s%arunce suliţi#Au urmat alergări şi curse cu caii !nhămaţi la care# 'erseu a câştigat mereu# eneaapoi !ntrecerea cea mai de seamă !n Larisa !ntrecerea la *vârlit discul# Au aruncat

unii şi alţii# A venit rândul lui 'erseu# .l a luat discul l%a%nvârtit şi când l%a aruncat!n slavă s%a dus ca vântul până%n nori# $i din vă*duhuri ca un trăsnet a că*ut /osi*+ind !n creştet pe un +ătrân ce sta%n mulţime şi căta mut la concurenţi# Când s%auitat la el mai +ine +ătrânul mort era Acrisiu# L%a cunoscut !nsuşi 'erseu#

&egea+a%şi aruncase%Acrisiu fiica şi pe nepot !n valuri6; &egea+a pe ascunsfugise din ţara lui ţinutul Argos"16;

; $i amărât că%şi ucisese fără de voia lui +unicul 'erseu n%a vrut să se !ntoarcă pe tronul regelui Acrisiu#

)%a !nţeles cu un alt rege 5 regele din 9irint 5 să%şi schim+e tronul !ntre ei#

Astfel a luat !n stăpânire 'erseu regatul din 9irint# Aici s%a aşe*at cu soaţa şi%auvieţuit !n armonie# Cel dintâi fiu al Andromedei după legendă a fost 'ersesstrămoşul neamului de perşi#

Iară când a murit 'erseu"" @eus a hotărât să%l urce pe +olta cerului al+astru şi l%afăcut o constelaţie# $i tot spre cinstea lui 'erseu s%au preschim+at !n constelaţii şiAndromeda lui cea dragă ca şi părinţii ei3 Cefeu şi soaţa lui Casiopeea#



Note:

1# 'ovestea tristă a fiicei regelui Acrisiu ca şi copilăria eroului 'erseu ne sunt cântate !nelegia poetului liric elin din Ceos )imonide !n oda a MI%a din cartea a III%a a poetului latinoraţiu şi !n versurile altor poeţi de mai târ*iu#

"# 8raşul Argos se află !n 'olopone*# (umele său se tâlcuia prin câmpie !n lim+a vechilor localnici# 8raşul se afla !n ţinutul Argolidei !n faţa golfului cu acelaşi nume# 'rin Argos !nsăgrecii şi chiar romanii =aşa cum se vede din versurile lui irgiliu> !nţelegeau uneori tot ţinutulargolic alteori chiar !ntreg 'elopone*ul# 8raşul Argos s%a făcut vestit prin eroii care au vieţuit petărâmul său#

-# .ste vor+a de râul *eu Inahos care uda Argolida şi era socotit după legende !ntemeietorulţării# La drept vor+ind pe malurile sale par a fi fost cele dintâi aşe*ări !ncât grecilor cu fante*ia lor

+ogată nu le%a fost deloc greu să%i atri+uie lui Inahos calitatea de părinte al argienilor#

2# &upă unele legende Acrisiu s%a dus la oracolul lui @eus după altele la acela al lui Apolo#B# )e cunosc amănuntele din cuprinsul primului volum unde se vede că @eus luase diferite

!nfăţişări de animale păsări sau elemente ale naturii ca să poată cuceri *eiţe nimfe sau muritoare#

0ntr%un desen pe un vas antic ce se află la marele mu*eu de artă din Leningrad &anae stă peun pat de aur şi ploaia cade asupra ei# Iar ea priveşte către slavă# 'e aceeaşi temă a pictat şiRem+randt un ta+lou#

Copila regelui Acrisiu sim+oli*ea*ă după unii !nvăţaţi tot ca şi Cora%'er%sefona sămânţa!ngropată !n timpul iernii !n pământ# Cum trec *ilele friguroase şi se apropie primăvara totul seumple de lumină şi ploi de aur cad din cer fâcând să !ncolţească sămânţa aflată !n pământ# oldele

rodesc atunci +ogate# 9ot astfel fata lui Acrisiu a căpătat şi ea un prunc care a devenit apoilegendarul erou 'erseu#

E# 9ema aceasta a copilului aruncat pe ape uneori singur alteori !nsoţit de mama lui estefrecventă şi !n mitologia altor popoare din Asia şi .uropa# 8 găsim şi !n legenda +i+lică despre,oise şi !n cea romană despre Romulus şi Remus# asmele româneşti au preluat de asemeniaceastă temă !n câteva variante câteodată copilul fiind aruncat de tatăl său sau de +unicul său saude mama vitregă#

F# Cicladele sunt un roi de insule !n ,area .gee# 0ntre ele se află şi )erifos insula unde se povesteşte c%ar fi a/uns până la urmă &anae#

# 'erseu !n plinătatea voiniciei tinereşti ne este !nfăţişat atât !ntr%un +ust cele+ru aflat !nmu*eul comunal din Roma cât şi !ntr%un altul sculptat !n marmură de 'aros de un artist din şcoalaelină antică a lui )copos şi care se află acum !n galeriile de artă din Cracovia#

1J# 9anatos *eul !naripat al morţii era fiul !ntunecatei (iK *eiţa nopţii#

11# <raie !nseamnă !n lim+a greacă tot +ătrâne#

1"# ariante ale legendei despre 'erseu se află !n folclorul şi mitologia multor popoare# 0nfolclorul nostru de pildă episodul cu graiele şi gorgo%nele se găseşte +ine!nţeles su+ altă formă !n

numeroase +asme ca de pildă !n „arap%Al+”# Aici !nsă !n locul ,edu*ei se află cer+ul căruiavitea*ul arap%Al+ !i retea*ă capul +ătut cu pietre scumpe şi ai cărui ochi aveau puterea să ucidă peoameni#



1-# 0n multe +asme româneşti eroii do+ândesc câte o căciulă pălărie sau tichie fermecată pecare punându%şi%o pe cap devin nevă*uţi ca şi 'erseu din legenda elină#

12# 0ntr%o metopă din templul de la )elinonte 5 sud%vestul )iciliei 5 o fost !nfăţişată artisticclipa !n care 'erseu a răpus pe ,edu*ă# Atena este alături ca să%l a/ute# 0n metopă se vede şi

'egasul calul născut !n ceasul morţii din gruma*ul acestei hidoase fiinţe despre care vom maivor+i când vom a/unge cu povestirea la eroul elerofon# Această scenă mitologică l%a inspiratdealtfel şi pe artistul italian din secolul al Ml%lea envenuto Cellini pictor sculptor şi +i/utier#Acesta a făurit turnând !n +ron* o capodoperă de artă ce se găseşte la ?lorenţa !n marea Loggiadei Lan*i# .ste repre*entată aici victoria lui 'erseu care a nimicit ,edu*a şi ţine !n mâna stângăcapul ei rete*at# Cu piciorul !i calcă trupul pe care%l va *vârli apoi imediat !n mare# ?igura lui eluminată de +ucuria +iruinţei# )tatuia este atât de +ine !ntruchipată de Cellini !ncât 'erseu cre*i cărespiră şi aştepţi parcă din clipă%n clipă să sară de pe soclu şi să s%avânte !n vă*duh#

1B# Aşa !şi eKplicau poetic vechii elini faptul că !n Li+ia de odinioară erau prea puţini oamenişi animale iar prin pustiuri foiau şerpii#

1# ,auritania adică ţara maurilor pământul ce se !ntinde !n Africa septentrională !ntre,aroc Algeria ,ali )enegal şi 8ceanul Atlantic# Atlas este şi el numit de o+icei !n legende titan#.l era pedepsit de @eus să poarte pentru veşnicie +olta cerului !n spinare pentru că se aliase cuCronos !n lupta !mpotriva noilor *ei olimpieni#

1E# 0ntr%o statuie cioplită de un artist necunoscut din secolul I al erei noastre aparţinândmu*eului din (eapole !l vedem pe Atlas susţinând povara cerului pro+a+il !n clipa când dupălegendă trupul său lua !nfăţişarea unui munte muntele Atlas din Africa#

1F# .linii socoteau că .tiopia era la marginea de mia*ă*i o pământului#

1# 0ntllnirea celor doi tineri este cântată admira+il !n „,etamorfo*ele” poetului latin 8vidiu#

"J# Legenda aceasta palpitantă a fost !nfăţişată !n numeroase opere antice# )alvareaAndromedei o vedem !ntr%un vestit relief la Roma !n mu*eul Capitoliului !ntr%o pictură dinerculanum şi !ntr%un fragment de pictură decorativă ce se găseşte !n mu*eul de artă din Cracovia#'e urmă au *ugrăvit%o Ru+ens 'ietro di Cosimo (oel CoNpel şi alţi artişti iar 'ierre 'uget adăltuit%o !n marmura ce se găseşte astă*i la Luvru !n 'aris# &e asemeni Corneille a scris o tragedieintitulată „Andromeda” fără să mai amintim versurile cântate !n veac de atâţia şi atâţia poeţi#

"1# Ideea unei soarte hotărâte dinainte de o putere supranaturală a fost născocită de aceia care

vroiau să%i facă pe cei asupriţi să creadă că tre+uie să se supună aşa%*isului destin să se !mpace cusuferinţele# Ca să%şi atingă acest scop se foloseau de legende ca aceea despre 'erseu şi Acrisiuarătând că +ătrânul rege din Argos nu putuse scăpa de soarta orânduită de *ei# 'rin astfel deamănunte căutau să !ntunece adevărul că eroii luptau pentru +inele oamenilor din dragoste pentrucei oropsiţi !ntărind !n schim+ ideea unui imaginar destin şi a unor *ei atotputernici căroramuritorii de rând tre+uiau să li se supună !n orice !mpre/urare fără şovăire#

""# 'e seama lui 'erseu elinii puneau şi alte isprăvi# Astfel povesteau că el ar fi *iditfaimosul oraş ,icena din Argolida cu a/utorul ciclopilor# Ruinele oraşului ,icena din +locurimari grele de piatră se văd !n <recia şi astă*i# &e aici a pornit căpetenia aheilor regeleAgamemnon !n marele ră*+oi troian după cum se va vedea mai târ*iu !n povestirile noastre#



HERACLE

e mai spunea%n legende că @eus cel puternic purtătorul de fulger hotărâseodată să ai+ă un fecior cu totul deose+it un erou fără seamăn care să%i fiespri/in la vreme de nevoie1# $i%a%ndreptat deci privirea către pământul largunde erau atâtea femei !ncântătoare# $i a *ărit%o pe Alcmena#S'rin frumuseţea feţei prin mlădierea taliei prin gingăşia ei precum cântau

poeţii Alcmena !ntrecea toate femeile# &in pletele%i +ogate şi pleoapele%adum+rite sedesprindeau o vra/ă o graţie su+limă mult asemănătoare celei a Afroditei cu podoa+ede aur# @eii şi muritorii !i lăudau frumuseţea# Atâta că Alcmena !n tainicele%adâncuriale inimii sale !i păstra soţului o dragoste fier+inte# 'entru că ea Alcmena eracăsătorită# )oţul său era rege pe nume%Amfitrion şi locuia la 9e+a"#

@eus !nsă n%a vrut să ţină seama de dragostea femeii şi%a aşteptat o vreme când +ăr+atul Alcmenei tocmai pornea la luptă# Cum l%a vă*ut că pleacă a co+orât !n 9e+a#A făcut semn cu mâna şi%n urmă%i s%a ivit o oaste numeroasă# )%a preschim+at lachip luându%şi !nfăţişarea +ăr+atului Alcmenei# A pătruns !n palat !n sunete de to+efăcându%se că este chiar el Amfitrion şi că se%napoiase mai repede din luptă#

4 ,%am reântors iu+ito a glăsuit el vesel# &uşmanul l%am !nvins la porţilecetăţii;

4 ine%ai venit stăpâne s%a +ucurat Alcmena plecându%se%nainte%i şidesprin*ându%i coiful şi pavă*a şi scutul#

Iar el a%m+răţişat%o pe soaţa credincioasă a lui Amfitrion#

ZEUS VESTEŞTE SOSIREA E LUME A

FIULUI SĂU

ând s%a%mplinit sorocul şi%Alcmena a fost gata ca să devină mamă @eus plin demândrie i%a adunat pe *ei !n palatul de aur rostind !n acest fel3C 4 8 *ei şi voi *eiţe ascultaţi%mă +ine ce am să vă destăinui aşa cum mă!ndeamnă cugetul meu divin# Chiar astă*i se va naşte din spiţa lui 'erseu - cel maimare erou# Dn erou fără seamăn# Acesta va domni ca rege%n Argolida !n cetatea,icena# Iar celelalte rude toţi !i vor fi supuşi# or tre+ui s%asculte de el ca de%unstăpân# Aşa hotărăsc eu ce stăpânesc 8limpul şi astfel va rămâne;

Au*ind vor+a asta era 5 care aflase de noua%nşelăciune a soţului său @eus 5 arsă de gelo*ie a spus cu !ndâr/ire3

4 &e vrei să ai cre*are /ură%ne chiar acuma pe râul din Infern !ntunecatul )tiKcă%ntr%adevăr copilul ce se va naşte a*i din spiţa lui 'erseu va fi rege%n ,icena iar ceilalţi sclavii săi;



4 Atâta vrei7 .i +ine a dat răspunsul @eus dacă%mi ceri numai asta !ţi /ur cu +ucurie; ,ă /ur pe râul )tiK că hotărârea luată va fi de neclintit6;

86 Cum a mai râs era vă*ând că soţul său alunecase%n cursă; $i fără de*ă+avă s%a avântat pe%un nor plutind spre ţara Argos spre cetatea ,icena#

Aici luase domnia alt fiu al lui 'erseu ce se numea )tenelos 2# Iar soaţa lui

)tenelos urma să fie mamă peste vreo două luni#era fără *ă+avă a săvârşit o vra/ă şi a făcut ca soaţa stăpânului ,icenei sănască mai curând# 0n schim+ tot printr%o vra/ă a silit%o pe%Alcmena să nască maitâr*iu poate cu%o *i sau două#

)%a%ntors după aceea cu gra+ă !n 8limp şi a rostit lui @eus3 4 9u ai /urat că fiul care s%o naşte astă*i din neamul lui 'erseu va fi rege%n

,icena# Află dar o stăpâne că el s%a şi născut# . fiul lui )tenelos# )e cheamă.uristeu#

9răsnetul greu ce%l poartă !n pumn măreţul @eus să%l fi lovit !n frunte nu l%ar fi

*guduit mai mult ca ştirea asta# 4 Ce%ai spus7 a răcnit el# 4 Am spus ce%ai /urat tu i%a dat răspunsul era# ?lăcăul prevestit a şi venit pe

lume; 0nsă nu e odrasla pe care%o aşteptai !n palatul din 9e+a nu e feciorul tău şi%alreginei Alcmena pe care%ai amăgit%o# (u# (u e cum credeai#

4 Cum7 era6; !ndră*neşti7 a tunat iarăşi @eus# &ar era a urmat3 4 Cel care s%a născut şi o să fie rege se cheamă; .uristeu# Iacătă%l !n

,icena; . fiul lui )tenelos din ţara Argolidei# a ha ha ha; @eus păcălitul eştitu6;

)%a mâniat stăpânul s%a clătinat 8limpul su+ furia lui cumplită a a*vârlitmănunchiul de fulgere !n lume făcând prăpăd şi moarte dar n%a schim+at nimica#?ăcuse /urământul ce nu%l putea călca# ?eciorul lui )tenelos urma să fie rege şi fiulsău un sclav#

ALCMENA DEVINE MAMĂ

ar la puţină vreme !n palatul din 9e+a al lui Amfitrion scăpată de su+ vra/ănăştea !n chinuri grele şi%Alcmena doi feciori# .rau doi feciori gemeni; Dnulavea ca tată pe @eus olimpianul şi se chema Alcide B şi celălalt Ificle 5 fiul luiAmfitrion#ICum s%a născut Alcide s%a au*it un glas3

4 &e n%ai s%asculţi Alcmena poruncile divine vei suferi amarnic# Copiii%ţi vor pieri# )oţul tău o să cadă răpus !n +ătălie şi tu o să te%afun*i !n 9artarul lui adesfiindcă ai mâniat%o pe era din 8limp# &e vrei să scapi de toate a*vârle%l pe Alcide6; &u%l pe un câmp pustiu şi%acolo părăseşte%l6;

Alcmena %nspăim!ntată a luat copilu%n +raţe şi a%ncercat să fugă#ocea o urmărea#



4 A*vârle%l pe Alcide; 9ot n%ai să%l poţi scăpa;$i ea strângându%şi fiul la piept s%a dus pe o câmpie şi de*nădă/duită vărsând

lacrimi amare l%a părăsit acolo#$tia cât era era de ne!ndurătoare când !şi dorea ceva şi când era pătrunsă

cumplit de gelo*ie#

(umai că din vă*duhuri mai priveghea şi @eus# .l au*ise glasul# 8 vă*use pe%Alcmena ducându%şi copilaşul pe acel câmp pustiu# Iară fiul Alcmenei tre+uia sătrăiască şi să%l a/ute%n lupte# $i repede din slavă a poruncit să vină pristavul decredinţă fiu%i !naripat prea isteţul *eu ermes#

4 9e du a rostit @eus şi ia din câmp copilul# Adu%mi%l In 8limp şi fă tu cumvei face ca să%l aşe*i la pieptul soţiei mele era fie doar pentru%o clipă# Aşa ca elsă sugă laptele nemuririi chiar de la sânul ei#

ermes n%a aşteptat să%i spună%a doua oară# 'unându%şi la picioare cele mairepe*i aripi a co+orât !n locul unde se%afla copilul# L%a luat cu el !n gra+ă# )%a !ntors

!n 8limp# )%a apropiat de era care tocmai dormea şi i l%a pus la sân#Alcide mititelul flămând precum era a !nceput să sugă cu poftă licoarea parfumată#

Când s%a tre*it *eiţa l%a smuls# L%a aruncat# A vrut să%l şi ucidă# Atâta că prinvoia părintelui său @eus ca şi prin isteţimea fratelui vitreg ermes noul născutsupsese laptele nemuririi#

?aptul era%mplinit#0n cântece poeţii ne povestesc că era când l%a smuls pe Alcide vră/maşă de

la sân mai multe râuleţe de lapte%ar fi ţâşnit# Aceste râuleţe s%au risipit !n cer şi s%auschim+at !n stele scânteietoare al+e numite de elini cum ştim3 Calea lactee sauCalea laptelui#

LU TA CU ŞER II ZEIŢEI HERA

şa fiul lui @eus scăpă nevătămat din cel dintâi pericol şi ermes !l !ntoarse lamama sa Alcmena#

A (ici nu%i venea să creadă că%l are lângă ea că nu%i mâncat de fiare şi povesteaadesea3

4 ?eciorul meu acela ce l%am /elit atâta acum i%acasă iar# )s /oacă# . voinic# 0nfiecare seară !l !m+ăie* cu gri/ă la fel ca pe Ificle pe celălalt copil şi le !ntind +lăniţede iepure molcuţe pe%un scut larg de aramă de%al lui Amfitrion şi%i leagăn şi%iadorm !n cântece duioase; ai nu e mulţumire mai mare pentru%o mamă decât să%şivadă pruncii că%s cufundaţi !n somnul cel lin odihnitor şi nu%i pândesc nici rele niciinimi duşmănoase;

Astfel grăia Alcmena# $i%aşa trecură%n tihnă vreo şapte sau opt luni#'ărea că trec !n tihnă6; Căci !n 8limp sta era# .a cerceta%ncruntată palatele

din 9e+a şi socotea !n sine3 „Cum pot să%l fac să piară pe%acest fiu al Alcmenei7 .l ar



cu%atâta vrednicie să%şi !nsuşească arta cea grea a luptelor să%şi sporească puterea!ncât !n scurtă vreme şi%a !ntrecut tatăl şi pe prietenii săi ră*+oinicii din 9e+aF#

GELOASA HERA ÎL LOVEŞTE DIN NOU

CRUNT E FIUL ALCMENEI

ra acum Alcide un flăcău minunat de optspre*ece ani3 frumos voinic şiager şi drept şi !n*estrat cu alte multe haruri# &ucea o viaţă simplă# (u%i

plăcea să !m+race veşminte%mpodo+ite ca alţi feciori de regi# )e hrănea%ntimpul *ilei cu fructe şi legume: seara cu carne friptă: şi%arareori +ea vin#

.ra de%o vite/ie nemaivă*ută !ncă# 8dată !nfruntase el singur o oştire 5 ce năpădise%n9e+a şi%o /efuia de aur şi luase mii de sclavi 5 doar cu%o măciucă%n mână# $ii*gonise oastea şi pe regele ei#E

Creon regele 9e+ei acela ce%i ţinea la el !n ospeţie pe%Amfitrion AlcmenaAlcide şi Ificle era nespus de vesel# „Iată că şi feciorul seamănă tatălui !şi spunea el!n gând şi%mi va fi de folos”# $i fiind regele Creon atât de mulţumit de +iruinţa asta

a făurit un plan# Avea şi el o fată ce se chema ,egara# (%ar fi putut găsi un gineremai +un decât mândrul Alcide# $tia că de%i va fi urmaş la tron Alcide scăpa de oricegri/ă# L%a chemat deci la sine pe voinicul Alcide şi l%a rugat să%i fie ginere şi urmaş#

9ânărul s%a%nvoit# 4 ,ăreţe rege Creon a glăsuit Alcide ne%ai gă*duit şi prieten ne%ai fost

!ntotdeauna# oinţa ta%i poruncă# ,ă%nsoţesc cu ,egara# )ă ne gătim de nuntă;0n anii ce%au urmat ,egara a avut trei prunci de la Alcide# .roul !i iu+ea le

cânta cântece sau !i purta pe cal !n goana cea mai mare# Alteori se /uca alăturea de ei prin ier+urile verii râ*ând şi chiuind privegheaţi de ,egara#

&ar iată că%ntr%o *i când se /ucau cu toţii şi hohotele lor răsunau !n vă*duhera !şi lasă ochii către cetatea 9e+a# 0l vede pe Alcide fiul rivalei sale Alcmena ceafrumoasă# $i%n inima *eiţei se%aprinde o mânie atât de%ncrâncenată !ncât nu ţineseama de +ieţii copilaşi fără de nici o vină#

Cere unei *eiţe ,ania fioroasa ce păstra o otravă !ntr%o cupă de aur s%alerge pe pământ# )ă%i rătăcească mintea eroului Alcide#

@eiţa ne+uniei ,ania a *+urat şi%a%mprăştiat veninul asupra lui Alcide# I%ainsuflat dorinţa să !şi răpună fiii şi tânăra%i nevastă#

Atunci +ietul Alcide cu mintea răvăşită a socotit că pruncii şi soaţa sa ,egara

ar fi nişte ciclopi# (umai c%o lovitură i%a răpus pe tuspatru# Apoi s%a pră+uşit cufruntea !n ţărână cu sufletul *dro+it#



LA ORACOLUL DIN DELFI

ând s%a tre*it sărmanul a vrut să se a*vârle de pe o stâncă%naltă# <emea!m+răţişându%şi copiii pe ,egara: se +lestema amarnic pentru gro*ava%ifaptă# &ar s%a ivit Atena sora sa din 8limp *eiţa%nţelepciunii şi l%a oprit*icându%i3C

4 (u te pripi Alcide# 9u nu ai nici o vină# I%o ră*+unare%a erei# .rai preafericit# .a a orânduit ca să%ţi loveşti copiii şi să fii nevoit să ispăşeşti o crimă care nue a ta# &eşi nu este drept deşi eşti fiu lui @eus ceilalţi *ei din 8limp vor fi de parteaerei căci e ră*+unătoare şi toţi se tem de ea# (imeni nu%i stă%mpotrivă# Chiar @eus

!nsuşi tace de%atâtea ori molcom căci era e şireată şi poate să%şi lovească şi soţuluneori# &oar eu am să te%a/ut căci n%o iu+esc pe era# . prea !nfumurată; $i poate*eul ermes pristavul tatălui# Acuma părăseşte 9e+a cu şapte porţi# 9e du până la&elfi şi purifică%ţi trupul cum porunceşte legea hotărâtă de @eus# 'uternicul Apolo osă%ţi aducă ştire ce tre+uie să faci;

Cu fruntea !n pământ cu umerii plecaţi a părăsit Alcide 9e+a regelui Creon şis%a%ndreptat spre &elfi#

0n templul de la &elfi Apolo l%a vestit pe feciorul Alcmenei că este osândit de*eii%olimpieni 5 aşa cum cerea era 5 să%şi ispăşească fapta slu/ind !n chip de sclav

regelui din ,icena# 4 a tre+ui ca sclav a glăsuit Apolo prin gura 'itiei marea sa preoteasă să%i!mplineşti cu sârg regelui .uristeu toate poruncile 5 douăspre*ece%s toate 5

prime/duindu%ţi viaţa#9ot el i%a dat acuma numele de eracle ştiind că o să%nvingă cu glorie deplină

toate prime/diile pe care era i le va pune%n cale#eracle a primit această ispăşire şi a plecat !n lume mergând către ,icena#



TÂ NĂRUL ALEGE DRUMUL VIRTUŢI

ergând el *+uciumat !ngândurat şi trist pe drumurile vieţii a !ntâlnit

deodată la o răspântie două femei ciudate1J# Dna era +oită cu ochiivineţii gătită !n veşminte de stofă ţipătoare: avea +răţări inele

podoa+e şi pe plete văluri trandafirii şi chicotind *vârlea *âm+etedeşucheate oricui !l !ntâlnea# Cealaltă era demnă !ntr%o haină ca neaua# Avea o fruntedreaptă: semăna cu Atena# 'rivirea sa senină te cerceta !n faţă# 0n mână ea purta ocunună de laur#M

4 0ţi cauţi drumul voinice7 l%a%ntre+at cea dintâi vă*ându%l pe eracle# 4 (u ştiu care%i mai drept i%a dat răspuns flăcăul#Atuncea ea gră+ită să%l şi cuprindă%n mre/e a mai rostit mieroasă3

4 'ot să%ţi arăt o cale lipsită de greutăţi# Drmea*ă%mă pe mine; 4 .u nu fug de greutăţi a glăsuit Alcide# &oresc să merg !n viaţă fără de ocoliş

şi să slu/esc dreptatea +inele şi pe oameni; &ar cine eşti femeie7 4 Cine sunt7 a spus ea c%un glas amăgitor# .u aduc fericirea cu toate că adesea

mulţi !mi spun; &esfrânarea# Drmându%mă pe mine poţi trândăvi !n voie poţido+ândi +elşugul din munca altora şi nu ai altă gri/ă decât să te desfeţi; aideurmea*ă%mă6 L%a apucat de mână şi a vroit să%l tragă pe drumurile ei# &ar cealaltăfemeie le%a răsărit !n cale şi%a glăsuit aşa3

4 )tai nu pleca voinice# 'e drumul &esfrânării plăceri 5 e drept 5 sunt multe#

0nsă acela care se dăruieşte lor devine un nevolnic dispreţuit de toţi şi +ătrâneţea luie tristă ruşinoasă# &rumul meu e mai greu e presărat cu lupte cu trudă şi prime/dii#&ar la capătul lui se află +iruinţa#

4 9u cine eşti7 4 irtutea# .u !nsoţesc vite/ii ce luptă pentru oameni şi cinste şi dreptate# 0i

a/ut să *dro+ească relele%n a lor cale şi să triumfe astfel +inele pe pământ#eracle au*ind%o s%a smuls din mâna celei ce !l târa pe calea plăcerilor uşoare#

4 $i eu deşi puternic a glăsuit eracle sunt urgisit de era să fiu sclav unuirege nevolnic din ,icena# @eii m%au osândit după dorinţa erei# .u nu mă tem desoartă şi nu m%aş fi supus: dar vreau să ispăşesc !ngro*itoarea%mi crimă făcută fărăvoie luptând ne!nfricat şi preschim+ând tot răul ur*it acolo%n slăvi !n +ine pentruoameni; 9u%mi poţi fi de folos7

4 Oi%am spus%o ţi%o repet a glăsuit irtutea# Drmându%mă pe mine vei fivictorios iar după moartea ta numele lui eracle va fi slăvit pe veci#

4 ,ai +ine dăruieşte%ţi viaţa numai plăcerii l%a%m+iat &esfrânarea# ei fi maimulţumit;

4 .u te aştept eracle pe drumul gloriei a spus din nou irtutea#La vor+ele acestea eracle a pus mâna pe greaua lui măciucă# )%a%ntors spre

&esfrânare şi i%a rostit cu silă3 4 Posnică &esfrânare nu mă poţi amăgi6; Am să mă lupt cu era şi când o

voi !nfrânge am să fiu fericit# Aleg drumul irtuţii;



&in clipele acelea 5 cum au cântat poeţii 5 fără de şovăire eracle n%a urmatdecât drumul cel aspru arătat de irtute oricâte piedici lupte şi prime/dii cumplite i%au aşternut !n cale necruţătoarea era regele .uristeu alţi regi monştri şi fiareduşmanii mii şi mii;

SOSIREA LA MICENA

i a plecat eracle spre regele ,icenei cel spri/init de soaţa puternicului@eus# A a/uns la cetate la 'oarta leilor !ntr%un amurg de vară# 9ocmai !nacea vreme feciorul lui )tenelos aducea sacrificii pe un altar al erei# Cumâinile !ntinse spre cerul roşietic !n fumul /ertfelor .uristeu glăsuia3

S 4 0ţi mulţumesc *eiţă cu +raţele ca neaua6 'rin voia ta sunt rege !n splendida

,icenă# $i osândit de tine eracle%i sclavul meu# .l tre+uie să%mplineascădouăspre*ece munci şi !ntr%una dintre ele să piară negreşit# Oi%o /ură .uristeu6;

(u !şi sfârşise vor+a şi%un sfetnic alergând a a/uns la altar3 4 )lăvite6; ,are rege6; eracle a sosit; 4 eracle7; Dnde este7; a rostit .uristeu lăsându%şi +raţele să%i cadă fără

vlagă# 4 . dincolo de *iduri la 'oarta leilor# rea să intre%n oraş; 4 )ă intre7; (u se poate; a mai spus .uristeu cu glasul răguşit# &aţi%i

porunci la poartă# )ă plece să ucidă pe leul din (emeea fiul monstrului 9ifon şi%alviperei .hidna#$i tremura fricosul# Ar fi fugit desigur de nu ar fi ştiut că%i e de spri/in era#

4 (u6 (u mă tem de dânsul6 striga el ascuţit# .u sunt stăpân el sclav; 4 Adevărat stăpâne glăsuiau sfetnicii# 'uterea ţi%e divină# )upuşii tăi

nevrednici datori sunt să te%asculte fără de nici un murmur# 4 )ă plece de !ndată6; striga iar .uristeu# 0n ţinutul (emeei *ac munţi de

oseminte# Câţi s%au !ncumetat să dea lupta cu leul acolo%au putre*it# eracle n%o săscape nici el din lupta asta6;

4 (u# (%o să scape6 (u6 !i *iceau sfetnicii# ?ii liniştit stăpâne;$i toţi râdeau cu poftă fiind siguri c%o să piară eracle sfâşiat de colţii leului#Iar el mergea !ntins spre ţinutul (emeei11 unde%ntr%o peşteră şi%avea culcuşul

leul#'oeţii povestesc că feciorul Alcmenei a aflat văgăuna dar n%a găsit pe leu# $i%a

aşteptat un timp până ce cruda fiară s%a re!ntors sătulă# ,âncase%n acea *iuă o turmăşi%un păstor#

eracle a vă*ut%o săltând printre coline# ?iara era uriaşă# Avea nişte ochi mariroşii şi plini de sânge# Colţii săi ascuţiţi erau ca nişte să+ii şi străluceau !n soare#Răgea%nfiorător# 0ntin*ând +ine arcul a tras prima săgeată# )ăgeata a *+urat şi l%alovit pe leu: dar s%a i*+it de el ca de un *id de piatră# (u i%a putut clinti măcar un fir de păr#



RĂ UNEREA LEULUI DIN NEMEEA

eracle s%a mirat cum n%a pătruns săgeata !n trupul leului# $i a ţintit mai +ine#A tras !ncă o dată# $i iar s%a dus săgeata vâ/âind prin vă*duh s%a lovit ca de%o stâncă şi a lunecat /os#H

Leul răgea cumplit şi cu coama *+ârlită cu ochii%nsângeraţi se pregătea să sarăcătre voinicul nostru#

eracle nu s%a%nspăimântat# A mai tras o săgeată: dar s%a%ntâmplat la fel# (iciultima săgeată nu l%a rănit pe leu#

'utea să tragă el şi%o mie de săgeţi# 'ielea acestui leu fiu al monstrului 9ifon1"

şi%al viperei .hidna era de nepătruns# (ici sa+ia sau lancea n%ar fi putut stră+ate !ntrupul leului# 'ielea i%era vră/ită# Chiar 9ifon i%o vră/ise cu !nvoirea <heei#

&ar după ultima săgeată leul s%a repe*it !ntr%un salt la eracle răgind atât detare că s%au*ea !n cer#

&in /ilţul său de aur stăpânul *eilor privea această luptă ne!ndră*nind să%i vină%n vreun fel !n a/utor vitea*ului eracle pentru că lângă el sta aşe*ată era#'reaputernicul @eus !şi lăsa astfel fiul să%nfrunte moartea singur# Atâta că voinicul nulupta pentru *ei# &ornic să%şi ispăşească fapta cea%ngro*itoare făcută fără voie selupta pentru oameni să nimicească fiara care făcea prăpăd vărsând atâta sânge !n

ţinutul (emeei#ă*ând eroul nostru că leul se repede a ridicat măciuca şi l%a lovit !n creştet#'uterea lui eracle era%nspăimântătoare# &e%ar fi i*+it o casă cumva atât de tarecasa s%ar fi sfărâmat !n mii de +ucăţele# Leul s%a clătinat dar pielea lui vră/ită l%aapărat şi%acuma# ,ăciuca lui eracle s%a rupt de la mi/loc# ?ără să stea pe gândurivoinicul s%a săltat spre gâtul leului să%l prindă să dea lupta# (umai că de%astă datăleul s%a%nfricoşat# Drlând s%a !ntors pe la+e mai că s%a răsturnat fugind spre peşterăşi s%a ascuns acolo#

?iara ce răpusese atâtea mii de oameni vedea că i%a sosit acum şi ei sfârşitul#'eştera leului avea două intrări# ?iul marelui @eus a smuls din munte o stâncă şi%

a *ăvorât cu ea una din intrări# Apoi fără de arme a pătruns !năuntru# Călcând pestemormane de oase omeneşti eracle a intrat tot mai adânc !n +e*na acestei peşterimari# &eodată a *ărit două făclii aprinse# Aşa i s%au părut eroului !n +e*nă ochiisticlind de ură ai leului uriaş# Iar urletele sale clătinau stâncile# La+ele lui *gâriau

pereţii peşterii# Colţii al+i străluceau# 4 Aicea eşti7 ai vino6 a glăsuit eracle#Leul la rândul său cu +otul larg căscat a sărit la eracle#Ce%a fost nu ştie nimeni# A fost o%nvălmăşeală cum nu s%a mai vă*ut# Cât a

durat7 8 *i poate chiar două trei# &ar până la sfârşit eracle a cuprins leul strâns degruma*#

L%a strâns atât de tare până l%a%nă+uşit#



Leul atunci răpus a că*ut la pământ1-# )u+ +ufnitura lui pământul s%a crăpat#Apucându%l de ceafă !nvingătorul său l%a tras !ndat%afară cu gândul să%l despoaie de

+lana lui roşcată#„&in +lana ăstui leu ce n%o poate străpunge !n veacuri vreo săgeată sau sa+ie

sau lance am să%mi fac eu veşmântul a cugetat eracle# $i ţeasta lui de fier am să

mi%o pun pe cap# (u%s platoşe sau coifuri mai +une decât ea”#A tras !nsă *adarnic de piele s%o desprindă# Cât era de puternic n%ar fi pututeracle muncind luni poate ani să%l /upoaie pe leul ce fusese vră/it de fiorosul9ifon#

Atâta că eracle nu era doar puternic !ndră*neţ şi vitea*# .ra şi !nţelept# $icugetând mai +ine şi%a dat repede seama că sa+ia sau cuţitul nu%i erau de folos# $i a%ncercat flăcăul să /upoaie de piele !ngro*itoarea fiară chiar cu ghearele ei#

$i%aşa a i*+utit#Cu ghearele tăioase !ntoarse !n fel şi chip eracle a reuşit să%l desfacă de piele#

)ă%i desprindă şi ţeasta# $i precum hotărâse s%a%nveşmântat cu pielea iar pe cap şi%a pus ţeasta#'rin vite/ia lui !şi do+ândise !n luptă o platoşă şi%un coif prin care nu puteau să

pătrundă săgeata nici sa+ia sau lancea#Aşa !nveşmântat a plecat la ,icena#



S RE MLASTINILE LERNEI

u*ind .uristeu de%această +iruinţă n%a mai !ngăduit eroului eracle să vinănici la poarta ,icenei cea +ogată# Atât i%era de teamă# ,ai ales că aflase cumoamenii de Argos poporenii de rând !l urmau !n şiraguri şi !i strigau voioşi3A 4 0ţi mulţumim eracle6 9u ne a/uţi pe noi acei ce ne luptăm adeseori cu fiare

şi monştrii%ncrâncenaţi# Regele te%a trimis la moarte !n (emeea# &ar tu ai +iruit# (oisuntem lângă tine# Cheamă%ne şi venim să te%nsoţim la luptă#

$i ca să nu%l mai vadă pe eroul eracle regele .uristeu i%a poruncit s%aştepte poruncile regale trimise printr%un crainic !n oraşul 9irint#

4 )ă plece să ucidă de astă dată hidra care sălăşluieşte !n mlaştinile Lernei12

spusese .uristeu# .ste tot ca şi leul odraslă a lui 9ifon şi%a viperei .hidna# &e%animicit pe frate să răpună şi sora# .a pustieşte turme cire*i holde de grâu şi%iomoară pe oameni# (ici unul n%a scăpat din câţi au vrut s%a/ungă la mlaştinile Lernei#

(u cred c%o să mai scape acum fiul lui @eus şi%al frumoasei Alcmena; 4 (ici noi nu credem6; (u6; râdeau toţi sfetnicii !ncon/urând slugarnic /ilţul

lui .uristeu# 4 )ă plece deci la Lerna6 glăsuise stăpânul# $i să nu se !ntoarcă decât +iruitor

sau mort adus pe scut;; $i s%a gătit eracle să plece către Lerna#

rusese să pornească pe /os ca de%o+icei# &ar tânărul Iolau feciorul lui Ificle acerut !nvoire tatălui să%l conducă pe eroul eracle cu carul până%n Lerna#0l iu+ea pe eracle mai mult decât pe%oricine şi%l admira nespus#

4 Atâţia oameni vor să fie lângă el !n ceasurile grele spusese lui Ificle# 0nnumele mulţimii vreau să%l !nsoţesc eu# $i vreau să%l cruţ măcar de truda drumului#)ă%l duc până la Lerna !n goana cailor;

9atăl a%ncuviinţat: dar eroul eracle n%a vrut să se%nvoiască# 4 (u pot să%l iau cu mine spusese lui Ificle# Iolau e mult prea tânăr şi%n Lerna

sunt prime/dii ce pot să%l coste viaţa6; (umai că !ndră*neţul flăcău al lui Ificle atâta se rugase de unul şi de altul atâta

stăruise pregătise şi caii şi carul pentru drum !ncât până la urmă eracle a primit sămeargă cu Iolau#

$i%au plecat !mpreună# )%au dus până la Lerna !n goana cailor# &in *are sevedeau a+uri ver*i otrăviţi care se ridicau din mlaştina !ntinsă unde stăpâneamoartea#

LU TA CU HIDRA



idra dormea la ceasul când au sosit cei doi# 0n /urul ei erau mormane fărănumăr de fiinţe omeneşti răpuse şi târâte până%n sălaşul său# (u le puteamânca atât erau de multe şi putre*eau prin mlaştini umplând !ntregvă*duhul c%un miros otrăvit#H

eracle şi Iolau s%au apropiat !ncet purtând !n spate lemne şi%o grămadă de fân#

Iolau a aprins focul# Apoi fiul lui @eus a !nceput să%ncingă săgeţile !n foc şi să tragăcu ele !n hidra adormită# 4 9e scoală +lestemată odraslă a lui 9ifon a glăsuit eroul ţintind%o iar pe hidră

cu câteva săgeţi !n vârful cărora legase şomoioage de fân aprins !n foc#0mpunsă de săgeţi dihania uriaşă s%a ridicat din mlaştini# Avea nouă gâtle/uri şi

nouă capete 5 şi%unul mai gros ca toate3 capul nemuritor# &in +oturile%i hâde ca nişteflăcări ver*i ţâşneau lim+i otrăvite şi şuiera cumplit# ?ără să piardă vreme eracle asărit la ea cu ghioaga%n mână# 0ntâia lovitură a şi făcut să%i *+oare unul din capete#

(umai că%n locul unde fusese un singur cap creşteau acuma două#

,ult s%a mirat voinicul şi a lovit din nou# &ar orişicât lovea !n locul fiecărui capsmuls de pe gâtle/ se%nălţau altele# 0ncât !n loc de nouă se ridicau acum ver*imucede hidoase cu +oturi plescăind şi colţii ca pumnale de fier cinci*eci de capete#

Cu%aceeaşi isteţime pe care%o dovedise şi%n lupta din (emeea eracle i%astrigat flăcăului Iolau3

4 Adu%mi lemne aprinse şi arde fiecare gâtle/ de unde smulg căpăţânile hidrei#Iolau s%a repe*it şi cu +ucăţi de lemn care ardeau !n flăcări a !mplinit porunca#

0n acest fel curând n%au mai putut să crească alte noi capete#0n vremea asta !nsă hidra !şi răsucise coada ei de +alaur peste picioarele eroului

eracle# Iar un cra+ monstruos mare cât un viţel răsărit de su+ mlaştini la şuierelehidrei !ncerca să%i rete*e cu cleştii lui tăioşi unul dintre picioare#

0i sfâşiase carnea şi%i tăia poate osul de nu sărea Iolau c%un +olovan !n +raţe şinu%i sfărâma trupul cufundându%l !n mlaştini#

Lupta durase din *ori până%n amia*# $i !ncă%a mai durat până către amurg#0n acel ceas târ*iu eracle%a i*+utit să%i *dro+ească odraslei lui 9ifon şi%a

.hidnei capul nemuritor care era mai sus ca toate celelalte şi pe%un gruma* mai gros!n care gâlgâia venin negru%ver*ui# L%a *dro+it cu măciuca: dar chiar aşa *dro+itcapul !mprăştia miasme otrăvite colţii puteau să muşte şi ochii lui aprinşi a*vârleau!ncă flăcări# $i%atunci a%mpins eracle şi%a răsturnat deasupra%i o stâncă grea şi%naltă

care se ridica !n mi/locul mocirlei lângă sălaşul hidrei# 4 Aici su+ stânca asta a glăsuit eracle flăcăului Iolau capul nemuritor va sta

pe veşnicie fără nici o putere# 0n schim+ eu am să%mi moi toate săgeţile !n sângeleacesta !nveninat al hidrei;

4 a fi vai de duşmanii pe care%i vei ţinti i%a dat răspuns Iolau#eracle şi%a muiat toate săgeţile !n sângele%otrăvit al hidrei de Pa Lerna#Le%a pus apoi !n tol+ă şi s%a urcat !n car alături de Iolau pornind către 9irint#



ĂSĂRILE STIMFALIENE

ar nici nu apucase să%şi odihnească trupul eracle la 9irint că i%a venit poruncă să plece iar la drum# 9re+uia să se lupte c%un soi de păsări maricu mult mai mari ca omul care sălăşluiau !n nişte smârcuri negre peţărmurile mării lângă un oraş )timfalos1B# Iar păsările%acestea aveau

ciocuri de%aramă şi aripe de +ron*# &in aripe *vârleau pene ca nişte lănci# &o+orauanimale şi oameni deopotrivă# Luau oamenii !n gheare# )e urcau !n vă*duh şi%acolo !imâncau !n timpul *+orului# Cursese%atâta sânge !n toată%mpre/urimea oraşului)timfalos !ncât locuitorii !l părăsiseră !nfricoşaţi de moarte# )e pustiise locul#D

(imeni nu !ndră*nea să se lupte cu ele pentru că păsările%acelea slu/eaucruntului Ares *eul ră*+oiului# $i el se desfăta au*ind gemete sau când vedea%n)timfalos sângele şiroind#

4 &e va scăpa de păsări nu o să%l ierte Ares socotea .uristeu trimiţând peeracle !n smârcuri la )timfalos# 9eafăr tot n%o să iasă din !ncercarea asta;

$i a plecat eracle către golful argolic unde se afla smârcul# Câţi !l vedeau pecale !l !ndemnau să stea sau să se%ntoarcă%acasă#

4 .uristeu vrea să pieri6 !l sfătuiau ei toţi# Cum poţi tu să te lupţi cu monştrii*+urători ce trimit din !nalt lănci tari din aripe7 Ares le ocroteşte# (%am !ncercat şinoi7 Iar locul e deschis n%ai unde te feri; ,ult au mai pătimit oamenii din )timfalosşi din !mpre/urimi# Cu miile s%au stins# (u vrem să mori şi tu; 9uturor ne eşti drag#9u ne%ai scăpat de cele două%nfricoşătoare odrasle%ale lui 9ifon#

4 Am să gonesc acum şi%aceste păsări negre le răspunse eracle# 'oate să fieAres oricât de mânios#

4 )ă te%nsoţim şi noi !l rugau oamenii# 4 (u nu; voi merge singur# .u mă pot apăra cu +lana mea de leu# oi !nsă aţi

pieri;$i mergea mai departe#&ucea cu el voinicul două timpane mari făcute din aramă# A/uns la ţărmul mării

s%a urcat pe un deal ce era lângă smârcuri# A !nceput să +ată puternic !n timpane# La*gomotul acesta s%au ridicat !n stoluri păsările lui Ares mii mii şi *eci de mii#

Cerul se%ntunecase de%atâta păsărime şi ţipetele lor umpleau !ntreg vă*duhul#Le%au*eau .uristeu şi sfetnicii%n ,icena# 4 Aha6 !şi spuneau ei# Au*iţi ce se%ntâmplă6 Acesta e sfârşitul feciorului

Alcmenei;$i nu ştiau că el !nvăluit !n +lana de leu nepătruns având coiful pe cap nu se

temea de păsări# 9răgea din arc săgeţi ce stră+ăteau deodată câte%o sută de păsări +a poate şi mai +ine# A*vârlea şi cu lancea# Lovea şi cu măciuca de%i era la%ndemână#$i nu !n lungă vreme !n smârcuri se scăldau cu aripile negre !ntinse fără viaţămormane mari de păsări#

9ot locul se%nvelea ca !ntr%un giulgiu negru cu păsările%acestea# 'uţinerămâneau# 0nsă de frica morţii *+urau ţipând cu gra+ă spre portul .uKin 1 !ntr%oinsulă mică ridicată din ape de 9etis la dorinţa preacrudului *eu Ares#



salt a şi ţâşnit din nou pornind spre mia*ă*iuă# Au fugit amândoi aşa un an de *ile#8amenii !i vedeau trecând cum trece vântul# Ar fi vrut să%l a/ute pe dragul lor eracle# Atât că nici o fiinţă de pe !ntreg pământul nu mai putea s%alerge atât derepede cum fugea căprioara urmată de eracle#

Alergând amândoi pe când se%mplinea anul au a/uns la un râu al+astrul râu

Ladon# $i dincolo de râu era templul *eiţei# $i dacă apuca să pătrundă !n templucăprioara *eiţei era la adăpost# eracle nu putea s%o mai scoată de%acolo#'ân%atunci se ferise să folosească arcul# ă*ând că peste%o clipă căprioara *eiţei

o să a/ungă%n templu eracle a ţintit%o din fugă cu%o săgeată !n piciorul ei stâng#Animalul rănit s%a oprit locului# eracle din doi paşi a şi fost lângă ea şi a prins%o decoarne# I%a scos gra+nic săgeata din piciorul său ager# Legând%o c%un curmei decelelalte trei picioare de aramă a luat%o pe spinare#

4 Dnde te duci eracle7 i%a strigat Artemis de pe o culme !naltă# &ă%i drumulcăprioarei# I%ai supărat pe era pe Ares şi acuma mă mânii şi pe mine7

4 (ici nu mă gândesc *eiţă6 i%a%ntors răspuns voinicul# .ste porunca ereidată prin .uristeu +asileul din Argos# Cere%i ei socoteală# .u sunt doar mulţumit că i%am scăpat pe oameni de%atâtea stricăciuni pe care căprioara le%aducea câmpurilor#

$i%a plecat mai departe lăsând%o pe *eiţă să strige cât poftea1F#

MISTREŢUL DIN ERIMANT

tăpânul cel nevolnic trăgea acum năde/de că vitea*ul eracle după atâtealupte3 cu leul din (emeea cu hidra de la Lerna păsările lui Ares şi goananecurmată mai +ine de un an pe urma căprioarei *eiţei Artemis a o+osit de%a/uns#S 4 0l voi trimite dară spunea celor din /ur !n munţii .rimant1 să%mi aducă de%

acolo viu şi nevătămat mistreţul fioros care părăduieşte codrii deşi ai 'sofidei "Jdistrugând aşe*ări şi nimicind pe oameni# )ă plece de!ndată6

4 )ă plece de!ndată6 strigau toţi sfetnicii#$i iar pleca eracle 5 deşi a+ia sosise 5 săvârşind calean%toarsă către Arcadia#'e când mergea eroul a !ntâlnit !n cale pe centaurul ?olos"1# Centaurul acesta

avea o fire +lândă# ?iind prieten cu eracle l%a poftit la un ospăţ şi%o oră de răga*după atâta trudă# a vrând a%i fi pe plac a mai desfundat ?olos şi un +utoi cu vin pecare !l primise de la &ionisos *eul viţei de vie#

.ra un vin din care nu sor+eau decât *eii# Aroma lui era atât de%m+ătătoare!ncât s%a răspândit peste tot muntele ameţindu%i pe oameni pe monştri şi pe fiare# Ceidintâi au simţit aroma%m+ătătoare fraţii centaurului# 0n tropote gro*ave au alergat cutoţii spre peştera !n care ?olos !l gă*duia pe voinicul eracle#

4 &e ce ai desfundat +utoiul fără noi7 au răcnit ei spre ?olos# (emerniculacesta sclavul lui .uristeu a +ăut vinul nostru7

$i fără să aştepte răspunsul fratelui s%au repe*it cu stânci şi trunchiuri de copaci



să%l omoare pe fiul reginei de la 9e+a# Dnul i%a aruncat o stâncă mare%n frunte altul l%a i*+it straşnic cu un trunchi de ste/ar# &e nu era eracle atâta de puternic ar fi pierit!ndată#

Atunci s%a ridicat preavoinicul eracle cum sare o scânteie din focul cel uriaşcare cuprinde%un rug# Dşor ca rândunica dar !ndâr/it ca leul când e rănit de moarte s%

a avântat eracle la cel dintâi centaur şi lovindu%l cu pumnul l%a şi răpus pe loc# A pus mâna pe ghioagă pe ghioaga lui cumplită sfărâmând ţeste piepturi şi şale decentauri culcându%i la pământ# Centaurii cu spaimă câţi mai erau !n viaţă s%aunăpustit afară din peştera lui ?olos#

eracle fugărindu%i i%a ţintit cu săgeţi# (ici unul n%a scăpat#0ncă nepotolit de%această supărare s%a dus !n .rimant căutându%l pe mistreţ# L%a

aflat cu greutate ascuns !ntr%un desiş# Avea nişte colţi al+i lungi de un stat de omtăioşi ca nişte lănci#

ă*ându%l pe eracle mistreţul 5 ce fusese vestit de Artemis că vor veni

prime/dii 5 s%a *vârlit !ntr%un trunchi !nalt gros de ste/ar# Cu râtul lui enorm l%asmuls din rădăcină trântindu%l spre erou#eracle s%a ferit# A vrut să ia el trunchiul care că*use /os să%l *vârle spre

mistreţ# 0nsă şi%a amintit că tre+uie s%aducă mistreţul viu şi teafăr crudului .uristeu#,istreţul ar fi vrut să fugă către vale: dar eracle strigând şi aruncând cu pietre

l%a silit să se urce spre vârful .rimant# Că*use peste munte *ăpadă proaspătă#,istreţul luneca sau se !mpotmolea gâfâia tot mai mult# (u mai putea să fugă# Isteţsprinten voinicul s%a repe*it pe%o culme# &e%acolo a sărit de%a dreptul peste fiară# Alovit%o !n ceafă de i%a tăiat suflarea şi fiara s%am+lân*it#

A luat%o pe spinare şi%a pornit spre ,icena#Au*ind .uristeu că a a/uns eracle cu fiara la ,icena că a intrat pe poartă şi

vine la palat a !nceput să strige spre sfetnici să%l oprească# &ar nimeni nu%ndră*neasă i s%arate%n cale#

&e frică laşul rege a fugit s%a ascuns !ntr%un +utoi de%aramă şi tremurând ţipa3 4 8moară%l sau dă%i drumul să plece unde%o şti6 (u%mi tre+uie mistreţul#

'leacă de%aici cu el; (u uita că%mi eşti sclav şi%aşa !ţi poruncesc; 4 Am primit să%ţi slu/esc nu fiindcă preţuieşti !n ochii mei ceva i%a dat răspuns

eracle# &atina noastră cere ca pentru orice faptă de sânge să plăteşti stând un timp!n sclavie# $i eu m%am supus ei# &ar află .uristeu că eu orişice muncă nu o fac

pentru tine ci o fac pentru oameni pe care !i iu+esc# 'entru ei am plecat să%i scap de%această fiară pe care%o port !n spate;

4 ?ă cu ea tot ce vrei dar lasă%mă să ies din +utoiul de%aramă se tânguiafricosul#

$i nu s%a liniştit decât când a vă*ut mistreţul /upuit şi carnea lui !ncinsă !nfrigare de%aramă#



GRAJDURILE LUI AUGIAS

Atunci a prins cura/ a ieşit din +utoi şi%a !nceput să spună cu%ameninţări !n glas3

4 &u%te acum !n .lida la regele Augias fiul lui elios puternicul *eu soare# Iar regele .lidei are trei mii de +oi din care%o parte au picioarele ca neaua alţii%s !n!ntregime al+i parcă%s le+ede şi alţii%s purpurii ca stofa sidoniană# $i !ntre toţiaceştia un taur ?aeton se%aseamănă c%o stea de aur sclipitor# 0n gra/durile salegunoiul vitelor neridicat de veacuri s%a !nălţat ca munţii# $i vitele acelea ce%s date !n

păstrare regelui chiar de soare nu mai au loc !n gra/d# &u%te deci la Augias şi curăţăgunoiul;

4 ,ă duc a spus eracle fiindcă ştiu prea +ine câţi sclavi au fost ucişi deregele Augias pentru că n%au putut să cureţe gunoiul# $tiu câţi ar mai pieri;

$i a plecat eracle la regele Augias să%mplinească porunca# 4 Regele .uristeu te%a trimis pentr%un an i%a glăsuit Augias vă*ându%l pe

eracle# .u cred că nici !n *ece poate nici !ntr%o viaţă nu ai să i*+uteşti să%mi cureţigra/durile# $i de nu i*+uteşti să ştii c%ai să%ţi pier*i viaţa aicea !n .lida;

4 8 rege a *is eracle omul are şi minte nu numai +raţ de fier# Ce%ai *ice tude pildă dacă eu aş putea să%ţi curăţ !ntr%o *i gunoiul tot din gra/duri şi nu%ntr%oviaţă%ntreagă7;

4 Atunci ţi%aş da răsplată din cire*ile mele trei sute de +oi +uni# &ar nu e cu putinţă aşa ceva eracle# (ici *eii n%ar putea dar tu un muritor; <ândeşte%te ce

spui# 4 )ă !ncercăm7 4 ?ireşte dacă te !ncumeţi6; 4 $i%ţi ţii făgăduiala7 4 ?ac chiar şi%un /urământ# 4 ine# Atunci priveşte6;$i isteţul eracle a scos vitele%afară ducându%le%ntr%un câmp# A pus mâna pe

ghioagă# A lovit cu putere !n *idul cel !nalt din fundul gra/durilor făcând douăspărturi# &in dreptul fiecărei spărturi făcută%n *id a săpat după%aceea câte o al+iespre cele două râuri aflate%n apropiere3 Alfeul şi 'eneul# Apa a intrat pe al+iileacestea pe urmă prin spărturi !n gra/dul lui Augias# eracle avusese gri/ă mai!nainte să spargă şi !n faţă *idul cel gros la fel# Apa intra prin fundul acelui gra/duriaş şi se vărsa prin faţă ducând cu ea gunoiul#

(ici nu venise seara şi gra/dul lui Augias fusese curăţat găurile din *iduriastupate la loc# Alfeul şi 'eneul curgeau iarăşi !n mătci iar al+iile noi umplute cu

pământ nu se mai cunoşteau# 4 Ce *ici acum Augias7 l%a !ntre+at eracie# ,%am ţinut de cuvânt7 ai ţine%

te şi tu6;&ar şiretul Augias vă*ându%şi !mplinită dorinţa ce%o avea s%a ră*gândit !ndată#

4 .şti sclav şi !mplineşti poruncile primite a glăsuit el aspru# 'leacă spre.uristeu# ?aţă de sclavi un rege nu este nevoit să%şi păstre*e cuvântul#



$i iarăşi .uristeu s%a ascuns !n +utoi strigând !nfricoşat slu/itorilor săi ca sădesfacă poarta la gra/duri şi să lase taurul lui 'oseidon să fugă unde%o şti#

9aurul lui 'oseidon când s%a vă*ut scăpat a fugit ca năluca# )%a dus !n Atica pecâmpul ,araton unde%l va do+or! un alt erou 9e*eu#

LECAREA S RE TRACIA

upă ce s%a !ntors eracle şi din Creta .uristeu a%ntre+at%o pe stăpâna sa eraunde să%l mai trimită#D

era i%a amintit că este%n 9racia un fecior al lui Ares stăpân peste +istoni pe nume&iomede# Regele &iomede are gra/duri de%aramă şi%n ele se găsesc nişte cai fără

seamăn# )unt negri ca tăciunii gonesc ca nişte vulturi când *+oară prin vă*duh# &ar sunt legaţi !n lanţuri pentru că se hrănesc numai cu carne vie# 8rice străin a/unge !n9racia e prins de crudul &iomede şi dus târâş la gra/duri: e *vârlit cailor care%lsfâşie%ndată flămân*i ca nişte lupi#

4 A scăpat el de multe glăsuia .uristeu au*ind sfatul erei dar de caii aceştianu cred c%o să mai scape# 0i vor veni de hac# Aceasta%i munca a opta# )ocot că%iultima# Regele &iomede este fiul lui Ares# Ares o să%l !nveţe pe fiu%i &iomede cetre+uie să facă să nu poată scăpa din nou teafăr eracle#

$i%a plecat iar voinicul# .uristeu !i dăduse o cora+ie mare !n frumosul port

Argos cum ceruse eracle s%aducă pe ea caii 5 dacă%i va putea lua#0n drum prins de furtună a poposit o vreme pe ţărmul tesalian# Aici domnea !n?era prietenul său Admet# eracle s%a gândit că n%ar putea să treacă pe lâng%oraşul?era fără să se oprească la regele Admet#

Atâta că la vremea când a sosit eracle !n casa lui Admet intrase nenorocul#ades cel mohorât trimisese să%l ia pe regele Admet !n negrul lui sălaş#

4 <ăteşte%te Admet spusese solul morţii# Am venit să te iau# 9otuşi ai mai putea să vieţuieşti un timp de s%ar găsi o fiinţă care !ţi este dragă să vie%n locul tău /os su+ pământ la ades#

)%a !ngro*it Admet# Cine se !nvoieşte +ucuros să pornească !nspre tărâmulmorţii când este !ncă tânăr şi%i !nsetat de viaţă7

A !ntre+at Admet cine ar vrea să plece !n locul lui la ades# (imeni nu a primit# (ici părinţii şi nici +unicii cât erau de +ătrâni nici slugile supuşii nici prietenii cei +uni# (imeni n%a vrut să plece# a da a vrut o fiinţă şi cea mai dragă lui 5 preatânăra%i soţie# Aceasta au*ind ce glăsuise solul mohorâtului ades fără a fi%ntre+ată fără să stea pe gânduri s%a hotărât să plece ea !nsăşi !n Infern !n locul luiAdmet#



BIRUINŢA ASU RA MORŢI

oţul mi%e mult prea drag a spus ea solului# Oin la *ilele lui mai mult decât lamine# )ingura mea durere e că n%o să%l mai văd# Altminteri eu sunt gata să

plec fără *ă+avă /os su+ pământ la ades doar să trăiască el#

SIar solul *eul morţii 9anatos cel ce are o sa+ie tăioasă s%a !nvoit s%o ia petânăra Alcesta !n locul lui Admet# )%a apropiat de ea cu sa+ia !n mână tăindu%i oşuviţă din părul mătăsos# Cum i%a tăiat şuviţa Alcesta a%nchis ochii scoţând doar unsuspin3

4 Admet rămâi cu +ine# .u te%am iu+it nespus;A lunecat pe lespe*i# 9rupul i s%a răcit#ă%nchipuiţi ce /ale a potopit palatul6 Inima lui Admet s%a sfâşiat de chinuri

vă*ând pe cea mai +ună şi cea mai credincioasă dintre soţiile ce%au trăit pe pământ

pierind su+ ochii lui# 4 ,ai +ine muream eu *icea plângând Admet# Cum să se ducă ea atâta de

frumoasă atât de tânără7 Cum să%şi /ertfească ea *ilele netrăite doar ca să trăiesc eu7 (u%mi tre+uie nici mie viaţa fără de ea#

9ocmai când aveau loc !ntâmplările%acestea !n palatul din ?era a sosit şieracle# Admet care%l iu+ea şi%l preţuia nespus pe eroul eracle n%a vrut să%l!ntriste*e cu suferinţa sa#

$i nu i%a spus nimic din chinul ce%l rodea# A poruncit să fie eracle ospătat cutot ce%avea mai +un3 +ucate +ăuturi şi fructe din grădini# I%a%ntins o masă mare#

Atâta că eracle !n timp ce sta la masă a şi +ăgat de seamă că toţi aveau şiroaiede lacrimi pe o+ra*#

A !ntre+at pe%o slugă a !ntre+at%o pe%alta şi până la sfârşit a aflat adevărul#„8 prea+unul meu prieten a cugetat eracle n%ai vrut să mă mâhneşti6 (umai

că am aflat# ,ă voi lupta cu moartea ce ţi%a răpit soţia şi am s%o smulg lui ades# H (oaptea când toţi dormeau eracle s%a sculat uşor din aşternut# $tia că%n prima

noapte după ce%nchidea ochii oricare muritor venea *eul 9anatos ca să ridice um+ratrupului adormit#

)%a furişat eracle !n taină spre lăcaşul unde *ăcea Alcesta# 'otrivit datinei nu

avea voie nimeni să stea prin apropiere când tre+uia să vină *eul morţii 9anatos# 0nsăeroul nostru s%a aşe*at la pândă# A aşteptat un timp şi%a au*it deodată fâlfâitul dearipi al *eului 9anatos# Atunci s%a repe*it şi l%a cuprins pe *eu !n +raţele%i vân/oase#)%au luptat toată noaptea# )pre *iuă l%a trântit eracle pe 9anatos cu pieptul la

pământ şi l%a legat !n ştreanguri# ,oartea fusese%nvinsă"-# 4 (u%ţi mai dau de%aici drumul iar sa+ia ţi%o sfarm i%a glăsuit eracle dacă nu

redai viaţa soţiei lui Admet şi dacă n%ai să /uri că şi prietenul meu va rămâne !n viaţă# (emaiavând ce face 9anatos a /urat# A%ntors%o iar la viaţă pe tânăra regină: l%a

lăsat şi pe Admet să vieţuiască%n tihnă#



domneau peste poporul de femei luptătoare numite ama*oane care sălăşluiau la'ontul .uKin"2#

Câţiva eroi vestiţi ca 9e*eu din Atena 'eleu şi 9elamon ştiind ce !nduraseeracle pân%atunci n%au vrut să%l lase singur !n ţara ama*oană# )%au adunat !n Argos#Au stăruit să%i fie şi ei !nsoţitori# eracle s%a%nvoit# $i s%au urcat cu toţii pe o cora+ie

plutind ne!ntrerupt până ce au a/uns !n 'ontul .uKin#Au de+arcat pe ţărmul cel larg şi nisipos stră/uit de ama*oane femei ră*+oinicecălărind pe cai iuţi purtând pe spate arcuri şi%n mâini lănci ascuţite#

I%a%ntâmpinat la ţărmuri preamândra ipolita# .a a rămas uimită de chipeşiiflăcăi ce co+orau pe ţărm# I%a !ntre+at ce vor# eracle i%a răspuns cu glas +lândarătându%i că vine din ,icena trimis de .uristeu să%i ceară cingătoarea semnul ei deregină#

4 .u !ţi cer cingătoarea după porunca erei# ?ata lui .uristeu care e preoteasăchiar !n templul *eiţei doreşte să o ai+ă i%a mai rostit eracle# 8 dai de +ună voie7

)au tre+uie să ţi%o smulg luptându%mă cu tine şi cu oştirea ta7 4 8 dau de +unăvoie i%a glăsuit regina# (u vreau să lupt cu voi#

LU TA CU AMAZOANELE

in cer !n vremea asta priveghea !nsă era# .a a vă*ut că%i pace şi că fiul

Alcmenei do+ândea prea uşor prin vor+a%i iscusită splendida cingătoare#Regina era gata s%o scoată de pe mi/loc s%o dea fără *ă+avă eroului eracle#

DAtunci s%a prefăcut şi ea !n ama*oană călare !narmată# A sărit !n mi/loculfemeilor strigând3

4 ,inciună ne rosteşte acest fiu al Alcmenei6 .l nu vrea altceva decât să neomoare şi să ne ia regina nu numai +râul ei#

$i a vor+it *eiţa atât de%nverşunată !ncât ră*+oinicele femei s%au şi aprins# )%au pregătit de luptă# Lăncile au lucit# &in arcuri a ţâşnit o ploaie de săgeţi#

&egea+a ipolita !ncerca să le ţină# (imeni n%o asculta# 9oate intrau !n luptărepe*indu%se dâr*e s%arunce lănci săgeţi sau pietre !n eroi#

&ar şi fiul Alcmenei şi toţi ceilalţi eroi nu s%au !nspăimântat# Au tras roi desăgeţi şi lănci spre ama*oane#

Când a intrat eracle !n luptă mai ales părea că se a+ate furtuna !ntr%un lan# Caspicele cădeau vestitele%ama*oane trântite la# pământ cu caii lor cu tot#

Au că*ut pri*oniere frumoasa Antiopa şi%o căpetenie pe nume ,enalipa# Reginaipolita ţinea nespus de mult la fecioara aceasta# $i 5 fiindcă ,enalipa plângea şi se*+ătea su+ +raţul lui eracle 5 regina ipolita i%a dăruit !n schim+ul li+ertăţiifecioarei scumpa ei cingătdare plină toată de vră/i să o ducă Admetei fiica lui.uristeu preoteasă a erei# ?rumoasa Antiopa a rămas !nsă pradă eroului 9e*eu#



VACILE LUI GERIONE

ea de%a *ecea ispravă sâvârşită cu cinste de eroul eracle s%a petrecut departe !nasfinţitul lumii#

C 4 9e vei duce eracle i%a poruncit din nou regele .uristeu la marginile lumii undeseară de seară co+oară elios 5 strălucitorul soare ca să se odihnească# Acolo veiafla pe%un uriaş <erione !ntr%o insulă mică numită .ritia# Driaşul <erione un nepotal ,edu*ei are cire*i +ogate de vaci roşii ca focul dăruite de *ei# 9u să mi le aduci petoate la ,icena şi de nu eşti !n stare te voi scurta de cap cu legea%mi de stăpân#

$i%a trecut eracle marea !n Africa cu%o plută săvârşită de mâna lui pe ţărmdintr%un copac uriaş# &e%aici prin Li+ia a sosit după multă prea multă o+osealăstră+ătând tot pustiul chiar la capătul lumii"B# Acolo%i o strâmtoare unde se !ntâlnesc8ceanul nesfârşit Africa şi .uropa# 'entru că acest drum !l istovise mult eracle%a

vrut să lase pe veci o amintire a suferinţei sale# $i%atunci a smuls din coaste douăstânci mari al+astre# Le%a aşe*at cu gri/ă de%o parte şi de alta !n strâmtoarea aceeacare unea 8ceanul cu Africa şi%.uropa# )tâncile din strâmtoare s%au numit de%atunei„Coloanele lui eracle” "#

Insula .ritia ţinta eroului se găsea !nsă%n larg# (u era nici un mi/loc s%a/ungă pân%acolo# 'e ţărm nu se vedeau copaci să%şi facă%o plută#

enise !nsă seara şi *eul elios se co+ora cu carul !nflăcărat din slavă#&in ra*ele ce%ardeau pe fruntea *eului se răspândea dogoare atât de nemiloasă

!ncât +ietul eracle n%a mai putut s%o%ndure# $i supărat amarnic a pus mâna pe arc#

.ra gata să tragă !n *eul elios cre*ând că vrea anume să%i pâr/olească trupul# &ar *eul elios mişcat de voinicia eroului te+an l%a !ndemnat să%şi lase armele la o

parte3 4 Lasă arcul !ncolo căci eu sunt elios *eul ce !ncăl*esc pământul şi pe

oameni# $i fiindcă ştiu că vrei s%a/ungi !n .ritia uite !ţi !mprumut +arca mea cearotundă făcută de efaistos din aur şi argint a rostit elios# 0nsă%o să%ţi fie greu sălupţi cu <erione# .l nu are un trup ci trei prinse din mi/loc# Are trei capete şi şasemâini enorme# La fel şase picioare# Luptând el te i*+eşte cu câte trei săgeţi şi treilănci dintr%o dată# ,ai +ine nu pleca#

9otuşi fiul Alcmenei nu s%a !nfricoşat# A şi sărit !n +arca rotundă fermecatăvâslind spre .ritia# La ţărm s%a arătat alt uriaş .urition 5 cio+anul ce pă*ea cire*ilede vaci ale lui <erione 5 şi câinele său 8rtos#

8rtos avea şi el două capete hâde şi era frate +un cu câinele lui ades pa*niculdin Infern#

&upă ce%a +iruit pe cio+an şi pe 8rtos eracle%a fost silit să dea piept custăpânul cire*ilor de vaci uriaşul <erione#

Lupta n%a fost uşoară eracle%a fost lovit: dar vite/ia lui şi ghioaga cea gro*avăl%au a/utat să%nvingă# .l a suit !n +arca de aur cea rotundă a soarelui cireada de vaci

nemaivă*ute şi a plecat spre casă#9recuse !n .uropa şi !şi mâna cireada prin munţii 'irinei prin <alia pe urmă prin Italia# Aici *eiţa era i%a ră*leţit o vacă ce s%a pornit !not până%n )icilia# A



tre+uit s%o caute să lupte pentru ea c%un fiu al lui 'oseidon care o ascunsese !ntr%ocireadă%a lui# A a/uns dup%aceea la ,area Ionică# Aici *eiţa era a semănat tur+area!n toate vacile# Lovite de tur+are s%au rătăcit prin lume !n cele patru colţuri# Iar le%acăutat voinicul# Cu greu le%a adunat şi le%a adus pe toate regelui .uristeu#

(umai că .uristeu a poruncit să fie vacile !n/unghiate şi carnea lor /ertfită

ocrotitoarei sale soaţei lui @eus era#

ÎN ŢNUTUL LUI HADES

e spune că de ciudă regele .uristeu s%a dus pe urmă%n templul *eiţei şi plângând !i glăsuia astfel3S

4 Cum7 (u e nici un mi/loc să%l răpun pe eracle7 (u este nici un monstru să%l facă +ucăţele7 8 era tu mă%nvaţă unde să%l mai trimit7 0n tine mi%e speranţa# 9u aifăcut prin vra/a ca să a/ung pe lume eu !naintea lui şi astfel să fiu rege iar el numaiun sclav# A/ută%mă şi%acuma6 (u mă lasă *eiţo ,i%e teamă de eracle căci el e prea

puternic şi eu sunt prea sla+# $i cum să lupt cu el7 Aş vrea; aş vrea *eiţă să%l vădodată%nfrânt# $i să respir !n voie scăpat de marea teamă că se va ră*+una;

4 (u plânge *icea era# &e%asta te%am !nălţat pe tronul din ,icena ca tu să te /eleşti7 Iar el să +iruiască un monstru după altul făr%a păţi nimic7 Ascultă .uristeu# (u pierde nici o clipă# 9rimite%l dar la ades să%ţi aducă pe Cer+er câinele lui de

pa*ă cel cu trei capete# Aşa se va sfârşi6; 4 'e Cer+er7; Cum7; La ades7; Cum de nu m%am gândit7; 0ţimulţumesc *eiţă6

$i%ndată%a dat poruncă regele din ,icena sclavului său eracle să plece !nţinutul cel negru al lui ades# )ă%i aducă pe Cer+er teri+ilul dulău cu capete de%aramă cu inimă de piatră şi şerpi !ncolăciţi !n gheme pe gruma*#

4 )ă mi%l aduci dar iute; s%a răstit .uristeu# &e nu pătrun*i la ades şi nu%lrăpeşti pe Cer+er s%a terminat cu tine ştii moartea ce te%aşteaptă6; $tii că eşti

+lestemat chiar prin voinţa erei6;$i eroul eracle a pornit iar pe cale# A unspre*ecea muncă ştia că e mai grea ca

toate celelalte#



RĂ IREA CÂ INELUI CERBER

i%a mers a căutat locul o peşteră adâncă prin care se putea pătrunde !nInfern# Infruntând genii monştri care%i stăteau !n cale a/unge pânQla ades#Dm+rele din Infern cum !l *ăresc aleargă şi s%ascund prin cotloane# 'entrucă şi eracle era%nfiorător mai ales la mânie# $i ghioaga lui uriaşă şi chiar

pielea de leu purtată pe spinare !l făceau mai cumplit#S'e%o stâncă stă !n lanţuri greu osândit 9e*eu acel care%l urmase la 'ontul

.uKin !n ţara ama*oană pe vitea*ul eracle# .ra !nlănţuit pentru că !ncercase s%ofure pe soţia regelui din Infern pe Cora%'ersefona pentru prietenul său regele'iritou

eracle%i rupe lanţul doar cu o smucitură !l trage de pe stâncă şi !i arată caleade%ntoarcere acasă prietenului 9e*eu#

'e urmă se !ndreaptă către tronul lui ades şi%i glăsuieşte tare3 4 enit%am pânQaci ca să ţi%l iau pe Cer+er pa*nicul tău şi%al morţii# $i nu te%

mpotrivi# Căci !l voi lua oricum;ades a !nţeles la fel ca *eul Ares că lupta cu eracle nu ar fi fost uşoară# (%a

!ndră*nit să%i stea prea tare !mpotrivă dar i%a răspuns viclean3 4 'oţi să mi%l iei eracle dacă te simţi !n stare să mi%l do+ori pe Cer+er fără

să lupţi cu arme#

4 Las ghioaga la o parte nu folosesc nici arc nici paloş şi nici lance# Cu mânaţi%l do+or6 a mai rostit eracle#$i s%a şi repe*it# L%a !nşfăcat pe Cer+er temeinic de gruma*uri şi l%a strâns ca%

ntr%un cleşte# $erpii lui şuierau şi !ncercau să%l muşte# Coada i se *+ătea# 0nsă era%n*adar# L%a strâns atât pe Cer+er atât l%a gâtuit până ce şi%acest monstru s%a prăvălitca mort#

4 Lasă%l6 a strigat ades# Lasă%l6 L%ai +iruit# 'oţi să mi%l iei eracle numainu%mi omor! pe +ietu%mi câine Cer+er#

$i%atunci eroul nostru l%a aruncat pe%un umăr pe câinele lui ades şi%a pornitspre ,icena spunându%i la plecare *eului din Infern3

4 (u fi mâniat ades că ţi%am !nfrânt pe Cer+er# $i moartea uneori o putem +irui dacă o !nfruntăm dar pe un +iet căţel care%i pa*nicul ei6;

'e drum pe cât se spune din gurile lui Cer+er a picurat venin şi de pe trup ospumă# .ra sudoarea lui# Dnde au că*ut spuma sau verdele venin au crescut

+uruiene3 cucută mătrăgună; 9ot ce%i otrăvitor# $i%aşa după legendă s%au ivit plantele veninoase

Au*ind .uristeu că a sosit eracle cu Cer+erul pe spate !nspăimântat de moarteşi tremurând ca varga a sărit !n +utoi# 0n +utoiul de%aramă unde se ascundea de câteori eracle aducea câte%un monstru 5 tot din porunca lui# $i de%acolo ţipa3

4 &u%l !napoi eracle; &u%l !napoi te rog; A fost numai o glumă# Ce să faceu cu Cer+er7 (u am câini destui7 &u%l !napoi lui ades# 9e rog acum ca prieten#



(ici nu%ţi mai sunt duşman#)%a%ntors din nou eracle !n Infernul lui ades şi i%a *vârlit dulăul !n peştera de

piatră unde sălăşluia#

ÎNFRÂ NGEREA LUI NEREU

ar cum s%a vă*ut li+er de spaimă şi prime/dii regele .uristeu şi%a schim+atiarăşi glasul3D

4 ine# 'ână acum eracle ai !mplinit mereu poruncile primite# Adică unspre*ece#,ai este !ncă una# &ouăspre*ece%s toate# $i de vei i*+uti s%a oţărât tiranul vei fi

eli+erat# &e nu; $tii tu prea +ine; 9e%aşteaptă; ai să ve*i; &eci ia%ţi din noumăciuca şi pleacă să%mi aduci merele fermecate# &a merele de aur despre care audcă s%ar găsi%n grădina nimfelor hesperide"E; 'e unde%o fi grădina nu ştiu nu mă

priveşte; &ar să%mi aduci trei mere; 'orneşte6 'oruncesc;)%a dus din nou eracle pe căile ro+iei şi iar a colindat lumea toată de%a rândul

cum cerea .uristeu cel sfătuit de era#$i unii spun c%Atena i%ar fi destăinuit eroului eracle că drumul spre grădina cu

merele de aur !l ştie doar (ereu 5 un +ătrân *eu al mării# Atâta că (ereu nu%l vamărturisi decât silit prin luptă#

A tre+uit s%aştepte pe ţărmurile mării eracle multă vreme până ce l%a *ărit pe*eul cel +ătrân când a ieşit odată să stea puţin la soare# $i fără multă vor+ă eroul i%asărit !ndată !n spinare şi s%a luptat cu el# .ra di+aci +ătrânul şi%avea muşchi de oţel#

)%au luptat mult acolo pe prundurile mării s%au prăvălit !n ape s%au ridicat peţărm şi !n sfârşit eracle l%a strâns peste mi/loc cu mâinile%ncleştate şi l%a legat

+urduf# @adarnic *eul mării a luat !nfăţişări de taur şi de cal +er+ece şi chiar câine 5 n%a mai putut să scape#

)ilit *eul (ereu a spus unde%i grădina3 la marginile lumii !n locul unde Atlasţine pe umeri cerul# Iar grădina se află su+ pa*a unor nimfe 5 numite hesperide 5 niştenimfe%ale serii 5 şi%a unui monstru Ladon c%un ochi neadormit#

&e va putea eracle s%a/ungă pân%acolo să%l !nvingă pe monstru să treacă şi prin vra/a nimfelor hesperide va putea să culeagă din fructele de aur# &ar calea spregrădină nu o ştie nici el cu toate că e *eu#

4 $i cine%o ştie oare7 l%a strâns tare eracle# 4 8 ştie unul singur !nsă el e%nălţat din porunca lui @eus pe%o piatră colţuroasă

pe .l+rus !n Cauca* şi%un vultur !i sfâşie ficatul ne%ncetat; 4 Acesta%i 'rometeu părinte%al omenirii a glăsuit eracle# (u%i nimeni ca să

fie mai preţuit de mine !n toată lumea asta# )%a /ertfit pentru oameni# @ace de%atâtavreme !n lanţuri pe nedrept greu osândit de @eus# &e când râvnesc la cinstea de a%leli+era;

4 )ă nu cute*i eracle a spus *eul (ereu# 'e nimeni nu urăşte mai mult



marele @eus decât pe%acest titan ce%a !ndrăgit pe oameni supărându%i pe *ei; 4 0ncotro este drumul spre .l+rus7 a%ntre+at cuprins de neră+dare fiul mândrei

Alcmena# 4 0ncolo6 i%a răspuns (ereu cu !ncruntare arătându%i cu mâna spre răsăritul

lumii# &ar stai nu te pripi;

0nsă fiul Alcmenei nici nu%l mai asculta# Cu pas gră+it pornise voios spre răsărit#

ELIBERAREA LUI ROMETEU

i%a mers a mers eracle stră+ătând mări şi ţări şi s%a luptat pe drumuri cu unuriaş Anteu un alt fecior al <heei# Acest uriaş vestit chema pe trecătorii prinţara lui la luptă şi toţi erau !nvinşi#

S&e fapt Anteu uriaşul avea o taină%n luptă# .l fiind feciorul <heei cât timp

atingea ţărâna pământul ce%l născuse era ne+iruit# 'ământul larg 5 chiar <heea 5 !ida din nou puteri#

$i cum trecea eracle prin Li+ia"F uriaşul l%a strigat3 4 oinice vino%ncoace să ne%ncercăm puterea şi care%o fi !nvins să i se stingă

viaţa# 9e !nvoieşti7 4 ?ireşte6; a%ncuviinţat eracle#0n acest fel s%au prins la luptă !ndâr/ită# &ar feciorul lui @eus 5 şi voinic şi isteţ

5 a cam +ăgat de seamă că ori de câte ori !l ridica pe%Anteu iute%i slă+ea puterea# $i

cum !l trântea /os cum atingea uriaşul doar talpa de pământ iarăşi se%nviora#&ornic să nu%i mai scape l%a prins de su+ţiori l%a ridicat !n sus şi l%a ţinut aşa ovreme%ndelungată strângându%l tot mai tare *dro+indu%i os de os#

(emaiputând s%adune putere din pământ Anteu sleit cu totul s%a prăvălit!nvins#

)%a mai luptat pe urmă eroul şi cu%alţi regi căci era calea lungă# &ar până lasfârşit tot a a/uns pe munte pe .l+rus !n Cauca*#

Aici *ăcea feciorul titanului Iapet cel osândit de @eus la chin pe veşnicie pentrucă dăruise celor de pe pământ focul răpit de *ei# .l sta !n lanţuri cu mâinile la spate şiun piron !n piept# $i vulturul lui @eus flămând necontenit cu ghearele !nfipte !ntrupul său slă+it !i scormonea ficatul cu ciocu%nsângerat fiindcă nici o clipă titanulosândit nu s%a plecat lui @eus şi n%a cerut iertare#

&ar 'rometeu titanul de mii şi mii de ani !nlănţuit pe stâncă privea tot ne%nfricat spre cer şi spre pământ#

4 Aşadar tot aicea te afli 'rometeu7 a glăsuit eracle când a a/uns acolo şi s%aurcat pe munte luptându%se cu vântul ce aducea cu sine grindini +iciuitoare#

4 9u cine eşti voinice7 a murmurat titanul vă*ându%l pe vitea* !n vârfulmuntelui#

4 eracle mă numesc# )unt fiu de pământeană# 9u suferi pentru oameni# $i%unom te va salva#

4 &ar nu te temi de @eus şi de mânia lui7



4 (u# (u mă tem de nimeni# 9u singur ne%ai dat pildă# Ai ridicat din tină pemuritori titane# Le%ai dăruit puterea de%a !nfrunta pe *ei#

&in cer !n acea clipă s%a au*it un ţipăt şi%un vâ/âit de spaimă# enea dinspre8limp chiar vulturul lui @eus cu aripile%ntinse cu ochi roşii de foc cu ciocul deoţel# )e rotea !mpre/urul acelei stânci !nalte ţipând cu%ameninţare gata să se repeadă

către cei doi eroi gata să%i pedepsească !n numele lui @eus# 4 ?ereşte%te eracle6 a rostit 'rometeu !n timp ce vântul aspru urla pesteCauca*# . vulturul lui @eus cu ciocul de oţel cel care !mi sfâşie ficatul *i de *i;

4 . vulturul lui @eus7 a hohotit eracle# &e a*i nu va mai fi# $i şi%a pus osăgeată muiată !n veninul hidrei ucisă%n Lerna !i arcul său temut# $i%n timp ce%naripatul trimis al cerulu se avânta spre ei a ţintit plin de gri/ă# Coarda a *+ârnâit#)ăgeata şi%a luat *+orul şi vulturul lui @eus cu aripile%ntinse dând ţipătul de moartes%a prăvălit străpuns !n marea furtunoasă#

)e spune că atuncea vântul s%a !nteţit# 'rometeu se *+ătea !n lanţurile sale dar

ele cetluite de *eii olimpieni erau cu mult prea tari pentru puterea lui atât de multsleită !n veacurile lungi de când sta osândit#0nsă fiul Alcmenei şi%a proptit un picior !n colţuroasa stâncă şi când a tras de

lanţuri le%a rupt numaidecât# A smuls apoi pironul gros şi lung de%aramă din pieptulcelui care suferea pentru oameni#

?urtuna şi mai tare s%a !nteţit atunci# Cerul s%a despicat# u+uituri gro*ave ausunat din 8limp# aluri de grindină i%au i*+it pe eroi cu pietre mari cât oul# ,untelecel !nalt se clătina şi el !ncât părea că este o plută frământată de valuri pe ocean#

4 8limpul clocoteşte de ură şi mânie că m%ai eli+erat a mai spus 'rometeu; 4 @adarnică mânie a rostit liniştit sclavul lui .uristeu# Co+oară%te titane;

)pri/ină%te pe mine;$i fiul lui Iapet deşi sleit de chinuri s%a co+orât !ncet dar maiestuos din munte

sfruntând cu ochii cerul !n mi/locul acelei cumplite vite/ii# ,arele 'rometeu uitasecum se um+lă şi greu putea păşi#

)pun unele legende că @eus ar fi vrut să%şi ucidă feciorul !n clipele acelea degroa*nică mânie vă*ându%l pe eracle că a eli+erat din lanţuri de pe munte peduşmanu%i de moarte pe dâr*ul 'rometeu# L%a domolit Atena ce i%a reamintit cădupă prevestirea +ătrânului Dranus puteau să se ridice din nou feciorii <heeigiganţii fioroşi la luptă contra lui şi%a olimpienilor# $i%atunci şi%ar pierde tronul

!nsuşi marele @eus de n%ar putea să ai+ă pe fiul său eracle alături !n ră*+oi# ,ai +ine să%i dea pace#

4 'rometeu a scăpat din lanţurile sale# &ar e prea ostenit# (u mai poate lupta#$i fiindcă el a fost osândit să rămână !nlănţuit de%o piatră să facă făurarul efaistoscel şchiop un inel o verigă# La ea să pună%o piatră# Iară acel inel să%l poarte'rometeu# .u !nsămi i%l voi da# 'e mine mă va crede că nu%i un vicleşug# Aşa rămânetotul !n lume neschim+at# (ici eracle nu piere şi%ţi poate a/uta la vreme de nevoieiar 'rometeu păstrea*ă lanţul 5 acea verigă legată de o piatră 5 precum ai /urat tu#

$i atunci se *ice că s%a făcut inelul cu piatră nestemată ce se poartă şi astă*i !n

amintirea celui ce%a fost !nlănţuit#&upă această faptă 'rometeu a plecat !ntr%o insulă mică de la capătul lumii 5 unde sălăşluia +ătrânul *eu Dranus cel do+orât de Cronos 5 să%şi odihnească trupul



atât de chinuit#

HERACLE ADUCE MERELE DE AUR

i s%au !m+răţişat şi 'rometeu titanul l%a%nvăţat pe eracle !n ceasul despărţiriice drum urma s%apuce ca să a/ungă gra+nic !n ţara hesperidă3E 4 Acolo !n grădina nimfelor hesperide a rostit 'rometeu cresc merele de aur#

. toată avuţia pământului furată şi%nchisă !ntr%o grădină de *eii olimpieni# 9u du%te şile%o smulge# Adu%o !ntregii lumi#

4 oi fi tare ca tine; a glăsuit eracle şi a pornit la drum# (%a trecut mult şisclavul regelui din ,icena a a/uns la Atlas !n ţara hesperiană# Aici şedea Atlas cu

picioarele%n mare şi pe umeri purta larga +oltă cerească# ,ai departe de el se!ntindea grădina !n care străluceau prin frun*ele de aur merele fermecate +ogate !n

parfum#Când a sosit eracle a rostit lui Atlas3

4 ătrân slăvit sunt fiul Alcmenei şi%al lui @eus trimis de .uristeu să%mi daicâteva mere;

4 .u am să%ţi dau ce%mi ceri a glăsuit titanul da%n schim+ să ţii tu cerul câttimp le voi culege#

4 Oi%l ţin a spus eracle#

4 olta%i nespus de grea6 4 (u%mi pasă tot o ţin a glăsuit eracle#$i fiul lui Iapet i%a trecut lui eracle +olta uşor pe umăr# .ra atât de grea că

muşchii lui eracle s%au !ngroşat ca munţii# )udoarea%i curgea%n râuri# &e şale se plecase aproape de pământ#

Atlas !n vremea asta s%a dus şi a cules numai câteva mere# )%a%ntors apoi şi%aspus3

4 9e%ai !nşelat eracle; 9e voi lăsa aici !n locul meu pe veci# ,%am săturatsă port povara +lestemată pe care !nsuşi @eus mi%a pus%o pe spinare; 9e las aici cu

+ine# Iar eu plec la ,icena cu merele de aur#$i hohotind de râs Atlas a vrut să plece#eracle pentru o clipă n%a ştiut ce să facă pe urmă i%a răspuns3

4 &esigur ai dreptate ai !ndurat destul; &ar eu nu sunt ca tine sămânţă detitan; şi umărul mă doare# Aş vrea să%mi pun pe umăr +lana asta de leu să%mi fiemai uşor; deci ia%ţi !napoi Atlas +olta numai atât cât !mi aştern pe umăr +lanamoale de leu#

Atlas era şiret: dar nu şi !nţelept# A pus merele%alături şi%a luat pe umăr +olta# 4 ai potriveşte%ţi +lana a spus el lui eracle#0nsă eracle a râs3

4 Aşa te socoteai +ătrânule Atlas că poţi să mă !nşeli7 &ar una%i socoteala şialta e isprava; Rămâi deci tu cu +ine; 0mi pare rău de tine dar nu%ţi pot a/uta;



$i luând acele mere de%unde erau lăsate de titanul Atlas eracle a pornit cu elespre ,icena#

.uristeu le%a primit negru de supărare# (ici cea din urmă muncă nu i%a fost de folos şi n%a putut s%aducă pieirea lui

eracle#

(emaiavând ce face regele .uristeu a tre+uit să spună !naintea tuturor că erouleracle a !mplinit cu cinste douăspre*ece munci# 'oate să plece li+er din oraşul,icena#

)căpase deci eracle de cruntul .uristeu" dar !n 8limp *eiţa cea nemiloasăera tot !l mai urmărea şi nu vroia să%l ierte că s%a ivit pe lume din dragostea lui@eus cu regina Alcmena#



ÎNŞELĂCIUNEA LUI NESUS

i%a tre+uit eracle să intre%n alte lupte; )ă%nfrunte şi alţi monştri şi fiare şialţi regi; (ici nu pot fi descrise atâtea sunt de multe aceste !ntâmplări# L%aa/utat pe @eus să%nvingă pe giganţi# A pedepsit pe%un rege Laomedon din9roia care !l !nşelase# )%a ră*+oit cu Ares şi cu feciorii lui: şi i%a !nfrânt !n

luptă# )%a +ătut cu Apolo şi%a%nfrânt pe Ahelou un fluviu *eu puternic fecior al lui8cean# Acesta !şi pusese privirea !nsetată pe o copilă dal+ă mândra &eianeira pecare şi%o dorea eracle de soţie# iruind pe%Ahelou eracle s%a%nsurat cu frumoasafecioară#

S'lecând apoi spre casă eracle şi cu soaţa au !ntâlnit alt fluviu cu apele umflate#

Aici sta un centaur cu numele de (esus#Centaurul acesta a/uta călătorii !n schim+ul unei plăţi să treacă peste fluviu#A/ungând şi eracle cu tânăra%i soţie prin locurile%acestea (esus s%a !m+iat să

treacă pe mireasă pe malul celălalt# eracle s%a%nvoit +a i%a mai dat şi plată# Atunci&eianeira s%a urcat pe spinarea centaurului (esus# Drma ca mai apoi să%l treacă peeracle#

Atâta doar că (esus şi el se%ndrăgostise de frumoasa mireasă#&e cum a trecut râul a vrut s%o ia la fugă să răpească mireasa să piară prin

păduri# 0nsă &eianeira a !nceput să ţipe#

eracle%au*ind glasul iu+itei lui soţii deşi năvălea râul cu unde !nvârte/ite s%anăpustit !not# )osind apoi pe ţărmul care%i sta !mpotrivă a pus săgeata%n arc 5 săgeatăce avea vârful muiat !n fierea dihăniei din Lerna#

Iar centaurul (esus s%a prăvălit !n tină cu sângele curgându%i şuvoi otrăvitor#&ar nici centaurul n%a vrut să%şi dea sfârşitul făr%a se ră*+una# ?iind sfătuit de

era (esus !n ceasul morţii a strâns tot acel sânge !ntr%un vas de pământ l%a dat&eianeirei !nvăţând%o aşa3

4 9u preafrumoasă fată eşti cea din urmă fiinţă pe care o trec râul şi fiindcăte%am iu+it doresc să%ţi fac şi%un dar# Dit ura pe eracle# 9răieşte fericită# &ar iasângele%acesta care%mi curge din rană# Adună%l !ntr%un vas şi tăinuieşte%l +ine# &acănu păstre*i taina sângele%şi pierde vra/a# $i dacă vreodată eracle şi%o răci dragostea

pentru tine !m+i+ă%i puţin haina !n sângele%mi /ertfit şi el se va !ntoarce# (ici o altăfemeie nu va mai i*+uti atunci să%i fie dragă; 'ăstrea*ă !nsă taina a mai murmurat

(esus cu ultimul suspin şi%ncrede%te !n mine#,ândra &eianeira s%a lăsat amăgită cu gândul să%şi păstre*e dragostea lui

eracle# Copilă fără minte s%a !ncre*ut !n (esus# Aproape fără voie a luat vasul cusânge şi l%a vârât su+ haină#

9ocmai venea eracle# .l l%a !mpins pe (esus !n apă cu piciorul# Luând%o pesoaţa sa de mână cu iu+ire au pornit !mpreună spre casă mai departe#



HERA URZEŞTE EROULUI NOI SUFERINŢE

ărea acum că totul !n sfârşit va fi +ine# &eianeira soaţa frumoasă iu+itoare i%a dăruit şi%un prunc# Dn +ăiat dolofan care se numea ilos# 9are%i mai!ndrăgea eracle şi pe soaţă şi pe flăcăul lui6

P (umai *eiţa era cu ura ei nestinsă nu se mai potolea# $i%ntr%o *i când eracleşedea cu un +un prieten Ifite sus pe *idul cetăţii din 9irint vor+ind de câte toate l%a*ărit iar *eiţa ce !l ura de moarte# $i ce i%a dat prin gând7 A fost eracle sclav laregele ,icenei dar a scăpat cu +ine# ai să%l ro+ească iarăşi şi să%i pricinuiască altenoi suferinţe# $i a trimis o furie un geniu al lui ades să%i rătăcească mintea# eraclea simţit o fier+inţeală%n piept ochii i s%au făcut ca la un lup tur+at +raţul !mpins deera l%a lovit pe Ifite fără de pricină şi el a că*ut /os i*+indu%se la frunte rămânândmort pe loc#

&upă legea cea veche urma a ispăşi pentru%o astfel de faptă şi pedeapsa eravinderea lui ca sclav oricui !n lumea largă#

Aşa fiul Alcmenei s%a pomenit iar sclav# L%a cumpărat 8mfala o regină trufaşă +ogată capricioasă stăpâna Lidiei# L%a luat pentru trei ani#

0n timpul cât eracle a fost sclavul 8mfalei a%ndurat umilinţe# 8 ce maiumilinţe;

Regina !l silea pe voinicul +ăr+at să se%nveşmânte*e%n văluri ca fetele de casă#)ă toarcă pe fus lână# )ă ţese la ră*+oi pân*eturi pentru ea cu mâna lui deprinsănumai !n luptă grea# Iar ea%şi punea !n schim+ +lana cea fioroasă ce se târa pe /os şi

lua !n mână scutul şi !şi punea armura şi se /uca cu ghioaga ce nimicise%n luptă şimonştri şi +alauri#

Astfel se străduia să%l facă de ocară pe voinicul eracle#$i el cu moliciune uitându%şi +ăr+ăţia privea la ea oftând căci şi%acolo%n ro+ie

era tot nu%i da pace# 9rimisese pe .ros să%i săgete*e pieptul să%i tul+ure simţireafăcând să%i i*vorască o dragoste nedemnă de un erou ca el pentru acea regină din ţaraLidiei care !l umilea#

&ar au trecut şi anii cei negri de sclavie# &eianeira soaţa !l aştepta plângând#$tia c%o să sosească acasă lângă ea# (u mai avea ră+dare# Ieşea mereu la porţi şi

cerceta !n *are#Când iată%i vine veste că%n drumul către casă !nsoţit de tovarăşi vite/i tot ca şiel s%ar fi luptat c%un rege care%l +at/ocorise# Că regele acela ar fi că*ut !n luptă şifiica lui Iola o preagingaşă fată se afla !ntre ro+i# ,ai mult chiar se *voneşte căeroul eracle a%ndrăgit%o pe fata regelui do+orât şi%o va lua de soţie#

4 Cum7 .u l%am aşteptat atât de credincioasă /elea &eianeira# şi el m%a şi uitat7A !ndrăgit pe alta7;

&ar vestea o dăduse din nou *eiţa era !n ura ei ne+ună căci fără !ndoială nicinu era aşa# eracle se gândise că va%nsura pe ilos fiul său mult iu+it cu gingaşa

Iola# Atunci &eianeira prinsă de de*năde/de şi%a amintit de sfatul ce i%l dăduse (esus !n ceasul când pierise# A luat pe loc o haină# A !m+i+at%o%n sânge# 0n sângele



lui (esus otrăvit de săgeata ce fusese%nmuiată !n verdele venin al hidrei de la Lerna#$i a trimis veşmântul iu+itului eracle socotind că prin farmec !şi va recâştigadragostea lui pierdută#

A OTEOZA LUI HERACLE

cest trimis al soaţei a sosit la eracle tocmai când se ser+au +iruinţele saleşi când se pregătea să se !ntoarcă%acasă# $i !n semn de cinstire pentru&eianeira eracle%a vrut să%m+race haina a+ia primită# 0nsă punânderoul veşmântul pe spinare a simţit o arsură şi stofa s%a lipit şi i%a pătruns

!n carne# 'arcă%l +ătea !n cuie# 'arcă%l frigea cu /ar#A

A vrut să%şi smulgă haina dar cum trăgea de stofă i se rupea şi pielea# Carnea sesfâşia şi !l durea mai tare#

4 86; a%nceput să spună eracle# . prea mult# Cad !n sfârşit din voia preaduşmănoasei era# 9u @eus care ştii că nu am nici o vină fiindcă ţi%am fostfecior primeşte%acum ofranda6; Iată sunt /ertfa ei;

$i el a dat poruncă să fie dus pe%o targă de ramuri sus pe muntele .ta lângăoraşul 9rahis# Aici să se ridice un rug ca pentru morţi#

Cu ultimele forţe !n chinuri mai cumplite ca ale lui 9antal 5 căci tot mai multotrava !i pătrundea !n sânge 5 eracle s%a urcat pe rugul pregătit#

4 Dnde%i &eianeira7 a !ntre+at eroul# Dnde e soaţa mea7 4 )oaţa ta şi%a vârât !n inimă un paloş aflând că vei muri au răspuns cei din prea/mă#

4 &ar ilos unde e7 4 .l este lângă tine şi se va !nsura cu prinţesa Iola precum ai hotărât# 4 Atunci totul e +ine# )ă se aprindă rugul; Aprindeţi6 'oruncesc6; Cum7

(u%ndră*neşte nimeni7; 4 (u nu putem eracle au răspuns toţi +ăr+aţii ce erau lângă el# Cine să

!ndră*nească să dea foc unui rug care va arde trupul celui mai vitea* om celui mai +un din lume7; 9u ce%ai distrus pe monştri şi%ai luptat pentru oameni să pieri demâna noastră7 eracle nu putem;

4 Aprindeţi iute rugul; ,ă chinuiesc prea mult; a mai rostit eracle#0nduioşat pesemne ?iloctet un +un prieten care !l !nsoţise !n lupte deseori a

scăpărat amnarul şi a vârât scânteia su+ rugul cel !nalt#?ocul a prins să ardă şi trupul lui eracle s%a%nvăluit !ncet !n flăcări or+itoare#'lângeau toţi cei de faţă gemând cu !ntristare# (umai el nu gemea# )ta neclintit

!n giulgiul de flăcări ce !l !nvăluia#0n clipita aceea legendele ne spun că s%a despicat +olta şi trăsnete%au că*ut şi

fulgere mai al+e ca neaua de pe munţi#Dn car făcut din aur s%a co+orât din cer şi%n el se aflau ermes Atena şi (ie

*eiţa +iruinţei# (ie conducea carul# Iar ermes şi Atena l%au ridicat !ndată pe erou



!ntre ei# L%au purtat spre 8limp# Acolo !nsuşi @eus la%ntâmpinat la porţi şi după%atâta trudă şi%atâtea suferinţi pe care le%ndurase !n viaţa sa eracle s%a%nduplecat şiera#

0n cântece voioase @eus a poruncit ca eroul eracle să rămână%n 8limp: şi%nsemn de%mpăcăciune era i%a dăruit pe fiica ei de soaţă pe graţioasa e+e *eiţa

tinereţii-J

#



Note:

1# @eus ştia aşa cum s%a mai arătat de la +unicul său Dranus cel dintâi *eu al cerului că !nanumite lupte cum au fost +unăoară cele date cu giganţii n%ar fi putut să !nvingă fără a/utorul unui

pământean# &e aceea hotărâse ca pământeanul care tre+uia să%l a/ute !n aceste lupte să fie un fecior

al său#

"# Regele ,icenei .lectrion o făgăduise pe fiica sa frumoasa Alcmena de soţie aceluiacare%l va scăpa de urgia unor tri+uri vecine ce%l /efuiau de aur şi cire*i şi%i uciseseră feciorii#Amfitrion !l scăpase de prime/die pe regele ,icenei şi drept răsplată o primise pe Alcmena desoţie# &ar dintr%o !ntâmplare nenorocită fără să vrea Amfitrion !şi lovise socrul pe regele.lectrion# &upă datini tre+uise să%şi răscumpere vina părăsind ,icena# )e sta+ilise !mpreună cuAlcmena la 9e+a fiind primit cu mare cinste de către regele Creon căruia !i plătea ospeţiaapărându%l cu armele de duşmani# @eus se !nflăcărase de dragoste pentru Alcmena !ntr%un astfel derăstimp când soţul ei era plecat la ră*+oi#

-# Regele .lectrion 5 tatăl Alcmenei cea frumoasă 5 era fiul eroului 'erseu şi al Andromedei#&upă ce !ntemeiase ,icena eroul 'erseu !l făcuse regele oraşului pe fiul său .lectrion# &eci fiulAlcmenei Alcide sau eracle se trăgea din spiţa lui 'erseu fiind un strănepot al acestui erou#

2# )tenelos era cel de%al doilea fiu al lui 'erseu şi al Andromedei# &upă .lectrion el urmase pe tronul de mare +asileu al ,icenei#

B# (umele de Alcide dat odraslei lui @eus şi a Alcmenei pare că !nseamnă „igurosul”#

# Aceasta !ntâmplare a fost pusă pe pân*ă de 9intoret şi Ru+ens doi pictori renumiţi# Iar

poetul romantic Alfred de ,usset a *ugrăvit%o !n versuri nespus de delicate#E# 0ntr%o statuie care se află la Roma !n Capitoliu este !nfăţişat Alcide%eracle 5 copil 5 când

nimiceşte şerpii# 'e unul !l ridică la !nălţimea ochilor privindu%l fără teamă# Iar celălalt se aflăaproape mort pe scut# 0ntre ruinele oraşului 'ompei !n Italia s%a aflat de asemenea pe *iduri o

pictură cam asemănătoare# Aici este !nsă de faţă şi Alcmena tre*ită de Ificle cu plânsetele lui# .steşi Amfitrion cu sa+ia !n mână# 'rivesc amândoi !nmărmuriţi cum un copil răpune doi monştri caaceia ce fuseseră trimişi de era#

F# Apolodor poet măiestru din Atena şi alţi cântăreţi din vremea lui povesteau că eraclea/unsese de o forţă şi o grandoare neo+işnuită# .ra !nalt şi falnic# 8chii !i scânteiau# Când trăgea cu

arcul sau când a*vârlea lancea pământul se *guduia# (u se !ntâmpla niciodată să%şi greşească ţinta#

# )cena este *ugrăvită impresionant pe un vas antic# eracle !şi ucide copiii# ,egara !ncearcăsă fugă# 9otul se petrece su+ ochii !ngro*iţi ai Alcmenei şi ai prietenului său Iolau su+ +lestemele*eiţei ne+uniei ,ania# 'e această temă au mai scris două piese şi marele poet elin .uripide şiscriitorul latin )eneca#

1J# &espre această !ntâmplare ne povesteşte Menofon discipolul filo*ofului )ocrate reluândunele legende mai vechi# Artele plastice au ilustrat din plin această povestire#

11# ăgăuna leului legendar se vede şi astă*i !n <recia lângă urmele fostului oraş (emeea

din Argolida#

1"# 9ifon cel mai puternic gigant feciorul <heei avea şi el !ntr%un anumit fel puteri divine#



)e luptase cu @eus şi la !nceput !l !nvinsese# A+ia târ*iu şi greu de tot a fost şi el !nvins#

1-# )cena luptei cu leul a fost cântată de nenumăraţi poeţi !ntre care şi de Apolodor dinAtena# 'ictorii au *ugrăvit această luptă cel mai des pe vasele eline dintre care unele au a/uns pânăla noi# La mu*eul de artă al României se află una dintre cele mai renumite pân*e ale lui Ru+ens peaceastă temă ca şi o copie după cunoscuta operă sculpturală a lui Antoine ourdelle3 eracle arcaş

eracle trăgând prima săgeată !n leul din (emeea# Leul din (emeeă o fost urcat după legendă de@eus !nsuşi pe +oltă# 8 constelaţie a căpătat numele lui# 0n cinstea acestei +iruinţe s%au organi*at !nArgolida cele+rele /ocuri nemeice săr+ătoare care avea loc din doi !n doi ani unde participau tineridin toate colţurile .ladei# iruinţa eroului asupra leului repre*intă !n mitologia elină lupta grea dar victorioasă a omului cu fiarele monstruoase şi de mărimi colosale ce populau pâmântul !ntimpurile geologice prime/duind eKistenţa omenirii# Iată de ce artiştii au cântat cu atâta patosaceastă legendară ispravă a lui eracle#

12# Lerna se află !n prea/ma golfului Argos# .ra un loc mlăştinos !n care +ântuiau !ntotdeaunamolimile# &ealtminteri pentru vechii greci hidra din Lerna se pare că semnifica tocmai molimile ceiau naştere !n locurile umede şi mocirloase# .a era tot fiica monstrului 9ifon şi a viperei .hidna din

care cei vechi pretindeau că s%ar fi născut o mulţime de alte fiinţe monstruoase la !nfăţişare şirăufăcătoare pentru oameni# eracle a fost la !nceput un mit solar# .l repre*enta !nsă nu strălucireasoarelui ca *eul Apolo ci puterea lui# )oarele usucă mlaştinile cu ra*ele fier+inţi şi face să piarămolima tot aşa cum eracle cu săgeţile lui !ncinse !n foc nimiceşte teri+ila şi ucigătoarea hidrădin Lerna# 0n locurile uscate 5 scăpate de su+ domnia hidrei ucisă de eracle 5 au putut trăi apoioamenii şi s%au putut !ntinde holdele cu grâne# 'oeti*area acestei forţe solare de către oameni esteuna dintre cele mai interesante din !ntreaga mitologie a elinilor# 'entru a slăvi această +iruinţă ceivechi au dat numele hidrei de la Lerna unei constelaţii ce se află dealtfel chiar lângă constelaţiaeracle# 9ema aceasta este frecventă şi !n ma/oritatea +asmelor noastre unde voinicii !nfruntă şirăpun fel de fel de +alauri monştri *+urători sau su+pământeni#

1B# 'ăsările stimfaliene sim+oli*ea*ă după unii mitologi ploile cu grindină care cădeau cu prisosinţă !n timpuri foarte foarte vechi şi nimiceau vegetaţia omorând animalele şi chiar oamenii# )oarele !ncăl*ind atmosfera făcea să nu mai cadă astfel de ploi# Aici este o nouă alu*ie laeracle ca putere solară#

1# Legenda spunea că puţinele păsări stimfaliene scăpate cu viaţă pe ţărmul golfului argolics%ar fi refugiat !ntr%o insulă necunoscută din cuprinsul ,ării (egre#

1E# .linii socoteau că &unărea 5 Istrul cum o numeau ei 5 i*vorăşte din marginea demia*ănoapte a pământului#

1F# Căprioara *eiţei Artemis căprioara cerinitică aşa cum se mai numea 5 după locul unde !şiavea sălaşul3 Cerineia !n Arcadia 5 se pare că sim+oli*ea*ă săl+ăticiunile atât de numeroase !nvechime care distrugeau semănăturile şi grădinile oamenilor# La 'ompei !ntre ruinele !ngropatesu+ lavă a fost găsită o statuie de +ron* !nfăţişându%l pe eracle prin*ând căprioara *eiţei Artemis#.roul este pre*entat cu un genunchi pe trupul animalului ţinându%l cu mâinile de coarne# $i citeşti!n atitudinea ei no+ilă setea de li+ertate# 0i ve*i parcă picioarele tremurând de !ncordare# 0i simţirăsuflarea !ntretăiată după goana istovitoare# Această operă de o rară măiestrie se găseşte acuma !nmu*eul de artă din 'alermo# Altă lucrare vestită este un mo*aic de marmură ce se găseşte !ngaleriile de artă ale Cracoviei#

1# ,untele .rimant se află !ntre vechile ţinuturi ale Arcadiei şi .lidei# .ra un munte +ântuitde fiare# ,istreţii mai ales se pare că ar fi fost nenumăraţi şi distrugători !n codrii deşi ai.rimantului# Lupta lui eracle cu mistreţul mitic din .rimant sim+oli*ea*ă ne!ndoios si de această



dată efortul omului de apărare !mpotriva fiarelor din perioadele foarte !ndepărtate ale istoriei#

"J# 'sofis era tot un oraş arcadian# Oinutul din /ur purta numele de 'sofida#

"1# Centaurii erau nişte fiinţe ciudate /umătate oameni 5 până la +râu 5 şi /umătate cai# .i se pare că repre*entau !n imaginaţia celor vechi furtuna care se de*lănţuie pe munte# Atunci când

i*+ucneşte vi/elia !n pădurile munţilor când +olovanii se pră+uşesc !n prăpăstii iar copacii se agităi*%+indu%şi coroanele pare uneori că aleargă !n tropot herghelii !ntregi de cai neche*ând şi sforăind#)e prea poate ca de la aceste *gomote să se fi născut personificarea fa+uloşilor centauri aimitologiei eline#

""# )e ştie că /ocurile olimpice după unele legende reeditau luptele lui eracle făcându%se!ntreceri de alergare de curse cu carul aruncări cu discul şi lancea şi trageri cu arcul# 0nvingătorilor li se puneau pe frunte cununi din rămurele ver*i de măslin şi primeau cele mai mari onoruri# 0ntimpul ser+ărilor olimpice orice certuri sau ră*+oaie !ncetau !ntre oraşele greceşti pentru ca atleţiicei mai de seamă să poată veni !n .lida#

"-# 0n folclorul nostru se găseşte de asemenea motivul prinderii şi legării morţii de către unflăcău !ndră*neţ# ,itul acesta repre*intă dorinţa de totdeauna a oamenilor de a se lupta cu moarteaşi a o +irui#

"2# Ama*oanele aveau după legendă o ţară pe ţărmurile ,ării (egre unde cârmuiau numaifemeile# 8 dată pe an ele se !nsoţeau cu vecinii lor gargareenii# &intre pruncii care se năşteau

păstrau numai fetele# Le tăiau !nsă sânul drept ca să poată ţinti +ine cu arcul# Le !nvăţau săcălărească şi să lupte spre a deveni ră*+oinice temute#

"B# <recii vechi credeau că marginile lumii sunt coasta de asfinţit a Africii şi !n răsăritCauca*ul# La mia*ă*i era Li+ia iar la mia*ănoapte aşa%*isele ţinuturi hiper+oreene#

"# .ste vor+a de strâmtoarea <i+raltar# )e spunea că eracle a fiKat stâncile uriaşe cedomină de%o parte şi de alta această strâmtoare# ,ultă vreme aceste stânci au purtat numele de„coloanele lui eracle” =sau ercule aşa cum !l numeau romanii>#

"E# Oara hesperidă sau ţara !nserării se pare că era pentru cei vechi occidentul Africii# .linii plutind pe ,area ,editerană vedeau acolo !n *are muntele Atlas# Aşa le%a venit pro+a+il gândulcă muntele de piatră spri/ină cerul# &incolo de munte vedeau !n fiecare seară cum soareleasfinţeşte lăsând !n urma lui valuri de foc şi nori poleiţi ca o grădină minunată cu fructe de aur# 0şi!nchipuiau că acolo este ţara nimfelor hesperide# &eşi Atlas fusese prefăcut !n munte !n legenda lui

'erseu !l regăsim ca titan !n legenda lui eracle# Cei vechi !şi permiteau de multe ori astfel deciudăţenii şi contradicţii !n legendele povestite de ei#

"F# 0ntr%o povestire Anteu apare chiar ca rege al Li+iei#

"# Legenda arată că regele .uristeu şi%a primit mai târ*iu pedeapsa pentru suferinţele pricinuite lui eracle# 0ntr%o luptă pe care .uristeu ar fi dat%o !n oraşul Atena a fost !nvins deheracli*i urmaşii lui eracle# Regele a fost luat pri*onier de nepotul şi tovarăşul de luptă al luieracle lolau# A fost adus ca sclav la Atena# Acolo Alcmena mama lui eracle l%a ră*+unat pefiul ei scoţându%i ochii lui .uristeu şi poruncind apoi să fie ucis#

-J# Căsătoria lui eracle cu e+e !n 8limp sim+oli*ea*ă că +iruinţele sunt aproape!ntotdeauna legate strâns de tinereţe# )oarele !nsuşi pentru grecii vechi era !ntotdeauna tânăr#eracle care 5 aşa cum am arătat mai sus 5 repre*enta şi soarele !n putere a luptat contra erei a



cerului umed !nnorat# (orii dimineţii lungi semănând cu şerpii par a fi dealtfel alegoria şerpilormonştrilor pe care el i%a sugrumat când era copil# eracle ca forţă tânără solară a com+ătut tot ceera nesănătos# A ars capetele hidrei sim+olul molimii !n teren mlăştinos# A +iruit pe Cer+er

pa*nicul morţii şi moartea !nsăşi# Apoi după ce a făcut să piară atâţia monştri a sfâşiat haina!m+i+ată cu sânge ca norii purpurii !n asfinţitul *ilei şi a dispărut din vârful acelui munte .ta !ntr%un vârte/ de flăcări# 0n cinstea lui eracle a puterii solare grecii au orânduit ser+ări heracleene !n

9e+a )icione ,araton Atena unde aveau loc /ocuri şi lupte fastuoase# ,arii poeţi )ofocle !n piesa „9rahinienele” .uripide !n piesa „eracli*ii” =unde se vede moartea dată lui .uristeu demama lui eracle> Apolodor din Atena romanul 8vidiu şi alţi artişti de seamă l%au cântat peeracle !n versurile lor#

0n plastică de asemenea figura lui eracle a generat veacuri de%a rândul atâtea monumente şiopere de artă cum n%au avut nici *eii olimpieni şi nici un alt erou# Isprăvile lui au fost pictate pe*eci sute de vase !n nenumărate ta+louri au fost săpate !n metope pe fri*e pe frontoane pemarmure votive pe stele funerare monede şi efigii# 0n afară de cele două lucrări amintite mai!nainte 5 ta+loul lui Ru+ens3 „Lupta cu leul” şi „ercule arcaş” de ourdelle 5 !ntr%un ta+lou aflattot !n galeriile de artă ale 'alatului Regal din ucureşti pictorul spaniol Ri+era ne !nfăţişea*ă luptalui eracle cu centaurul# 8 altă operă pe aceeaşi temă era odinioară la galeriile din &resda

reali*ată de pictorul )ilvestre# A fost distrusă de urgia ră*+oiului# La .rmita/ul din Leningrad se maigăseşte o statuie a lui eracle matur# Iară la elvedere !n Roma se află un tors de o mare

perfecţiune# eracle stă !n repaos şi din toată ţinuta pe care o are se dega/ă un simţământ de linişteşi pace# .ste chiar simţământul pe care%l dă conştiinţa puterii fără seamăn# 9otuşi se crede căstatuia „ercule ?arnesse” este desăvârşită# )tatuia e cioplită de marele artist <licon din Atena# )e

pare că eracle este !nfăţişat !n clipa când se !ntoarce cu merele de aur la regele ,icenei# )tăspri/init pe ghioagă# 0n mâna dreaptă ţine fructele do+ândite după atâta trudă# )tatuia !nfăţişea*ăidealul de forţă cum !l visau cei vechi: forţa care !nfrânge o+stacolele şi relele iscate de natură:

puterea omenească mare triumfătoare care civili*ea*ă şi aduce progresul prin efort necurmat#'arcă ar fi un imn de slavă !nchinat de artist puterilor umane eroice uriaşe şi +inefăcătoare cedomină pământul şi 5 apoteo*ate 5 pătrund şi !n 8limp#

TEZEU



e povesteşte că un rege%al Atenei numit .geu era foarte foarte mâhnit# ?usese!nsurat de două ori şi de la nici una dintre cele două soţii nu căpătase vreunurmaş#S

Ce n%a făcut7 'e unde nu s%a dus7 'e la oracole la oameni !nţelepţi la prieteni#)%a sfătuit# I%a !ntre+at# A adus /ertfe *eilor şi i%a rugat !n fel şi chip# &ar n%a fost cu

putinţă să ai+ă vreun copil#; $i amărât regele%Atenei s%a dus !n ospeţie la un prieten al său ce domnea%nArgos şi%anume la regele 'iteus !n oraşul 9re*ena#

4 .u nu mai sunt prea tânăr şi fratele meu 'alas un om hain şi crud arecinci*eci de fii la fel de răi ca el a glăsuit .geu regelui din 9re*ena# Ar vrea să%ivadă regi !n oraşul Atena# Are de gând să%mpartă !ntre aceşti feciori şi tronul şioraşul# Cu toţii%au pus la cale 5 după cum am aflat 5 să%nceapă un ră*+oi şi luându%mi viaţa să se%nscăune*e ei# Acum mai am putere# 'ot să%i !nfrunt !n luptă# &ar ce facmai târ*iu7 !mi tre+uie un fecior spri/in la +ătrâneţe# Cum să mi%l do+ândesc7;

Regele din 9re*ena a stat un timp pe gânduri# 'e urmă i%a răspuns3 4 Dite iu+ite prieten eu am o fiică3 .tra; Oin foarte mult la ea# $i tu mi%eştidrag# &e%aceea gândindu%mă%ndelung am socotit că%i +ine să ţi%o dau de soţie;)pune%mi te !nvoieşti7;

4 8 preadevotat prieten s%a +ucurat .geu cinstea e mult prea mare; 9u vreisă%mi salve*i viaţa şi tronul şi oraşul; $i vrei să%mi dai de soaţă astă*i pe fiica ta

pe .tra; .i +ine mă%nvoiesc cu multă +ucurie; 4 Oi%o dau a spus 'iteus !nsă te rog ceva; . singura%mi copilă şi eu sunt

cam +ătrân# )ă nu mi%o iei cu tine# )ă stea aci%n 9re*ena până ce voi muri; 'e urmă!n Atena va locui mereu;

4 Ruga ta%i o poruncă; )ă fie precum vrei6; a glăsuit .geu#Aşa s%a pus la cale nunta !ntre fecioara din oraşul 9re*ena şi regele Atenei#Atât că%n apa mării sta de veghe 'oseidon# .l o%ndrăgea pe .tra copila lui

'iteus# $i%o dorea de soţie# Ceva mai mult făcuse şi anume semne prin care !l vestea pe regele 9re*enei că va fi socrul său#

&ar +ătrânul 'iteus din marea prietenie ce%o purta lui .geu n%a vrut să ţinăseama de *eul mărilor şi a hotărât nunta copilei sale .tra cu regele Atenei#

4 ai vouă a *is 'oseidon aflând această ştire# ai .trei lui .geu şi regelui'iteus6 (emernici muritori care nesocotiţi cu%atâta !ndră*neală dorinţa unui *eu;

&ornic să se ră*+une 'oseidon a ieşit din valurile mării: pândind%o pe mireasăcând făcea sacrificii pe un altar la ţărm#

'uternic ca toţii *eii 'oseidon a cuprins%o la pieptul său pe .tra fără să ţinăseama de gemetele ei de rugăminţi şi lacrimi; $i%n timpul cuvenit prinţesa din9re*ena a născut lui 'oseidon un prunc de%o frumuseţe de ne!nchipuit#



MICUL TEZEU ÎL CUNOAŞTE E EROUL

HERACLE

geu care n%aflase crima ce%o săvârşise *eul atunci pe ţărmul mării căci .tradin ruşine şi teamă nu%i spusese s%a +ucurat nespus şi%a trimis la Atena solie

precum că are%un prunc#E 4 ?iul meu se numeşte 9e*eu1 vestise el prin crainici tot poporul# Are cine%miurma la tron când mă voi stinge; (u mă mai tem de 'alas nici de feciorii lui;

Curând chemat de tre+uri a fost silit să plece şi el către Atena# ,ai !nainte !nsăluând%o cu el pe .tra la marginea 9re*enei i%a arătat o stâncă mai grea decât o casă#.geu era voinic# A săltat puţin stânca şi şi%a vârât su+ ea sandalele şi%o spadă#

4 Când o să crească mare feciorul tău 9e*eu i%a spus mâhnitei soaţe să vină la

Atena# &ar ca să%l recunosc să poarte !n picioare sandalele acestea şi peste mi/locspada ce le%am ascuns aici aşa cum ai vă*ut;0m+răţişându%şi apoi soţia şi feciorul regele a pornit cu carul spre Atena#$i%a !nceput să treacă vremea cum trece de%o+icei când te gră+eşti alene şi

dimpotrivă iute când vrei să *ă+ovească;9e*eu se%nălţa !nsă mai repede ca alţii căci era fiu de *eu#Crescuse cam de%o şchioapă când s%au*i%n 9re*ena că va veni eracle eroul

renumit ce răpusese fiare şi monştri fără număr# 0ntr%adevăr eracle se arătă pedrum# Iar regele 'iteus !i ieşi !nainte cu dregătorii săi şi%l rugară să intre !n marele

palat cu porţile de%argint care se ridica !n oraş pe%o colină şi%l poftiră la masă#I se fripsese%anume un +ou doar pentru el şi i se adusese şi un +utoi cu vin#,ai !nainte !nsă sclavii s%au grămădit să%l spele pe erou şi să%i !mprospăte*e

trupul trudit de lupte şi de atâta cale#eracle şi%a scos +lana de leu cea fioroasă ce o purta pe spate şi%a a*vârlit%o%n

lături ca sclavii să%şi golească vasele lor de apă pe trupul de*velit#Copiii ce prin prea/mă !l priveau pe erou vă*ând această +lană au cre*ut că%i un

leu ce are !ncă viaţă şi%nspăimântaţi la culme cu ţipete şi lacrimi au *+ughit%o lafugă care%ncotro putea#

(umai 9e*eu micuţul fecior al lui 'oseidon s%a repe*it afară a%nşfăcat o secure

şi s%a !ntors !ndată să dea lupta cu leul#Cu toţii%au râs cu poftă dar cel mai mult eracle care%a glăsuit mamei3

4 'uţini or să%i stea%n faţa fiului tău 9e*eu şi multe +iruinţe va do+ândi !nviaţă# )unt sigur că odată elinii%l vor cinsti şi%i vor !nălţa temple;

Astfel a dat copilul !ntâia lui dovadă 5 !n faţa lui eracle 5 că va fi un vitea*#



DOBÂ NDIREA SABIEI Ş SANDALELOR LUI

EGEU

e*ii povesteau apoi cum a crescut 9e*eu !n casa lui 'iteus până ce%a!mplinit cam şaispre*ece ani vârsta de +ăr+ăţie cum s%a deprins să luptecu sa+ia şi lancea să%şi !ncorde*e arcul cu praştia să tragă să mânuiascăghioaga şi să%şi conducă%n goană caii%nhămaţi la car "#A

.ra spuneau ae*ii un flăcău *velt şi%nalt# Avea ochii al+aştri şi părul !n inele !iluneca pe umeri negru strălucitor#

Când .tra a vă*ut că 9e*eu a a/uns la vârsta +ăr+ăţiei că e voinic vitea* şi priceput !n lupte i%a arătat şi stânca su+ care se%ascundeau sandalele şi spada soţului

său .geu#)e spune că%n 9re*ena unii cunoşteau taina ce%o rostise .geu soţiei la plecare#

'oate%o spusese vântul sau soarele din ceruri sau poate c%o şoptise vreo nimfă vreunsatir; &estul e că mulţi tineri şi%au !ncercat puterea silindu%se s%apuce sandalele şispada şi%avându%le să plece spre oraşul Atena dându%se drept 9e*eu ca să iamoştenirea +ătrânului părinte#

.i s%au silit să%mpingă stânca aceea mare oleacă mai deoparte# )%au unitcâteodată şi doi trei sau mai mulţi fără să i*+utească; )tânca sta neclintită parcăera un trunchi răsărit din pământ#

&ar !ntr%o *iuă .tra l%a chemat pe 9e*eu la marginea 9re*enei şi i%a povestittotul#?lăcăul s%a apropiat de colosul de piatră# )%a !ncordat o dată l%a ridicat !n mâini

şi l%a *vârlit !n vale şi%n locul unde stânca stătuse pân%atunci era 5 scânteietoare casoarele amie*ii 5 sa+ia lui .geu cu prăsele de fildeş +ătută%n nestemate# $i%alătureade ea sandalele regale#

9oţi câţi erau de faţă s%au minunat de forţa ce o avea 9e*eu# .tra l%a strâns !n +raţe l%a sărutat pe frunte şi i%a rostit duioasă3

4 ?eciorule e vremea să pleci către Atena spre regele .geu ce sigur că te%aşteaptă; Drcă%te pe%o triremă căci calea peste mări este mult mai uşoară# 'edrumuri sunt tâlhari ce /efuiesc pe oameni şi%i lovesc şi%i ucid;

4 Am să plec spre Atena a hotărât 9e*eu dar nu plutind pe mări; (u cautcalea uşoară ci drumul cel mai greu şi cel mai plin de lupte;

RIMELE LU TE ALE FECIORULUI ETREI



ricât au vrut 'iteus şi .tra să%l silească să plece cu%o triremă pe care vâsleausclavi 9e*eu n%a vrut s%audă şi a plecat pe /os spre Atica spre%Atena 5 prinistmul de Corint#O

(umai că%n vremea asta preavoinicul eracle că*use !n sclavie 5 cum !i ur*iseera 5 la regina 8mfala departe %n Lidia# $i mulţi tâlhari şi monştri aflând despre

sclavia eroului eracle +ântuiau prin .lada săvârşind multe crime#$i tocmai de aceea pleca pe /os 9e*eu prin istmul de Corint# roia să%inimicească pe toţi acei tâlhari şi monştri nemiloşi ce%i asupreau pe oameni#

Aşa s%a şi%ntâmplat c%a+ia plecat 9e*eu a fost silit să lupte c%un fiu al luiefaistos pe nume 'erifete# .l oprea toţi drumeţii *dro+indu%i cu o ghioagă teri+ilăde%aramă făcută%n fierăria 8limpului de *eul cel meşter tatăl său#

4 Ia stai drumeţule l%a strigat 'erifete# Ce te gră+eşti atâta7 iaţa tot ţi%esfârşită 5 eşti doar !n mâna mea;

$i şi%a ridicat ghioaga să arunce cu ea# &ar 9e*eu s%a ferit# Arma a fulgerat pe

lângă el cu *gomot a frânt câţiva copaci şi s%a%nfipt !n pământ adânc la câţivastân/eni#'ână ce 'erifete s%o poată ridica 9e*eu n%a pierdut vremea# I%a sărit de

gruma*;'erifete uimit că un flăcău ca el cutea*ă să%l !nfrunte a dat un răget groa*nic# )%

a trântit la pământ căutând să%şi afle ghioaga de unde%o a*vârlise# 0nsă 9e*eu cusete l%a tot !mpuns cu lancea până ce l%a răpus#

&upă victoria asta feciorul lui 'oseidon şi al frumoasei .tra a plecat maideparte prin istmul de Corint purtând !n mâna dreaptă ghioaga lui 'erifete-

9recea cântând un imn când dintr%o pădurice i%a ieşit !nainte preafiorosul)inis#

)inis era o fiinţă cu trei ochi cu cocoaşă picioare răsucite şi%o forţă fărăseamăn# 8prind şi el drumeţii !ntâi !i /efuia pe urmă apropia doi pini unul de celălaltlega pe călător de cele două vârfuri ale copacilor !n straşnice curmeie şi hohotindsăl+atic le dădea iarăşi drumul# 'inii scăpaţi din mâna monstrului )inis se şi%ndreptau la loc smucindu%se puternic şi sfâşiind !n două pe +ietul călător#

)inis !i taie drumul şi strigă !nd!r/it3 4 0n dimineaţa asta n%am vărsat !ncă sânge# ine c%ai venit tu;a dă să%l şi !nşface pe voinicul 9e*eu dar el cu arma nouă pe care%o

do+ândise ghioaga lui 'erifete !l miruieşte *dravăn#$i%i dă;$i%i saltă%n mână ghioaga cea nă*drăvană parcă%i o nuieluşă#)inis !nsă%i răspunde cu +olovani şi trunchiuri *vârlindu%le spre el cu multă%

nverşunare#Lupta s%a purtat aprig din *ori până spre seară: dar !n cele din urmă flăcăul l%a

culcat pe )inis la pământ# A aplecat la rându%i două trunchiuri de pin şi l%a cetluit +ine de vârfurile lor# &e unul dintre vârfuri l%a legat de picioare de altul 5 de gruma*#$i le%a dat apoi drumul trunchiurilor de pin din *dravănă strânsoare lăsându%le să%l

rupă !n două din mi/loc# Astfel a ră*+unat mii mii de călători ucişi nevinovaţi deacest tâlhar crud care !nfricoşa tot istmul de Corint2#



SCIRION Ş ROCUST

Când s%a aflat de moartea monstruosului )inis a răsuflat tot istmul#&upă ce i%a scăpat pe oameni de fiorosul )inis 9e*eu a plecat iar# &rumul cătreAtena ducea pe malul mării deasupra unor stânci drepte prăpăstioase şi la poalelelor marea se *vârcolea gemând vuind cumplit#

Aici hălăduia un rege numit )ciron# .l pretindea drept plată celor care treceau prin locurile lui să%l spele pe picioare# 0nsă când călătorul se apleca să%l spele )ciron!i da un +rânci şi%l prăvălea !n mare# 0n apă vieţuiau nişte +roaşte ţestoase enorme şiflămânde# Iar preacruntului )ciron !i plăcea să mănânce numai +roaşte ţestoase#'entru ca +roaştele să ai+ă carnea mai fragedă mai +ună el le hrănea cu oameni cu

+ieţii trecători ce%i arunca !n valuri#Aşa a%ncercat )ciron să%l a*vârle şi pe fiul prinţesei din 9re*ena şi%al *eului

'oseidon# &ar el +ăgând de seamă că nu%i lucru curat s%a prins +ine de gle*na pecare i%o spăla răului rege )ciron şi când l%a%m+râncit 9e*eu s%a ţinut strâns# Apoi s%aridicat şi luând vasul de aur unde%i spăla piciorul i l%a trântit !n cap#

0n lupta%nverşunată care s%a dat pe ţărm vreme de două *ile )ciron a fost !nfrântşi aruncat !n mare +roaştelor să%l mănânce#

&reptatea s%a făcut6;$i s%a luptat pe urmă 9e*eu şi cu alţi regi la fel de nemiloşi;

Cea de pe urmă luptă a dat%o cu 'rocust pe malul unui râu ce se numea Cefis#'rocust tot un tâlhar pândea ades pe calea ce ducea spre Atena# Când vedea undrumeţ !l oprea duşmănos3

4 Cum !ndră*neşti să treci pe plaiurile astea fără de voia mea7&rumeţul se oprea şi !şi cerea iertare# 0i dăruia averea şi hainele şi carul +a%i

mai făgăduia şi plată mai târ*iu doar să%l lase cu viaţă#'rocust era !nalt şi%avea o faţă neagră păroasă !ncruntată# Cum să nu pieri de

spaimă şi cum să nu%i cerşeşti lui 'rocust !ndurarea7&ar el nu se%ndura;

4 Dite mai rostea 'rocust cu voce tunătoare ca să te iert te culcă pe acest patde%aramă# &acă eşti lung cât patul te las şi poţi pleca;

Călătorul sărmanul tremurând se culca pe patul de aramă !nsă rar se%ntâmplasă fie de%o măsură cu patul lui 'rocust#

$i când era mai lung !i tăia cu%o secure picioarele şi capul: şi când era mai scurt*icea că%l alungeşte *dro+indu%i os de os cu un ciocan de%aramă#

&ar iată că acuma trecea pe lângă râu preaveselul 9e*eu#'rocust !i sare%n faţă c%un răget şi%l opreşte3

4 )tai6 (u te mai mişca6;$i%i spune ce doreşte# )ă se lungească%n pat ca el să%i ia măsura#

(estând !nsă de vor+ă 9e*eu !i sare%n piept şi%ncepe%o luptă grea cu uriaşul'rocust#



)e luptă ei trei *ile# Alunecă%n Cefis# )e vâră prin nămoale# )e +at# )e răsucesc#A/ung din nou !n iar+ă şi până la sfârşit 'rocust cu toată forţa uriaşă ce%o avea atre+uit să recunoască !n faţa lui 9e*eu că este +iruit##

.roul !l sileşte să se urce pe pat să%i ia şi el măsura aşa precum o lua şi 'rocustde%o+icei#

'atul de +ună seamă era cu mult prea mic pentr%un uriaş ca el şi%atunci 9e*euridică sa+ia lui tăioasă şi%l spintecă pe mi/loc ca să%l facă mai scurt#Astfel s%a stins din viaţă şi ultimul tâlhar ce chinuia drumeţii spre porţile Atenei#Au*indu%se vestea că 'rocust a pierit s%a adunat mulţimea3 +ăr+aţi femei copii#

9oţi erau fericiţi că au scăpat de groa*a uriaşului 'rocust#Apoi !ncon/urat de un alai măreţ 9e*eu s%a !ndreptat către templul lui @eus

aflat chiar lângă râu#ărsase pe drum sânge şi nu putea intra cu trupul pângărit !n oraşul Atena#&upă legea străveche 9e*eu şi%a spălat trupul şi%a săvârşit trei slu/+e cerute

după datini şi s%a purificat

B

# Acum purificat putea să calce pragul tatălui adoptiv alregelui .geu !n oraşul Atena#

INTRAREA İN ATENA

oarele elios cu faţa lui !mpurpurată ca un disc roşu de aramă se co+ora !n

apa mării 5 după credinţele străvechi 5 la ceasul când 9e*eu fiul prinţesei.tra intra cu pasul sigur !n Atena# Ce%i drept !nsă 5 pe cât ne spun poeţii 5 nici chipul său nici toată !nfăţişarea nu%l arătau că este un erou# $i asta

pentru că 9e*eu era frumos şi delicat ca o fecioară# 'ărul său negru 5 strâns altminteri!n conci să nu%l !mpiedice !n luptă 5 şi%l slo+o*ise de%astă dată !n valuri lucitoare

peste umeri# 'urta o haină lungă ionică !n falduri# Iară cu ochii săi al+aştri cercetatoate clădirile măreţe din Atena#

S9ocmai trecea prin faţa unui templu ce se *idea !n cinstea lui Apolo# ,ai mulţi

artişti care ciopleau !n piatră chipuri de *ei vă*ându%l pe 9e*eu că trece cu pasulgraţios au !nceput să râdă !ntre dânşii3

4 'riviţi colea6; Ssta%i +ăiat7; 4 a nu i%o fată6; oi nu vedeţi că are părul lung şi desfăcut să%l vadă

lumea7; Iar haina lui !n falduri se târăşte şi mătură tot praful de pe uliţi;9e*eu s%a !ncruntat puţin au*ind râsul# (u le%a răspuns !nsă nimic ci s%a%

ndreptat mai lângă templu unde era un car cu +oi# 0n car se adunase piatră şimarmură# &e/ugând +oii cu iuţeală el a%nşfăcat !n +raţe carul# I%a făcut vânt şi l%a*vârlit ca pe o minge peste templu#

)periaţi sculptorii au fugit ca nişte iepuri prin Atena temându%se că%i paştemoartea# 0nsă flăcăul din 9re*ena a râs şi şi%a vă*ut de drum; şi !ntre+ându%i peunul pe%altul iată%l a/uns degra+ă şi la palatul lui .geu#

0n vremea asta regele .geu primise !n palat pe%o vră/itoare despre care vom



mai vor+i%n alte poveşti# (umele ei era ,edeea# .a !i făgăduise lui .geu 5 camgâr+ovit de ani şi lupte 5 c%o să%i !ntoarcă tinereţea#

.geu se tot temea că 'alas fratele său !i va lua tronul# Ca să se apere de 'alas şicei cinci*eci de fii ai lui vroia să fie iar voinic# &e%aceea se şi !nvoise să o primească

pe ,edeea care ştia atâtea vră/i şi !i spusese că%l va face la trup şi fire ca atunci

când avea două*eci de ani#Cine n%ar vrea să fie tânăr când o+oseala +ătrâneţii !l !ncovoaie spre pământ7

EGEU ÎŞ DESCO ERĂ FIUL

Dar !ntre timp sosise la poarta regelui .geu voinicul tânăr din 9re*ena#

4 Cine eşti tu7 !l !ntre+ase o stra/ă pe 9e*eu# &e unde vii7 4 )unt un drumeţ# )osesc din Creta# $tiu să şi cânt# reau să%l desfăt pe regele

.geu rostindu%i versuri şi cântându%i imnuri# 4 Atunci străine calcă%i pragul6; *isese stra/a spre drumeţ#9e*eu intrase !n palate şi se plecase regelui şi după datina cea veche +ătrânul

rege !l poftise pe oaspetele său la masă ne!ntre+ându%l cine este# $edeau la masă el,edeea şi tânărul a+ia sosit#

0nsă ,edeea cu puterea de vră/itoare ce%o avea aflase că era 9e*eu# $i setemuse că +ătrânul 5 de%o şti că i%a venit feciorul 5 să nu se lepede de ea# &e%aceea%i

strecurase lui .geu !n şoaptă că tânărul ce sta la masă era un criminal trimis defratele său 'alas să%l omoare# a%i mai dăduse pe furiş şi%un suc să%l toarne lui9e*eu !n vin# Dn suc făcut din floare de cucută ce ucidea fulgerător#

.geu !nspăimântat umpluse cu vin pocalul lui 9e*eu şi%n el turnase sucul decucuta#

9ocmai atunci feciorul .trei scosese sa+ia de la +râu să%şi taie o +ucată defriptură din hălcile de carne de pe masă#

ă*ând această sa+ie .geu strigase tare3 4 )tai6; (u sor+i din vin +ăiete;$i%şi aruncase ochii spre sandale#

4 9u eşti 9e*eu *isese el feciorul soaţei mele .tra# 9e recunosc# 'orţi !n picioare sandalele ce le%am ascuns su+ stâncă acuma şaispre*ece ani# $i sa+iastrălucitoare pe care%o ţii !n mână e a mea# ,edeea vră/itoarea cea hapsână m%a pusla cale să !ţi dau otravă; ?ugi vră/itoare +lestemată; ?ugi cât nu pun să ţi setoarne pe gât pocalul cu cucută;

$i%a i*gonit%o pe ,edeea# L%a strâns la sânu%i pe 9e*eu şi a%nceput să%i povestească despre 'alas că uneltise să%l ucidă#

4 0n curte%s tocmai vestitori care mi%anunţă despre 'alas că s%a pornit cătreAtena cu cei cinci*eci de fii ai săi6; a spus +ătrânul lui 9e*eu# 9u ce gândeşti7'utem noi oare să%i !nfruntăm să%i alungăm7;

4 8 tatăl meu a *is flăcăul# &e vreme ce%am a/uns aici fii +un şi lasă%mi mie



cinstea să mă lupt singur să%i !nving;?ără a aştepta răspunsul 9e*eu strângându%şi armele !n pripă a părăsit !ndată

masa şi a pornit să%ntâmpine duşmanul#)%a dat o luptă crâncenă lângă Atena# ?iii cei răi ai unchiului său 'alas s%au

pregătit să%l !ncon/oare şi să%l lovească din trei părţi#

0nsă 9e*eu 5 aci trăgând cu arcul aci%nfigându%şi lancea !n vră/maşi tăind cusa+ia i*+ind cu ghioaga 5 s%a luptat vite/eşte şapte *ile şi şapte nopţi;La capătul celor şapte *ile nici un vră/maş nu mai trăia# .rau cu toţii%ntinşi pe

ruguri# Iară femeile%i +oceau# 4 9răiască tânărul de la 9re*ena6; )ă fie preamărit !n veci6; striga mulţimea%

nsufleţită mirată de%ndră*neala mare şi de puterea lui 9e*eu# &ar n%ar putea totdânsul oare să scape lumea şi de taur7 &e taurul adus din Creta odinioară deeracle din ordinul lui .uristeu7;

4 or+iţi de taurul pe care l%a scos 'oseidon dintre valuri7

4 &e el vor+im# Acum e li+er şi pustieşte Atica mai ales câmpul ,araton; (u vrei să%l răpui tu voinice7; 4 ine 5 am să !ncerc6 a spus 9e*eu#$i a plecat spre ,araton pe unde vieţuia !n voie taurul *eului 'oseidon#A dat cu el o luptă dâr*ă# L%a prins de coarne: l%a plecat cu fruntea al+ă !n

ţărână şi dup%aceea l%a%n/unghiat scăpând lumea de !nc%un monstru#



LECAREA ÎN INSULA CRETA

enind 9e*eu iar !n oraş 5 după o +iruinţă%atât de mare 5 s%a cam mirat căatenienii nu se !nflăcărau deloc# (u%l aplauda aproape nimeni# adimpotrivă era /ale# ?emeile plângeau !n hohot lângă palatul lui .geu#Iară +ăr+aţii cu mâhnire cătau spre ele şi tăceau#V 4 Ce s%a%ntâmplat7; &e ce%i atâta tristeţe !n oraş7 L%a%ntre+at dânsul pe tatăl

adoptiv .geu#$i regele plin de durere i%a povestit că mai de mult venise la Atena fiul regelui

,inos de la Creta 5 ca să ia parte la nişte concursuri# $i la concursurile acelea fiul lui,inos luptând straşnic i%a +iruit pe toţi flăcăii care s%au !ntrecut cu el la /ocurile din

Atena# 4 Atunci +eat de succes fiul regelui ,inos a /urat tare către prieteni că este

gata să do+oare şi taurul din ,araton# 9aurul al+ al lui 'oseidon răpus acum de tine6a spus +ătrânul rege lui 9e*eu# (umai că planul său făcut cu uşurinţă a dat !ndatăgreş;

4 9aurul l%a ucis pesemne7 4 &a# L%a ucis; L%a luat !n coarne# $i ca pe%o *dreanţă l%a purtat până aproape

de Atena; A/uns aici l%a aruncat doar ca să%l calce !n copite; şi +ietul tânăr amurit;

4 Iar voi l%aţi !ngropat fireşte; 4 L%am ars pe rug şi l%am cinstit; &ar ,inos regele din Creta au*ind vesteaa venit cu arme# (e%a asediat şi ne%a lovit *icând că noi suntem de vină; (oi l%amtrimis la ,araton; Iar @eus ce ţinea cu ,inos 5 ştii doar că el !i e fecior6; 5 ne%atrimis foametea şi ciuma# 0n acest fel am fost !nfrânţi; şi drept tri+ut plătim cu /ale!n fiecare an lui ,inos şapte +ăieţi şi şapte fete;

4 Ce face el cu aceşti tineri7 4 ai nouă6 a grăit .geu# 'e toţi !i vâră%n la+irint E un palat mare de la Cnosos

cu *eci sute de coridoare de unde nu mai pot ieşi; Acolo !i sfâşie%o fiară; 8 fiară*isă ,inotaur ce%i de la +râu !n /os ca omul iar de la +râu !n sus e taur;

4 &acă%i aşa dă%mi voie rege să plec şi eu când dai tri+utul şi să%l !nfrunt pe,inotaur# )ocot că am să%i vin de hac şi am să curm această crimă pe care%osăvârşeşte ,inos asupra tinerilor noştri;

4 (u# (u pleca6; a spus +ătrânul# (u pot să mai conduc Atena decât avândspri/inul tău# 'ovara anilor m%apasă şi forţele mi s%au sleit# 9e%am aşteptat atâtavreme şi vrei iar să mă părăseşti7;

4 (%ai teamă tată drag; Ascultă; !m+răţişea*ă%mă mai +ine de +un rămas;$i cum la ţărm era trirema gata să pornească%n larg 9e*eu s%a dus !ntâi !n

templu şi%a adus /ertfe Afroditei i%a strâns apoi pe ceilalţi tineri care alcătuiautri+utul şi le%a grăit voios aşa3

4 eniţi cu mine n%aveţi frică6; I%am adus /ertfe Afroditei şi m%am legat să o



Căci Afrodita 5 care%i da spri/in lui 9e*eu fiindcă%i /urase s%o slu/ească 5 !iinsuflase Ariadnei o dragoste nemărginită pentru preachipeşul erou#

,inos s%a necă/it desigur vă*ând că fata Ariadna e%ndrăgostită de 9e*eu şi%a poruncit3

4 Am să te pedepsesc să ştii făptură fără ruşine !ndrăgostită de un sclav ce

*ace%acum pe fundul mării sfâşiat poate de rechini;Atâta că !n apa mării când se *vârlise cu cura/ 9e*eu simţise că e prins decineva necunoscut# .ra 9riton cel monstruos trimis de tatăl său 'oseidon să%l ia cusine pe 9e*eu# $i pân%a%şi da mai +ine seama de ce se petrecea cu el 9e*eu vă*use%nfaţa sa un palat mare de cleştar# Aici pe%un /ilţ !nalt de aur şi pietre scumpe sta'oseidon# Iar lângă el se afla dal+a şi minunata lui soţie#

4 8 ce frumos e fiul tău6 a spus *eiţa Amfitrita# Ce voinic e6 'arcă%i un *eu;)ă mi s%aducă o cunună;

9rei nimfe s%au şi repe*it !n tăinuitele cămări şi au adus stăpânei lor cununa cea

mai măiestrită din aurul cel mai curat şi ea i%a pus%o peste plete3 4 )%o porţi cu fală fiul meu6;Iară 'oseidon poruncise !n astă vreme unor peşti să afle unde e inelul pe care%l

aruncase ,inos şi i l%a%ntins dându%i !nvăţ3 4 0ţi dau acest inel de aur# Cu el tu poţi să dovedeşti că mama ta mi%a fost

soţie; şi tu mi%eşti fiu aici !n ape; !nsă pe ţărmuri ţi%e .geu +ătrânul vrednic dinAtena; $i !ncă vreau să%ţi spun 9e*eu3 pe viitor să te fereşti să ca*i cumva !n apamării# (umai o dată poţi scăpa# A doua oară nici 9riton nici Amfitrita nici chiar eunu mai putem să%ţi salvăm viaţa;

?ăcând un semn către 9riton apele s%au !nvol+urat# &in ochii lui 9e*eu s%austins palatul mare de cleştar nimfele mării nereide *eii pe tronul lor de aur şi totulce%i !ncon/ura; şi s%a vă*ut din nou pe coastă#



TINERII SUNT SALVAŢ

inos privea şi nu credea; 9e*eu !i !ntindea inelul şi Ariadna pră+uşită

/os la picioarele lui ,inos plângea# 'lângea dar nu de spaimă# &e +ucurie hohotea6M 4 e*i tată7; e*i că%i fiu de *eu7;

&ar regele a luat inelul şi mânios a poruncit ca%n dimineaţa următoare 9e*eu şiceilalţi atenieni să fie%nchişi !n la+irint#

Atâta că !n timpul nopţii fiica lui ,inos Ariadna s%a strecurat !n cămăruţa undesălăşluia acela care *idise la+irintul un arhitect numit &edal#

4 &ă%mi a/utor6; i%a grăit dânsa# &ă%mi a/utor să%l scap de moarte pe tânăruliu+it de mine# A/ută%mă fii +un &edal6;

Acesta a%nvăţat%o%n taină să%i dea voinicului 9e*eu un ghem ceva mai gros deaţă# )ă%i dea şi un pumnal tăios#

?ata s%a furişat prin +e*nă şi dându%i dragului 9e*eu ghemul de aţă şi pumnaluls%a%ntors tiptil !n !ncăperi#

)pre dimineaţă i%au luat sclavii pe atenieni mai mult !n +rânci şi i%au !mpins !nla+irintul unde stătea !nfometat preaodiosul ,inotaur#

9e*eu a prins chiar la intrare de%un stâlp al porţii un cap de aţă şi ca să nu serătăcească pe coridoarele%ncâlcite a !nceput să desfăşoare ghemul cel gros pe%undemergea# &eodată le%a ieşit !n cale !ngro*itorul ,inotaur# 9e*eu şi%a ridicat pumnalul

şi când dihania aceea s%a repe*it spre%atenieni flăcăul l%a !mpuns !n coastă# ?iara s%a%ntors mugind spre el#9oţi erau !nlemniţi de spaimă# (umai 9e*eu cute*ător l%a apucat pe ,inotaur

de%un corn şi l%a ţinut aşa lovindu%l fără !ncetare !n ochi !n coaste sau !n piept şifiara care mânca oameni s%a prăvălit răgind cumplitF#

9inerii s%au pornit să sară !n chiote de +ucurie# L%au sărutat pe%nvingător şiurmărind firul de aţă desfăşurat prin la+irint au ieşit toţi teferi afară#

)%a%ncins apoi o horă mare# 8 horă nemaipomenită cu chiote de +ucurie de cares%a vor+it mult timp şi%a fost cântată de ae*i#

Cât timp s%a tot danţat acolo 9e*eu s%a !nţeles pesemne cu fata regelui dinCreta şi chiar !n noaptea următoare fata lui ,inos Ariadna s%a strecurat penesimţite până la ţărmurile mării# Aici o aştepta 9e*eu# Iar tinerii ce%l !nsoţeauspărseseră cu gra+ă mare toate coră+iile lui ,inos# (umai trirema ateniană se legăna!ncă pe valuri#

$i%aşa precum spune legenda ei au plecat nestingheriţi; 9e*eu şedea vesel lacârmă şi%n +raţe !şi ţinea iu+ita# Iar ea nespus de fericită căta duioasă%n ochii lui#

&ar *eii sunt geloşi pe oameni# 0n calea lor s%a ivit *eul +eţiilor destră+ălate&ionisos fiul lui @eus# (u l%a vă*ut decât 9e*eu şi tot doar el a au*it glasul acestui*eu rostind3

4 ?ata lui ,inos Ariadna e hără*ită din 8limp să%mi fie soaţă numai mie;Chiar Afrodita s%a%nvoit# &eci tu cată s%o părăseşti făcând popas acolo%n (aKos



insula ce se vede%n *ări# &e n%ai să laşi copila%n (aKos ca s%o iau eu nu%ţi mai ve*icasa nici tu nici soţii tăi de drum; pentru că vă prefac !n +roaşte;

$i *eul vinului cu tirsul a făcut semn de%ameninţare către toţi tinerii%atenieni#

TEZEU AJUNGE REGELE ATENEI

e*eu cuprins de de*năde/de a cătat către soţii săi# ?ăgăduise să%i aducă teferi şisănătoşi la ei acasă#T

„.u i%am scăpat de ,inotaur şi%acum tot eu să%i nimicesc7 I%aşteaptă mame%nlăcrimate# Am oare dreptul să%i ucid7 9re+uie să%mi /ertfesc iu+irea”#

Cu moartea%n inimă%a lăsat%o pe Ariadna lui !n (aKos 5 pe când dormea la

mie*ul nopţii 5 şi el suindu%se cu ceilalţi iar !n triremă au fugit1J#Când s%a tre*it spre dimineaţă fata lui ,inos a plâns mult fuga iu+itului 9e*eu#

&ar *eul vinului s%a%nfăţişat plin de splendoare şi a cerut%o de soţie# .a n%a%ndră*nitsă%i stea%mpotrivă şi nunta s%a făcut pe loc# Astfel prinţesa Ariadna a devenit şi ea*eiţă# &eşi !n suflet 5 cum se pare 5 l%a păstrat veşnic pe 9e*eu#

0n vremea asta atenienii purtaţi de vânturile +une pluteau mereu neosteniţi şise%apropiaseră de Atena#

Atâta doar că%n tul+urarea ce%i cuprinsese părăsind%o pe Ariadna ei au uitat sădea /os pân*a neagră de doliu ce era prinsă de cel mai%nalt catarg#

.geu ce%i aştepta pe coastă vă*ând că pân*a nu e al+ă a socotit că au pierit toţitinerii plecaţi !n Creta# Că a pierit deci şi 9e*eu#0ndurerat prea mult +ătrânul s%a aruncat !n apa mării# Iar valurile l%au i*+it de

stâncile din ţărm *dro+indu%l#&e%atunci şi marea unde el şi%a sfârşit viaţa a luat numele de .geea#Când a a/uns 9e*eu pe ţărm şi a aflat ce s%a%ntâmplat a vrut şi el să se omoare#

0nsă mulţimea adunată l%a dus cu sila la palat# L%a%ncununat şi i%a grăit3 4 9u ne%ai scăpat de%atâtea fiare şi de tri+utul ruşinos; &e aceea te alegem

rege#9e*eu nu s%a !mpotrivit# A rămas rege !n Atena# &ar a trimis un car să%i vină

mama sa .tra din 9re*ena să nu mai fie%atât de singur de trist şi de nemângâiat#$i mulţi artişti de la Atena din Argos sau din alte părţi au !nceput să dăltuiască

sau să picte*e toate%ntâmplările acestea#

IERDEREA ANTIO EI



e*eu n%a fost nicicând un trândav precum se ştie că sunt regii# Cât a domnitel !n Atena n%a pierdut vremea la ospeţe ci s%a%nsoţit cu alţi vite/i şi a

pornit spre Calidon unde a fost o vânătoare vestită%n lumea de%altă dată# 'eurmă a plecat cu Iason şi%argonauţii să găsească lâna +er+ecului de aur 11#T

Alături de celălalt voinic fiul Alcmenei de la 9e+a s%a dus !n ţara ama*oană pe

ţărmurile ,ării (egre# Iar ama*oanele !nvinse au tre+uit să lase pradă +iruitorilor pemândra şi preafrumoasa Antiopa#eracle vrând să%l răsplătească pe prietenul de la Atena i%a%ncuviinţat s%o ia ca

sclavă pe%această fiică a lui Ares sora reginei ipolita#0nsă 9e*eu cum aţi aflat era şi chipeş şi voinic# .ra cum !l cântau ae*ii cu

fruntea lată şi senină# (%avea statură herculeană !nsă era mai graţios#$i ea frumoasa Antiopa deşi fusese luată pradă s%a%ndrăgostit de%nvingător# $i

el de ea# 0n acest fel s%a făcut nunta la Atena#Au mai trecut spune povestea un an !ntreg +a şi mai +ine; şi din iu+irea asta

mare care%i lega pe amândoi s%a născut un fecior +ălai numit de mamă ipolit# (umai că !n puţină vreme oştirile de ama*oane 5 nemulţumite că Antiopafusese luată de 9e*eu 5 au pornit marşul spre Atena# .le au !ncon/urat oraşul şi i%ausilit pe atenieni să se retragă pas cu pas până pe%Acropolă# Acolo i%au asediat câtevaluni#

Lipsiţi de hrană atenienii !n frunte avându%l pe 9e*eu porneau din când !n cândla luptă şi atacau colina lui Ares1" unde stăteau de luni de *ile teri+ilele ama*oane#

'e lângă soţul său lupta ca să respingă pe%ama*oane !nsăşi regina Antiopa# &a#.a 5 aceea ce fusese !nvinsă de elini dată ca pradă lui 9e*eu 5 lupta acuma să nu fieeli+erată din sclavie# 'entru că ea uitase totul pe credincioasele%ama*oane şi viaţa eide%odinioară# 0ndrăgostită peste fire nu mai avea altă dorinţă decât să stea mereualături de preaiu+itul ei 9e*eu#

&ar !ntr%o *i se povesteşte c%a fost o mare%ncăierare acolo pe areopag;0n fruntea oştii%ateniene 9e*eu lupta ne+iruit şi lângă el sta Antiopa#&eodată scânteia*ă%o lance# 'arcă%i o flacără%n vă*duh;8 ama*oană !l ţintise cu !ndră*neală pe 9e*eu#.ra 5 cât să fi fost7; o clipă; şi lancea l%ar fi nimerit# $i%atunci; Atunci;

@ei6; ascultaţi6; s%a repe*it !n faţa lancei cu pieptul gol ea Antiopa#Lancea i s%a !nfipt !n piept#

4 9e*eu6; .u mor; a spus regina#8chii i s%au !nceţoşat şi scăpând suliţa din mână a că*ut /os şoptind uşor3

4 Ai gri/ă doar de ipolit6;Lupta a !ncetat pe dată# $i toţi ră*+oinicii s%au strâns 5 şi ama*oane şi elini# Au

!nălţat un rug uriaş# Oim+alele%au ţipat a /ale şi trâm+iţele au sunat tristul sfârşit al +ătăliei#

'acea s%a !ncheiat fireşte dar prea târ*iu; mult prea târ*iu; ?rumosul trup alAntiopei se preschim+ase !ntr%o mână 5 fier+inte !ncă 5 de cenuşă; şi ama*oanele%au plecat spre ţara lor cea depărtată de lângă 'ontul .uKin#

9e*eu a rămas trist şi singur lângă mormântul Antiopei#



O UNELTIRE A ZEIŢEI AFRODITA

a mângâiere%i rămăsese numai micuţul ipolit# $i el creştea su+ priveghereatatălui său şi a +unicii regina .tra din 9re*ena#

CCrescând mai mare ipolit prinsese gustul vânătoarei şi timpul tot şi%l petreceacolindând codrii deşi ca peria um+lând după săl+ăticiuni# &e%aceea dânsul se pleca*eiţei Artemis fecioara ce ocroteşte vânătoarea# $i tot ca ea nu vrea să%audă delegătura căsniciei# Iar la%m+ierile%Afroditei sta rece şi nepăsător#

4 @eiţa Afrodita este prea de*măţată *icea el iar fiul ei smintitul .ros !şi +ate /oc de muritori trăgând săgeţi la !ntâmplare; Ah6; sunt +esmetici amândoi;

; $i oricât s%au silit *eiţa care dă patima iu+irii şi fiul ei arcaşul .ros nu l%auclintit din hotărârea pe care%o luase ipolit de%a nu iu+i nici o femeie# $i supăratărău *eiţa a hotărât să se ră*+une# 0n acest timp ,inos murise# 0n locul lui pe tron !n

Creta venise rege &eucalion# 4 reau să am pace cu vecinii; şi%n primul rând cu atenienii spusese noul

rege%al Cretei# reau să se stingă vechea vra/+ă;Ca să se facă%mpăcăciunea el a pornit către Atena# A stat de vor+ă cu 9e*eu şi l%

a rugat să%i facă cinstea şi să primească de soţie pe sora lui numită ?edra# ,ai tre+uiespus că Ariadna !ntâia soaţă%a lui 9e*eu cu ?edra şi cu &eucalion erau toţi fraţi#

9e*eu a stat puţin pe gânduri; &acă primea s%o ia de soaţă pacea%ntre Atica şiCreta s%ar fi statornicit deplin#

0nă+uşindu%şi dară /alea ce !ncă !l mai mistuia după regina Antiopa 9e*eu a%

ncuviinţat ca nunta să ai+ă loc cât mai curând#A spus !nsă că face nunta numai dacă frumoasa ?edra /ură că va fi mamă +ună

fiului său ce%l do+ândise odinioară cu%Antiopa#,ireasa a /urat !n templul *eiţei era c%o să fie !ntr%adevăr o mamă +ună şi

isprăvindu%şi /urământul nunta !ndată s%a pornit; 4 .i iată c%a sosit şi vremea să%l pedepsesc pe ipolit care mă tot nesocoteşte

a spus *eiţa Afrodita aflând această !ntâmplare#Chemând la sine pe arcaşul cel *+urător tânărul .ros i%a poruncit să%şi pună%n

arc săgeata cea mai otrăvită şi s%o ţintească pe mireasă umplându%i inima de fiere şi

dragoste nelegiuită pentru feciorul lui 9e*eu# Iar ?edra s%a simţit pe dată !ndrăgostităne+uneşte de vânătorul ipolit# 4 Cum !l iu+esc6; !şi spunea ea#$i%nveninată de săgeata preauşuraticului .ros ?edra cu mintea rătăcită !l

implora pe ipolit3 4 ai să fugim lăsând uitate şi%Atena cea cu cer senin şi pe 9e*eu )ă ne

aruncăm pe o triremă şi să plutim spre depărtări 5 până la marginile lumii## )ă neascundem fericirea; ai vino vino ipolit;

&ar ipolit cu ochii%n flăcări o i*gonea *icând aşa3

4 ?emeie fără de ruşine; 9u pângăreşti tot ce%i mai sfânt3 respectul meu defiu şi chiar iu+irea ce%o datore*i soţului tău# &e mai rosteşti doar un cuvânt scot paloşul din cingătoare şi ca pe%o fiară te ucid;



TRAGICUL SFÂ RŞT AL LUI HI OLIT Ş-AL

FEDREI

ovit ca de%o măciucă%n creştet 9e*eu a rămas nemişcat un timp destul de lung pe tronu%i# .l au*ea vor+ele ?edrei# or+ele ce%l !nvinuiau atât de tare pefeciorul cel mult prea drag pe ipolit şi totuşi nu%i venea să creadă#L&ar ?edra hohotea acolo şi%l implora cu glasul stins3

4 Ră*+ună%ţi soaţa o 9e*eu6;Atunci 9e*eu s%a ridicat păşind !ncet spre malul mării# ,ergea ca or+# )e

clătina# A/uns pe prunduri a rostit3 4 9ată6; 'oseidon6; .u nu pot să%mi pedepsesc feciorul drag# 9e rog pe tine#

?ă dreptate şi loveşte%l pe ipolit pentru insulta odioasă adusă ?edrei soaţa mea6;9ocmai gonea pe ţărmul mării către ,icena ipolit# .l se urcase !ntr%un car# $i

la car !nhămase *dravăn doi cai săl+atici ce%l duceau ca vântul să se răcorească de /arul care !i frigea inima lui nevinovată#

9atăl nu s%a uitat spre el: dar !n clipitele acelea din apa mării s%a ivit 5 prinhotărârea lui 'oseidon la rugămintea lui 9e*eu 5 un monstru mare cât un munte cuşapte capete trei co*i şi cu colţi lungi ca nişte suliţi# Iar caii s%au speriat de el#

(eascultându%şi vi*itiul caii s%au avântat pe stânci şi sfărâmând !n +ucăţi carul l%auomorât pe ipolit#

Regina ?edra ce%l urmase pe soţul său 9e*eu pe ţărm vă*ând pe ipolit cu

fruntea făcută ţăndări !ntre stânci deodată şi%a venit !n fire# ra/a *eiţei Afrodita s%arisipit#

4 ai ce%am făcut6 a rostit ea trecându%şi mâna peste tâmplă şi cuprinsă deremuşcări a !nceput să strige tare3

4 (u6 (u%i adevărat 9e*eu6; ipolit n%a fost vinovat# Ci eu doar eu am fostaceea care l%am ispitit 5 să ştii6; .u numai eu sunt ticăloasa6;

A alergat către palat3 şi%a pus pe gâtul al+ un ştreang# $i astfel ?edra şi%a datmoartea cumplită prin spân*urătoare#

&in cer *eiţa Afrodita vă*use totul şi *âm+ea# &orinţa ei se !mplinise# 'edeapsa

ei că*use grea#. lesne de%nţeles durerea ce l%a%ncercat iar pe 9e*eu#86; Cât l%a plâns pe ipolit; 1-



4 Iat%am venit la tine să%mi dai pe 'ersefona s%o iau eu de soţie6; a răspuns'iritou# Am spri/in la nevoie pe eroul 9e*eu# &eci nu%ncerca +ătrâne să mi te%mpotriveşti# (oi ştim să ne luptăm; şi nu ne este teamă de tine nici atât;

$i%a !nceput să r!dă#ades s%a mâniat pentru aşa%ndră*neală dar chipul i%a rămas la fel de neclintit

rece şi mohorât# 4 ine6 a glăsuit# &ar fiindcă aţi venit până%n Infern la mine vă rog să staţi puţin şi să vă odihniţi pe acel /ilţ de piatră;

'iritou fără frică 9e*eu prevă*ător 5 s%au aşe*at pe /ilţ# &ar cum s%au aşe*at pe /ilţul fermecat au şi rămas lipiţi# $i n%a putut 9e*eu să%şi salte multă vreme cu tot*+uciumul său trupul lipit de piatră# a l%a legat şi%n lanţuri *eul cel mohorât#

A tre+uit să vină eracle !n Infern ca să%l eli+ere*e pe eroul 9e*eu smulgându%lde pe stâncă#

$i s%a !ntors acasă 9e*eu după atâţia ani; Ca rege%a găsit !nsă pe%un duşman,enesteu# Iar mama şi soţia răpite de spartani#,âhnit s%a hotărât să se retragă%n )cira o insulă frumoasă să vieţuiască%n pace

dar şi%aci l%a urmat ura lui ,enesteu 5 care tot se temea că eroul 9e*eu va cere%napoitronul# $i printr%un vicleşug 9e*eu a fost urcat pe%o stâncă de la )cira# Iar de sus

prin trădare el a fost prăvălit !n genunea de ape# .roul s%a i*+it cu fruntea sa seninăde colţuroase stânci# &ar valurile mării l%au aruncat la ţărm# raţele lui vân/oase ce%au apărat Atena au rămas fără vlagă şi ochii săi al+aştri cercetau mustrători 8limpuldepărtat#

8ameni necunoscuţi l%au adunat din ape: i%au pus pentru odihnă oasele !nmormânt#

Aici a stat !n )ciron uitat destule veacuri până ce a venit un trimis al Atenei şii%a aflat mormântul#

Când a venit trimisul un vultur din vă*duh s%a co+orât !n )ciron scormonind omovilă cu ciocul său de fier 12#

9e*eu spuneau ae*ii fusese luat !n slavă şi făcut semi*eu pentru faptele salede *eii olimpieni cum le ceruse !nsuşi stăpânul mărilor ce !i era părinte#

)ăpându%se movila pe care se lăsase vulturul din vă*duh# s%au găsit osemintelângă ele un paloş şi%o lance ascuţită# 8semintele%acestea au fost duse%n Atena# Iară

peste mormântul cel gol lăsat !n )ciron a fost *idit un templu eroului 9e*eu1B#



Note:

1# 9e*eu ocupa !n vechile legende ale elinilor alături de eracle un loc de frunte# Aceştivite/i eracle şi 9e*eu erau dealtminteri socotiţi un fel de eroi naţionali adică ai tuturor elinilor

pe când toţi ceilalţi au mai mult caractere regionale locale# ?iecare +asileu dorea să se tragă dintr%

un anumit erou şi fiecare ţinut vroia să se mândrească cu vite/ii săi# 0ntâmplările prin care treceracle şi 9e*eu sunt !nsă de multe ori asemănătoare# eracle era +unăoară fiul lui @eus şi 9e*eufiul lui 'oseidon fratele lui @eus# Amândoi *eii se !nsoţiseră cu mamele celor doi eroi fără de voiaacestora#

"# Cel care povesteşte viaţa lui 9e*eu după cântecele vechi ale ae*ilor este cunoscutulscriitor 'lutarh născut !n eoţia către anul 2 al erei noastre autorul marei lucrări „ieţi paralele”unde sunt evocate şi alte figuri istorice ca Licurg )olon 9emistocle 'ericle etc#

-# 'e temeiul acestei legende voinicul 9e*eu este şi el !nfăţişat de multe ori pe vase şi !nsculpturi purtând !n mână o măciucă sau o ghioagă de aramă 5 ghioaga cucerită de la hainul'erifete fiul lui efaistos#

2# &e la numele monstruosului )inis cred unii că ar veni cuvântul sinistru 5 ceva sau cinevacare provoacă spaimă oroare# Ca şi eracle 9e*eu este un nimicitor al monştrilor şi răufăcătorilorcare +ântuiau odinioară lumea# 0n amintirea +iruinţei asupra lui )inis chiar pe locul unde se *icea căar fi fost el răpus au fost organi*ate după legende de !nsuşi 9e*eu aşa%numitele /ocuri istmice !ncinstea *eului 'oseidon# iruitorii !n concursurile la suliţă disc alergări cu carul sau !n lupte erau!ncununaţi cu ramuri ver*i de pin# Pocurile aveau pare%se valoarea unui sim+ol al luptei !mpotrivarăului#

B# 'are foarte curios că mulţi dintre monştrii do+orâţi de 9e*eu erau socotiţi fiii lui 'oseidon#Alegoria pare că vrea să amintească de timpurile acelea când pâmântul .ladei *guduit de vulcanise tot cutremura şi se pră+uşeau coaste sau insule !n mare# Iar valurile tul+uri năpădeau pesteţărmuri şi părăduiau aşe*ările nimicind pe oameni# 9oţi aceşti monştri !ntruchipea*ă relele pe carele poate face marea# 9e*eu este şi el un fiu al lui 'oseidon deci tot un fecior al mării# 0nsă mama luieste .tra# =.tra se tâlcuieşte prin „cerul cel senin”#> <recilor le plăcea să spună că pământul .ladeirăsărise din mare su+ cerul cel al+astru# 9e*eu este !n acest ca* sim+olul poporului .ladei vieţuind!ntre cerul al+astru şi senin şi marea nesfârşită cu valurile sale ver*ui: poporul care luptă cu urgianaturii3 cutremure furtuni revărsări de ape pustiiri şi cu monştri *ămisliţi !n apele marine# Iniţialdeci 9e*eu a repre*entat ca şi eracle forţele omeneşti care +iruie toate relele ce le stau !n cale#,ai târ*iu aristocraţii au impus transformarea mitului său popular !n acela de erou al aristocraţiei

gentilice şi apoi chiar al aristocraţiei funciare sclavagiste ce cârmuia Atena# Astfel i%au atri+uit!mpărţirea populaţiei !n trei clase =no+ili agricultori şi meseriaşi> şi hotărârea ca toate funcţiilestatului să fie ocupate numai de no+ili# &espre el se povestea că instituise ser+ările 'anatenee poatecele mai mari şi mai fastuoase ser+ări din .lada# 0n general de mitul no+il al lui 9e*eu s%a folositmult aristocraţia sclavagistă cu scopul de a%şi !ntări stăpânirea asupra poporului# 'rin legendelenăscocite despre el se sta+ileau avanta/ele aristocraţilor#

# 0n tragedia „9e*eu” poetul france* Tuinault din secolul al Mll%lea =pe mu*ică de Lulli>ne cântă sosirea fiului .trei şi al lui 'oseidon !n triumf la Atena#

E# &espre la+irint un palat cu multe culoare !ncâlcite !n care se afla monstrul ,inotaur şidespre &edal constructorul său se povesteşte mai pe larg !n legenda următoare#

F# )cena a fost *ugrăvită !ntre altele pe un vas antic aflat la mu*eul din erlin#



@eus născut !n Argos de frumoasa &anae#



REGINA ODRĂSLEŞTE E MINOTAUR

i nu i%a fost nici asta de%a/uns *eului mării# A făcut tot prii vra/ă ca tânăra reginăsă odrăslească 5 +iata6 5 un monstru fără seamăn# ,onstru%nfiorător#S9rupul ciudatei fiinţe era de om fireşte dar cap avea de taur; cu +ot cu păr cu

coarne# $i ochi avea su+ frunte răi !necaţi !n sânge#&ihania aceasta 5 numită ,inotaur 2 5 nici nu dorea să sugă cum se hrănesc

copiii când sunt !ncă micuţi# (ici nu poftea să pască la fel ca viţeluşii# Ci vroia săsfâşie ca lupul numai carne# $i%n primul rând de om#

0ndurerată 'asifae /elea !nfricoşată !nţelegând c%a fost lovită de 'oseidon ca şi

de Afrodita# Iar regele tăcut !şi ascunsese fruntea !n palmele%amândouă gândindu%semereu3

„Dnde%ar putea să fie ascunsă fiara asta atât de sângeroasă pe care o născuseregina 'asifae7 Dnde%ar putea s%o ducă să nu%i mai vadă chipul atât de monstruos7 $isă nu%i mai audă răgetul său de foame care umple palatul răsună peste tot şi%ncarcăde ruşine pe regele din Creta# 86; *ei ce%i de făcut7 H

0n marea disperare care !l cuprinsese ,inos şi%a amintit că locuia !n Cretaartistul atenian ce se numea &edal#

.l făptuise lucruri cu totul minunate# Legendele ne spun c%a inventat securea

+urghiul ferăstrăul cleştele şi ciocanul şi chiar firul cu plum+# $i tot după legendeacest artist a fost primul sculptor de va*ă şi primul arhitect#0nainte de dânsul statuile%ar fi fost precât se povesteşte numai +utuci de lemn

ciopliţi puţin ici%colo; Artistul le%a dat formă de trupuri omeneşti +utucilor defrasin de fag sau de ste/ar# .l a cioplit cu dalta picioarele mi/locul şi +raţele şigâtul şi a săpat !n lemn trăsăturile feţei3 nasul gura şi ochii# Moanele diformestatuile de lemn din timpurile vechi 5 când erau măiestrite de mâna lui &edal 5

păreau că%s !n mişcare că râd sau glăsuiesc# 'recum se povesteşte când au *ăritcretanii cele dintâi statui cioplite de &edal le%au *ăvorât !n +eciuri sau le%au legat cusfori ca nu cumva să fugă# )ocoteau că sunt vii# Chiar voinicul eracle trimis de.uristeu să prindă taurul a vă*ut o Koană creată de &edal# )ocotind că%i o fiinţă catoate celelalte 5 luând%o chiar drept duşman 5 s%a repe*it furios şi s%a luptat cu easpre ha*ul tuturor 5 până s%a dumirit că%i ne!nsufleţită fiindcă s%a sfărâmat !n mii de

+ucăţele su+ pumnul lui gro*av#$i iată că acuma regele trimisese nişte slugi de credinţă să%l cheme pe &edal#

4 )ă%mi faci a rostit ,inos artistului &edal un palat măiestrit# (u ştiu cum;dar să%l faci aşa c%un meşteşug; Cine%o intra acolo să fie +un intrat# )ă nu poatăieşi oricât s%ar strădui;

4 0ţi tre+uie curând7 4 Curând7; a6; şi mâine; şi astă*i de%ai putea# 4 )%ascun*i pe ,inotaur7;



din ţinuturi călcate de tine !n picioare# Atâţia osândiţi de tine pe nedrept chiar dininsula Creta au fost mâncaţi de fiară crudule +asileu# (u mai puteam să%ndur#?âptuieşti numai crime# Dcide%mă acuma de vrei nu mă%nspăimânt;

4 (u# (%am să te ucid căci mintea ta isteaţă harul tău de artist !mi sunt detre+uinţă# &ar am să te !nchid 5 a spus regele ,inos 5 !n schim+ !n la+irint cu fiul

tău Icar# )ă nu%ţi treacă prin minte cumva să%ncerci să fugi;

CĂDEREA LUI ICAR

i la semnul lui ,inos sclavii s%au repe*it# L%au !nşfăcat de umeri şi%aşa maimult târâş l%au purtat prin grădină până la la+irint#SAlţi sclavi !n vremea asta i%au adus şi feciorul ce se numea Icar pe care%l

do+ândise dintr%o căsătorie cu%o sclavă a lui ,inos# .l se uita%ngro*it la *idurile%nalte#

9atăl şi%a luat feciorul !n +raţe şi%a grăit3 4 &acă regele Cretei ne%a%nchis drumul pe ape şi drumul pe pământ a mai

rămas vă*duhul; 4 Cum tată să *+urăm7; &ar ce suntem noi păsări7 a !ntre+at Icar# 4 &a dragul meu copil6 Astă*i a sosit vremea ca să%i !nvăţ pe oameni să *+oare

prin vă*duh# (utream de mult !n mine un gând de acest fel# Ce%i drept nu socoteam

că am să fiu silit atâta de curând să fac astfel de aripi ca să scăpăm cu ele din ghearelelui ,inos; )ă ne%apucăm de lucru# A/ută%mă şi tu;$i%ndat%a luat +ătrânul a/utat de fecior pene oase de păsări rămase%n la+irint

din timpul cât trăise preahâdul ,inotaur şi le%a legat cu fire din haina lui desprinse şile%a lipit cu ceară făcând patru aripi#

&ouă şi le%a pus sieşi prin*ându%le%n curmeie făcute din veşminte şi celelaltedouă i le%a pus lui Icar# )%au urcat sus pe *iduri#

Chemându%l pe Icar aproape lângă sine l%a !nvăţat să *+oare3 4 'riveşte cum se%nalţă vulturul prin vă*duhuri6 âsleşte rar din aripi# (u sta

nici prea aproape de valurile mării ca apa să nu%ţi ude aripile uşoare i%a dat sfaturi +ătrânul: dar !n aceeaşi vreme nu te%nălţa prea tare şi fără chi+*uială# (u te%apropiade soare# Aripile acestea nu am avut mi/loace aici !n la+irint să le alcătuiesc aşa cumaş fi vrut şi ceara se topeşte# Aripa se desprinde şi%ai să te pră+uşeşti# )ă te iei dupămine# agă de seamă; $i%acuma să *+urăm spre dulcea li+ertate

4 ai să *+urăm hai tată a glăsuit Icar cuprins !n inimă de%o aprigă dorinţăde%a spinteca vă*duhul şi%a se%nălţa spre cer#

$i au vâslit din aripi# )%au ridicat spre +oltă şi au pornit !n lume# Creta era !nurmă a+ia se mai vedea# &e pe ţărmuri păstorii pescarii şi alţi oameni se uitau cumirare cum nişte pământeni puteau *+ura ca *eii# (u le venea să creadă# 9recuserăde &elos şi de insula 'aros cea plină de miresme#

0n depărtări s%arată şi fermecata )amos# Când fiul lui &edal !m+ătat de vârte/ul



4 )ă vâri un fir de aţă !ntr%o cochilie fără ca s%o sfărâmi7 )tai că%ţi aducrăspunsul;

$i regele Cocalos +ietul nu prea deştept a lunecat !n cursa di+ace a lui ,inos#A fugit la &edal şi l%a%ntre+at pe el#

4 . lucru foarte simplu a glăsuit &edal ce%avea răspuns la toate# Legi firul de

mătase cu gri/ă de%o furnică# 0i dai după aceea drumul furnicii%n scoică# .a intră să s%ascundă# 9ârăşte cu ea firul# )coica răm!ne%ntreagă# . simplu precum ve*i; 4 Am şi de*legat taina a glăsuit Cocalos către vicleanul ,inos ce sta şi%l

aştepta !n sala tronului# ?acem aşa şi%aşa; $i%a spus ce%l !nvăţase !nţeleptul &edal# 4 Ai de*legat tu asta7 4 &esigur# )e%nţelege; 4 (u# (u%i adevărat a rostit iară ,inos privind cu%ameninţare# (umai un

singur om putea să născocească un astfel de răspuns# )e numeşte &edal# )e află%aicila tine# &e nu mi%l dai Cocalos eu poruncesc oştirii să%ţi ardă%ntreg oraşul;

La astfel de cuvinte şi regele Cocalos s%a%nduplecat fireşte# Atâta l%a rugat pefeciorul lui @eus3 să mai rămână%o seară acolo !n palat şi să se odihnească# )ă steacu el la masă şi să se veselească după atâta cale#

0nainte de masă regele l%a poftit să se şi !m+ăie*e# &ar +ătrânul &edal careaflase totul s%a şi gră+it spre +eciuri# A oprit repede apa care curgea către sala de

+aie cea mare pentru oaspeţi# $i%a%ncăl*it !n ca*an !n loc de apă smoală#Când a intrat !n +aie prearăul rege ,inos a !nceput să curgă !n loc de apă caldă

o smoală clocotită care l%a%nă+uşit şi l%a fiert ca pe%un rac#Aşa a scăpat lumea de regele din CretaF# &ar după moartea sa @eus l%a co+orât

!n ţinutul lui ades# Acolo l%a făcut ca şi pe Radamante celălalt fiu al .uropei şi%unalt fecior al său ce se numea .ac mare /udecător# Cu toţii hotărau destinul celor caredupă ce se stingeau veneau aduşi de ermes la ades !n Infern#



lui ,inos# ,ai sunt şi multe vase !n culori minunate# 9aurul se pare că era un sim+ol al soarelui pevremuri 5 cum e la egipteni taurul care poartă un astru !ntre coarne# 8amenii din Creta !şi puneau lasăr+ători şi /ocuri pe frunte câte o mască !ntruchipând un taur să ai+ă !nfăţişarea soarelui adorat#Aşa se găseşte o statuetă arhaică de +ron* 5 un amulet pro+a+il 5 ce se află acum !n mu*eul dinLuvru !nfăţişând o fiinţă cu trup omenesc dar cu cap de animal# Când s%a distrus regatulstrăvechilor cretani s%au găsit multe statuete şi vase dintr%acestea care pre*intă oameni cu capete de

taur# 'ro+a+il că astfel s%a creat legenda despre un mare taur din regatul lui ,inos 5 adică un,inotaur 5 care s%ar fi născut su+ nişte +lesteme divine !n palatul din Cnosos 5 legendă care a fostapoi !nflorită !n cântecele ae*ilor#



tâlharii 5 piraţii care +ântuiau apele din arhipelag# I%au nimicit până la unul#Crescuseră acum feciorii destul de mari ca să se%ntoarcă la vatra părintească%n

)parta# Aveau cam treispre*ece ani# ,ai ales că se *vonise despre .lena una din celedouă fete c%a fost furată de 9e*eu#

?ata era de%o gingăşie cum !ncă nu se mai vă*use# &e pe atunci se au*ise !n

lumea%ntreagă despre ea# Iar 9e*eu regele Atenei venise şi răpise fata pe când dansala o ser+are: apoi o luase de nevastă2#?ără a sta !n cumpănă voinicii%ncalecă pe cai urmaţi de oştile spartane şi se

pornesc către Atena ca să dea lupta cu 9e*eu şi să%şi eli+ere*e sora#&in fericire pentru ei 9e*eu de cum făcuse nunta plecase !n Infern la ades#roia s%a/ute pe un prieten care domnea peste lapiţi să şi%o răpească din Infern

pe +lânda Cora%'ersefona#0n timp ce el era%n Infern intră şi fraţii dioscurii cu oastea lor !n Atica#

@dro+esc armata ateniană# Cuceresc sate şi oraşe şi%Atena cea cu temple multe# &ar

cruţă plini de%nţelepciune grădinile lui Academos

B

unde se adunau adesea să steade vor+ă filo*ofii#Cătând după aceea +ine Castor şi 'oluK i*+utesc să afle locul unde sta !nchisă

sora lor .lena pă*ită de prinţesa .tra mama eroului 9e*eu#Când o găsesc 5 ce +ucurie6; (ici nu o cunoşteau destul cu toate că le era

soră: căci ei crescuseră departe !n ,acedonia muntoasă pe când .lena rămăseselângă părinţii săi !n )parta#

)e%ntorc deci toţi cu voie +ună ducând cu ei ca sclavă )partei pe .tra mamalui 9e*eu#

La%ntoarcere au fost primiţi cu ospeţe şi veselie şi săr+ători strălucitoare; Au petrecut ce%au petrecut şi s%a curmat de la o vreme şi +ucuria revederii# Cine evrednic n%o să şadă mereu la danţuri şi la mese; . !nsetat să săvârşească fapte deglorie şi cinste6;

S RE ALTE IS RĂVI

ocmai se pregătea%n .lada 5 la Calidon !ntr%o regiune rău pustiită de%unmistreţ o vânătoare renumită# ite/ii se porneau acolo# Dnii%şi aveaudrumul prin )parta şi povesteau despre mistreţ şi lupta ce se pregătea# $iau*ind Castor şi 'oluK n%au stat pe gânduri nici o clipă# )%au gătit repede

de drum şi !nsoţindu%i pe ceilalţi au luat parte la vânătoare#T'e urmă fraţii dioscuri au plecat cu argonauţii să do+ândească din Colhida lâna

+er+ecului de aur şi%au săvârşit isprăvi de seamă ce i%au făcut nepieritori# Cora+ianumită Argo plutea pe mări de multă vreme purtată de un vânt prielnic# .ra pe lângă9racia# &eodată s%a stârnit furtuna cu trăsnete%nfricoşătoare# ,area cu colţii ei despumă părea o fiară !ndâr/ită care urla plină de ură şi era gata să%i !nghită# <ropimari de apă se căscau# Cora+ia cădea !n ele cu trosnituri de lemnărie şi iarăşi valul o



sălta până la +olta !nnegrită ce atârna deasupra mării sau o i*+ea de stâncicumplite; (u mai era nici o năde/de# @adarnic se trudeau eroii Iason eracle şimulţi alţii să ţină vâslele !n mâini !n timp ce fraţii dioscuri vroiau să spri/inecatargul ce se frânsese !ntre stânci; @adarnic !ncerca să cânte 8rfeuE din lira luidivină gândind să !m+lân*ească *eii; ?urtuna se de*lănţuia tot mai avană şi mai

cruntă;$i%atunci precum cântau ae*ii Castor şi 'oluK au chemat pe @eus stăpânul dincer3

4 9u cel ce ne%ai răpit de%acasă şi l%ai trimis pe *eul ermes să ne !nveţemeşteşugul cel viforos al armelor şi navigaţia pe mări de ce opreşti acuma drumulcoră+iei care ne poartă spre ţara unde se găseşte lâna de aur mult dorită7; &e ce otată 5 ne răspunde7;

&acă ar fi să dăm cre*are poemelor din alte vremi @eus care vroia să fie vestitşi prin feciorii săi ar fi răspuns atunci c%un tunet şi două flăcări aurite au lunecat

peste catarg# )%au prefăcut !n două stele ce%au luminat pe dioscuri# ?urtuna a%ncetat pe dată#Cu toţii s%au mirat nespus de o asemenea minune şi de atuncea coră+ierii de

câte ori erau furtuni rugau pe *ei şi dioscuri să le dea spri/in să%i salve*e# 'e dată!nceta furtuna şi se *ăreau aceleaşi flăcări ce parcă lunecau din cer F#

9ot !n acea călătorie Castor şi 'oluK s%au luptat cu doi uriaşi# Dnul feciorul lui'oseidon un rege neospitalier pe care !l chema Amicos# Altul un monstru de laCreta cu piept de foc şi de aramă ce purta numele de 9alos# Aceşti uriaşi nu%iospeţeau pe%aceia ce%şi căutau pe ţărmuri un adăpost şi%un pic de hrană# 0i ucideau

pe coră+ieri şi scufundau vasele%n apă# &e%aceea fraţii dioscuri i%au nimicit făcânddreptate#

0n sfârşit dup%atâtea lupte Castor şi 'oluK s%au !ntors la casa părintească%n)parta# ,ama lor Leda tatăl 9indar şi Clitemnestra şi .lena i%au primit plini de

+ucurie# Iară regina le%a grăit !m+răţişându%i cu mândrie3 4 ine că v%aţi !ntors acasă# Regele%a cam !m+ătrânit şi n%avem spri/in la

nevoie; )ă vă%nsuraţi feciorii mei să !mpărţiţi pământul !ntre voi# )ă%l stăpâniţi cu +raţ vân/os;

?raţii au râs3 4 'rea +ine mamă; (e vom căuta nişte soţii; şi vom avea un trai tihnit;

CEARTA CU FII LUI AFAREU

ărea că totul se aşterne senin frumos !n viaţa lor# (umai că !n puţină vremes%a !ntâmplat ca dioscurii să se certe cu nişte veri# erii erau Linceu şi Idasodraslele lui Afareu 5 care era cu 9indar frate#

PDnii pretind că toată cearta s%ar fi pornit pentru că verii i%ar fi%nşelat pe dioscuri

cu nişte +oi dintr%o cireada adusă din Arcadia# $i ei nu%ngăduiau pe nimeni ca să%i



!nşele cu ceva; &ar alţii spun că pricina ar fi iscat%o de fapt .ros# C%ar fi trăitatunci pe lume două fecioare%ncântătoare fiicele regelui Leucip# Dna ilera: alta?e+a# Iar micul .ros !ntr%o *i vrând să se /oace a pus !n arc patru săgeţi muiate%nfiere şi le%a dat drumul !n vă*duh# )ăgeţile i%au nimerit pe toţi flăcăii drept !n piept#9uspatru veri au !ndrăgit acele fete%ncântătoare pe care le avea Leucip#

Ca să n%apuce !nsă verii Linceu şi Idas să le ceară pe fetele lui Leucip flăcăiiLedei s%au gândit că tre+uie să le răpească#'e cai săl+atici dioscurii au năvălit ca o furtună le%au smuls pe cele două fete

dintr%o grădină unde ele culegeau flori# 0n acest timp şiretul .ros ţinea frâiele cailor#'e câmp ardea soarele viu şi totuşi !n !nalt erau şi nişte nori care vesteau prime/diace s%apropia;

)e povesteşte că Linceu era%n*estrat cu o privire ce stră+ătea până departe princase prin păduri prin munţi# Iar Idas frate cu Linceu avea o%asemenea putere că niciun muritor din lume n%ar fi%ndră*nit să se măsoare cumva cu el !n luptă dreaptă# .l

se luptase şi cu *eul ?e+us%Apolo pentru%o fată şi%l +iruise la sfârşit#; $i dioscurii au pornit cu caii !n galop ducând la piepturile lor +ăr+ate pefetele ce le%ndrăgeau# Linceu ce stră/uia 9aigetul muntele lacedemonian cu ochiulsău pătrun*ător i%a şi vă*ut pe cei doi fraţi gonind cu fetele !n +raţe# .l l%a chematgra+nic pe Idas şi%au pornit după dioscuri#

OLUX ÎŞ ÎM ARTE NEMURIREA CU

FRATELE SĂU CASTOR

Lupta a fost !ngro*itoare#9ăind prin muntele 9aigetul Linceu şi Idas se ivesc călări !n faţa gemenilor# 8chiilor sunt !nflăcăraţi#

4 &aţi%ne fetele6 le strigă Linceu cu glas !ntărâtat# 4 in de le ia6 răspunde Castor# 4 Atunci să ne%ncercăm puterea şi care%o fi !nvingător să ai+ă parte de soţii#

Ceilalţi să piară6 ă%nvoiţi7 4 (e !nvoim de +ună seamă răspund !n hohot gemenii# Curând o să muşcaţi

pământul# Luptăm cu rândul câte doi;Cei dintii se ciocnesc cu furie Castor cu vărul său Linceu#Cu suliţe scânteietoare ei se reped unul spre cellalt !n timp ce fetele%i privesc

!nmărmurite fără glas# &ar suliţele se sfărâmă !n scuturile de aramă şi !n armurile defier#

&uşmanii se opresc o clipă cătându%se adânc !n ochi#'ăreau că%s stane nu flăcăi# (umai panaşele pe coifuri se clătinau su+ adierea

vântului dinspre mia*ă*iuă#$i dintr%o dată amândoi cuprind şi să+iile%n mâini#$i 5 iată%i6; se avântă iarăşi ca doi vultani !nfometaţi;



Note:

1# 'rimul rege al Laconiei a fost !n legendă LeleK# Drmaşul lui .urot a dat numele râului ceuda Laconia# Copila lui .urot ar fi fost )parta# .a a dat numele oraşului cel mai important dinLaconia# )parta s%a căsătorit cu Lacedemon fiul lui @eus şi al nimfei 9aigeta# )parta se mai cheamăşi Lacedemonia# Iar muntelui !nvecinat i se mai spunea 9aigetul# La rândul ei )parta ar fi născut peAmicle 5 !ntemeietorul celuilalt oraş important al Laconiei3 Ameiceleea 5 şi care era strămoşuldirect al lui 9indar soţul reginei Leda mama celor doi eroi3 Castor şi 'oluK# Regii )partei semândreau mult cu această genealogie şi mai ales cu faptul că aveau strămoşi pe cei doi vestiţi eroigemeni#

"# Legenda despre Leda şi le+ăda !n care @eus se transformase ca s%o !nşele pe soaţa regeluidin )parta a fost sculptată şi pictată de artişti !n nenumărate rânduri# )e găseşte astfel la Roma osplendidă marmură sculptată de un artist antic al cărui nume nu%l cunoaştem# 8 altă statuie deseamă mai este la eneţia !n mu*eul )an%,arco# Iar !n pictură e faimoasa pân*ă lucrată deCorregio aflată la erlin#

9ot la Roma se mai găseşte şi o copie după ta+loul lui Leonardo da inci3 pe malul râului.urot su+ mirţii !nfloriţi se află Leda cu le+ăda alături# 0n depărtare pe un deal !nalt se !nalţă*idurile )partei# )cena se petrece !n amurg# 'e o pa/işte smălţuită de flori se văd cele două ouă dincare tocmai se ivesc perechile de copilaşi 5 asemeni unor puişori# 9oţi cată spre mama lor care%i

priveşte !nduioşată *âm+ind discret şi parcă trist# 'enelul marelui Leonardo da inci a ilustrat cumeşteşug sensul străvechilor credinţe ale elinilor# .i se !ntre+au de ce vin oare uneori pe lume !nloc de un copil doi sau mai mulţi7 Ce poate să !nsemne acest lucru7 $i pentru că ştiinţa medicineiera !ncă la !nceputuri ei !şi eKplicau această taină numai printr%o intervenţie divină# Considerau cădintre gemeni unul este poate copil de *eu# =)e ştie foarte +ine că şi eracle care era feciorul lui@eus avea un frate geamăn feciorul regelui Amfitrion#>

-# )e spune că !n copilărie cei doi eroi ar fi trăit o vreme pe tărâmurile ,acedoniei !n parteade mia*ănoapte a <reciei# .i sunt cunoscuţi !n povestiri şi poeme nu numai ca fii ai lui 9indarsoţul legiuit al Ledei 5 tin%dari*i 5 ci şi ca dioscuri 5 feciori ai lui @eus =dios>#

2# )%a arătat !ntr%o legendă anterioară cum 9e*eu !nsoţit de 'iritou regele tesalian o răpit%o pe frumoasa .lena !n vârstă numai de 1- ani din templul *eiţei Artemis# 'oeţii spuneau că laaceastă dată 9e*eu era !n vârstă de cinci*eci de ani# ,ai târ*iu frumoasa .lena se va mărita curegele ,enelau şi din pricina ei se va isca ră*+oiul troian#

B# 0n grădinile !nvăţatului Academos a !ntemeiat filo*oful 'laton cele+ra lui Academie# &eaici vine numele cunoscut până astă*i dat celei mai !nalte instituţii de ştiinţă şi cultură#

# &espre lason se va povesti !n legenda călătoriilor pe cora+ia Argo către !ndepărtatul ţinutal regelui .ete fiul soarelui#

E# &espre 8rfeu se va povesti !n legenda „8rfeu şi .uridice”#

F# Când se sfârşesc furtunile pe mare se văd adesea nişte fâşii luminoase !n /urul catargului partea cea mai !naltă a coră+iei# Acestea sunt 5 cum se !nţelege 5 numai ultimele descărcărielectrice# (avigatorii din vechime nu puteau !nţelege acest fenomen ştiinţa nu descoperise !ncăelectricitatea şi ei şi%l eKplicau născocind legenda despre Castor şi 'oluK care l%au rugat pe @eus !ntimpul unei furtuni să%i a/ute#

# Răpirea celor două fete este *ugrăvită pe unele vase# )cena este sculptată de un meşter necunoscut pe un sarcofag ce se găseşte la ?lorenţa# ?rumoasă este !nsă şi opera creată pe această



temă de marele pictor Ru+ens aflată !n galeriile de artă din ,unchen# )e văd dioscurii răpindfetele !n timp ce micul *eu .ros ţine frâul calului pe care se vor urca# )oarele arde pe câmpie şitotuşi !n !nalt se văd norii prevestitori de rele#

1J# 9ot atunci 'oseidon le%a dăruit şi el dioscurilor dreptul de a comanda vânturilor şivalurilor mării de a ocroti pe navigatori !n timpul furtunilor şi a%i putea scăpa de moarte#

11# .ste vor+a de constelaţia cunoscută su+ numele de „<emenii” care apare pe +oltă !n lunamai#

1"# Coifurile lor rotunde evocă ouăle din care se născuseră cei doi flăcăi#

1-# Cultul dioscurilor s%a răspândit !n toate coloniile greceşti şi !n )icilia şi la Roma# 0nimperiul roman !mpricinaţii tre+uiau chiar să%şi facă /urământul !n tri+unale pe Castor şi 'oluK#ăr+aţii /urau pe 'oluK iar femeile pe Castor#

0n )icilia elinii au clădit un faimos templu !n localitatea Agrigente !nchinat dioscurilor#=9emplul a fost mai târ*iu refăcut de romani#> 0n acest templu !n fiecare an !n anotimpul parfumat

când !nfloresc migdalii se organi*au nişte săr+ători strălucitoare# eneau atunci solii de cântăreţidansatori şi poeţi ca să%şi arate măiestria su+ semnul dragii prietenii# 8amenii au râvnit

mereu !nţelegerea şi pacea şi aici !n templul lui Castor şi 'oluK au răsunat cândva şi nişte versurica acestea rostite de achilNde poetul grec din sec# al %lea !# e# n# intitulate3 „Lauda păcii” 3

%ăreţe lucruri naşte pacea0 flori!belşug de artă gureşă şi dulce.

1n flacără de aur pe altarede murmură s-aprinde pentru (eicarnea cornutelor şi-a mieilor lânoşi. Juneţea cugetă la lupte

pe moale ţărnă în arenă şivisea(ă doar la fluier şi la hore.

/e chinga scutului îşi ţese pân(a păian'enul. ar lancea ascuţită şi spada cu tăişuri! două! sunt amarnic măcinate de rugină.

2 amuţit trompeta de aramă. 4imic din gene nu alungă somnul chemat să-mprospăte(e inima.*erbări senine înfloresc pe uliţi!

şi arde cântecul slăvind frumuseţea.9radiţia aceasta iu+ită de mulţimi se mai păstrea*ă# Cu ani !n urmă la Agrigente ansam+lul

românesc a do+ândit premiul cel mare al păcii şi al prieteniei prin danţ şi cântec popular şi a luatmedalia de aur pe care e !nfăţişat templul lui Castor şi al lui 'oluK#

$n trad. lui Lu%ian &la'a , din (olumul „ Lirica Universală ” , E.S.P.L.A , 199



*vârlindu%mă !n mare;&ar 'ret regele ţării era un om +la/in şi nu vroia să calce legile ospeţiei# Ce%i

drept şi%nvinuirea adusă de Anteea era atât de grea !ncât tre+uia dată osânda cea maiaspră# &orind să%mpace legea veche%a ospeţiei cu datoria lui de%a%şi ră*+una soţia'ret a ales o cale ceva mai ocolită pentru a%l pedepsi#

A poruncit să vină la el elerofon şi i%a cerut să plece !n ţara Liciei

undedomnea Io+ate părintele Anteei 5 să%i ducă un răvaş# 4 0ţi cer acest serviciu i%a spus regele 'ret şi pentru prieteşugul ce%l am cu

tatăl tău şi pentru ospeţia care ţi%am oferit%o când te%ai purificat de crima săvârşită !nţara ta natală;

La astfel de cuvinte tânărul corintian nu putea să răspundă decât că se%nvoieşte#

REGELE RET ÎL TRIMITE LA MOARTE

tunci regele 'ret se apucă să scrie pe%o tă+liţă cerată răvaşul spre Io+ate 0nrăvaş !i cerea prin anumite semne regelui Liciei să%l scurte*e de *ile pefiul lui <lauc# Apoi lipi tă+liţei o scândură deasupra şi o pecetlui să nu%icitească slova cumva elerofonA

Acesta luă răvaşul !n care%i era scrisă osânda lui la moarte# 0I ascunse la piept

ca să%l păstre*e +ine )e urcă pe triremă şi +ucuros de vântul care sufla din nord plutispre LiciaE#$i a/ungând flăcăul !n Licia depărtată a fost +ine primit regele Io+ate# )ângele%

a nouă tauri a curs !m+elşugat vreme de nouă *ile cât a durat ospăţul: şi%a+ia%n a*ecea *i Io+ate l%a%ntre+at pe fiul lui <lauc să%i spună cine este şi de ce a venit7

4 .u sunt elerofon a răsunat răspunsul şi%ţi aduc un răvaş de la regele 'retstăpânul din 9irint# Ce scrie !nlăuntru nu ştiu căci n%am citit# 0ţi dau !nsă tă+liţa şisingur vei afla;

$i feciorul lui <lauc i%a%ncredinţat tă+liţa pe care%o adusese şi unde era scris să ise curme viaţa#

)%a gândit mult Io+ate 5 ce este de făcut7 (%ar fi vroit să calce nici el stră+unalege care%l oprea să ia *ilele unui oaspe# Ca să%l răpună totuşi cum !i cereau şi 'ret şifiica lui Anteea Io+ate%a făurit la rândul său un plan# $i chemându%l pe tânăr i%a

povestit că%n ţară hălăduieşte%n voie monstruoasa imera care%i altă fiică a viperei.hidna şi a gigantului 9ifon#

Iar imera aceasta avea corpul de capră cu%o coadă de +alaur un gruma* deleoaică şi două capete# &in +oturile ei ţâşneau când răsufla torente%nvăpăiate de focmistuitor# 'e unde trecea ea nu ramânea nimica decât pământul ars i*voarele secateşi oamenii răpuşi#

4 0ţi cer i%a spus Io+ate !n schim+ul ospeţiei dacă eşti un vitea* cum te arăţi afi să te lupţi cu imera şi să o nimiceşti##



elerofon voinicul putea să spună nu 5 când monstruoasa fiară secera mii devieţi şi pustia pământul7

$i%a primit +ucuros să se lupte cu fiara şi să o nimicească scăpând pe +ieţiioameni ai Liciei de groa*ă#

Aşa elerofon s%a pregătit de luptă# $tia că se găseşte !n lume calul 'egas calul

!naripat cu părul al+ ca neaua feciorul lui 'oseidon 5 cel care i*vorâse din gâtulrete*at al hidoasei ,edu*e răpusă de 'erseu#

RINDEREA CALULUI ÎNARI AT EGAS

alul acesta 'egas odraslă olimpiană *+ura fie%n ?ocida pe muntele

'arnas !n prea/ma lui Apolo fie%n eoţia pe culmea elicon unde era%ngri/it de cele nouă mu*e ca un fecior de *eu# $i lovind cu copita !nstânci pe elicon vi/eliosul 'egas făcuse să ţâşnească un i*vor3

ipocreneF# La i*vorul acesta veneau să%şi spele trupul şi să%se%mprospăte*e copilelelui @eus cu voci melodioase preagingaşele mu*e după ce dănţuiau pe ver*ile colinede%aici din elicon# $i poate tot de%aceea plecau la ipocrene poeţii din .lada şisor+ind apa rece de la acest i*vor se socoteau pătrunşi de harul poe*iei al arteiinspirate de cele nouă mu*e#

CAtâta doar că 'egas uneori mai *+ura şi pe Acrocorint muntele cel !nalt de la

marginea mării lângă oraşul unde elerofon vă*use !ntâi lumina *ilei# Acolo sor+eaapă dintr%un i*vor 'irene#Ae*ii povesteau şi cum s%a%ntors eroul !n istmul de Corint ca să%l%afle pe 'egas

şi%ncălecând pe el să pornească la luptă# &ar oricâtă silinţă şi%a dat elerofon n%ai*+utit să prindă calul !naripat# &e simţea o mişcare ca fulgul de uşoară 'egas seridica !n vuiet de aripe sus dincolo de nori până ce rămânea numai un punct pe

+oltă#9recuse multă vreme de când se tot trudea să%l prindă cu arcanul de gâtul

!ncordat sau să%i apuce%n laţul de sfoară o copită# 0nsă elerofon tot nu se da +ătut;şi !ntr%o *i s%a dus la altarul *eiţei Atena !nţeleapta care era clădit chiar peAcrocorint# )%a rugat de *eiţă să%i vină%ntr%a/utor cu sfaturi cât mai +une# a maimult venind noaptea şi%a aşternut culcuşul alături de altar#

Cam pe la mie*ul nopţii prin vis i s%a ivit *eiţa%nţelepciunii şi ea i%a glăsuit3 4 0ţi dau un frâu de aur mândre elerofon# Cu el vei stăpâni calul !naripat pe

care ţi%l doreşti ca să lupţi cu imera# &ar adu !ntâi /ertfă un taur din cireada părintelui tău <lauc măreţului 'oseidon# 'egas e fiul lui# $i de se%mpotriveşte *eulcutremurelor nu poţi să stăpâneşti calul !naripat;

9re*indu%se din vise a cercetat !n prea/mă# $i ce să ve*i7 'e lespe*i chiar lângăaşternutul unde dormise el era un frâu de aur dăruit de Atena#

)culându%se !n pripă a adus !ntâi /ertfă un taur lui 'oseidon: şi%a%nceput să pândească#



(%a stat prea multă vreme şi dintre nori deodată cu vâ/âit de aripi s%a lăsat lai*vor calul aşteptat 'egas#

elerofon atunci sărind din ascun*iş mai repede ca vântul gata6 5 i%a şi pusfrâul# I%a sărit !n spinare şi ne!nfricoşat a tras voios de hăţuri# Calul s%a repe*it !ndatăcătre slavă# @+ura atât de iute că nu vedea flăcăul nimic !n faţa lui# I se părea că este

tot pradă unui vis căci luneca%n a+isuri parcă fără sfârşit când 'egas co+ora pânădeasupra mării# $i iar urca spre ceruri !ncât simţea dogoarea soarelui călător că !imistuie trupul# &ar până la sfârşit calul !naripat simţind că are%n spate un stăpânhotărât s%a !m+lân*it ca mielul1J#

IEIREA HIMEREI

egas i s%a supus şi călare pe el elerofon s%a%ntors !n ţara Liciei# Cătânddin !nălţimi asemenea lui @eus el a vă*ut imera ce stră+ătea !n goanăregatul lui Io+ate 5 lăsând !n urma ei pământul pâr/olit# elerofon a tras spremonstru o săgeată# imera a urlat şi a deschis flămândă gurile%nflăcărate#PLupta s%a şi pornit# elerofon ţintea dihania !n coaste !n capetele hâde sau coada

ei sol*oasă# &ar lupta era grea căci odrasla lui 9ifon era !nşelătoare# 'ărea o datăcapră sărind cu sprinteneală sau se târa pe /os cu trupul de +alaur şi când nici nugândeai răgea asur*itor la fel ca o leoaică# Iar flăcări i*+ucneau !n valuri până%n

cer# $i poate că imera l%ar fi răpus pe tânăr până%n cele din urmă# 0nsă elerofonavea la cingătoare 5 !nvăţat de Atena 5 trei ţepuşe de plum+# ă*ând el că imera etot mai !ndâr/ită flăcăul i%a a*vârlit !n gurile deschise ţepuşele de plum+ şi ele s%autopit su+ potopul de foc ce%l respira imera 'lum+ul i s%a prelins adânc !n măruntaieşi odrasla lui 9ifon ce%nspăimântase lumea a că*ut la pământ !mprăştiind !n /ur duhori otrăvitoare11#

&o+ândind +iruinţa şi scăpându%i pe oameni de spaima monstruoasei odrasle alui 9ifon voinicul i%a cerut regelui !nvoirea să plece spre Corint# &ar +ătrânul Io+ateurmând acea scrisoare pe care%o adusese !nsuşi elerofon i%a mai cerut să%ndure!ncă trei !ncercări mult mai prime/dioase ca lupta cu imera#

L%a mai trimis să lupte cu un neam de tâlhari ce se chemau solimi din munţiiLiciei# .i năvăleau !n vale şi prăduiau totul# &ădeau foc la oraşe şi /efuiau prin sate#Luau orice avuţie şi hrană şi veşminte şi mai ales copile pe care le duceau cu ei !ntre

prăpăstii# )e desfătau o vreme apoi le ucideau i*+indu%le de stânci#elerofon călare pe 'egas *+urătorul s%a repe*it !n munţi# A că*ut ca un fulger

!n cui+ul de tâlhari şi luptând cu%ndră*neală *ile nenumărate a nimicit cu totulneamul crud de solimi#

Io+ate l%a pornit pe urmă şi !n ţara pe care%o stăpâneau vite*ele ama*oane#Ama*oanele%acestea puseseră la cale s%atace Licia şi s%o !nece%n sânge# elerofon cucalul le%a ieşit !nainte# ,ai luptaseră ele cu eracle 9e*eu: dar vreun duşman



*+urând pe%un cal !naripat nu mai vă*useră# )ăgeţile curgeau !n râuri din vă*duhtrântind pe călăreţe !ndată la pământ# Astfel după o luptă crâncenă le%a !nfrânt şi le%agonit pe toate *vârlindu%le !n mare#

&upă lupta aceasta după ce săvârşise atâtea vite/ii prime/duindu%şi viaţa Io+atea ur*it o cursă trimiţând o ceată de ră*+oinici3 5 cei mai vân/oşi din ţară 5 să%l prindă

pe erou !ntr%o pădure deasă# )ă%l lege !n curmeie şi%apoi să%i taie capul# $i iar elerofon a fost silit să%nfrunte moartea a patra oară# &ar nu s%a%nspăimântat# $i cu!ndemânare i%a *dro+it pe vră/maşi lovindu%i cu săgeţi care nu%şi greşeau ţinta#

(ici unul dintre ei n%a mai rămas !n viaţă#



monument de piatră şi%n oraş i%au făcut statuia lui călare# &in copita lui 'egas curgea*iua şi noaptea un i*vor răcoros1-#

Când a pierit şi calul a fost urcat pe +oltă de tatăl lui 'oseidon şi prefăcut !nstea12#

Note:

1# 8raşul Corint fusese !ntemeiat de către regele )isif acela pe care @eus !l aruncase !n 9artaro+ligându%l să urce la nesfârşit o stâncă pe coastele unui munte#

"# Istmul se află !ntre ,area .gee şi ,area Ionică la poalele muntelui Acrocorint# Aici eracitadela%acropola%Corintului#

-# <lauc era fiul regelui )isif rămas cârmuitor !n locul tatălui său după ce acesta fusesearuncat !n 9artar# (umele <lauc s%ar putea tâlcui prin a*uriu 5 aşa cum este apa golfului de Corintsu+ +olta al+astră a cerului elin# .l este o !ntruchipare a mării#

2# (umele de iponou !nseamnă tocmai +ogăţia ţinutului !n cai !n herghelii# 'e lângă aceastacalul sim+oli*a şi el valurile mării# Calul fusese creat de 'oseidon *eul mărilor# .l era o

personificare a valului care aleargă cu coame pe spinare spre ţărm# (eche*atul calului aminteavuietele mării !nfuriate# 0n felul acesta iponou fiul lui <lauc este un fecior al mării care

!m+răţişea*ă ca un +râu larg de ape tot istmul de Corint# Imaginea aceasta poetică o găsim şi !nlegendele despre eroi# 9e*eu +unăoară era fiul lui .geu care personifica ,area .gee#

B# Alegoria cailor hrăniţi cu trupuri omeneşti arată că pe vremuri marea făcea sumedenie devictime omeneşti fie la revărsările ei fie mai ales !n timpul furtunilor când !nghiţea pe navigatoriice călătoreau pe şu+rede am+arcaţiuni#

# Licia ţinut din Asia de sud%vest#

E# &e la această !ntâmplare a rămas !n lume eKpresia cunoscută de „scrisorile lui elerofon”#'rin ele se !nţelege orice fel de răvaşe alcătuite chiar !mpotriva acelora care tre+uie să le ducă#

F# ipocrene s%ar putea tâlcui prin „i*vorul calului”#



ASCLE IO

linii iu+eau viaţa urau tristeţea morţii şi aminteau !n silă numele lui9anatos# 0n schim+ cântau !n imnuri soarele cel ce face să%ncolţească peglie !n veac de veac sămânţa şi%nver*eşte copacii soarele care dă luminăşi căldura stârpind +oale şi molimi aciuite adesea !n locuri mlăştinoase#E

Iară lumina al+ă şi căldura plăcută dăruită de soare erau !ntruchipate !n cel mai

frumos *eu Apolo cel cu arcul strălucitor de aur#

A OLO O AMĂGEŞTE E FIICA REGELUI

FLEGIAS

i acest *eu frumos şi tânăr *ări odată la fântână pe fata regelui ?legias 5 stăpânitor peste Iapiţi# ?ata Coronia pe nume umplea o amforă cu apă#raţul molatic ţinând vasul talia su+ţire graţioasă umărul neted şi rotund

pe /umătate de*velit umplură ochii lui Apolo cu o lumină pătimaşă# .l seascunse%ntre copacii unei păduri alăturate# 0şi !nstrună pe dată lira şi !ncepu să sunedulce#S

ă%nchipuiţi ce%a simţit fata au*ind astă melodie ce%i desfăta o+işnuit numai pe*eii din 8limp# a după legende lângă Apolo au venit şi toate cele nouă mu*e şi se%ntreceau care de care să cânte mai armonios !nsoţind lira cea duioasă#

Coronia ca ameţită au*ind viersul lui Apolo a scăpat amfora din mână# $i

amfora s%a spart pe pietre; !n timp ce fata prinsă%n vra/ă păşea domol pe iar+a udătot mai spre inima pădurii unde o aştepta Apolo#



$i%a mers: a mers printre copaci urmând cântarea minunată până ce a vă*ut !nfaţă o poieniţă smălţuită cu mii şi mii de flori +ogate şi !n culori şi !n miresme# Aici i%a răsărit frumosul fiu al lui @eus şi al Letei# $i el purta o haină scumpă# 'e pletelecârlionţate avea o panglică de aur şi pe spinare ţinea arcul care sclipea mai să%i iaochii;

Coronia a stat uimită# 4 Cine eşti tu7 a şoptit ea cu ochii ţintă la Apolo#@eul nu i%a răspuns nimica# A lăsat doar să%i cadă lira pe pa/iştea !nmiresmată şi

a cuprins%o pe fecioară#&in depărtări se au*eau cântările armonioase pe care le rosteau !n cor mu*ele

fiicele lui @eus !n cinstea nunţii lui Apolo cu fiica regelui ?legias#9âr*iu când s%a tre*it copila din vra/a *eului Apolo s%a vă*ut singură%n poiană#

Amurgul o !nvăluia !ntr%o mantie al+ăstrie# Dn vânt su+ţire ţiuia printre copacii din pădure şi florile !şi plecau fruntea parcă deodată veşte/ite#

Coronia plângând !ncet fără suspine s%a%ndreptat către palatul regelui# 4 Dnde ţi%e amfora cu apă7 )pune%mi de ce%ai !ntâr*iat7; a%ntre+at regele?legias# $i ochii tăi de ce sunt u*i de lacrimile de*năde/dii7;

Iar fata a că*ut pe lespe*i# A spus părintelui său tot# Cum i%a cântat *eul Apolocu lira sa mângâietoare; Cum printr%o vra/ă neştiută tot el i%a rătăcit simţirea# $icum la urmă a pierit lăsând%o singură%n poiană#

4 8 *ei necruţători6; a strigat tatăl# ă tre+uia !ncă o /ertfă6; 0nsă Apolovreau să ştii că fiica mea Coronia nu va rămâne cu nici un chip soţia ta;

$i regele a poruncit să i se afle fetei sale numaidecât un mire vrednic# Iar caruşinea !ndurată de casa lui să i se uite a plecat !n călătorie cu soaţa sa şi cu copila# )%au dus spre .pidauria un oraş care se%ntindea pe lângă marea argiană#

CORBUL Â RĂŞTE E CORONIA Ş ZEUL O

UCIDE

ici nu peste multă vreme s%a%nfăţişat un tânăr vrednic care%a cerut mânacopilei# .l venea din Arcadia şi purta numele de Ishis#A 4 )unt +ucuros ca să%i fii mire Coroniei a spus ?legias către Ishis# &ar vreau să

ştii mai !nainte că primul soţ i%a fost Apolo# $i dragostea a lăsat rod# ?ata mea o săfie mamă#

4 (u are nici o%nsemnătate c%a fost soţia lui Apolo6 a spus tânărul arcadian# 9urege ştiu că eşti +ogat# Ai cai nenumăraţi acasă !n marele%ţi ţinut Iapit# $i%mi vei

plăti căsătoria cu caii tăi# 9e !nvoieşti7; 4 ,ă !nvoiesc a spus ?legias lăsându%şi +ar+a al+ă%n piept# Coronia treci

lângă Ishis; (umai că%n acest timp pe ţărmul unde vor+iseră cu toţii era şi%o pasăre uncor+# Cor+ul era cu pene al+e cum spun poeţii că erau !n vremuri depărtate cor+ii: şi



el vă*ând%o pe Coronia că se alătură lui Ishis a şi *+urat către 8limp şi a pârât%o luiApolo3

4 )oţia ta Coronia se drăgosteşte pe pământ cu un flăcău venit din lume6@eul deşi o părăsise pe fata regelui ?legias era gelos# )%a făcut gal+en şi a

*vârlit !ncolo lira# A prins !nsă%ntr%o clipă arcul: a pus !n struna lui săgeata cea mai

tăioasă dintre toate şi a ţintit%o%pe Coronia#)ăgeata a pornit din arc lucind ca focul prin vă*duhuri şi s%a !nfipt !n pieptulfetei#

4 ,ori trădătoare ticăloasă6 a grăit *eul cu mânie# 9u care te%ai !nvrednicit să%mi fii%ntr%o +ună *i soţie vrei să mă uiţi pentru un om7;

Coronia a scos un geamăt şi ridicând ochii spre cer a murmurat !ndurerată3 4 Apolo tu m%ai amăgit m%ai lăsat pradă de*năde/dii şi%acum tot tu arunci

săgeata7; &ar nu%mi iei viaţa numai mie# 0n sânul meu adăpostesc tot ce%mi era maidrag pe lume odrasla ta mult aşteptată;

$i poate mai rostea sărmana şi alte vor+e către slăvi dar moartea s%a gră+it săvină şi să%i !ngheţe pieptul cald# 4 Coronia s%a stins din viaţă6## a ţipat iar spre%Apolo cor+ul# 4 ?ii +lestemat i%a rostit *eul tu ce%ai adus această ştire6 La pene să te

!nnegreşti şi să vesteşti de%acum%nainte doar moartea şi nenorocirea; $i glasul tău săfie aspru şi să tre*ească%nfiorare; @+oară şi piei din calea mea;

Cor+ul din al+ precum fusese s%a cătrănit pe loc la pene1# )%a făcut negru camormântul şi glasul lui s%a preschim+at# A !nceput de%atunci s%anunţe numai furtunileşi moartea# Când văd un hoit cor+ii s%adună şi croncănesc ca su+ +lestem#



MICUL ASCE LIO ESTE SALVAT Ş DAT ÎN

GRIJA CENTAURULUI HIRON

n .pidauria pe ţărm se clădea rugu%n vremea asta; 'e rug era urcată fata cutrupul rece !mpietrit cu ochii aţintiţi spre ceruri ca !ntr%o mută !ntre+are3 „&e ceiu+ite m%ai ucis7 H;Î

$i !n sfârşit *eul Apolo se dumireşte c%a greşit !şi !nţelege toată vina şi segră+eşte spre pământ *+urând pe spuma unui nor# rea să !mpiedice destinul# Iatrupul moartei lângă sine şi se sileşte să%l !nvie ungându%l c%un +alsam ceresc# 0nsă*adarnic mai !ncearcă să%i re!nsufleţească pieptul# Dm+ra Coroniei plecase# eniseermes să o ia şi !mpreună se%ndreptau către Infernul mohorât#

Rugul ardea cu vâlvătaie# (u mai era decât puţin şi focul !i mistuia corpulCoroniei sacrificate#

Apolo se +ătea cu pumnii !n pieptul său divin gemând şi ar fi vrut să verselacrimi să%şi potolească remuşcarea# &ar nu putea; @eii n%au dreptul şi nici putereade%a vărsa lacrimi vreodată6 Aceasta%i lucru omenesc#

Atunci minune negrăită s%a au*it un ţipăt sla+# @eul şi%a amintit că fata poartă!n sânul ei un prunc şi făcând farmece desigur a smuls copilul !ncă viu# L%a smulsfără să%l vadă nimeni dintre cei ce erau de faţă# L%a strâns !n +raţe ca un tată şinevă*ut ca mai%nainte a *+urat pe un nor de aur drept pe un munte 'elion

Aici era o văgăună adâncă largă răcoroasă unde trăiau mai mulţi centauri#'este centauri era rege unul mai !nţelept ca toţi căruia i se *icea iron# .l avea multăiscusinţă putea să vindece +olnavii cu fel de fel de +uruiene pe care le căuta el !nsuşiacolo%n munţii 'elion#

4 Oine ţi%l dau pe%acest copil scăpat din flăcări prin minune; 9u să mi%l creşticu multă gri/ă şi să mi%l faci un om de seamă; a rostit *eul spre centaur#

4 ,ă voi sili a răspuns iron să%ţi !mplinesc această voie6; Cum ţi%ai numit!nsă flăcăul7;

@eul a stat puţin pe gânduri# $i a răspuns centaurului3

4 0l voi numi3 Cel ce alină; 'entru că eu i%am ucis mama din gelo*ia meane+ună şi sunt mâhnit +ătrâne iron# (u mi%a rămas decât feciorul să !mi aline!ntristarea; (u am alt nume pentru el;

4 )ă%i *icem dar Asclepio"; s%a !nvoit la rându%i iron#:$i !n legendă se mai spune că regele lapit ?legias s%a mâniat peste măsură de

moartea dată fiicei sale nevinovată prin săgeata necruţătoare a lui Apolo#A strâns oştirea călăreţii şi !narmaţi cu să+ii arcuri şi suliţi ucigătoare au pornit

cu toţii%n &elfi acolo unde era templul !mpodo+it plin de comori al *eului cu arc deaur#

9atăl Coroniei 5 cu oastea 5 a /efuit templul acesta şi i%a dat foc să%l mistuie să%l facă pul+ere cenuşă#9ocmai se !ntorcea şi *eul care%şi !ncredinţase fiul centaurului !nţelept# Când a



rămăsese gol# $i chiar Câmpiile%.lisee nu mai primeau destule um+re# 8amenii ceicăutaţi de moarte fugeau !n .pidauria şi se rugau plini de năde/de3

4 9u fiu al *eului Apolo dă%ne şi nouă să sor+im din sucul fermecat al vieţii# (u vrem să fim nici unul pradă *eului morţii cel hapsân# ,ai +ine e pe lumea astaunde putem *âm+i !n voie fără să fim pândiţi de ades;

$i%Asclepio le dăruia miraculoase +ăuturi care%i făceau nemuritori#

HADES CERE MOARTEA LUI ASCE LIO

DAR!

i oamenii se +ucurau de leacurile dăruite de%Asclepio !n templul său dar ades *eul mohorât 9anatos cel cu aripi negre şi geniile infernale se /eluiaunecontenit#S 4 Ce se !ntâmplă%acolo sus7 Cine%i netre+nicul acela ce%i fereşte pe pământeni

să nu mai cadă%n gheara morţii7 Ce%o să ne facem !n Infern dacă nu mai co+oarănimeni7 &acă rămânem numai noi fără supuşi şi fără sclavi7;

$i ades tare supărat s%a urcat pare%se%n 8limp sau l%a chemat numai pe @eus3 4 Lumea am !mpărţit%o%n trei3 'oseidon apele din mări eu tot ce este su+

pământ iară tu @eus ai rămas stăpân pe cer şi pe 8limp# (umai că tu şi cu 'oseidonv%aţi luat ce este mai plăcut# .u stau !n +e*ne socotind *iua şi noaptea numai morţi;

$i%acum; Acum nu%mi mai rămân nici um+rele de pe pământ; (imeni; (imeni 5 au*i tu mare @eus7; nimeni nu vine !n Infern6;

4 Cum asta7; Ce s%a petrecut7 a rostit @eus mâniat# (u mai mor oameni7'entru ce7 &estinul lor e hotărât# (ici eu nu !ndră*nesc să%l calc# .i tre+uie să%m+ătrânească: şi%apoi să piară rând pe rând;

4 &estinul *ici7; a răspuns ades# ,ă faci să râd mărite @eus: şi nici un*âm+et n%a%nflorit pe faţa mea de când mă ştiu; 8amenii vor să do+ândească la felcu *eii nemurirea şi tinereţea veşnică# )ă stăpânească şi%n 8limp# Ce7 L%ai uitat pe'rometeu7; $i pe eracle l%ai uitat şi pe%alţi eroi asemeni lui care%au călcat

poruncile destinului ne%nduplecat şi ale *eilor cereşti făcându%ne ades de râs spremulţumirea şi folosul netre+nicilor muritori7 Asclepio mai mult ca toţi a născocit cumintea lui iscoditoare leacuri care dau pământenilor şi tinereţe şi vigoare# alecuindu%i chiar de +oli le dăruieşte nemurirea;

4 Cum7 Dnde e7 )ă%l văd şi eu; a răcnit @eus scos din fire lovind cu sceptrul!ntr%un nor !ncât s%a clătinat 8limpul şi cerul tot şi%ntreg pământul scăldat de mărileadânci#

4 Dite%l i%acolo a *is ades pe ţărmurile Aticii tocmai a ridicat un mort; 0itoarnă%n gură +ăutura care o să%i !ntoarcă viaţa# 0l va scăpa de%m+răţişarea

!naripatului 9anatos pe care l%am trimis anume ca să !i soar+ă răsuflarea# .i ce spui@eus7 Ce mai spui7; 4 Aşa e# &a# 0I văd şi eu6 a grăit @eus !ndâr/it#



$i%ntr%adevăr se povesteşte c%Asclepio !n acea clipă se străduia să dea iar *ileunui voinic lui ipolit feciorul regelui 9e*eu ucis din uneltirea ?edrei#

Iar @eus când a *ărit asta a prins !n mână un mănunchi de fulgere nimicitoare şile%a *vârlit !n Atica# Asclepio a fost lovit# ?ocul ceresc l%a mistuit la fel ca şi pemama sa# (%a mai rămas din el decât o grămă/oară de cenuşă pe care%a risipit%o

vântul şi a spălat%o apoi ploaia;)%a dus neapucând să spună celor din /ur cum pregătea acele +ăuturi din ier+uri#86; Cum s%a%ndurerat Apolo vă*ând pe fiul său murind su+ fulgerele

olimpiene6;Atunci precum cântau poeţii el s%a unit ca ră*+unare cu alţi trei *ei

nemulţumiţi3 era 'oseidon şi Atena: şi%au !ncercat să se răscoale contra stăpânuluilor @eus# a ar fi vrut să%i şi răpună pe toţi ciclopii făurari ce%n atelierele divinefăureau fulgere lui @eus#

lestemul regelui ?legias !l lovea astfel rând pe rând 5 căci @eus i%a pedepsit

fapta făcându%l simplu salahor şi !mpreună cu 'oseidon a tre+uit să%nalţe *idul uneicetăţi numită 9roia#Asclepio a rămas mort; ades a vrut să%i ia şi um+ra şi s%o arunce !n Infern

poate şi%n 9artar ca osândă; )ă stea acolo cu 9antal şi cu )isif şi cu ceilalţi care sechinuiau de veacuri# 0nsă a mi/locit Atena pe lângă tatăl său ceresc şi @eus s%a!nduplecat# Aşa Asclepio a fost şi el urcat pe +oltă su+ forma unei constelaţii#

)oţia lui .pioneea- şi fetele3 una igieea iară cealaltă 'anaceea şi doi +ăieţimedici vestiţi !n marele ră*+oi din 9roia2 s%au adunat ca să%l /elească şi să%icinstească amintirea urmându%i mai departe calea#

)pre slava lui s%au clădit apoi sute şi sute de sanctuare şi temple mari!mpodo+ite ce se numeau asclepioaneB# Cel mai măreţ din toate acestea era !n.pidauria# 9emplul avea grădini splendide capele altare şi statui stele votivemonumente +a şi un teatru renumit unde se adunau elinii la săr+ători strălucitoare dedouă ori !n *ece ani#

Aceste temple şi sanctuare erau clădite pe%nălţimi unde şi aerul e proaspăt undesunt ape de i*voareE# Aici +olnavii când veneau erau primiţi de asclepia*i stră/uitoriai templului şi !ngri/iţi cu devotament cum făcuse şi%AsclepioF#

Iată de ce din tot 8limpul nici un *eu n%a avut atâtea temple şi opere de artăcâte i%au ridicat elinii acestui drag lecuitor pe care lumea de%altădată l%a mai numit

precum se ştie )oter 5 adică salvator#



Note:

1# Aceasta era povestea cor+ului prin care elinii !şi eKplicau culoarea neagră a penelor sale#

"# 0n lim+a greacă Asclepio !nseamnă alinătorul cel care poate să vindece durerile# Romaniiau derivat din numele lui Asclepio pe acela mai cunoscut de .sculap#

'rin persoana legendară a lui Asclepio oamenii din antichitate legau direct mi/loacele devindecare cunoscute pe atunci de forţa solară# &ealtfel până astă*i se spune şi la noi că „unde intrăsoarele pleacă doctorul”# .i vedeau şi puterea lecuitoare a unor +uruieni şi ştiau că fără lumina şicăldura soarelui acestea n%ar fi putut să crească nici măcar să răsară#

-# .pioneea !nseamnă liniştitoarea 5 pe greceşte igieea adică sănătatea a dat !n lim+anoastră cuvântul igiena 5 igiena necesară pentru menţinerea sănătăţii# Iar 'anaceea se tâlcuieşte princea care lecuieşte totul de aici termenul de „panaceu”#

2# Cei doi medici care au !nsoţit oştirile !n ră*+oiul troian se numeau ,ahaon şi 'adaliro#

B# )%au găsit până acum cam trei sute de asclepioane 5 temple !nchinate acestui legendar

vindecător al omenirii# Astfel de asclepioane au fost la Atena Cos !n 'ergam şi !n alte multe locuri#.le au fost !nsă cu siguranţă şi mai multe dar unele s%au dărâmat şi altora li s%a schim+at destinaţia#

# La .pidauria se găsea şi statuia făcută de artistul 9rasimede care%l !nfăţişa pe Asclepio%.sculap ca *eu al sănătăţii# .l şedea pe un tron ţinând !ntr%o mână şarpele şi !n cealaltă un +aston#La picioare avea un câine# Câinele era sim+olul fidelităţii datorate de medic +olnavului pe care%l!ngri/eşte# astonul ne arată că medicul tre+uie să%i vi*ite*e necontenit pe suferin*i# Iar şarpele!ntruchipa pentru cei vechi re!ntinerirea ce se poate căpăta prin leacuri# 8 copie după statuia lui9rasimede se găseşte şi astă*i la Atena#

E# ?ără !ndoială că templele se aşe*au prin locuri unde se găsea aer foarte +un şi uneori chiar

ape minerale#

F# olnavii a/unşi !n asclepioane erau puşi la un regim de hrană foarte chi+*uit# Igiena /uca unrol mare# (u se putea intra !n templu decât +ine spălat# &ealtfel copila cea mai dragă a *eului eraigieea# .a este nelipsită !n grupurile statuare +asoreliefuri picturi şi chiar !n efigii şi monede delângă tatăl său# Alţi suferin*i urmau să facă şi eKerciţii corporale3 /ocuri alergări lupte# Iar ceio+osiţi sau +olnavi la minte erau trimişi să se distre*e !n teatrul din .pidauria# 0n acest felsanctuarele lui Asclepio aveau de fapt un caracter laic erau un fel de sanatorii ale antichităţii şiasclepia*ii primii medici# La Cos urmând drumul lui Asclepio i%a lecuit pe oameni faimosulipocrat socotit !ntemeietorul medicinii ştiinţifice# Asclepia*ii alinătorii suferinţelor repre*intă pefiii soarelui pe oameni care se pot vindeca pe ei !nşişi fără intervenţii divine prin priceperea şi

forţa lor omenească# Iar Asclepio !n sine este sim+olul +iruinţei no+ilei ştiinţe a medicinii creată totde oameni !mpotriva molimelor oar+e a +ătrâneţii şi morţii pricinuite de forţele naturale pe care lerepre*entau olimpienii# 8 imagine artistică grăitoare !n acest sens o avem !n statuia care se găseşte



la .rmita/ !n marile galerii de artă din Leningrad# Asclepio%.sculap este !nfăţişat aici ca un ommatur cu +ar+ă şi cu o faţă gânditoare# Artistul l%a creat !ncărcat de preocupări# .l pare că !şifrământă mintea ce noi mi/loace ar mai putea găsi pentru lecuirea suferinţelor oamenilor# 8peraaceasta !ntruchipea*ă mai +ine decât altele efortul medicinii truda atâtor !nvăţaţi paşii progresului!n ştiinţă# .ste lesne de !nţeles de ce elinii au dat acestui legendar !ntemeietor al artei medicalesim+olul de semi*eu şi câteodată chiar de *eu#

MELEAGRU

ovestea despre eroul ,eleagru se%ncepe !ntr%un ţinut numit .tolia udat de râulAheloul1#P

Acest ţinut muntos era sărac afară de%o fâşie de pe coastă care era +ogată%n grâne plante%aromate şi live*i# &ar fructele şi grânele nu a/ungeau aproape niciodată pentruhrana celor de /os# &eşi munceau cu !ndâr/ire6; &eşi%i rugau pe *ei să le dea roade6;

(orocul lor era doar unul3 prin munţii ţării etoliene um+lau săl+ăticiuni destule#9răiau pe%acolo căprioare su+ţiri şi iuţi şi mlădioase: iepuri cu +lana cenuşie: lupihămesiţi şi vulpi viclene# 9oţi vânătorii%aveau de lucru iarna şi vara deopotrivă# Aşase mai sălta mulţimea din foamete şi sărăcie#

Iar regele stând !n oraşul cu faimă mare Calidonul putea să%şi strângă avuţiedin ce%i agoniseau supuşii#

0n acel an când se !ncepe legenda despre ,eleagru s%a !ntâmplat ca etolienii să

ai+ă holde cu duiumul# )e legănau pe ţarini grâne cu spice grele aurite ca păruldarnicei &emetra 5 *eiţa soră a lui @eus ce%i ocrotea pe agricultori# $i pomii erau



plini de fructe3 mere şi pere şi gutui# $i viţa se%nsorea pe coaste făgăduind vin multşi dulce#

Ar fi aici să mai adaug că regele din Calidon este după poeţi !ntâiul ce%acultivat viţa de vie# &ionisos trecând pe%acolo !i dăruise un lăstar# Iar regele !l!nmulţise făcând dintr%un lăstar o vie care dădea vin din +elşug# &e%atunci regele

Calidonului a luat numele de .neu"

#&eci +ucurându%se .neu că *eii !i dădeau prile/ul să strângă prin supuşii săiatâtea roade a hotărât să%i răsplătească# Le%a aprins focuri pe altare făcândnenumărate /ertfe#

(umai că%n marea%i veselie vă*ând atâtea avuţii de roade ce tre+uiau strânseuitase tocmai de *eiţa ce ocroteşte vânătoarea fiica lui @eus şi a Letei#

ARTEMIS TRIMITE MISTREŢUL ÎN

CALIDON

Si cum să uiţi tocmai de ea !n ţara unde vânătoarea era un meşteşug de seamă7)%a mâniat gro*av *eiţa şi n%a stat mult să se gândească#$i prin voinţa%i olimpiană s%a năpustit spre Calidon o fiară cruntă monstruoasă

urmaşă a mistreţului răpus !n luptă de 9e*eu-#8chii săi roşii plini de sânge erau scânteietori ca focul# Coama *+ârlită%i

semăna cu%o culme presărată toată cu suliţe şi cu săgeţi# &in +otul său curgea ospumă care%i al+ea pieptul puternic# $i răgete scotea cumplite ce%nfricoşau peetolieni# $i fulgere păreau să iasă din gura lui mereu deschisă: căci iar+a cât eraatinsă de ar*ătoarea%i răsuflare se veste/ea şi se usca#

,istreţul a%nceput să scurme prin holdele aproape coapte dând /os şi tăvălind !nţărână spicele +londe şi +ogate# @adarnic mai pregăteau ei aria pentru treieriş#<rânarele aveau să fie la fel de goale ca%nainte# Iar fiara după ce%a călcat holdă cuholdă su+ picioare a urcat coasta către vii# )trugurii care străluceau roşii şi gal+eni

pe lungi coarde au fost *dro+iţi siliţi să%şi piardă sucul lor dulce%m+ătător su+ râtul

fiarei aţâţate# ,ăslinii smulşi din rădăcină !şi prăpădeau şi ei pe vale rodul celverde şi gustos şi ceilalţi pomi erau de%asemeni trântiţi cu frun*a ofilită şi fructele

pierdute toate#&ar monstrul tot nu%i mulţumit# ?uria sa parcă se%nteţeşte# Loveşte turme şi

cire*i pe care câinii şi păstorii nu i*+utesc să le ferească de colţii lui distrugători#'oporul fuge şi s%ascunde !n Calidon cetatea mare cea stăpânită de .neu#

?emeile presimt urgia şi foamea care%o să urme*e şi plâng amarnic lângă *iduriţinându%şi pruncii strânşi la sân# Iară +ăr+aţii cu ochii tul+uri le stau alături le

privesc şi /alea le !neacă pieptul#

(u mai era nici o năde/de ca să se curme ispăşirea# Cine%ndră*nea să se ridicecontra *eiţei Artemis7Atunci s%a !ndreptat spre oameni vitea*ul tânăr ,eleagru#



4 0ngăduiţi%mi a spus el s%adun o mână de vite/i de prin regatele vecine şi să!ncepem vânătoarea mistreţului ce pustieşte pământul nostru etolian# 0i voi chema pecei mai vrednici3 9e*eu eroul din Atena: 'iritou regele Iapit: Castor şi 'oluK de la)parta: Iason din Iolcos şi Iolau nepotul marelui eracle# ?ără să amintesc de alţii ca9elamon 'eleu Admet şi o copilă%arcadiană ne!ntrecută la vânat ce se numeşte

Atalanta#

ALTEEA SE ÎNVOIEŞTE CU LECAREA

FIULUI SĂU

ă fie%aşa cum gândeşti tu au glăsuit mai toţi +ătrânii# Rege .neu tu ce ne spui7; )oţia ta mândra Alteea nu ne dă oare nici un sfat7 (u ne a/ută la nevoielăsând pe fiul ei să plece la vânătoarea asta mare7S 4 0l las a dat răspuns Alteea# (u mă tem pentru viaţa lui ştiu că%i puternic

priceput !n meşteşugul vânătoarei şi%i !ndră*neţ; . fiul meu# I%a !nsoţit pe%argonauţicând au adus lâna de aur# A fost şi%n alte +ătălii şi nu i s%a%ntâmplat nimic căci am ovra/ă ce%l fereşte de moarte pentru totdeauna;

0ntr%adevăr 5 deşi soţie a regelui din Calidon 5 şi ea fusese amăgită de *eul Aresdupă nuntă# Iar ,eleagru se născuse nu ca fecior al lui .neu ci ca odraslă a lui Ares#.l era deci nepotul erei şi al lui @eus olimpianul# &ar numai mama ştia taina şi *eul

care pângărise palatul regelui .neu#&upă ce fiul se născuse veniseră%n a şaptea noapte cele trei fete ursitoare# Dna%i

urase +ăr+ăţie şi%o soţie minunată# A doua şi mărinimie şi dragoste de patrie# Dltimaa*vârlise%n flăcări !n focul sacru 5 ce ardea acolo%n mi/locu%ncăperii 5 un lemn defrasin al+ şi neted şi glăsuise mamei astfel3

4 8drasla ta şi a lui Ares !şi are viaţa *ăvorâtă%n acest lemn de frasin al+# Cândlemnul al+ *vârlit de mine se va preface !n cenuşă flăcăul tău o să se stingă şi va

purcede către ades;,ama atunci !nspăimântată părăsind patul de lău*ă a scormonit cu mâna

goală !ntre căr+unii de pe vatră şi a smuls lemnul al+ de frasin care%ncepuse să şiardă# L%a stins !n amfora cu apă şi%a poruncit să i se facă de către meşterii cetăţiiiute%o lădiţă de aramă# Acolo a !nchis regina lemnul adus de ursitoare# Iară lădiţa aascuns%o !ntr%un ungher cel mai ferit din tot palatul lui .neu#

Iată de ce n%avea Alteea teamă că o să%i moară fiul# $tia că nu o să se%ntâmplenimica rău cât ţinea lemnul ferecat +ine !n lădiţă#



EROII SE STRÂ NG ÎN CALIDON

i%a dat pe urmă ,eleagru veste%n oraşele .ladei că se porneşte vânătoarea# )%austrâns !n Calidon eroii şi printre ei spuneau ae*ii şi o copilă Atalanta#S .a 5 fiica regelui 9egeu 5 de fapt fusese părăsită de tatăl său când era mică

!ntr%o pădure%ntunecoasă# 9egeu vroia să ai+ă%n casă numai +ăieţi şi nici o fată# &ar Atalanta norocoasă a fost găsită de%o ursoaică ce tocmai !şi pierduse puii# $i fiara ahrănit copila cea lepădată de un rege 5 lăsând%o mai !ntâi să sugă şi deprin*ând%omai pe urmă ca să culeagă din pădure *meură mure şi afine şi să găsească !n ste/aristupii cu fagurii de miere#

?ata era !ncântătoare# 'urta pe ea doar un veşmânt scurt prins pe umeri cu%o

agrafă 5 ca şi *eiţa Artemis# 'ărul era%nnodat pe ceafă cu simplitate fără dorinţa de%a plăcea# Iară pe spate atârna o tol+ă scumpă de argint umplută toată cu săgeţi2#

$i fata asta graţioasă cu voinicie de +ăr+at avea să fie fără voie pricină denenorocire pentru eroul ,eleagru 5 cum vom vedea numaidecât#

)trângându%se dară vite/ii !n Calidon s%a%ntins ospăţul cum cerea datinastră+ună şi%au petrecut toţi nouă *ile şi nouă nopţi fără%ncetare# &ar cum s%aterminat ospăţul !n dimineaţa următoare au şi pornit la vânătoarea monstrului care

pustia ţinutul regelui .neu#Răsplată tre+uia să ai+ă cel care do+ora mistreţul3 pielea şi capul lui hidos#

0n apropiere de oraş s%ar fi aflat spuneau ae*ii şi o pădure%ntunecată !n care nuintrase omul nu rete*ase vreun copac# 'ădurea se%ntindea pe coastă de parcă priveghea câmpia# $i !ntr%acolo lătrau câinii mirosind urmele de fiară#

LU TA SE ORNEŞTE

ar nici nu s%au pornit hăitaşii să strige şi să facă *gomot lovind tam+urii dearamă c%a răsunat un grohăit#D$i dintr%o vale se iveşte mistreţul !nfricoşător pornind !n goană către oameni# Cutrupul său lovind copacii el !i !ndoaie sau !i frânge rostogolindu%i prin pădure#

,onstrul dă +u*na !ntre câinii care i se aţin !n cale şi se trudesc să !l oprească#Cu colţii aprigi risipeşte !ntreaga haită !ntr%o clipă#

,ai ar*ător decât un fulger s%a*vârle apoi spre vite/i şi doi !şi pierd !ndată viaţa#Castor şi 'oluK călărind pe armăsari al+i !nspumaţi !l urmăresc dar !n *adar#

9e*eu !şi cumpăneşte lancea# 0nsă mistreţul e mai iute ca vântul ce aleargă iarna peste

colinele .ladei şi cum *vâcneşte prin pădure e foarte greu de nimerit# Lancea se%nfige%ntr%un copac#Acum mistreţul !şi ascute colţii tăioşi şi lucitori !ntr%un ste/ar !nalt şi gros al



ceilalţi venind aici#Cel ce vor+ise era rege !ntr%un oraş !nvecinat B# 'uterea lui se !ntindea peste

ră*+oinicii cureţi# .l era frate cu Alteea soţia regelui .neu 5 fiind deci unchi +un lui,eleagru#

4 9u ce eşti frate mamei mele s%a necă/it fiul lui Ares să nu cute*i a urgisi !n

faţa mea pe Atalanta# Altminteri; 4 Altminteri ce7 (u cre*i cumva că mă voi teme de sa+ia ce%o porţi !n mână7$i nu s%a mulţumit cu vor+a# I%a smuls !ndată Atalantei trofeul dăruit de fiul

*eului Ares şi%al Alteei#A !nceput o ceartă mare şi +ătălie mai pe urmă# )%au rotit să+iile prin aer# Iar

,eleagru ca or+it n%a mai putut să ţină seamă că%n faţa lui era chiar unchiul la careţinea mult Alteea# Ci l%a străpuns !n piept cu vârful să+iei sale%nsângerate 5 cerete*ase de curând capul mistreţului răpus#

&upă această !ntâmplare care i%a !ntristat pe toţi eroii cei veniţi anume din

depărtare ca să ia parte la vânătoarea asta mare şi%au luat !n gra+ă rămas +un# )%audespărţit şi au plecat care%ncotro spre ţara sa# Cu ei s%a dus şi Atalanta copila regelui9egeu ce avea !ncă !n ochi lacrimi#

NĂVALA CUREŢLOR Ş ULTIMA

BIRUINŢĂ

ar cum s%au depărtat vite/ii din Calidon şi%a rămas singur voinicul nostru,eleagru a sunat to+a de ră*+oi#D

Cureţii din vecinătate !i atacau pe etolieni# Ră*+oiul a%nceput cu furie# 0n fruntea oştiietoliene era eroul ,eleagru# (umai că mama sa Alteea din dragoste pentru ucisul eifrate +lestema !l +lestema pe ,eleagru şi cerea *eilor lui ades şi soaţei sale'ersefona să%l pedepsească să%i ia viaţa#

$i aflând asta ,eleagru atât de mult se !ntristase !ncât nu mai vroia să lupte#)e retrăsese !n cetate şi *ăvorât !ntr%o cămară lângă soţia%i Cleopatra pusese

sa+ia alături lăsând !n voia sa ră*+oiul lăsând poporul de cureţi să%i +iruie peetolieni#

0ntr%adevăr !n scurtă vreme supuşii regelui curet sparg porţile !n CalidonE#A+ia atuncea Cleopatra soaţa iu+ită ce stătea%naintea lui !ngenuncheată iar

lacrimile !i curgeau fier+inţi şiroaie pe o+ra* !l clatină din hotărâre spunându%ivor+ele acestea3

4 (u ve*i iu+ite ,eleagru cum sunt răpuşi toţi etolienii pe care tu ai vrut să%iscapi de fiară de mistreţul hâd7 (u sări la luptă pentru ei7 ?emeile sunt luate roa+e#0n curând am să cad şi eu# rei să mă ve*i târâtă%n ştreanguri de vreun duşman +a

chiar silită să%l slu/esc ani !ndelungaţi stingându%mă nefericită7;Cu%o tresărire ,eleagru a luat din nou sa+ia%n mână# 4 'iere poporul etolian7 a strigat el#



$i revenindu%şi de !ndată s%a%nfăţişat duşmanilor !n pragul uşii glăsuind3 4 ai să vă măsuraţi acuma iarăşi cu mine laşilor6;$i sa+ia i s%a !nfipt !n cel dintâi oştean curet apoi !n alţii şi !n alţii# I%a pus pe

goană#.i ţipau şi risipindu%se%n ogradă fugeau ca nişte potârnichi#

Câţi mai trăiau dintre supuşii regelui de la Calidon s%au avântat din nou !n luptă#0n puţin timp au +iruit#.roul !şi salvase%oraşul şi tot ţinutul etolian la rugămintea Cleopatrei soţia sa

mult credincioasă# &ar viaţa lui se va curma;$i asta pentru că Alteea !n timp ce%şi +lestema feciorul luase lădiţa de aramă#

&in ea desferecase lemnul adus cândva de ursitoare şi%l aruncase%n focul sacru#Lemnul arsese%n vremea asta cât timp luptase ,eleagru şi%i !nvinsese pe cureţi#

Iar la sfârşitul +ătăliei lemnul cel al+ se prefăcuse !ntr%o movilă de cenuşă# $i totatunci chemat desigur de Artemis ne%nduplecata !n slăvi s%a şi ivit Apolo# A luat din

tol+ă o săgeată şi l%a ţintit pe ,eleagru !n inima%i !nflăcărată#Iar el având !n piept săgeata şi mistuit de focul ei s%a clătinat ca un ste/ar pecare un topor avan l%a rete*at din rădăcini# A că*ut /os şi a murit#

,ama Alteea şi%a vârât su+ sânul stâng un fier tăios plătindu%şi astfel vina sa#0n vremea asta Cleopatra !ndurerată se urcase pe%o stâncă%naltă şi de%acolo s%a

aruncat !ntre prăpăstii#)urorile lui ,eleagru vă*ând această !ntâmplare şi%au smuls podoa+ele de aur

şi s%au pornit să se /elească pe rugul fratelui ucis#&ar Artemis cea nemiloasă s%a necă/it nespus de tare că fetela plângeau atât pe

fratele lor ,eleagru cel do+orât din voia ei#$i printr%o vra/ă neştiută le%a prefăcut !n nişte păsări care rostesc cu ţipăt

/alnic3 păcat6; păcat6; păcat6; şi care au pe aripi pete ca nişte lacrime vărsateF#)pre cinstea marelui erou ce i%a salvat şi de mistreţul *eiţei ?e+e%Artemis şi de

cureţii ucigaşi ae*ii din .tolia au cântat imnuri minunate iar sculptorii l%au dăltuit !nmarmure nepieritoare;

Note:

1# Astă*i .tolia este cunoscută su+ denumirea de ,isolonghi iar râul care o udă se cheamăAspropotamos# (umele său vine de la cel dintâi stăpânitor elin ce s%a numit după legendă .tolfiul lui .ndimion un alt persona/ mitologic#

"# 8ineu 5 .neu 5 !nseamnă producător de vin viticultor# .nos e vinul pe greceşte# &e aicivine numele ştiinţei ce se ocupă cu vinificaţia3 enologia#

-# Legenda a fost cântată de poetul roman 8vidiu !n „,etamorfo*ele” sale#

2# Aşa cum este descrisă Atalanta de 8vidiu o vedem şi acum !n ,u*eul Luvru cioplită de unartist antic# ?ata este !nfăţişată alergând pe o câmpie# 'iciorul stâng a+ia atinge pământul plin deier+uri crude# <oana mişcarea elegantă cu care !şi apleacă trupul o fac pe fată !n*ecit de frumoasă#



$i fără voia noastră !i dăm dreptate lui 8vidiu care spunea despre Atalanta că putea să fie şi o fatăcu putere de +ăr+at: dar şi un voinic cu frumuseţe de fecioară#

B# 8raşul 'leuron#

# omer ne cântă !n „lliada” scena aceasta !n chip neasemuit3

ât se bătu într-ai săi bărbatul luptaciu %eleagru 5ău pătimiră cureţii6 ei nici nu putură să ţie /iept în afară de (id! cu toată mulţimea. i-n urmă Fu %eleagru cuprins de mânie! de patima! care #i-altora-nvăluie mintea! deşi au temei la gândire. #i clocotind de neca( pe maică-sa însăşi! pe-2lteea! *ta hu(urind la nevasta cea chipeş-a lui! leopatra,;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; *ta %eleagru la ea mistuindu-şi amarul mâniei Tare-ndâr'it de blestemul mamei! căci ea de mâhnire

%are cuprinsă! că el pe fratele ei omorâse! )eii chema şi i(bind cu pumnul adesea pământul *ta istovită-n genunchi şi cu sânul stropit de plânsoare. "ânsa cerea de la (eii din iad! /ersefona şi $ades! Fiului moarte să-i dea

?aptul acesta ca o mamă să ceară moartea fiului său chiar !n legendă i%a uimit deseori peoameni# &ar aşa cum arată mitologul sovietic (# A# Uun lucrul se eKplică prin aceea că la elini maieKistau !ncă din timpuri foarte foarte depărtate urme de matriarhat# Adică rolul principal !ntr%ofamilie !l /uca !n epoca aceea mama# ?ratele ei era o rudă mai apropiată decât oricare alta şiomorârea lui ştir+ea prestigiul mamei de stăpână# &eci crima asta tre+uia să fie aspru condamnatăoricine ar fi fost făptaşul 5 chiar dacă era feciorul ei#

E# 'recum ne cântă tot omer3

&armă şi pocnet la porţi! la alidon răsună! cureţii Bat în cetate la turnuri. *e roagă de dânsul etolii*taroştii şi trimit preoţi fruntaşi după el ca să iasă#i să-i a'ute! şi-i 'uruie o mare răsplată6 pe unde-i

%ai roditoare câmpia cetăţii! acolo-l îmbie i să-şi măsoare mândreţe de ţarină pentru moşie! &oc de pogoane cin7(eci! 'umătate să-l aibă de vie!

ar 'umătatea cealaltă să-i fie pământ de arătură.Tot stăruia şi 8ineu călăreţul! bătrânul său tată6*ta el în pragul iatacului 9nalt şi ale uşii canaturi

&e (guduia! şi-n genunchi pe fiu-şi ruga să-l a'ute. %ama! surorile tot îl rugau6 în (adar! că mai tare*ta împotrivă! în (adar îi făcură fierbinte rugarehiar şi prietenii lui mai iubiţi şi mai vrednici de cinste!

4-a fost cu putinţă şi chip să înduplece pe %eleagru /ână ce nu i(butiră să-i bată-n odaie cureţii "upă ce (idul urcară şi aprinseră marea cetate.ade bocindu-se atunci şi-l roagă pe el leopatra!

*pune ce rău i-ameninţă! cum intră-n cetate duşmanii!um pe bărbaţi îi ucid! cum spulberă-n flăcări oraşul!um pe copii îi robesc şi femeile-ncinse pe şolduri



Adesea .uridice !l ruga pe 8rfeu să%şi reverse din liră divina%i armonie ca ea cualte nimfe să poată dănţui !n tactul mu*icii2#

8rfeu o asculta şi atingea !ndată coarda melodioasă c%un +eţigaş de%argintfăcând să i*+ucnească din liră un nou val de sunete vră/ite# roia s%o%nveselească pe

preafrumoasa nimfă# )%o ştie mulţumită# (u +ănuia sărmanul soarta%

nspăimântătoare ce%i era hără*ită peste puţină vreme: căci draga%i .uridice n%avea săai+ă parte prea mult de +ucuria ce%o răspândea 8rfeu prin cântecele sale#

IERDEREA FRUMOASEI EURIDICE

%a !ntâmplat ca fata să fie !ndrăgită şi de un alt flăcău un crescător de%al+ine

pe nume Aristeu# $i aflând Aristeu că%n casa lui .agru se pregăteşte nunta s%ahotărât s%o fure pe nimfa .uridice#

SCa să%şi !ndeplinească gândul acesta rău care nu !i da pace Aristeu s%a ascuns!ntr%un desiş de ar+ori# A aşteptat o vreme precum pândeşte tigrul /uninca din poianăşi%i gata doar să sară#

eghind plin de ră+dare iată se ivi clipa când nimfa .uridice rămase singurică#Atunci se repe*i şi vru s%o ia !n +raţe#

(imfa !nfricoşată vă*ându%l pe%Aristeu din um+ră cum s%avântă a şi luat%o lafugă# Aristeu !ndâr/it a pornit după ea şi cum era mai iute şi c%un picior mai ager a

fost gata s%o prindă#Atât că 5 din greşeală 5 frumoasa .uridice sărind peste un trunchi de ste/ar răsturnat nimeri !ntr%o groapă# Aici era un şarpe cu pielea%mpestriţată şi colţiiveninoşi# (imfa%l calcă pe şarpe# Acesta se !ntoarse# )e%ncolăci !ndată pe gle*na.uridicei şi !şi !nfipse colţii strecurându%i veninul su+ pielea su+ţirică#

8rfeu ce au*ise ţipătul .uridicei porni şi el !n fugă cu inima +ătându%i ca unciocan !n piept# A/unse doar s%o vadă pe nimfă cum se stinge#

8 /ale fără margini simţi !n el aedul !n timp ce Aristeu 5 acela ce fusese pricinamorţii ei 5 se mistuia%n adâncuri ver*i%negre de pădure#

4 @eus măreţe @eus 5 strigă spre cer 8rfeu +ătându%se cu pumnii !n fruntea cade fildeş 5 pogoară%te cu milă acum asupra mea# &ă viaţă .uridicei;

&ar cerul al+ăstrui rămase mut ca stânca# (ici cântecul de liră nu mai clinti pe nimfa ce părăsise lumea;8rfeu trântit !n iar+ă o%m+răţişa cu sete şi o chema *adarnic să vie !mpreună cu

el acolo unde totul sta pregătit de nuntă#'lânsul lui cel fier+inte !i *guduia pe oameni şi mulţi 5 dornici s%aline pe cel ce%i

mângâiase cu viersul său vră/it 5 !i glăsuiau astfel3 4 (u plânge# . *adarnic# Iu+ita ţi%e la ades# Asta i%a fost ursita şi nu ai ce să

faci# Cată să te supui voinţei olimpiene; 4 (u# (u mă voi supune;6 a glăsuit 8rfeu# oi pleca spre Infern de%ar fi să

rătăcesc pe drumuri toată viaţa: şi am să%mi caut mireasa# ,ă voi ruga de ades#



8ricât ar fi de crunt oricât de nemilos tre+uie să%mi !ntoarcă pe .uridice%a mea;Luându%şi pe umăr lira şi un toiag !n mâini 8rfeu s%a !ndreptat către un mic

sanctuar pe care%l avea ermes# Acolo s%a rugat de feciorul lui @eus pristavul din8limp ca să%l călău*ească pe drumul spre Infern şi i%a /ertfit un ţap cu +lana catăciunii din turmele regale cum cerea o+iceiul# L%a proslăvit !n imnuri# Apoi fără

*ă+avă a pornit iar la drum către 'elopone*#$i !n 'elopone* la capul 9enaronB era o peşteră# (ici un om nu%ndră*nea sătreacă pe acolo de la lăsatul serii# Credinţele străvechi spuneau că%n peşteră erau furiierinii şi fel de fel de ia*me ce%i sugrumau pe oameni când !ncercau să intre# Căci

peştera aceea era de +ună seamă una din porţile spre tărâmul lui ades#

ORFEU ĂTRUNDE ÎN INFERN

Si poposind 8rfeu la capul 9enaron n%a vrut să ţină seamă de vor+e şi poveţe# 4 )puneţi6; Asta%i intrarea spre negrele genuni unde domneşte ades7 !ntre+a pelocalnici#

4 &a da6; răspundeau ei# 0nsă nu cute*a străine să te%apropii prea mult de%aceste locuri# .şti tânăr# . păcat; ?uriile stau de stra/ă; .le n%aşteaptă mult şi testrâng de gruma*; Câţi n%au pierit acolo6; )tai; )tai; Dnde te duci7 9u n%au*ivor+a noastră7

4 Aud# &ar nu mi%e teamă6; rostea spre ei 8rfeu# 8 caut pe .uridice# $i dorul pentru ea !mi dă puteri să lupt să%l !nfrunt şi pe ades# Am armă lira mea; Cu ea osă !ntâmpin geniile infernale voi risipi destinul; Lăsaţi%mă să trec;

$i !nstrunindu%şi lira cântând necontenit 8rfeu a păşit drept spre peştera aceeacare%şi căsca gâtle/ul umed şi%ntunecat către aria mării#

(u s%a temut de furii de geniile crude păşind prin faţa lor senin şi fără frică#$i iacătă%l trecut din peştera adâncă !ntr%un tărâm de um+re ciudat şi misterios#

Co+oară pe poteci unde%i aţin piciorul tufele !ncâlcite de scai şi mărăcini# 0l *g!rie şi%lrănesc;

&ar el nu ţine seamă şi merge mai departe până *ăreşte râul cel vânătAheronul# Aici erau pe ţărmuri sute şi mii de um+re ce aşteptau să treacă şi se rugaude aron luntraşul cel +ătrân să%i ducă peste ape cu +arca%i putre*ită# aron cereao+olul# Cine nu i%l plătea mai rămânea pe ţărmuri rătăcind amărât cam o sută de ani#

0nsă aedul cântă lui aron cel ursu* din lira sa de aur un cântec minunat#Luntraşul se !ndură# 0l trece pe 8rfeu pe malul celălalt#

Acolo alte piedici# Cer+erul stă de pa*ă la porţile de%aramă# Latră şi urlă tare# Iar şerpii%ncolăciţi pe capetele sale şuieră fioros silindu%se să%l muşte cu colţii%nveninaţi

pe fiul lui Apolo#.l !şi !nstrună lira# Coardele ei răsună şi câinele se lasă pe pântec la pământ#

?irea lui duşmănoasă se schim+ă dintr%o dată# 8chii săi cată +lând# 0n acest chipaedul poate să treacă%n voie către palatul unde sălăşluieşte ades#



$i fratele lui @eus !i strigă de departe3 4 Cine eşti tu7 Ce vrei7 Cum cute*i pământene să intri nepoftit !n ţinutul

tăcerii7;8rfeu cată spre ades fără de%nfricoşare şi%i spune doar atât3

4 &ă%mi voie preamărite stăpân peste%ntuneric şi um+re fără viaţă să%ţi

glăsuiesc !n viers;$i n%aşteptă răspunsul ce vrea să i%l dea ades# Ci prinde%n +raţe lira cu coardelede aur pe care i%o dăduse la naştere Apolo# $i gura lui !n care !i picurase mu*astropii curaţi de rouă !ncepe să rostească stihuri mai de*mierdate ca şoapta de iu+iresau somnul care prinde !n +raţele lui pruncul când este legănat la sânul cald almamei#

ZEUL HADES SE ÎMBLÂ NZEŞTE

i povesteşte%n stihuri dragostea cea curată care%l !nlănţuise pentru !ntreaga viaţăde nimfa .uridice# )peranţele%nflorite ce le păstrau !n inimi# Cum regele .agru le

pregătise nunta# Iar *eu imeneu cel ce%mplineşte legea sfântă%a căsătoriei cuaripi nevă*ute venise de la Creta unde%şi avea palatul: şi%şi aprinsese facla# &ar

facla nu arsese cu flăcăruie al+ă 5 cum cerea datina 5 ci răspândise numai un fum!necăcios# Asta ca prevestire a tristei !ntâmplări ce urma să%i lovească#

Î0i cântă 8rfeu apoi de clipa neuitată când şi%a vă*ut iu+ita că*ută la pământ fărăde răsuflare: de gemetele sale: de /alea ce%a cuprins !ntreg poporul trac#9oţi câţi ascultă cântul divinului aed acolo !n Infern nu pot să%şi stăpânească

suspinele din piept# <eniile infernale tac toate copleşite de preamarea durere dinglasul lui 8rfeu# 9antal şi%a uitat foamea şi setea deopotrivă: )isif nu mai ridică

pietroiul greu pe coastă şi IKion acela ce se%nvârteşte veşnic pe%o roată de aramă!nlănţuit cu şerpi rămâne nemişcat#

0ntreita ecate !şi şterge pe o+ra/i o lacrimă fier+inte# $i Cora%'ersefona !şi lasăfruntea al+ă pe umărul lui ades străpunsă de tăişul amarnicei mâhniri din viersul lui8rfeu#

4 <ândeşte%te tu ades 5 mai glăsuieşte el pe +lând acord de liră 5 dacă un*eu viclean ţi%ar răpi !ntr%o *i soţia mult iu+ită n%ai suferi ca mine7; (u ai pleca s%ocauţi7; Răspunde%mi nu căta !ncolo cu privirea;

0n timp ce *eul tace soaţa%i 'ersefona !ntinde către ades o mână rugătoare şi%icere să s%aplece cu milă spre aed# &ragostea ce%l uneşte pe el de .uridice este cu mult

prea mare# Chinul ce !l !ndură 8rfeu 5 pier*ând mireasa !n *iua nunţii sale 5 estesfâşietor;

$i *eul care%altminteri nu are nici o milă acuma se !nclină mişcat către 8rfeu# 4 oi face *ice el pentru iu+ita ta ceea ce nu se cade nici unui muritor# )e va

!ntoarce%n lume urmându%te pe tine# &ar tre+uie să%mi promiţi; 4 ,ă leg mai dinainte să%ndeplinesc orice !i răspunde 8rfeu cu glasul gâtuit



ÎNTEMEIEREA TEBEI

CADMOS" ZETOS Ş AMFION" EDI

upă ce @eus a răpit%o pe .uropa Agenor regele )idonului1 nu s%a%

mpăcat deloc cu gândul ca draga lui copilă să rămână pradă aceluia care%orăpise# $i%a poruncit celor trei fii ai săi3 ?eniK CiliK şi Cadmos să plece%ntoată lumea şi să%i găsească fata#D 4 &acă vă veţi !ntoarce fără de sora voastră le%a grăit Agenor să ştiţi că

vă ucid: căci nu mai meritaţi să%mi fiţi moştenitori;Au plecat dar +ăieţii pe drumurile lumii căutând%o pe .uropa# Au mers ei ce%or

fi mers; şi cei doi fraţi mai mari au ostenit degra+ă# )%au rătăcit de Cadmos# ?iindcăn%aveau cura/ul să%şi mai revadă tatăl s%au oprit pe coclauri şi au !ntemeiat nişteoraşe noi# ?eniK a a/uns rege !n ţara ce i%a luat de%atunci numele lui3 ?enicia +ogată#

$i CiliK de asemeni !n alt ţinut vestit numit Cilicia#&oar Cadmos flăcău vrednic a păşit mai departe# A stră+ătut ţinuturi aspre

necunoscute plecând din Asia# A plutit peste mări şi după multă vreme a a/uns !n.lada#

Aflând el că la &elfi se află un oracol unde ?e+us%Apolo pre*ice viitorul s%aurcat cu greutate pe muntele 'arnas !n ţinutul ?ocidei# )%a plecat lui Apolo şi i%acerut !nvăţ ce tre+uie să facă# Ar vrea să%nvingă monştri cum a !nvins şi%Apolo pe

+alaurul 'iton monştri ce%mpovărea*ă pământul cu urgie# Ar vrea să şi ridice o cetatevestită#

Apolo i%a răspuns prin gura 'itiei că poate să !nvingă un monstru fioros şi poatesă ridice o cetate vestită dar săvârşind acestea el !nsuşi va plăti prin grele suferinţe#9ânărul sidonian s%a !nvoit cu toate# $i%atunci *eul Apolo l%a%ndemnat să



pornească !nspre râul Cefis# $i i%a mai povestit că%n drum va !ntâlni un /uncanfermecat cu părul ca *ăpada# Cadmos să urmărească animalul acesta până ce s%oopri: şi%acolo unde el va%ncepe să mugească culcându%se !n iar+ă poate să%nalţe*iduri să fac%o fortăreaţă#

'lecând Cadmos din &elfi a tot călătorit pân%a vă*ut /uncanul păscând pe un

imaş"

#Animalul acesta era al+ ca omătul şi *ărindu%l pe Cadmos a pornit către râu#?ugea şi%ntorcea capul# ?ugea şi iarăşi sta răsucindu%şi spre tânăr fruntea !mpodo+ităcu nişte coarne mari gal+ene lucitoare# 'arcă%i tot făcea semne s%alerge%n urma sa#

$i !nsoţit de prieteni 5 care veneau cu dânsul !ncă de la )idon 5 Cadmos aurmărit /uncanul fermecat vreme de nouă *ile

.l l%a călău*it printre codrii um+roşi până pe o colină toată smălţată%n flori#Acolo s%a oprit şi s%a lungit !n iar+ă# A ridicat spre slavă capul !ncoronat şi a mugit

prelung-#

DOBORÂ REA BALAURULUI LUI ARES

admos a !nţeles c%acela este locul unde va tre+ui să%şi ridice cetatea# Asărutat pământul pe care a/unsese din voia lui Apolo şi primul gând i%a

fost s%aducă sacrificii preamăreţului @eus ca viitoarea cetate să fie trainică#A trimis câţiva prieteni să caute un i*vor# &in el s%aducă apă !n amfore delut# )ă facă li+aţiuni fără de care /ertfa nu ar fi fost primită de @eus !n 8limp#C9ovarăşii lui Cadmos au pornit prin pădure cercetând peste tot până ce au *ăritun pârâiaş *glo+iu: iară puţin mai sus au dat de%o peşteră cu o intrare /oasă +ineadăpostită de un +unget um+ros şi grăme*i mari de pietre# &in peştera aceea ţâşnea

pârâul rece limpede de cleştar#$i veseli sidonienii au vrut să toarne apă !n prima amforă: dar pe neaşteptate

din peştera adâncă a ţâşnit un +alaur cu sol*ii de aramă şi ochii fioroşi# 'e capmonstrul purta o creastă *imţuită şi gâtul său avea o pungă de venin mai groasă ca o

+ute# Iar gura otrăvită era +ătută toată !n trei rânduri de colţi lungi ca nişte pumnale#alaurul cu creastă era fiul lui Ares *eul cel viforos şi stră/uia i*vorul tatălui

său ceresc şi tot acel ţinut pe care%l stăpânea !ntocmai ca un rege#?ără multă tocmeală +alaurul lui Ares s%a rotit către soţii lui Cadmos din )idon

şi i%a !ncolăcit: apoi i%a otrăvit !nfigând !n ei colţii săi ascuţiţi şi al+i#0n vremea asta Cadmos vă*ând că seara vine şi soţii nu se%ntorc a pornit să%i

găsească# A rătăcit şi el prin um+rele pădurii până ce a sosit la i*vorul lui Ares şicând acolo iată%i6; 'rietenii erau morţi şi monstrul sta lungit pe trupurile lorsleindu%le de sânge#

9ânărul sidonian a luat atunci o stâncă şi cum era voinic l%a lovit cu putere pefeciorul lui Ares# &ar sol*ii de aramă l%au ocrotit pe monstru de greaua lovitură ce ar



fi dărâmat şi *idul unei case# .l a *vâcnit deodată# )%a ridicat !n sus mai%nalt decâtcopacii şi l%a ţintit pe Cadmos cu ochii ar*ători !n timp ce !ntreita lui lim+ă !i /uca !ngura%nveninată şi şuierând ca vântul când spul+eră nisipul pe ţărmurile mării s%arepe*it la el#

(umai că sidonianul era un luptător cum nu%s prea mulţi pe lume: şi

ne!nfricoşat l%a%ntâmpinat pe monstru precum se cuvenea cu sa+ia şi lancea#alaurul s%a%ntors !ncolăcit pe coadă# Atunci vitea*ul Cadmos mi l%a lovit culancea atâta de puternic !ncât a stră+ătut gâtul gros de +alaur# $i arma s%a !nfipt !ntr%un trunchi de ste/ar# alaurul lui Ares a rămas priponit de%acel trunchi de ste/ar cares%a aplecat su+ prea marea povară#

&upă această faptă fiul lui Agenor a au*it un glas3 4 Ares iu+eşte monştrii# 9u ai ucis un monstru care%i era şi fiu# 'entru această

faptă ai să plăteşti amarnic prefăcându%te%n şarpe;Cadmos s%a%ntors pe dată cu sa+ia !n mână cre*ând că%i alt duşman#

NAŞTEREA O ORULUI TEBAN DIN COLŢI

DE BALAUR

Da%n faţa lui era !nsăşi 'alas%Atena cu egida pe piept şi suliţa !n mână# 4 Chiar de mă voi /ertfi i%a dat răspunsul Cadmos sunt fericit *eiţă c%am răpus un +alaur care%i !mpiedica pe oameni să trăiască !n locurile%acestea atâta de mănoase;reau să *idesc aici o cetate vestită unde să locuiască oameni nenumăraţi#

4 &acă este aşa a glăsuit *eiţa !ţi tre+uie şi +raţe cu care să *ideşti cetatea tavisată; $i ca să do+ândeşti +raţele de%a/utor desprinde plin de gri/ă toţi colţii de

+alaur şi seamănă%i pe glie#)punând aceste vor+e Atena a pierit# Dn nor se co+orâse şi o !nvăluise pe copila

lui @eus plutind apoi spre slăvi#

Cadmos a ascultat sfatul dat de Atena şi desprin*ând cu gri/ă toţi colţii de +alaur i%a semănat pe glie2#

&in colţii semănaţi de Cadmos sidonianul s%au ridicat !ntâi nişte vârfuri delance: apoi tot din pământ au răsărit semeţe coifuri de luptători: şi%n sfârşit au ieşitnişte giganţi cu arme şi scuturi sunătoare care s%au luat la luptă#

)%au tot luptat giganţii până ce au rămas !n viaţă numai cinci# Atunci s%a ivitiară ca din senin Atena# Le%a poruncit s%arunce armele ucigaşe şi să se facă prietenicu preavitea*ul Cadmos care le va fi rege#

La porunca lui Cadmos au *idit !n pădure la i*vorul lui Ares fortăreaţa

Cadmeea acropola te+ană# Ridicând fortăreaţa Cadmos a adus /ertfă puternicului@eus /uncanul fermecat#'ielea lui i%a tăiat%o !n fâşioare lungi su+ţiri su+ţiri de tot# 'e acestea le%a unit#



)%a făcut o fâşie de piele nesfârşită# Cu ea a măsurat !ntinderea de ţară care urma săintre !n stăpânirea lui#

&orind să se păstre*e nestinsă amintirea ciudatei !ntâmplări Cadmos a denumitţara aceasta nouă3 eoţia 5 ţara /uncanului#

9otuşi pentru că el do+orâse pe fiul cel hidos al lui Ares a suferit destul

precum se !nvoise !n faţa lui Apolo#Copiii i%au pierit şi spre sfârşitul vieţii eroul sidonian 5 cum !i spusese Atena 5 s%a preschim+at !n şarpe# )oţia lui la fel# &oi şerpi ce nu făceau nici un rău nimănuiB#

URMAŞI LUI CADMOS RIDICĂ TEBA CEA

CU ŞA TE ORŢ

rmaşii lui au fost pe tronul din Cadmeea doi feciori ai lui @eus şi%ai nimfeiAntiopa3 @etos şi Amfion# .i s%au gândit să facă la poalele cetăţii mareleoraş 9e+a visat de mult de Cadmos# 9e+a cea cu şapte porţi#U

@etos era de%o forţă de ne!nchipuit# 0n schim+ celălalt frate pe nume Amfionera un cântăreţ destoinic ca 8rfeu#

Când s%a !nceput lucrul la *idurile 9e+ei @etos a spus că el o să aducă piatra dinmunţii%nvecinaţi#

0ntr%adevăr cu forţa%i uriaşă olimpiană aducea pe spinare stânci mari rupte din

munţi#Amfion nu /urase că va face vreo muncă# Avea un trup firav !nsă cântând din

liră ca divinul 8rfeu acest fiu al lui @eus i*+utea să urnească munţii din temelii# $imunţii veneau singuri spre *idurile 9e+ei ca meşterul @etos să poată avea piatră delucru din +elşug#

)e mai spunea că 9e+ei i s%au *idit anume cele şapte porţi ca ele s%aminteascălira lui Amfion ce avea şapte cor*i#

Iară porţile 9e+ei au căpătat şi ele fiecare un nume# (umele li s%au dat dupăşapte copile pe care le avea regele Amfion cu soaţa%i (io+eeaE#

Afară de eroii @etos şi Amfion un alt urmaş de seamă pe tronul de la 9e+a a fostregele Laios#

Ae*ii povestesc că el era%nsurat cu frumoasa Iocasta: dar !n palatul său era multămâhnire căci nu aveau copii#

roind să do+ândească un prunc !n casa lui regele s%a rugat de marele Apolo şi*eul i%a răspuns prin glasul 'itiei3

4 )oţia ta Iocasta !ţi va da un fecior# 0nsă el e ursit ca să%şi omoare tatăl: să%şi pângărească mama şi să umple de sânge şi doliu şi durere tot poporul te+an# .ste !ncăo /ertfă pe care o cere Ares fiindcă pe%aceste locuri unde se%nalţă 9e+a i%a fost ucis

feciorul +alaurul de Cadmos#Ca lovituri de trăsnet cădeau aceste vor+e !n inima lui Laios# 'ărul i se făcuse pe capul său măciucă# Cutremurat de spaimă Laios s%a !nturnat !n palatul din 9e+a



şi%a povestit Iocastei groa*nica prorocire#0ntr%adevăr Iocasta !n anul următor a do+ândit un prunc# Cât !l dorise Laios: şi%

acum cât !l ura6; $i el a luat copilul şi l%a a*vârlit pe%un munte pe muntele Citeronca să%l mănânce râşii care foiau pe%acolo#

&ar s%a%ntâmplat să treacă pe muntele Citeron un păstor corintian: şi el a luat

odrasla lui Laios cea *vârlită: şi%a dus%o !n ţara sa#Iar regeleF din ţara aceea corintiană n%avea nici un urmaş# ă*ând el pe micuţulatât de oropsit s%a hotărât să%l crească ca pe copilul său#

Aşa a a/uns fiul lui Laios !n Corint unde s%a făcut mare voinic şi !nţelept fiindel numit .dip#

EDI ÎŞ UCIDE FĂRĂ SĂ ŞTIE TATĂL

ar a/ungând .dip flăcău !n toată legea oameni nechi+*uiţi i%au şoptit la urechecă el n%ar fi odrasla regelui din Corint: că e copil găsit şi multe dintr%acestea#D,âhnit peste măsură s%a dus la un oracol al *eului Apolo să afle adevărul cine

!i sunt părinţii#&ar 'itia %n răspunsul pe care i l%a dat nu i%a destăinuit că tatăl lui e Laios şi

mama sa Iocasta#I%a spus numai atât3

4 )ă nu te%ntorci !n ţara unde%ai venit pe lume; Altfel !ţi uci*i tatăl: te veicăsători cu propria ta mamă: şi%aduci nenorocirea asupra tuturora copii rude şi prieteni;

Ascultând ce spunea +ătrâna preoteasă .dip a cugetat străpuns de%nfiorare3 4 &acă mi%e totuşi tată regele din Corint7 $i dacă mi%e sortit cu%adevărat ca eu

să%mi nimicesc părinţii7; ,ai +ine fug !n lume# (u mă !ntorc acasă şi%nlătur nenorocul ce mă poate pândi;

)ocotind deci că fuge .dip nu s%a !ntors !n istmul de Corint# A cugetat să plececătre eoţia şi 5 co+orând din &elfi 5 a vă*ut două drumuri# 'e cel care ducea cătreeoţia venea !ncet un car# 0n car călătorea un +ătrân cam al+it urmat de câţiva sclavi#

4 Ia fă%ne loc +ăiete a rostit vi*itiul tare către .dip#.dip s%a supărat că un sclav oarecare !i porunceşte astfel şi nici nu s%a clintit#Atuncea vi*itiul a dat !n el cu +iciul# .dip s%a !nfuriat şi l%a lovit cu lancea

lăsându%l mort pe loc#Ca să%şi ră*+une sclavul +ăr+atul cel al+it a scos o sa+ie# $i s%a iscat o luptă# Iar

tânărul .dip cu lancea ridicată l%a i*+it pe +ătrân ca şi pe sclavii lui care !l apărau#0n prea puţină vreme din cei cinci călători n%a scăpat decât unul# Dn sclav care%a

fugit#Astfel s%a !mplinit !ntâia prevestire făcută de Apolo căci tânărul .dip fără s%

ai+ă ha+ar !şi ucisese tatăl# ătrânul ce *ăcea !nsângerat pe drum lângă sclavii săiera regele Laios#



.l se ducea la &elfi să%l !ntre+e pe%Apolo 5 cum să%şi salve*e 9e+a7 'entru cădin porunca lui Ares duşmănosul aproape de oraş se aşe*ase%un sfinK1J# )finKul aveao+ra*ul şi trupul de femeie: corpu%i era de leu: aripi avea de vultur şi ghearele de*gripţor 11# Iar coada%i de oţel era ca de +alaur#

$i sfinKul priveghea pe drumul către 9e+a# Când treceau călătorii !i oprea cu un

strigăt# Le punea o%ntre+are cu multă viclenie şi nimeni nu putea să%i dea acestuimonstru răspunsul cuvenit# Atunci sfinKul lovea cu coada de +alaur pe +ietul călător#Cu ghearele de *gripţor !i scotea inima şi i%o storcea de sânge#

Astfel !i do+orâse sfinKul până !n acea *iuă pe foarte mulţi te+ani#



Note:

1# 8raş din Asia pe ţărmul de răsărit al ,ării ,editerane#

"# 'oetul roman 8vidiu cântă !n versurile sale această !ntâmplare#

-# 0n lim+a celor vechi +ous%+os !nseamnă +ou%/uncan# Legenda aceasta s%a transmis multor popoare# (u este eKclus ca ea să fi influenţat şi legenda noastră despre &ragoş odă venit din,aramureş pe urmele unui *im+ru cu o stea !n frunte# .i ar fi !ntemeiat potrivit legendelor pelocul unde a fost do+orât *im+rul ţara !ncântătoare a ,oldovei#

2# Colţii +alaurului fiul lui Ares repre*entau pentru elini lăncile# 'rin această alegorie ae*iivroiau să arate de ce te+anii erau un popor de ră*+oinici#

B# Cadmos repre*intă eroul !ntemeietor de oraşe !n locuri unde hălăduiau !nainte prin pădurinumai fiare şi monştri# .ste un erou civili*ator cu preţul sacrificiului său# .linii !i atri+uiau erouluiCadmos şi alte merite# )puneau !ntre altele că el este acela care ar fi adus alfa+etul din Asia !n.uropa# .l ar fi făcut şi cele dintâi conducte de apă din piatră !ncât oamenii să fie aprovi*ionaţi din

+elşug fără ca fiecare să fie nevoit să meargă după apă la mare depărtare uneori afară din oraş# 9otel ar fi făcut cele dintâi legi şi mai spuneau că ar fi fost un mare apărător al păcii#

# (imfa Antiopa era fiica fluviului Asopos şi fusese răpită de @eus precum s%a arătat mai!nainte#

E# )e ştie că regina (io+eea avusese cu soţul său Amfion şapte +ăieţi şi şapte fete ucişi deApolo şi Artemis cu săgeţile la porunca mamei lor *eiţa Leto 5 geloasă pe fericirea (io+eei#

F# Regele corintian !n casa căruia a crescut .dip se numea 'oli+ şi era căsătorit cu ,eropa#

# 'rin această legendă elinii protestau contra nedreptăţii destinului hotărât 5 cum credeau ei 5 de forţe supranaturale#

1J# )finKul această mitică făptură era tot odraslă a monstrului 9ifon şi a viperei uriaşe.hidna#

11# 0n +asmele noastre *gripţorul apare de multe ori fiind socotit un soi de vultur cu douăcapete şi gheare mari şi tăioase#

1"# ?iii lui .dip şi ai Iocastei erau .teocle şi 'olinice# Iar fiicele se numeau Ismena şiAntigona#

1-# 'oetul antic )ofocle ne redă *guduitor această rugăminte a marelui preot către .dip !nversurile sale din tragedia „.dip rege”

+, )guduită "e-o grea furtună-i Teba! ţi-o spun chiar ochii tăi#i sângerata mare ce-apleacă fruntea ei!

1n ale sale valuri o ţine cufundată.

)rad. de Ed'. )*. A"lan



4u mai rodeşte-n be(nă sămânţa cea uscată0 /ier turmele! mor pruncii la sânul mamei lor.:ră'maşa (ee iuma! cu foc cotropitor

4e bântuie cetatea! nemilostiv coseşte8draslele lui admos! şi tot înavuţeşteu gemete şi lacrimi nfernu-ntunecat!

4oi toţi! bătrâni şi tineri! la tine-am alergat. 4u că eşti (eu! dar nimeni cât tine nu plăteşte!ând dăm de (ile negre! cerul se învră'beşte.

Făr7nici o călău(ă! făr7nici un a'utor Tu ne-ai scutit de birul ce sfin;u-ngro(itor

/usese asupra Tebei! şi toţi (ic în credinţăă ne-ai ferit de moarte cu-a (eilor voinţă.#i-acum mare dip-naintea ta că(uţi!

ar te rugăm fierbinte cu milă să ne-a'uţi, 3

12# 0ntâmplările au fost povestite de poetul )ofocle !n tragedia „.dip la Colona”# =Colona se

găsea cam la şapte ilometri depărtare de oraşul Atena#> 9ot )ofocle a scris şi renumita tragedielegată de numele fetei mai mici a lui .dip3 „Antigona”#

1B# 0n picturile pe vase legenda lui .dip a inspirat mult pe artiştii antici# Astfel se găsesc douărenumite vase având pictate victoria lui .dip !mpotriva sfinKului# 'ictori moderni ca <ustave,oreau Ingres ş# a# au reluat tema# 0n literatură 5 urmându%l pe )ofocle a cărui creaţie despre .dipatinge cea mai !naltă culme !n teatrul antic 5 au mai scris lucrări memora+ile Corneille oltaire şialţii# Iar marele nostru <eorge .nescu a creat o admira+ilă operă mu*icală#

1# 0n literatură acest ră*+oi fratricid este cunoscut su+ numele de „Cei şapte contra 9e+ei” şie povestit !n versurile lor de „marii tragici” .schil şi .uripide#



i stând su+ privegherea +ătrânului centaur pruncul adus din lolco s%a făcut !ncurând un flăcău ne%nfricat# &ar el nu avea nume fiind crescut pe furiş# &e%aceea +unul iron neştiind cum să%l strige i%a *is3 fiul lui .son 5 adică pescurt Iason#S

Când a%mplinit +ăiatul cam două*eci de ani s%a hotărât să plece !n oraşul natal

ca să%şi revadă tatăl şi poate să%l ră*+une#A mers până la râul ce%ncon/ura oraşul# 9ocmai vroia să treacă apa pe la un vadcând i%a ieşit !n cale o +iată cerşetoare#

4 ăiete6; ei +ăiete nu vrei să mă treci râul7 a glăsuit spre Iason# .u suntfără putere şi dacă mă%ncumet să mă cufund !n apă mi%e teamă că%mi pierd viaţa;

Iason cum !l crescuse !nţeleptul centaur era un tânăr vrednic şi foarte săritor# 4 Cum de nu +unicuţo; 9e duc numaidecât;$i a luat%o !n +raţe păşind cu multă gri/ă căci apa venea mare !i a/ungea la gât

şi curgea%nvol+urată#

Aşa a trecut râul ducând%o pe +ătrână pe ţărmul celălalt

-

#0nsă cum au a/uns +ă+uţa s%a schim+at pe loc !ntr%o *eiţă# &ar nu%n orice *eiţă#A apărut chiar era soaţa marelui @eus acel ce cârmuia !ntregul Dnivers dinmuntele 8limp#

4 Am vrut să te !ncerc a glăsuit cu fală puternica *eiţă# $i fiindcă te%ai gră+itsă%mi !mplineşti dorinţa eu te voi ocroti pe drumurile tale; şi tu vei +irui;

Astfel a spus *eiţa şi a +ătut din palme# Dn nor a%nvăluit%o şi a pierit !n slăvi#Iason a stat o vreme privind plin de uimire pe urmele *eiţei# Apoi cute*ător

cântând voios pe cale a pornit mai departe şi a a/uns !n lolco# A intrat !n oraş şi s%a%ndreptat spre piaţa unde se pregătea o mare săr+ătoare !n templul lui 'oseidon#

REGELE UNE LA CALE IEIREA LUI

IASON

amenii din oraş când l%au vă*ut pe Iason au cre*ut că%i un *eu# Au socotit

că%i Ares sau poate chiar Apolo şi l%au !ncon/urat# 0ntr%adevăr flăcăul eranespus de chipeş# 9răind mereu pe munte 5 părul nu şi%l tăiase şi pletele

+ogate !i atârnau pe umeri !n valuri aurii# 'e trup avea o haină de pân*ăsu+ţirică# aina i se lipea de muşchii !ncordaţi şi lăsa să se vadă cât este de voinic# Iar deasupra purta o +lană de panteră care !l apăra de ploaie sau de frig# 0n fiecare mânăţinea câte o lance cu vârful de aramă 5 precum purtau păstorii din munţii 'elion#Atâta că%n picioare nu mai avea +ăiatul decât o sanda# Cealaltă o pierduse !n apaspumegândă pe când ducea +ătrâna spre malul celălalt#

O9ocmai !n acea clipă s%a au*it un ropot# Regele 'elias călare cu suita se%

ndrepta către templu ca să aducă /ertfă *eului mărilor#&ar iacătă%l *ăreşte !n piaţă şi pe Iason# ,ai mult vede că el nu este !ncălţatdecât cu o sanda şi se !ngăl+eneşte nedreptul 'elias#



8racolul din &elfi a+ia !i proorocise 5 câteva *ile%n urmă 5 că tre+uie să seteamă de un flăcău din munte ce e%n acelaşi timp străin şi cetăţean al oraşului lolco şium+lă !ncălţat numai cu o sanda# Căci tânărul acesta%l va ră*+una pe .son;

Regele s%a%nfuriat# 4 Cine eşti şi ce vrei7 i%a strigat cu asprime#

4 .u sunt nepotul tău# 'recum ve*i n%am murit aşa cum credeai tu şi am venitsă%ţi cer sceptrul ce l%ai răpit părintelui meu .son;8 cum s%a%nfricoşat hulpavul 'elias6 Cum tremura pe şa deşi purta !n mână

sa+ia lui de rege6 ,ai ales că mulţimea privea cu%ncredere către noul venit tânăr şicura/os#

4 ine# Aşa să fie6 a rostit 'elias cu prefăcătorie# .ste după dreptate ca lolco săa/ungă iarăşi !n mâna voastră3 a ta şi a lui .son# &ealtfel sunt +ătrân nu mai râvnescmărirea şi%ţi voi da +ucuros puterea şi oraşul# 0nsă; 5 printr%un oracol 5 *eii mi%auhotărât să caut lâna de aur pe care%o stăpâneşte a*i regele .ete# Având lâna de aur

lolco va !nflori va a/unge oraşul cel mai +ogat din lume# 4 &eci vrei s%aduc eu lâna pre cât pot să pricep6 a glăsuit +ăiatul# 4 &esigur asta vreau 5 a rostit 'elias făcând semn spre mulţime3 )puneţi şi

voi se cade să plece un moşneag când are%un nepot tânăr7; 4 (u asta nu se cade au spus mai mulţi +ătrâni ce nici nu +ănuiau că 'elias

anume !şi trimitea nepotul sperând c%o să se piardă !n marea !ncercare# 4 e*i Iason7; )pun cu toţii6 a *is 'elias# 'orneşti către .ete şi%aduci lâna de

aur; $i când te%ntorci !ţi /ur pe marele 'oseidon din care tu şi eu ne tragemdeopotrivă că părăsesc oraşul;

4 &acă te /uri pe *eul din care noi ne tragem c%ai să părăseşti tronul eu mă%nvoiesc să plec s%aduc lâna de aur a spus la sfârşit .ason#

.l s%a%ndreptat pe urmă spre casa părintească# L%a%m+răţişat pe .son pe care nu%l vă*use de când era copil şi potolindu%şi dorul de tatăl său flăcăul a pornit iar ladrum# A stră+ătut .lada dând peste tot de ştire că va porni pe mare spre ţara lui .eteo ţară fa+uloasă şi plină de mistere plină de +ogăţii !ntr%o călătorie cum nu s%a maivă*ut# &e%acolo vor aduce lâna scumpă de aur pe care o ţinea .ete pe nedrept#

(imeni nu mai plutise atâta de departe până%n timpul acela3 căci ţara lui .eteaflată%n răsărit la 'ontul .uKin era capătul lumii2# &e%acolo%şi !ncepea elios *i de*i urcuşul lui pe cer ca apoi să co+oare !n capul celălalt unde *ăgă*uise eracle de

curând oceanul cel uriaş punând două coloane !n drumul apelor#; $i au*ind eroii că se pune la cale călătoria asta către capătul lumii s%au strâns

numaidecât# Cine dintre eroi nu dorea să stră+ată drumul acesta nou şi să cunoascălumea76 ?iecare%ar fi vrut să fie el acela care s%aducă iarăşi !n patria iu+ită lânascumpă de aur# )%au strâns deci mulţi eroi# Câţi au fost nu ştim +ine# )e spune căcinci*eci# 'rintre ei se găsea şi eroul eracle cel urgisit de era !n gelo*ia ei: apoiCastor şi 'oluK odraslele lui @eus cu cei doi veri ai lor3 Idas cel preavoinic şiLinceu un flăcău !n*estrat cu puterea de a *ări prin lucruri prin ape şi pământdeparte orişice: au mai venit3 9e*eu !nsoţit de un prieten regele 'iritou: ,eleagru:

8rfeu: 'eleu: Admet: (eleu: doi fii ai lui oreu vântul de mia*ănoapte: Calais şi@etes 5 care purtau pe umeri aripi ca tatăl lor: şi !n sfârşit mulţi alţii pe care nu putem să%i !nşirăm acum# A vrut să%i !nsoţească şi%o fată Atalanta: dar ei n%au vrut s%



o ia spunând că nu e +ine să meargă o fecioară !ntre atâţi flăcăi ca nu cumva pe calevreunul s%o%ndrăgească şi să se işte ceartă !ntre navigatori#

BERBECELE CU LÂ NA DE AUR

elul călătoriei era lâna de aur lână ce tre+uia !ntoarsă !n .lada# Lâna scumpăde aur era de pe%un +er+ece un fiu al lui 'oseidon# Ae*ii povesteau legendalui astfel3T

)e ştia că pe vremuri regele Atamas stăpân !n 8rhomena un oraş +eoţian

fusese !nsurat cu frumoasa (efele *eiţa norilor şi ea !i dăruise doi copilaşi drăguţi ofată şi%un +ăiat numiţi ele şi ?riKos#

'rin nu ştiu ce%ntâmplare regele +eoţian şi%a luat altă nevastăB# Iar mamavitregă având copiii ei vroia să%i depărte*e pe ele şi pe ?riKos de palatul regal# achiar se hotărâse să le răpună viaţa#

Ca să%şi scape copiii *eiţa norilor a trimis de !ndată acest +er+ece sacru fecior al lui 'oseidon ce se afla%ntr%un templu din Iolco să%i răpească din palatul regal alfostului său soţ# Acest +er+ece sacru era nespus de mare# Avea lâna de aur# or+ea caoamenii şi mai presus de toate 5 deşi nu avea aripi 5 putea stră+ate cerul ca păsările%

n *+or

#&e acest animal ceresc al lui 'oseidon s%au agăţat copiii !n ultima clipită: căcimama vitregă tocmai vroia să vină şi să le vâre%n piepturi câte%un pumnal tăios#

; $i au *+urat copiii; )u+ ei se !ntindeau pământuri nesfârşite ape şerpuitoareşi codrii nepătrunşi# Când 5 au a/uns deodată deasupra unei mări#

4 (u vă uitaţi spre ape6; i%a sfătuit +er+ecul#?riKos a ascultat: dar ele mai curioasă tot s%a uitat !n /os şi vă*ând apa mării

i%a venit ameţeală# (u s%a mai putut ţine şi a că*ut !n valuri# ,area !n care fata s%a!necat se cheamă de%atuncea elespontul adică ,area eleiE#

(umai +ăiatul ?riKos a plutit mai departe# $i a a/uns !n .a oraşul colhidian#Aici a adus /ertfă puternicului @eus +er+ecele de aur# (%a păstrat decât lâna pe

care%a dăruit%o regelui din Colhida# Iar el drept mulţumire i%a /urat că%l va faceurmaşul său pe tron !nsurându%l cu una din cele două fete pe care le avea#

REGĂTIREA MARII CĂLĂTORII

âna mult preţioasă a rămas !n Colhida agăţată cu gri/ă !ntr%un copac stufosdintr%o livadă sfântă !nchinată lui Ares#L



&a%n cântecele lor ae*ii arătau că tre+uiau să plece cândva nişte eroi care să!ndră*nească să plutească pe mări prin furtuni şi prime/dii să se lupte cu monştrii şisă aducă iarăşi lâna +er+ecului plecat odinioară !n *+or din 8rhomena cu ele şi cu?riKos#

Iată de ce eroii s%au adunat !n pripă dornici să cucerească scumpa lână de aur

din ţara lui .ete de peste mări şi ţări şi l%au urmat pe Iason# )%au strâns cu toţii%nIolco# Intâi s%au sfătuit: şi%au hotărât să facă o cora+ie mare din lemn +un de ste/ar#Cora+ia aceasta tre+uia să !nfrunte prime/dii fără număr pe mări necunoscute:

tre+uia să plutească săptămâni luni !ntregi poate fără oprire#.ra o !ncercare !ndea/uns de grea6;0nsă lucrând eroii plini de !nsufleţire !n nu prea multă vreme au făcut o cora+ie

cu totul deose+ită# Avea cinci*eci de vâsle &ar era totodată atâta de uşoară !ncâtnavigatorii o ridicau pe umeri fără vreo o+oseală# ?iind atât de uşoară *+ura ca

pescăruşul peste aria mării# &e%aceea i%au spus ArgoF#

)e spune că Atena

i%a sfătuit tot timpul şi le%a dat o crenguţă din ste/arul celsfânt al măreţului @eus ste/arul din &odona care grăia spre oameni şi făcea prorociri#Crenguţa de ste/ar adusă de Atena avea de%asemeni darul de a putea grăiargonauţilor 5 navigatorilor pe cora+ia Argo 5 şi%a%i putea sfătui !n !mpre/urărigrele1J# .i au pus%o la proră !ncrustată !n lemn#

LECAREA S RE ŢARA LUI EETE DE LA

CA ĂTUL LUMII

ând au terminat lucrul şi cora+ia Argo s%a legănat pe ape cei cinci*eci de eroi s%au adunat la ţărm s%aleagă pe acela ce urma să%i conducă !n eKpediţie#CAe*ii povesteau că !n acel moment eroii%au !ntors ochii spre vitea*ul eracle#

0nsă fiul lui @eus le%a spus că el e sclavul regelui .uristeu prin uneltirea erei care%idoreşte moartea &eci ca să nu atragă supărarea *eiţei mai +ine să%l aleagă !n fruntealor pe Iason# Iason era iu+it de soţia lui @eus#

; $i toţi s%au !nvoit ca Iason să conducă pe eroi peste mări spre ţara lui .ete dela capătul lumii#

Au făcut sacrificii *eilor olimpieni# Apoi au !nceput ospăţul de plecare# Au +ăutşi%au mâncat vreme de nouă ceasuri# &ar cum s%au ivit *orii au a*vârlit !ncolo cupelede pe mese# Au luat cu dânşii apă şi hrană din +elşug şi s%au urcat pe punte stând câtedoi pe%o +ancă cu câte%o vâslă%n mână#

eracle era%n mi/loc el fiind cel mai greu şi ţinea cumpăna coră+iei de lemn# 0nfaţă sta Linceu care cu ochiul ager privea spre depărtări# $i alăturea Iason se spri/ineade proră ţinând un vas de aur !n mâinile%amândouă şi%l implora pe @eus cu +raţul

său de fulger şi vânturile repe*i şi drumurile mării s%apropie +iruinţa şi *ilelesenine şi ceasul fericit când iar se vor !ntoarce acasă !n .lada#&in nori cum spun poeţii a răsunat atunci un glas aspru de tunet şi%un fulger a



+ră*dat cerul a+ia%nroşit de .os 5 aurora#@eus le răspunsese că le primeşte ruga#Au ridicat !ndată ancora grea din ape agaţând%o de ciocul coră+iei de lemn# Iar

divinul 8rfeu şi%a luat lira !n +raţe# A !nceput să cânte# $i vânturile mării vră/ite de%acest cântec suflau voioase%n pân*e11

Cora+ia plutea şi lângă ea săltau popoarele de peşti şi alte vietăţi din apelemarine# eneau toate s%asculte cântul duios din liră şi glasul lui 8rfeu#Cora+ia ieşise !n largurile mării cu pân*ele !ntinse# elios%se%nălţase cu carul lui

de aur pe cerul fără pată şi%ntinsul de smarald al apelor .geei parcă ardea cu flăcări#Cântecul lui 8rfeu răsuna peste valuri# )e au*ea%n 8limp# 0l desfăta pe @eus şi%l

făcea să privească plin de !ngăduinţă spre cora+ia Argo#.roii%argonauţi porniseră cu +ine pe drumul presărat cu sute de prime/dii#

EROII SUNT ÎNDEMNAŢ SĂ DUCĂ O VIAŢĂ

TIHNITĂ ÎN LEMNOS

şa plutind ne!ncetat au a/uns repede !n Lemnos insula mare şi muntoasă undefusese a*vârlit efaistos din !nălţimi de tatăl său marele @eus#AAtât că%n Lemnos se%ntâmplase cu câţiva ani mai !nainte o tragedie%ngro*itoare#

ăr+aţii lemnieni plecând la un ră*+oi !n asfinţit şi +iruindu%i pe vră/maşi răpiseră

femei şi fete nenumărate pe coră+ii# $i !ntorcându%se acasă se !nsuraseră cu ele părăsind vechile soţii# Acestea ca să se ră*+une !şi omorâseră +ăr+aţii1"# 0n acest felinsula Lemnos nu mai avea decât femei#

Curând acestea şi%au dat seama că singure nu pot trăi# &in nord se repe*eauadesea spre insulă cete de traci# Pefuiau totul şi plecau lăsând !n flăcări insula#

8goare şi live*i erau tot mai puţine şi mai sterpe# Iar turme şi cire*i de viteaproape nu se mai vedeau#

9ocmai pe când era !n ţară o%atât de mare supărare iacătă vin argonauţii făcând!ntâiul lor popas#

&eodată toată !ntristarea femeilor s%a risipit şi i%au primit cu flori pe oaspeţi#&in tot ce%aveau le%au !ntins mese pline de amfore !n care scânteia vinul purpuriu

pline de talere%ncărcate cu fripturi turte dulci şi fructe# Le%au cântat cântece şi i%aurugat să se%nvoiască a fi stăpâni !n ţara lor şi să%şi aleagă dintre ele soţiile care le

plac#0nsăşi regina de la Lemnos1- cea mai frumoasă dintre toate !i oferea lui Iason

tronul dacă primea să%i fie soţ#0n timp ce%aproape toţi eroii se aşe*aseră la mese cântând cu fetele din Lemnos

şi sor+ind cupele cu vin s%a au*it un glas puternic3

4 Aţi uitat oare datoria7 Aţi şi uitat lâna de aur pentru un *âm+et femeiesc şinişte amfore cu vin7 ai vouă; .u am să plec singur din ţara asta +lestemată;Cel ce *vârlise cu tărie astfel de vor+e spre eroi era chiar marele eracle# .l



singur nu se !nvoise să se co+oare de pe punte şi să ia parte la ospăţ# &ar au*ind ce se petrece că sunt ademeniţi eroii cu vor+e cântece şi vin se şi gră+ise !n cetate şi !icertase pe voinici#

Au*ind ce spunea eracle eroii s%au de*meticit# Au răsturnat acele mese undese !m+ui+au cu toţii !ngreunându%şi trup şi minte: şi%au smuls cununile de flori# Au

dat !n lături pe acele femei şi fete ce%i ţineau şi au pornit spre ţărmul mării# (%au mai vrut nici să%ntoarcă ochii când ele !i rugau cu lacrimi să se opreascăiar !n Lemnos la%napoiere spre .lada#

$i au plecat argonauţii lăsând ispitele deoparte#

URIAŞI CU CÂ TE ŞASE BRAŢE

u plutit ei din nou pe mare până s%a co+orât amurgul şi cerul s%a umplutde stele# Atunci s%au apropiat de locul unde alunecase%n valuri copilaele3 elespontul# Au privit apele acestea ce murmurau parcă un cântecgingaşei fete !necate şi nici nu au +ăgat de seamă când au a/uns !n

'ropontida12#A0n faţa lor se !ntindea peninsula Ci*ic stâncoasă a+ia legată de pământul

străvechi al Asiei printr%o fâşie de nisip#Aici au tre+uit să lupte cu nişte fiinţe fioroase3 uriaşi cu câte şase +raţe# &ouă le%

aveau prinse de umeri două de coaste şi%alte două de şoldurile monstruoase# Aceştiuriaşi au !nceput s%arunce stânci mari de granit către vite/ii%argonauţi gândind să le!nchidă calea# $i poate că le%ar fi *dro+it cora+ia de lemn uşoară# 0nsă eracle a%ntinsarcul şi%a tras spre ei săgeţi muiate !n sângele otrăvitor al hidrei omorâte%n Lerna#

Răniţi şi otrăviţi uriaşii cădeau ca nişte stânci !n valuri cu +ufnituri răsunătoare#Câţi rămăseseră cu viaţă au tre+uit să se mai lupte cu Iason şi ceilalţi eroi# 'ână

la urmă dintre ei nici unul n%a scăpat cu *ile su+ să+iile lucitoare şi suliţele dearamă#

$i iar a lunecat pe ape !n voia vântului *+urdalnic cora+ia argonaută# . drept căs%a stârnit furtuna şi era gata s%o scufunde# 0nsă vâslaşii au purtat%o cu vrednicie pestvaluri până%ntr%o ţară ,isia1B#

0n ,isia argonauţii au fost primiţi cu mare cinste şi de localnici şi de rege# &ar tot aici s%a !ntâmplat ca ilas un argonaut să fie !ndrăgit de%o nimfă# .ra o nimfădrăgălaşă ce stăpânea un mic i*vor la poalele unei păduri de pini !nalţi şi parfumaţi;$i nimfa !ndrăgind pe tânăr s%a prefăcut !n căprioară şi a sărit !n calea lui# .lsprinten neprevă*ător a urmărit%o prin pădure până la apa unui lac !n care se vărsai*vorul şi !nsetat a vrut să soar+ă din unda limpede de munte# &ar căprioara s%aschim+at din nou !n nimfa cea frumoasă şi apucându%l de gruma* l%a tras cu ea !nfundul apei# ilas speriat a dat un strigăt# )trigătul său l%a au*it eracle şi%altargonaut cute*ătorul 'olifem1# ?iindcă eracle ţinea mult la tânărul răpit de nimfăn%a stat pe gânduri şi%a pornit să%l caute prin pădurea deasă#



IERDEREA LUI HERACLE ÎN MISIA

%au căutat ei !ntreaga noapte fără să%i poată da de urmă căci nimfa%lascunsese +ine pe dragul ei acolo%n lacul cu unda verde cristalină şi%lfermecase s%o iu+ească#L

Dnii poeţi cântând povestea spuneau că era ar fi pus la cale%această!ntâmplare# .a nu dorea ca şi eracle s%a/ungă%n ţara lui .ete# 'rea !l ura!nverşunată#

Drcându%se din nou pe Argo eroii au +ăgat de seamă că dintre ei lipseaueracle şi !ncă doi argonauţi1E# $i i%au căutat strigând cu toţii cu voce tare de pe

ţărm sunând !n scoici aprin*ând focuri# 0nsă *adarnic vreme lungă i%au aşteptat săse !ntoarcă# (ici unul nu dădea vreun semn că ar fi au*it chemarea#

$i neavând alta ce face argonauţii%au adus /ertfe lui @eus şi soţiei sale# $i Iasona strigat spre Ceruri3

4 )puneţi ce tre+uie să facem pentru că iată marea%i lină vântul +ate şi el prielnic şi noi mai stăm !ncă la ţărm;

Cerul a rămas mut dar marea s%a despicat până%n adâncuri# Dn cap !nvăluit dealge s%a%nfăţişat privirii lor# .ra un *eu pe nume <lauc care sălăşluia acolo#

4 &uceţi%vă şi n%aveţi gri/ă a rostit <lauc cu voce tare# Aşa a hotărât 8limpul#

Cei trei voinici rămân aici !n ,isia !mpădurită; Iară eracle%şi va urma calea ce%ieste hără*ită#



n dimineaţa următoare au !ntins pân*ele să plece din ţara neospitalieră şi au pustoţi mâna pe vâsle# &ar cum s%au depărtat oleacă de ţărmurile lui Amic s%a şide*lănţuit furtuna#Î

$i ce furtună *ei cereşti6

Cora+ia se *guduia se frângea din !ncheieturi şi era gata să se sfarme !ntr%unvârte/ negru de ape ce o târa spre nişte stânci dintr%o strâmtoare foarte%ngustă"J# (umai cu greu cu luptă dâr*ă vâslind din răsputeri voinicii au reuşit să%ndrepte

cârma ce se stricase%n vi/elie s%atingă malul celălalt"1# Iar dincolo de acel ţărm seridica un oraş mare# $i !n oraş domnea un rege ce avea darul profeţiei şi care senumea ?ineu# &ar fiindcă el de*văluise unele taine 5 ale lui @eus 5 cei din 8limp s%aumâniat şi%au hotărât să%l pedepsească# @eul Apolo%i luase ochii şi ades%'luto dinInfern !i trimise nişte harpii nişte *eiţe monstruoase cu chip de fete trup de păsărigheare de leu şi co*i de şarpe care%i răpeau toată mâncarea# 0ncât ?ineu pierea de

foame#&intre eroi s%au ridicat atunci Calais şi @etes feciorii *eului oreu vântul ce +ate dinspre nord căci ei erau !naripaţi şi viforoşi ca tatăl lor# Cu suliţele prinse%nmâini cei doi flăcăi le%au urmărit pe%aceste harpii până departe peste mări şi le%au!nvins şi le%au silit să /ure pe măreţul @eus că%i vor da tihnă lui ?ineu#

&rept mulţumire regele le%a arătat eroilor greutăţile pe care ei urmau să le!ntâmpine până s%a/ungă la .ete# 0n primul rând le%a amintit că la intrarea ,ării

(egre se află nişte stânci uriaşe care se cheamă )implegade""# .le se mişcă seciocnesc şi nici un vas nu poate trece decât !n anumite clipe# Ca să cunoască vremeaasta când pot să treacă printre stânci să ia cu ei un porum+el# A/unşi acolo să%i deadrumul# $i dacă porum+elul trece nu e prime/die printre stânci# 'ot să vâslească fărăteamă# Iară de piere porum+elul Argo să stea şi ea pe loc#

9ot ?ineu i%a !nvăţat ca de+arcând !n răsărit s%aducă /ertfe Afroditei# (umai prin ea puteau !nvinge puteau să do+ândească lâna cu firele%i scumpe de aur# Cudarul lui de%a prevesti ?ineu ştia de ce şi cum: dar nu vroia mai mult să spună#

4 8 să vedeţi le%a rostit el#

ARGONAUŢI ZĂRESC CRESTELE

CAUCAZULUI

roii n%au mai stăruit şi mulţumindu%i lui ?ineu au pornit iar spre largulmării plutind prin 'ontul .uKin"-# 'lutind aşa au au*it un *gomot

!nspăimântător# .rau acele stânci cumplite ce se ciocneau necontenit c%un +u+uit asur*itor# Apele se roteau !n prea/mă şi clocoteau ca%ntr%un ca*an şinimeni !ncă nu trecuse cu vreo cora+ie pe%acolo#E



Iason s%a !ncordat la cârmă# 8rfeu a !nceput să cânte din lira lui un cântec dulceşi mângâios şi%adormitor#

Iar din cora+ie eroii au slo+o*it un porum+el# Acesta a%nceput să *+oare şi%atrecut iute printre stânci# (umai o pană de la coadă i%a fost prinsă de )implegade#

ă*ând acest semn +un voinicii au pus şi ei mâna pe vâsle# 8rfeu cânta

ameţitor# )tâncile se mişcau alene su+ acest cânt duios de liră# $i totuşi valurilerepe*i şi !nspumate dintre stânci smuceau pe Argo cu putere şi o trăgeau parcă%napoi# (u mai era decât o clipă şi stâncile s%ar fi lovit# Atunci eroii au vâslit mai cu puteremai cu sârg şi vasul Argo a trecut# (umai un căpătâi de lemn a fost *dro+it# Atâta tot#

?ineu din 9racia spusese că de va trece vreo cora+ie printre stâncile )implegade +lestemul lor se risipea# 0ntr%adevăr din acea vreme teri+ilele )implegade au rămaslocului pe veci#

Acum vâsleau argonauţii fără de frică peste mare# âsleau şi ochii lor !n *arecăutau mereu capătul lumii ţara +ogată%a lui .ete unde era lâna de aur#

. drept că până să a/ungă la ţinta lor cea mult visată au mai trecut argonauţii prin multe alte !ncercări# 0n nişte lupte ce%au urmat doi dintre ei au fost ucişi# $i%au poposit de la o vreme !ntr%o insulă mititică o insulă a *eului ră*+oiului# Aicea seadăposteau negrele păsări ale lui Ares care fuseseră gonite de marele erou eracledin mlaştinile stimfaliene# La rândul lor argonauţii au !nfruntat aceste păsări şi s%auluptat din greu cu ele#

&e la o vreme au *ărit munţii Cauca* cu creste sure# Acolo sus pe vârful.l+rus *ăcea de veacuri 'rometeu titanul cel legat !n lanţuri# eracle !ncă nu%lscăpase# Către apus s%a au*it şi%un vâ/âit tare de aripi# .ra chiar vulturul lui @eus#9recea prin slăvi către Cauca*# $i trecând el credeau că vine furtuna !nfricoşătoare:căci aripile lui uriaşe păreau că%s ale lui oreu#

.roii au privit !n urma acestei păsări plini de spaimă# $tiau că vulturul lui @euso să sfâşie iar ficatul !nsângerat al celui care !ndura totul pentru oameni#

&ar nu puteau să se oprească; şi au vâslit tot mai departe până ce au a/uns lagura râului larg şi%al+astru ?asis din ţara regelui .ete"2# $i lăsând valurile mării s%au !ndreptat !n sus pe ?asis#

ÎN ALATUL SOARELUI

n stânga lor se vedea .a cetatea regelui .ete şi%n depărtările ver*ui *ăreauvestitul munte .l+rus purtând pe fruntea lui cunună strălucitoare de omăt# 0ndreapta%n schim+ erau grădina şi templul mare al lui Ares unde păstra regele ţăriilâna +er+ecului vră/it#

Î&ar fiindcă se făcuse noapte au tras cora+ia la ţărm# Au lăsat ancora cea grea să

se !nfigă%n mâlul gras şi au sărit pe o poiană# Acolo şi%au făcut culcuşul# &rumul cel



greu se isprăvise# .rau !n ţara lui .ete# 'uteau să doarmă liniştiţi; )%au odihnit pânăla *iuă# &ar cum şi%a revărsat lumina trandafirie pe pământ *eiţa .os 5 aurora 5 s%audeşteptat şi%argonauţii# Au adus /ertfe Afroditei şi%au spălat trupurile%n apă: au pus

pe ei veşminte noi şi Iason s%a%ndreptat cu fală către oraşul lui .ete# 0n mână%aveadoar un toiag !n semn de +ună prietenie# 0nsă pe urma lui veneau cu pas ferit să nu

se vadă argonauţii !ncărcaţi 5 su+ hainele de săr+ătoare 5 cu să+ii +ine ascuţite#'alatul regelui .ete era din marmoră curată şi turnurile lui de%argint se ridicau până la cer# Iar din !nalt se oglindeau !n apa limpede a mării#

)culpturi coloane porţi măiestre o+iecte rare preţioase !mpodo+eau acest palat pe care !l *idise !nsuşi efaistos cele+rul faur al *eilor de pe 8limp#

,eşterul făurar *idise de fapt acest palat măreţ *eului elios ca să%i arate prietenie căci elios sau mândrul soare !l a/utase pe efaistos !n +ătălia cu giganţiiluându%l !n carul lui de aur#

Iar elios având palate destule%n răsăritul lumii !l dăruise pe acesta celui mai

drag dintre feciori adică regelui .ete

"B

#$i spre palat priveau acuma plini de nesaţ argonauţii când a sunat o +ufnitură şi porţile i s%au deschis# 0n pragul lor s%a%nfăţişat feciorul soarelui .ete şi%a strigat tarespre eroi3

4 )trăinilor veniţi din lume cine sunteţi şi ce căutaţi7 4 )osim din ţara tesaliană a răspuns Iason cu%ndră*neală# Regele 'elias !ţi cere

lâna cu firele de aur pe care ţi%a adus%o ?riKos odinioară din .lada# rem să ne%odai de +ună voie# .ste a noastră şi ţi%o cerem# 9u ai păstrat%o pe nedrept# Altminterinoi ne vom lupta şi%o să ţi%o luăm fără%ndoială deşi am au*it că este pă*ită straşnicde%un +alaur;

8 clipă regele .ete n%a putut să deschidă gura# ,ânia !l !nă+uşea# Avea doar untoiag !n mână# C%un toiag nu putea lupta# A vrut să%şi cheme toţi oştenii şi să !nceapăun ră*+oi cu preavoinicii din .lada# &ar şi%a dat seama că ră*+oiul nu putea să%lcâştige el# Argonauţii erau *draveni şi !ncercaţi !n lupte grele# Aveau desigur su+veşminte scuturi şi să+ii ascuţite# 'ână să%şi cheme el oştenii ar fi că*ut !n ţărânămort#

EROS O ŢNTEŞTE ÎN INIMĂ E MEDEEA

Atunci a cugetat că%i +ine să%i tragă%n cursă şi să%i piardă#A deschis porţile mai largi şi i%a lăsat pe toţi să intre !ntr%o ogradă minunată# Aicierau două clădiri# 0ntr%una locuia chiar el soaţa%i şi fiul său A+sirt# 0ntr%alta !şi aveausălaşul două copile%ncântătoare#

9ot !n ograda pietruită cu nestemate şi aramă erau patru fântâni de aur# Curgeaudin ele !n cascadă3 vin untdelemn lapte şi apă# Iar apa curgea vara rece şi%n timpuliernii%nfier+ântată# <rădini cu flori !m+ălsămate şi cu platani şi chiparoşi dădeau /ur



!mpre/ur răcoare# Aici a poruncit .ete să se gătească un ospăţ spunând cătreargonauţi3

4 ,%am mâniat; !mi cer iertare# @eus ne porunceşte altfel să primim oaspeţiicu cinste# &eci vom petrece nouă *ile# 'e urmă vom vor+i de tre+uri;

eseli eroii%argonauţi s%au aşe*at pe loc la mese: şi%au !nceput să soar+ă vin: şi

să mănânce şi să cânte; .rau flămân*i şi !nsetaţi: şi nu se%nfricoşau de nimeni# &incând !n când !şi atingeau cu palma să+iile su+ haine# Râdeau cu hohote spre rege şi !ispuneau3

4 Ascultă rege când ne vei da lâna de aur7 &upă ce s%o sfârşi ospăţul adicădupă nouă *ile7 ,ai +ine ad%o de pe%acum6

$i iar râdeau de răsunau curţile largi !ncăpătoare şi răsuna !ntreg palatul#0n acest timp *eiţa era ce avea ciudă pe .ete fiindcă nu o slăvea de%a/uns s%a

dus s%o caute pe%Afrodita#A aflat%o pe Afrodita !ntr%o grădină din 8limp# 0şi pieptăna +uclele +londe care%

i cădeau mai moi ca spuma pe gâtul al+ rotund şi neted pe umerii fermecători# .a arugat%o pe *eiţă să%l cheme repede pe .ros micuţul *eu !naripat şi să%l trimită !nograda !n care regele .ete soţia sa şi două fete şedeau la masă cu eroii#

.ros să tragă o săgeată !n inima fetei mai mici ce purta numele ,edeea# $i să%iaţâţe%o patimă nemărginită pentru Iason#

Iar Afrodita mulţumită că o chemau !ntr%a/utor *eiţa şi argonauţii l%a căutat !n8limp pe .ros şi i%a făgăduit un dar o /ucărie de%a lui @eus de când era copil !nCreta# $i .ros şi%a sărutat mama# A%ntins aripile de aur şi a plutit gra+nic spre .a#

A a/uns !n ograda largă !n care petreceau eroii şi a ţintit%o pe ,edeea !n inimăcu o săgeată 5 cu o săgeată !nmuiată !n fiere verde şi venin#

&e cum a tras micuţul .ros săgeata lui !nveninată fata a cătat către Iason prinsă 5 nu%n lanţul dragostei 5 ci !ntr%o patimă +olnavă# .a s%a /urat c%o să%l a/ute sădo+ândească din dum+ravă lâna cu firele de aur#

EETE VREA SĂ-L TRIMITĂ E IASON LA

MOARTE

Cum s%a sfârşit acel ospăţ regele i%a grăit lui Iason3 4 9u mi%ai cerut lâna de aur# I%o avuţie fără preţ# Altul s%ar +ate pentru ea# 'entru căam primit%o%n dar# (u am răpit%o din .lada# &a ţi%o dau fără nici o luptă căci eştiodraslă olimpiană; Aşa mi%ai spus când petreceam şi sor+eam cupele cu vin că eştidin neamul lui 'oseidon# $i lui 'oseidon eu mă plec;

4 Atuncea dară adă%mi lâna a rostit Iason +ucuros şi noi ne vom urca pe

Argo şi vom pleca către .lada fără să te mai supărăm# 4 Oi%o dau cum nu a spus .ete: dar tre+uie să%mi dovedeşti că eşti odraslăolimpiană făcând o anumită slu/+ă;



4 Ce slu/+ă7 l%a !ntre+at Iason#Amândoi se priveau !n ochi şi !şi *âm+eau dar nu cinstit# 'entru că%n inimile lor

clocotea ura%nverşunată şi fiecare socotea su+ *âm+etul său prefăcut cum să%llovească pe celălalt#

0n Iason era aţâţase pofta de%a stăpâni comoara doar pentru el nu pentru

oameni nu pentru cei ce%l aşteptau să se !ntoarcă !n .lada# )târnise pofta de%a se facestăpân puternic şi +ogat cum era regele .ete# $i Iason !i că*use pradă acestei pofte%n/ositoare# 8chii%i mai !nainte limpe*i erau acuma%ntunecaţi de planurile ce ur*ea#

La rându%i regele .ete fusese sfătuit din slavă de tatăl său măreţul soare cumsă !i ia viaţa lui Iason# $i regele a arătat feciorului venit din Iolco că are%n curtea luidoi tauri ce au picioarele de%aramă şi varsă%ntruna foc pe nări# ,ai are%un plugnemaivă*ut făcut din fier şi din aramă mare cât +olta unei case "# Iason să%nhameaceşti tauri la plugul greu cu lanţuri +une şi să se ducă pe un câmp ce%i dincolo derâul ?asis# )ă are câmpul plin de gri/ă pentru că este al lui Ares# )ă semene apoi pe

câmp nişte colţi negri de +alaur

"E

pe care !i păstra%ntr%un sac# 9erminând el cusemănatul din acei colţi o să răsară o ceată mare de ră*+oinici# Iason să dea lupta cuei şi să%i do+oare pân%la unul#

Iason s%a cam !nfiorat aflând de%această !ncercare# 0nsă n%a vrut să se arate: şi%arăspuns foarte liniştit că totul se va face%ntocmai# )ă%i dea numai răga* o noapte#

4 (e vom retrage toţi pe Argo şi%acolo ne vom sfătui i%a răspuns regelui .ete# 4 ine# )ă fie precum vrei a%ncuviinţat şi regele#0nsă%i venea să râdă%n hohot pentru că !i +ăga%n capcană# $tia că Iason n%o să

scape# 8ştenii răsăriţi din colţii aceia negri de +alaur aveau putere să%i răpună pe toţieroii%argonauţi# ,ai ales că lipsea eracle;

HERA ÎI TRIMITE UN VIS MEDEEI

i fapta s%ar fi petrecut aşa cum plănuia .ete# Argonauţii%ar fi rămas pe acelţărm pentru vecie !ngropaţi su+ ţărână rece# &ar Afrodita nu%i da tihnăcopilei regelui ,edeea# 8%nflăcăra mereu mai tare !n dragostea pentruflăcăul venit pe mare din .lada#

S0n timpul nopţii următoare fata s%a *+uciumat !ntr%una; &orinţa ei cea mai

fier+inte era de%a fi cândva regină; @eiţa i%a trimis un vis# )e făcea%n vis că o luaIason !n +raţe şi%o urca pe Argo şi amândoi plecau spre Iolco# Acolo se urcau pe tron#.l era rege ea regină#

Ce mult i%a plăcut visul fetii6; $i ea tre*indu%se din somn a strigat iute douăsclave# )clavele au adus un car# A !nhămat la el catâri şi au pornit spre ţărmul apeiunde se legăna uşoară cora+ia argonaută#

)clavele l%au chemat pe Iason ce sta !ngri/orat pe punte# 9ânărul s%a gră+it spreţărm mânat de poftele%i aprinse de avuţie şi putere care !l mistuiau acum şi%a glăsuitfetei aşa3



4 Cât de frumoasă eşti ,edeea6 &e la ospăţ când te%am vă*ut n%am putut săte uit o clipă;

Copila s%a !mpurpurat3 4 $i eu străine te%am visat; căci eşti voinic eşti !ndră*neţ; ,eriţi să ai

noroc !n toate;

La aste vor+e +ucuros Iason a prins copila%n +raţe# .a s%a lăsat şi i%a şoptit că ar primi să%i fie soaţă# 4 8 ai să fii soţia mea; 9e voi urca pe tron !n Iolco; i%a glăsuit Iason

repede# 4 &acă te /uri să%ţi fiu regină a glăsuit atunci ,edeea voi face vră/i şi ai să

+irui;Ar fi aici să mai adaug că fata regelui .ete ştia nenumărate vră/i# Le !nvăţase de

micuţă de la o doică vră/itoare# 4 0ţi /ur orice i%a răspuns Iason ce nu avea altă dorinţă decât să capete mai iute

nepreţuita avuţie;$i au*ind făgăduiala ,edeea nu s%a mai gândit la tatăl său nici la oraşul care pierdea lâna de aur# Avea şi ea un singur gând3 să se mărite şi să fie regină%n ţaratesaliană#

SEMĂNAREA COLŢLOR DE BALAUR E

GLIE

edeea i%a adus lui Iason o alifie fermecată# Dngându%se cu alifia petrup pe arme şi pe scut tânărul devenea mai tare decât eracle decât*eii# . drept că asta doar o *i# Chiar focul cel mai ar*ător cea maităioasă dintre arme nu mai putea să%i facă rău şi el !şi !nvingea

duşmanii#M

9re+uie să spun că alifia era făcută dintr%o plantă care creştea%n munţii Cauca*din sângele lui 'rometeu#

Iason s%a uns cu alifia: şi%aşa cum l%a%nvăţat ,edeea a şi pornit spre locul undese aflau !ntr%o văgăună taurii regelui .ete#

9aurii s%au *vârlit spre el# &e ar fi fost *id de cetate ar fi că*ut su+ i*+itură# &ar Iason a rămas pe loc# I%a prins de coarne cu putere şi a/utat de%argonauţi i%a !nhămat

+ine la plug# Au arat câmpul larg şi neted# 'e el au semănat toţi colţii aceia negri de +alaur#

&in colţii semănaţi pe glie au răsărit nişte uriaşi cu să+ii suliţe şi scuturi#Driaşii au păşit spre Iason şi spre ceilalţi argonauţi care stăteau mai la o parte# 0nsăflăcăul !nvăţat de fata regelui ,edeea a luat o stâncă mare !n +raţe şi a *vârlit%o%

ntre uriaşi# Driaşii vă*ând stânca asta au socotit că e de aur# )%au repe*it ne+uni laea ca nişte lupi pe o mioară şi s%au certat# )%au luat la luptă căci fiecare vrea s%oai+ă# 0n lupta care s%a iscat lovindu%se tur+aţi cu ură s%au omorât# Au pierit toţi#



ă*ând că Iason +iruieşte regele 5 ce era de faţă 5 s%a !ntors repede%n palat# 4 Ce%i de făcut7 om da noi lâna acestor tineri din .lada7 a%ntre+at regele .ete

pe sfetnicii săi de credinţă# )au vom găsi o altă cale ca totuşi s%o păstrăm la noi7 4 (u6 n%o vom da au spus cu toţii# Ci mâine%n *ori vom strânge oastea şi%i vom

lovi pe%argonauţi la ceasul când ei !ncă dorm;

$i cum !n vremea asta noaptea se co+orâse peste lume tăcută plină de mistereregele a cerut şi el o amânare de o *i# 4 ,âine vă dau lâna de aur spusese regele lui Iason care venise la palat să%şi

ceară drepturile sale#0n sinea lui !nsă gândea cum era !ndemnat de sfetnici să%i prindă pe argonauţi şi

să%i ucidă fără milă# Iar vasul lor să%l facă ţăndări şi să%l cufunde%n râul ?asis#

RĂ IREA LÂ NEI DE AUR

tâta doară că ,edeea aflase tot ce plănuiau tatăl său şi cu dregătorii# .a afăcut pe loc o vra/ă# 9atăl şi sfetnicii şi oastea au că*ut /os şi%au adormit#'orţile s%au i*+it !n lături şi ea a trecut fără gri/ă având de mână peA+sirt fratele ei cel mititel#A

)%au !ndreptat spre vasul Argo#Acolo l%au găsit pe Iason care stătea la ţărmul apei# .l +ănuia că va veni copila

regelui .ete să%i dea un sfat poate vreo veste;$i revă*ându%se cei doi s%au strâns şi s%au !m+răţişat: şi şi%au /urat din noucredinţă# Acuma ei erau uniţi# &ar nu uniţi prin dragoste sau prin dorinţa de a fifolositori celorlalţi oameni de%a săvârşi fapte măreţe de cinste şi de glorie# (u eierau !nlănţuiţi de pofta lor de%a fi +ogaţi şi de%a fi rege şi regină#

Aşa se%ntâmplă totdeauna cu cei care au firi prea sla+e lesne supuse lăcomiei#Alunecă uşor !n rău;

Iară trădările ,edeei faţă de ţară şi părinţi pecetluiau precum se vede toateaceste /urăminte ce amândoi şi le făceau noaptea pe ţărmurile apei#

,edeea l%a călău*it pe Iason tânărul străin !nspre dum+rava !nver*ită unde eratemplul lui Ares# Aici lângă copacul sfânt stătea de stra/ă un +alaur# alaur care%şicăsca gura plină de foc şi de miasme către voinicul tesalian# 0nsă 8rfeu ce%l !nsoţise

pe Iason până la dum+ravă după poruncile ,edeei a !nceput să cânte dulce şimonstrul lung de nouă stân/eni s%a lăsat moale la pământ# Iar flăcările otrăvite s%austins !n +otul lui hidos# A+ia mai pâlpâiau puţin#

,edeea a *vârlit atunci asupra lui un suc vră/it# )ucul l%a adormit pe monstru# $iIason cu argonauţii s%au repe*it către copac# 0n el lucea lâna de aur !ntr%o luminăor+itoare# .i au smuls lâna din copac# Iason a pus%o pe spinare# $i au pornit cu pasgră+it către cora+ia lor Argo#



FUGA MEDEEI CU IASON

ără să şovăie o clipă ,edeea s%a urcat şi ea pe puntea vasului de lemn# L%aluat alături pe A+sirt# Iar Iason care conducea această eKpediţie a ridicatochii spre cer şi%a mulţumit *eiţelor era şi mândrei Afrodită pentru tota/utorul lor# A implorat apoi pe @eus şi pe 'oseidon furtunosul 5 *eul din

care se trăgea 5 să%i ocrotească pe tot drumul de%ntoarcere către .lada#FDnul dintre argonauţi a ridicat ancora grea# Ceilalţi au luat vâslele%n mâini şivasul a pornit !n /os pe râul ?asis către mare#

Cum au a/uns din nou pe mare argonauţii au dat glas nemărginitei +ucurii care%i!nflăcăra pe toţi şi s%au pornit veseli să cânte# Lâna de aur strălucea şi lumina până

departe !ncât nu se vedeau pe cer nici stelele scânteietoare şi nici făclia de argint alui )elene dal+a lună# (u se vedeau decât eroii având !n mi/loc pe ,edeea şi peA+sirt 5 ce tremura poate de frig poate de teamă#

9oţi erau veseli fericiţi pentru că nu ştiau nici unul ce planuri nutrea acumIason# (umai ,edeea sta pe gânduri# 'rin farmece ea cunoştea că%n .a regelecurtenii se şi tre*iseră din somn# &escoperiseră răpirea lânei de aur din copac şi fugafetei a ,edeei cu fratele%i micul A+sirt#

(umai că regele .ete avea şi el coră+ii +une# Avea oşteni şi avea prieteni careerau adânc mâhniţi că se furase din dum+ravă lâna cu firele de aur#

Iar regele a poruncit să plece%ndată trei coră+ii pe urma vasului elin şi ca să poată să%i a/ungă a hotărât ca la o vâslă să tragă%n loc de un om doi# ântul +ăteaspre asfinţit# &eci să se%ntindă pân*e multe# 'ân*e mai mari decât acele ce se aflau pevasul Argo#

4 $i vă mai spun să nu vă%ntoarceţi fără ,edeea şi A+sirt căci veţi fi osândiţila moarte6 a rostit regele .ete către oştenii ce plecau !n toiul nopţii să%i a/ungă peIason şi argonauţi#



CĂSĂ IREA MICULUI ABSIRT

Iată de ce era ,edeea atâta de !ngri/orată# .a ştia tot ce se%ntâmpla#

0ntr%adevăr a treia noapte de la plecarea lor pe mare s%au vă*ut şi urmăritorii#&e fapt Iason şi%argonauţii n%o luaseră pe%acelaşi drum ca la sosire prin

strâmtori"F ci tăind marea curme*iş plecaseră către alt ţărm# )pre ţărmul unde sevărsa râul cel larg Istrul !n mare 5 adică%n 'ontul .uKin#

Căutaseră să schim+e drumul socotind că urmăritorii or să se%ndrepte sprestrâmtori# &ar lâna ce%o aveau cu dânşii i%a dat de gol căci scânteia ca soarele !n toiul*ilei# Drmăritorii au vă*ut dincotro vine strălucirea şi cum aveau pân*e mai +unevâslaşi mai mulţi şi odihniţi s%au !ncordat şi erau gata; aproape gata să%i a/ungă#

$i ca să scape de prime/dii ea şi acela ce%i /urase că o va face soaţa lui regină

!n oraşul Iolco ,edeea a făcut o crimă cumplită !nspăimântătoare# .a s%a ascuns !nfundul +ărcii să n%o vadă argonauţii şi%a sfârtecat !n +ucăţele pe micul său frateA+sirt# Iar mem+rele !nsângerate le%a risipit !n largul mării pe%ncetul una câte una#Când au aflat argonauţii această crimă odioasă s%au mâniat nespus de tare# .rau gatas%o *vârle%n valuri#

4 (oi suntem luptători eroi !nfruntăm monştri fiare regi# (u ucigaşi de rândde%aceia care se luptă cu copiii#

Chiar Iason s%a uimit !n sine vă*ând ce fire%are ,edeea# $i totuşi el a apărat%ogândindu%se că%i va mai fi de a/utor şi%n patrie# La rugăminţile lui Iason argonauţii au

iertat%o şi au vâslit !n sus pe Istru#ă*ând pe valuri colhidienii mem+rele micului A+sirt s%au oprit ca să leadune# Le%au strâns +ucată cu +ucată şi le%au adus toate pe ţărm# Acolo au orânduitslu/+e şi /ertfe pentru fiul cel sfârtecat al lui .ete# L%au ars pe rug şi au făcut ser+ări 5 cum cerea datina# Aşa s%a scurs o *i !ntreagă#

0n acest timp argonauţii urcaseră 5 pe cât se pare 5 pe Istru%n sus destul demult"# Drmăritorii şi%au dat seama că nu i%ar mai putea a/unge#

&ar fiindcă nu mai !ndră*neau să se !ntoarcă la .ete fără ,edeea şi A+sirtostaşii au rămas acolo !ntemeind o aşe*are +ogată şi !nfloritoare ce%a primit numelede 9omi-J#

&upă această !ntâmplare argonauţii au trecut plutind pe Istru mai departedincolo de Iliria-1#



ÎNTOARCEREA LA IOLCO

+ia a/unşi !n altă mare şi s%a pornit cea mai gro*avă dintre furtunile pecare le suferiseră !n drum# aluri se ridicau cât munţii şi pân*ele sesfâşiau su+ răsuflarea !ngheţată a unui vânt de mia*ănoapte# âslele sefrângeau şi ele !n stânci ce răsăreau din apă# Cora+ia argonaută era ca o

coa/ă de nucă *vârlită%ncoace şi !ncolo su+ munţi de apă vineţii#A.roii a+ia se mai luptau şi !şi pierduseră năde/dea că vor putea scăpa cu *ile

când iată a sunat un glas# Dn glas puternic de la proră# or+ea pe cât spunealegenda ramura sacră din ste/arul marelui @eus din &odona# Ramură ce era adusă

pusă la proră de Atena# $i ramura i%a !ndemnat să plece%n marea 9ireniană !n insula

cea misterioasă unde%şi avea sălaşul Circe 5 o vră/itoare renumită# Iar Circe să%i purifice de moartea micului A+sirt#

Argonauţii !n furtună au !ntors cârma către locul unde trăia faimoasa Circe#Cum s%au !ntors a stat furtuna pe care%o trimisese @eus: şi Argo a plutit pe mări perâuri şi din nou pe mări; şi a a/uns până la Circe# Acolo s%au purificat de sângelevărsat la 9omi#

; $i au !ntâmpinat din nou furtuni prime/dii fără număr# )irenele i%au ispitit prin cântece ademenitoare să se arunce%n apa mării# &ar i%a salvat pe toţi 8rfeu carecânta mult mai frumos# &oar melodia lui duioasă le%a amintit de patrie şi i%a ţinut pe

vasul Argo# 9recând prin apa ce scălda două stânci3 )cila şi Cari+da două stânciameninţătoare erau de asemeni să se%nece la fel ca mai târ*iu Dlise# &ar s%au luptatcu valurile şi au scăpat iarăşi cu +ine#

Au mai trecut şi pe la Creta# Acolo s%au luptat cu 9alos un uriaş !nspăimântătordin neamul monştrilor de%aramă şi după multe lupte şi rătăciri au atins ţărmul

portului magne*ian 'agase din care Argo se pornise cu peste patru luni !n urmă# 0ncurând au sosit la Iolco#

Cora+ia au !nchinat%o *eului mărilor 'oseidon din care Iason se trăgea# $i'elias a primit lâna comoara regelui .ete# 0n schim+ eroul i%a cerut tronul părinteluisău .son#

Ce%i drept !n sine chi+*uia că având tronul şi puterea tot lui o să%i revie lâna ceşi%o dorea atât de mult#

Regele l%a ţinut cu vor+a cât timp au stat argonauţii# &ar cum s%au risipitaceştia 'elias n%a mai vrut să%şi ţină cuvântul dat cu luni !n urmă# A strâns oastea şi l%a gonit pe Iason din oraşul Iolco#



ELIAS ESTE FIERT ÎNTR-UN CAZAN CHIAR

DE CĂTRE FETELE SALE

ason s%a mâniat amarnic# isul său scump se spul+era# $i nu ştia ce%ar puteaface să pună mâna pe putere# Atunci ,edoea vră/itoarea a născocit un şiretlic#)%a prefăcut că s%a certat cu soţul ei fiul lui .son şi a cerut un adăpost la fetelelui 'elias# Căci regele avea trei fiice# )tând ele !ntr%o *i de vor+ă ,edeea a%

nceput să spună că ea cunoaşte vră/i prin care !i poate%ntineri pe oameni# Ca să ledovedească asta a umplut un ca*an cu apă şi punând lemne dedesu+t a aprins foc cu

pălălaie şi apa a%nceput să fiar+ă# A luat pe urmă un +er+ec 5 cel mai +ătrân din toatăturma 5 şi l%a tăiat !n +ucăţele# ucăţile le%a pus la fiert# A mai turnat un suc !n apă amai rostit şi nişte vră/i# $i ce să credeţi7 &intr%o dată +ucăţile s%au !nchegat# &in apă

a ieşit un miel cu +lană al+ă +ehăind#

ICopilele lui 'elias vă*ând această preschim+are au rugat%o pe vră/itoare să le

!ntinerească tatăl#,edeea s%a lăsat rugată# ?etele i%au făgăduit şi un şirag de pietre scumpe dacă

le%ascultă rugămintea# $i vră/itoarea mulţumită că planul i se%ndeplinea le%a sfătuit pe%aceste fete să%l taie pe +ătrânul rege !n opt +ucăţi cu capul nouă# şi să le%arunce !nca*anul !n care apa clocotea#

Iar fetele că*ând !n cursă şi%au do+orât părintele ca pe un taur la ospeţe şicarnea lui au aruncat%o !ntr%un ca*an mare să fiar+ă#

&ar cum a dat !n clocot apa ,edeea le%a strigat !n faţă că ea l%a ră*+unat peIason şi 'elias rămâne mort#

Apoi făcând nu ştiu ce vra/ă s%a arătat un car de flăcări tras de doi şerpi!naripaţi# ,edeea s%a urcat !n car şi a pierit !ntr%o clipită#

Regele 'elias că*use: dar nu%ntr%o luptă vite/ească 5 precum se cade%ntre +ăr+aţi# .ra răpus prin vicleşuguri şi uneltiri vră/itoreşti# (imeni nu l%a lăudat peIason pentru%o asemenea victorie# $i el tot n%a putut să urce pe tronul mult râvnit dinIolco# 'uterea a trecut !n mâna unui fecior al celui mort un alt argonaut3 Adraste#

Iason a fost silit să fugă la Creon rege din Corint#



GLAUCA Ş CREON SUNT CU RINŞ DE

FLĂCĂRI

reon !l admira pe Iason pentru că adusese lâna de aur de la .a şi l%a primit cumultă cinste# I%a dăruit şi un palat cire*i de vite şi moşii#CAr fi putut acuma Iason să vieţuiască liniştit ,edeea soaţa %i dăruise şi doi

copii !ncântători# &ar tot ce se clădeşte%n viaţă pe crime şi pe vicleşug se pră+uşeşte prea adesea# La fel şi dragostea lui Iason faţă de soaţa lui ,edeea s%a istovit de la untimp#

9oţi se temeau de vră/itoarea ce%şi omorâse frăţiorul şi !l fiersese !n ca*an pefostul rege de la Iolco# Iar crimele 5 pe cât se pare 5 aştern pe chipuri nişte um+re#Căci fata regelui .ete se urâţea de la un timp#

Iason nădă/duise poate că tatăl ei de supărare fiindcă%şi pierduse şi copiii şilâna cea nepreţuită o să se stingă !ntr%o *i# Iar el fiind +ăr+atul ,edeei va moşteni

+ogatul .a# &ar dintr%acolo nu veneau deloc veştile aşteptate şi Iason ce iu+ea puterea şi +ogăţia şi plăcerea hotărâse s%o părăsească pe soaţa lui de pân%atunci şi săse%nsoare cu <lauca fata lui Creon ga*da sa# Astfel de nu putea fi rege nici pestemare nici la Iolco avea să moştenească /ilţul regelui Creon din Corint#

Aflând ,edeea ştirea asta s%a necă/it peste măsură# &ar cum era de stăpânită s%a prefăcut că nici nu%i pasă şi a grăit către <lauca fiica lui Creon cu dulceaţă3

4 ,%am săturat şi eu de Iason# ,ă cere regele .geu care domneşte !n Atena:

şi%aş vrea să fiu şi eu regină# &estul am *ă+ovit aicea lângă un om fără noroc; şi casă te !ncre*i frumoaso că nu am nici o supărare !ţi fac şi eu un dar de nuntă;'oftim acesta%i darul meu6;

$i vră/itoarea prefăcută i%a dăruit fetei lui Creon o haină scumpă purpurie şi ocunună de mărgean#

<lauca s%a !nseninat căci tare%i mai fusese teamă de fosta soaţă a lui Iason# &ar cum şi%a !m+răcat veşmântul a simţit un fior de moarte# Corpul i%a fost cuprins deflăcări# Iară cununa !i strângea ca !ntr%un cleşte fruntea al+ă#

.a a strigat şi s%a *+ătut# A vrut să%şi scoată iute haina dar stofa se ţinea de trup

şi nu putea s%o de*lipească#La ţipetele ei gro*ave a alergat regele Creon# 0nsă cum s%a atins de fată a luat şi

el !ndată foc# Amândoi au pierit !n flăcări-"#



FUGA MEDEEI Ş RĂBUŞREA CORĂBIEI

ARGO

ar vră/itoarei nemiloase nu i%au a/uns aceste crime# A luat !n mână uncuţit şi şi%a ucis cu el copiii al căror tată era Iason# Apoi a poruncit să vinăcarul său magic tras de şerpi şi a fugit către Atena să se mărite cu .geu:dar n%a stat nici acolo mult# A pus la cale alte crime# $i era gata să%l

omoare pe fiul lui .geu3 9e*eu# Aflând .geu de uneltirea nesăţioasei vră/itoare ai*gonit%o cu ruşine# Chemând ,edeea un +alaur a şi *+urat până la .a# )%a !mpăcatcu tatăl său# $i; nu s%a mai aflat nimic ce s%a%ntâmplat cu vră/itoarea#

DIason mâhnit şi fără rost după uciderea <laucei a rămas singur !n Corint--

$i prin legende se mai spune că Iason !ntr%o *i dormea la um+ra vasului săuArgo pe ţărm !n istmul de Corint#

A+ia de !nchisese ochii# 'rin mintea lui se perindau nenumăratele%ntâmplări dineKpediţia spre .a# &ar Argo care%odinioară ca un delfin tăiase apa şi deschisese drum

pe mări cute*ătorilor elini era acuma putredă#Iason visa lâna de aur -2# 9ocmai visa că se găsea din nou pe Argo şi se *ărise !n

depărtare o lumină# .ra un munte%ntreg de aur; Când; lemnăria putre*ită s%a pră+uşit c%un *gomot surd# 0n cele mai frumoase vise 5 cora+ia pe care Iason ocondusese%n eKpediţie s%a pră+uşit asupra lui; L%a%ngropat su+ dărâmături# Astfel s%

a stins fără de fală şi fără glorie acela ce nu luptase pentru oameni şi se iu+ise doar pe sine;



!nfrumuseţea*ă cu dalta şi ciocanul o parte a coră+iei sau poate !ncrustea*ă acolo crenguţa dincopacul lui @eus# 0n folclorul românesc avem şi noi adesea elemente naturale3 crenguţe frun*e

+uruieni fermecate care slu/esc eroilor noştri#

# Atena *eiţa !nţelepciunii era considerată ca sfătuitoarea şi spri/initoarea tuturor eroilor# 8vedem dând a/utor lui 'rometeu eracle 9e*eu 'erseu ş# a# Aceasta ca un semn că eroii şi faptele

lor nu tre+uiau să se +i*uie numai pe !ndră*neală ci şi pe !nţelepciune#

1J# )unt unii !nvăţaţi care afirmă că o parte din legendă este adevărată că eKpediţia cătreeKtremitatea estică a ,ării (egre s%ar fi făcut pro+a+il cam cu opt*eci de ani !naintea ră*+oiuluirenumit al 9roiei# ine!nţeles că toate acestea sunt supo*iţii# (u avem destule date şi nu putem săştim ce a fost şi când a fost# 0nsă de +ună seamă legenda cântă pe acei navigatori care au cute*at!ntâia oară să plece !n mari călătorii deschi*ând drum spre răsărit pe ape negoţului elin# Aceştia au!nfruntat prime/dii şi furtuni nenumărate# )%au luptat cu popoare necunoscute l%au !nfrânt pelocalnici şi i%au silit să dea tot ce aveau mai de preţ# Au adus apoi cu ei +ogăţii şi aur mult !n .lada#0nsă ca să !nfrumuseţe*e această aventură poeţii au născocit că pe cora+ia Argo s%ar fi urcat ceimai de seamă eroi şi ei au trăit fel de fel de !ntâmplări de dragoste şi lupte# 9ot poeţii au născocit

după dorinţele +asileilor care doreau să%şi legitime*e cuceririle că marii olimpieni3 @eus eraAtena şi mai târ*iu Afrodita i%ar fi a/utat să !nvingă# 'rin această aşa%*isă protecţie a marilor olimpieni se dovedea ne!ndoios că regii elini aveau dreptul să cutreiere mările şi să le stăpâneascăsă cucerească orice ţinut şi să adune +ogăţiile pe care şi le doreau#

11# 'lecarea se spune că s%ar fi făcut din portul magne*ian 'agase#

1"# &upă unele legende au fost ucişi şi toţi +ăieţii ca aceştia crescând mari să nu%şi ră*+unetaţii#

1-# Regina din Lemnos se numea ipsipila#

12# 'ropontida 5 adică aceea care deschidea calea spre 'ontul .uKin 5 era ,area ,armara#

1B# Oară din Asia de sud%est cu capitala la 'ergam#

1# Argonautul 'olifem care a au*it strigătul lui ilas răpit de nimfe şi a plecat alături deeracle !n căutarea lui a fost !ntemeietorul legendar al oraşului ios#

1E# 0n ,isia au rămas eracle 'olifem şi ilas#

1F# Dnde se află )cutari sau Dsiidar !n 9urcia# ?aţă !n faţă cu )cutari se ştie că se aflăIstam+ulul#

1# Lupta aceasta cu pumnii este strămoaşa +oKului# (umai că luptătorii din antichitate !şilegau pumnii cu nişte curele şi de curele erau prinse plăci mici de aramă colţuroase care striveaucarnea şi sfărâmau oasele#

"J# )trâmtoarea osfor#

"1# 'ână !n prea/ma oraşului Istam+ul se !ntindeau odinioară hotarele 9raciei#

""# )implegade !nseamnă stâncile care se i*+esc !ntre ele# $i !n +asmele noastre se găsesc demulte ori stânci sau munţi care se i*+esc cap !n cap#



"-# <recii !i *iceau la !nceput ,ării (egre3 'ontul AKeinos adică marea neospitalierăfiindcă avea mereu furtuni# &upă ce au cunoscut%o mai +ine şi au vă*ut că are ţărmuri roditoare şi

+ogate i%au schim+at vechiul nume şi i%au spus 'ontul .uKeinos sau 'ontul .uKin adică mareaospitalieră#

"2# .ste vor+a de râul Rion din <eorgia#

"B# 'alatul sclipitor pe care !l avea .ete ca fiu al astrului ceresc repre*enta pentru elinilumina aurie ce se vede !n *ori spre răsăritul lumii şi se reflecta !n apa ,ării (egre !n lungicoloane argintii#

"# Atât taurii cu picioarele de aramă cât şi plugul erau creaţiile lui efaistos#

"E# Colţii ce tre+uiau semănaţi pe câmpul lui Ares erau tot din +otul +alaurului do+orât deCadmos când fondase oraşul 9e+a# ?useseră dăruiţi regelui de *eul Ares#

"F# La !napoiere argonauţii nu au mai trecut prin strâmtoarea osfor !n ,area ,armara ci s%

au !ndreptat direct către ţărmul nostru unde este astă*i oraşul Constanţa# )e spune că Istrul%&unăreaar fi avut odinioară aici un +raţ#

"# Cât timp au durat slu/+ele pentru A+sirt argonauţii ar fi a/uns după legendă cam prinregiunea Ca*anelor#

-J# Aceasta este legenda !nfiinţării oraşului 9omi sau 9omis cum i%au spus romanii# 0ngreceşte numele s%ar tâlcui prin locul celui tăiat =temio !nseamnă tăiat> ca o amintire a faptului cămicul A+sirt fusese tăiat aici !n +ucăţele de ,edeea#

-1# .ste vor+a de ,area Adriatică# <recii vechi credeau că fluviul &unărea unea ,area (eagră cu ,area Adriatică#

-"# Această nouă crimă a fetei regelui .ete este povestită !n versurile *guduitoare ale tragedieilui .uripide3 „,edeea”#

--# )pre deose+ire de eracle 9e*eu 'erseu şi alţi eroi Iason !nchipuie pe omul vitea* şigeneros la !nceput ce părăseşte mai apoi calea dreaptă# (u mai este folositor semenilor săi aflaţi !nsuferinţă şi luptă doar pentru sine cu orice mi/loc3 /urăminte cuvinte mari şi promisiuni 5 pe carenu şi le respectă 5 numai ca să%şi atingă scopul# .roii l%au urmat pe Iason căci el fusese năpăstuit de'elias# .l i%a chemat !n numele dreptăţii şi !n folosul elinilor de%a do+ândi lâna de aur# .roii erau

+ucuroşi să sâvârşească fapte mari !ndră*neţe să cutreiere şi să cunoască lumea să deschidădrumuri noi pe mări să nimicească monştrii şi fiare să +iruie pe regii hapsâni# 0n toiul eKpediţieia/unşi !n Colhida sau poate chiar mai dinainte Iason cade pradă poftei de mărire şi avere# &e aceeael devine egoist meschin şi ia parte la crime# Ca să !nfiere*e astfel de fapte cântăreţii anticisu+liniau !n legende tragicul sfârşit al lui Iason#

-2# Lâna de aur pare a fi şi sim+olul +ogăţiilor din ţările răsăritene pe care elinii le%au râvnitmult !ntotdeauna#



RĂZBOIUL TROIAN

e povesteşte că pe%un deal din Asia de asfinţit !n apropiere de strâmtoareaelespont s%ar fi%nălţat cândva un oraş mare şi puternic1#SCel care a *idit oraşul a fost după legendă Ilos feciorul unui rege 9ros care%şi

trăgea o+ârşia 5 printr%un voinic &ardan 5 din @eus# &ar de la numele lui 9ros acestoraş s%a chemat 9roia şi ţara !ncon/urătoare 5 parte din ?rigia 5 9roada"#

DEALUL GREŞELILOR

a drept vor+ind locul unde se ridica oraşul se *ice că s%ar fi chemat !nainte„dealul greşelilor” 5 deoarece%ntr%o +ună *i @eus s%a mâniat pe Ata *eiţă agreşelilor şi a *vârlit%o din 8limp#L

4 &in cau*a ta i%a strigat @eus greşesc adesea cum s%a%ntâmplat atuncea la,econa când m%a%nşelat titanul 'rometeu# &e a*i%nainte nu ai voie să mai urci !n8limpul nostru# or greşi numai pământenii;

$i i%a dat +rânci *eiţei Ata#Locul unde a că*ut ea a fost chiar dealul din poveste# 0n că*ătură s%a lovit *eiţa*dravăn şi de ciudă a +lestemat dealul acela să fie plin de amăgiri şi oamenii să%l!ndrăgească 5 !nsă s%aducă nenoroc#

I%adevărat colina asta era un loc fermecător# )e re*ema spre răsărit pe muntelede piatră Ida# Iar spre apus se co+ora !n pantă dulce către marea cu valurile a*urii#

?iul lui 9ros a hotărât să%nalţe%acolo pe colină o fortăreaţă# A făcut darăsacrificii şi i%a%ntre+at pe olimpieni dacă%i vor da !ncuviinţarea# Atunci din cer ar fică*ut o statuetă misterioasă- care o%nfăţişa pe%Atena#

H'alas%Atena este%aceea care%mi va ocroti oraşul” 5 a cugetat regele Ilos şi dupăce%a *idit pe deal o fortăreaţă nu prea mare a făcut lângă ea un templu# 0n templu!ntr%un loc de cinste a pus această statuetă *isă paladiu%fecioara# Aceasta e primagreşeală precum se va vedea%n poveste#

$i%au trecut ani câţi au trecut şi Ilos !ntr%o *i s%a stins# La tron i%a urmat fiul săuce se numea Laomedon#

RIAM SE URCĂ E TRONUL LUI

LAOMEDON



aomedon a fost un rege lipsit de cinste sau cuvânt# Lui !i plăcea să ai+ă slugidar nu vroia să le plătească# .ra hapsân apucător şi fără milă de supuşi cumsunt mai de%o+icei toţi regii#L

Având el multe avuţii a vrut să şi le ocrotească şi să ridice%n /urul 9roiei un şir

de *iduri cât mai tari# 0i tre+uiau deci lucrători#9ocmai !n vremea când dorea el să ridice%aceste *iduri s%a !ntâmplat ca !n8limp mai mulţi *ei să se ră*vrătească# &oreau să%l lege pe stăpân !n ştreanguri tari şisă%l arunce !n 9artarul !ntunecat# &ar 9etis fiica lui (ereu cea cu picioare de argintaflând ur*eala !l vestise pe tatăl *eilor !ndată şi el !i osândise aspru pe răsculaţii din8limp# &intre toţi cei mai greu loviţi au fost 'oseidon şi Apolo# @eus a hotărât că eise vor trudi ca salahori să%nalţe *idurile 9roiei2#

Când s%a sfârşit !nsă *idirea Laomedon i%a i*gonit pe cei doi *ei din ţara sa fărăsă le plătească munca aşa precum făgăduise# La fel tot fără de cuvânt s%a purtat el şi

cu eracle

B

# 'entru asemenea greşeli Laomedon şi%a pierdut tronul# Cei mai mulţidintre fiii săi au fost ucişi !n +ătălii# I%a rămas numai un fecior care că*use pri*onier#Acesta era cel mai mic# )e numea la%nceput 'odarce# ,ai târ*iu i s%a *is 'riam#

Iar 'riam revenind la 9roia a luat de soaţă pe%o prinţesă gingaşă +unădevotată pe care o iu+ea nespus# ecu+aE se chema copila#

)%a urcat deci 'riam pe tron 5 iar soaţa sa i%a dăruit cinci*eci de fii frumoşi ca*eii şi%un număr mare de copileF#

Atâta doară că atuncea când tre+uia să vadă lumea unul dintre feciorii săiecu+a a avut un vis: şi se făcea c%ar fi născut nu un copil ci%o torţă aprinsă# ?lacăratorţei se%ntindea până ce cuprindea oraşul şi%1 mistuia !n !ntregime#

FIUL NOU-NĂSCUT DE HECUBA ESTE

ĂRĂSIT E MUNTELE IDA

riam aflând de acest vis i%a !ntre+at pe nişte preoţi: şi ei l%au sfătuit să%l

ducă pe fiul nou%născut !n munte: şi după datina stră+ună faţă de fiiinedoriţi să%l lase%acolo pe o stâncă# ?iarele vulturii şi şerpii vor şti pe urmăce să facă fără ca tatăl să%şi mân/ească mâna cu sânge de copil#P'riam a ascultat de sfatul preoţilor# A luat +ăiatul# L%a%ncredinţat unui păstor# $i

el l%a părăsit pe%o creastă a muntelui cel !nalt Ida# &ar peste patru sau cinci *iletrecând păstorul iar pe%acolo a vă*ut 5 nu%i venea să creadă6 5 pe fiul regelui 'riamsugând de *or la o ursoaică#

0nduioşat a luat păstorul pe%acest copil plin de noroc şi l%a dus !n coli+a sa#Acolo l%a crescut !n taină căci dacă regele afla !i aştepta desigur moartea şi pe

păstor şi pe +ăiat

#Crescând acest fecior de rege s%a tocmit şi el tot păstor ca tatăl adoptiv la'riam# ,âna cire*ile de vite la fel ca toţi ceilalţi păstori şi nu ştia că el e fiul aceluia



ce stăpânea aceste +ogăţii pe Ida#a se mai spune că flăcăul era nespus de inimos# 0i era drag de animale şi le

pă*ea de hoţi şi fiare cu%atât de multă vite/ie !ncât păstorii l%au numit din cau*a astaAleKandru1J#

; $i cum trecuse vreme multă de când 'riam !şi aruncase fiul cel nedorit pe

Ida tre+uia după străvechi datini să facă%n cinstea lui ser+ări# 8rgani*ase deci !n9roia slu/+e şi /ocuri şi !ntreceri# Iară ca premiu !n !ntreceri oferea cel mai mare taur pe care !l avea%n cire*i#

&ar taurul făgăduit era crescut chiar de%AleKandru# 9ânărul ţinea mult la taur#$i fiindcă 'riam i%l ceruse a hotărât să%l recâştige luând şi el parte la !ntreceri#

0ntr%adevăr prin iscusinţă şi vite/ie AleKandru i%a +iruit pe ceilalţi tineri# 9aurull%a câştigat el şi fiind săr+ătorit la curte 'riam ecu+a şi ceilalţi l%au !ntre+at3 deunde este şi cum !l cheamă7; $i +ine!nţeles că vor+a aduce după sine vor+ă şi!ntre+area !ntre+are# $i toate%acestea duc la urmă la de*legarea unei taine# &estul că

'riam a aflat că AleKandru i%e fecior# ucuria regelui 9roiei n%a fost mică# I%au dat peloc haine de preţ# Au !nchinat !n cinstea lui# $i l%au chemat nu AleKandru cum !i*iseseră%nainte ci 'aris nume care%nseamnă rudă de%aproape regăsită#

MĂRUL DISCORDIEI CADE ÎN MIJLOCUL

NUNŢI ZEIŢEI TETIS CU ELEU

e când se petreceau !n 9roia aceste !ntâmplari ciudate !n peştera unui centaurfaimosul iron din legendă *eii !n fruntea lor cu @eus petreceau straşnic la onuntă#P

)e cununa *eiţa 9etis cea cu picioare argintii cu un voinic numit 'eleu un regedin 9esalia# &e fapt şi @eus şi 'oseidon peţiseră pe nereidă# &ar 'rometeu le

prorocise că ea va naşte un fecior care !şi va !ntrece tatăl !n vite/ie şi putere# Asta nule era pe plac nici lui 'oseidon nici lui @eus# ,ai ales @eus se temea de fiii lui sănu%l do+oare precum făcuse el cândva tatălui său +ătrânul Cronos# $i ca să scape de

+uclucuri se !nvoise ca 'eleu să fie mirele lui 9etis#$i%acuma !ncepuse nunta# @eii cântau şi dănţuiau cu nimfe şi cu pământene#

Apolo le suna din liră# &ionisos le turna vin şi ,omus *eul caraghios le făceastr!m+ături destule; şi toţi râdeau cu%atâta poftă !ncât se *guduiau pământul mareaşi cerul cel !nalt cu luna şi cu stelele#

&e fapt nu toţi râdeau cu poftă; Căci la intrarea peşterii sta .ris cea posomorâtă *eiţa care prote/a discordia cearta şi +ârfa *eiţa care uneltea ca%n lumesă nu fie pace şi !nţelegere deplină#

@eiţa asta preahidoasă nesuferită tuturor şedea deci şi privea cu ură la cei care

se desfătau# $i pentru că *eiţa 9etis nu o poftise la ospăţ dorind să fie armonie şi +unăvoie%ntre meseni 5 gândea cum să le strice cheful11#$i dintr%o dată a rân/it# <ăsise hâda iar o cale# 0ncălecând pe un +alaur *+urase%



n ţara hesperidă# Luase din grădina de aur un măr# ,ărul cel mai frumos# 'e elscrisese cu cerneală de aur mai strălucitoare decât lumina de amia* trei vor+e +ineticluite# )crisese3 „Celei mai frumoase”#

)%a%ntors apoi la peşteră: şi%a vârât capul !nlăuntru cu lim+a roşie ca parastrânsă%ntre colţii ruginiţi: iar +raţu%i a *vârlit cu gri/ă mărul acela%ncondeiat !ntre

*eiţele ce%n horă alunecau ca !ntr%un *+or#



ÎNCE E CEARTA ÎNTRE CELE TREI ZEIŢE

%o fi vă*ut pesemne era sau Afrodita sau Atena6; L%au ridicat şi au citit

slovele%acelea otrăvite scrise de certăreaţa .ris şi fiecare%o fi rostit3

L 4 . mărul meu; &aţi%l !ncoace6; 4 a e al meu că%s mai frumoasă6; 4 (u%i al nici uneia; I%al meu; @eus; nu vrei tu să ne faci dreptate7;$i tot aşa; (u ştiţi cum este atunci când se porneşte sfada7 ?eţele parcă sunt

schim+ate# ocile%s tari şi ascuţite# Răsuna vor+e deloc +lânde sudălmi şi uneori +lesteme#

Aşa şi cele trei *eiţe strigau mereu spre adunare să li se spună care este cea maifrumoasă dintre ele# @eii erau prevă*ători# )ă spună era sau Atena se supăra rău

Afrodita# )ă *ică%atunci că Afrodita se mâniau *eiţa era ca şi Atena deopotrivă# 4 $tiţi ce7 a spus măreţul @eus# Dn singur om poate s%arate care%i deplinul

adevăr; 4 Cine%i acela7 au *is ele !ntărâtate !ntr%un glas# 4 . 'aris; 'aris de la 9roia cel ce se află%acuma pe Ida# )%a dus ca să%şi

revadă%n munte cire*ile ce le%ngri/ea pe când era un păstor simplu şi nu un prinţ cumeste a*i#

4 Cum !l găsim7 a !ntre+at *eiţa era# 4 ermes pristavu%mi de credinţă vă va călău*i pe toate i%a dat răspuns

marele @eus# ermes6 Călău*eşte%le spre Ida arată%le cine e 'aris6 $i fă ce%oi face caflăcăul să dea *eiţelor răspuns#&ar ermes preaşiretul ermes era ne!ntrecut !n toate#

4 Lasă stăpâne i%a grăit să nu ai nici un fel de gri/ă# oi şti eu să%mi fac +ineslu/+a şi 'aris o să dea răspunsul chiar astă*i după cum ţi%e voia;

$i 5 pentru că nunta cea mare oricum tot fusese stricată de .ris de *eiţavra/+ei care /uca de +ucurie !n faţa peşterii lui iron 5 ermes a spus către *eiţe3

4 eniţi cu mine să v%arăt pe tânărul /udecător feciorul regelui din 9roia# .l os%aleagă dintre voi pe%aceea care%i mai frumoasă#

$i ermes cu *eiţele s%au urcat pe un nor de aur# (orul s%a ridicat !n slăvi şi n%au trecut decât trei clipe şi norul a a/uns pe Ida#



ARIS DĂ AFRODITEI MĂRUL DE AUR

Paris păşea pe munte singur# 0nduioşat !şi amintea de vremea când era păstor#Cerul era a+ia%nroşit de *orii care se vesteau# )%au*eau mugete de tauri ce

tropoteau către păşuni# $i diamante stropi de rouă luceau pe ier+urile moi#&eodată s%au ivit din slavă *eiţele !nverşunate având pe ermes !ntre ele# $i

ermes a grăit spre 'aris3 4 Ia stai voinice şi ne spune care *eiţă%i mai frumoasă3 Atena mult

prea!nţeleaptă sau Afrodita drăgălaşa ocrotitoare a iu+irii sau poate !nsăşi mândraera stăpână%n marele 8limp fiind soaţa regelui ceresc7 Cui i%ai da tu mărul de aur

pe care%l ve*i !n mâna mea7

ă*ându%se%n !ncurcătură 'aris a vrut !ntâi să fugă# (umai că ermes l%a ţinutapucându%l pe după umeri# $i vor+indu%i cu meşteşug l%a sfătuit să stea pe loc şi sărăspundă mai degra+ă#

@eiţele şi%au arătat lui 'aris toată frumuseţea# a fiecare dintre ele i%au maifăgăduit să%i dea şi o răsplată cât mai +ună dacă voinicul le%o alege# Astfel soaţa lui@eus era i%a spus că o să%l facă rege nu !n 9roada sau !n ?rigia ci peste toată Asia#$i după @eus el va fi cel mai puternic pe pământ# 'alas%Atena i%a promis să%l facă%nvingător !n lupte şi !nţelept ca nimeni altul# Iar Afrodita i%a rostit că ea%l va facefericit dându%i de soaţă o regină# Regina e mândra .lena cea mai frumoasă%ntre

femei fiica lui @eus şi a Ledei#$i 'aris n%a mai stat pe gânduri# A dat !n lături şi puterea cu care%l !m+iase eraşi%nţelepciunea de la 'alas şi a ales numai plăcerea dăruită de dragoste 5 făcând de%asemeni o greşeală#

4 Cea mai frumoasă%i Afrodita a răspuns el *eului ermes1"# $i luând măruldiscordiei l%a dat *eiţei dragostei#

&upă această !ntâmplare *eiţele era şi%Atena au plecat tare supărate# .le%au /urat să se ră*+une nu numai pe tânărul 'aris ci pe !ntreg oraşul 9roia#

(%a rămas decât Afrodita care l%a şi%ndemnat pe 'aris să plece !n cetatea )partaunde domnea un rege prieten soţul .lenei cea frumoasă# $i s%o răpească pe .lenaregelui prieten ,enelau#



RÂ IREA ELENEI CEA FRUMOASĂ

i 'aris s%a !nflăcărat# 'ier*ându%şi orice stăpânire şi chi+*uire mai adâncă s%a!nsoţit c%un alt voinic şi s%au călătorit spre )parta# ?lăcăul care%l !nsoţea eraodrasla Afroditei şi%a unui prinţ păstor Anhise tot din tulpina dardaniană#

(umele lui era .nea#S$i după o călătorie destul de lungă şi de grea tinerii au a/uns !n )parta# Aiciregele ,enelau i%a primit +ine ca pe prieteni# .V tocmai tre+uia să plece cu niştetre+uri din oraş# 'ornea către insula Creta# $i a rugat%o pe .lena să ai+ă gri/ă devoinici !n timpul cât o să lipsească#

&ar cum s%a%ndepărtat din )parta soţul .lenei ,enelau s%a şi ivit din slăvi un

car ce era tras de porum+iţe şi%o aducea pe Afrodita#0n urma ei venea şi .ros *eul iu+irii cel viclean cu aripile lui de aur# @eiţa i%a

vor+it .lenei ţinând%o +lând pe după umăr despre%nsuşirile lui 'aris# 'rin vră/inumai de ea ştiute *eiţa l%a făcut pe 'aris mult mai frumos decât era# Iar .ros a ţintit

pe soaţa lui ,enelau !n inimă cu%o săgeată%nveninată şi a făcut%o să%ndrăgească pefiul lui 'riam din 9roia# .lena şi%a uitat de casă de soţ de prieteni de popor# )%aurcat pe cora+ia unde%o%m+ia 'aris să vie şi%amândoi au pornit spre 9roia1-#

Când s%a%ntors ,enelau la )parta mai mai că nu%i venea să creadă că nu%şi mairegăseşte soaţa# )upuşii i%au povestit tot#

&e supărare şi%a i*+it fruntea de lespe*i şi de *iduri# Inima%i s%a făcut căr+une#$i din nimica n%a pierit căci !şi iu+ise mult soţia# 0nsă fiind el un om puternic şi%aadunat iarăşi simţirea# $i%ndemnat de *eiţa era a plecat să se sfătuiască cu fratelesău Agamemnon rege !n Argos la ,icena# L%au luat cu ei la sfat pe (estor alt rege!nţelept din 'ilos#

SFATUL ÎNŢELE TULUI NESTOR

ar (estor le%a reamintit despre .lena că de mică fusese pricină de ceartă# .raatâta de frumoasă !ncât la doispre*ece ani a fost răpită de 9e*eu# A fost nevoiesă pornească cei doi voinici3 Castor şi 'oluK un ră*+oi mare cu Atena şili+erând%o s%o aducă iar !n oraşul părintesc#ICând s%a făcut ceva mai mare a tre+uit să se mărite# $i 9indar fostul rege%al

)partei a dat de veste !n .lada că%i caută un +ăr+at .lenei: şi%acest +ăr+at !i va urma pe /ilţul său regal din )parta# &eci câţi sunt dornici s%o peţească să vină !n oraşul

lui# &ar ce să credeţi7 (%au venit unul sau doi cum credea 9indar# $tiind%o toţi aşafrumoasă s%au grămădit vreo nouă*eci de regi şi cei mai mari eroi# Dnii +ogaţi alţii



puternici sau !nţelepţi sau iscusiţi# $i fiecare şi%o dorea# Regele 9indar s%a temut căfata alegând pe unul ceilalţi or vrea să se ră*+une şi s%o isca vreo%ncăierare# Atuncila sfatul lui Dlise regele insulei Itaca i%a pus pe cei veniţi să /ure c%or să respectehotărârea pe care o va lua .lena# .a era li+eră s%aleagă pe tânărul care%i plăcea# $idacă vreunul dintre ei ar fi%n/osit pe cel ales şi ar fi vrut să%i fure soaţa ceilalţi erau

datori să sară şi să%i dea spri/inul cu oastea#Au /urat câţi au fost acolo# .lena l%a ales pe urmă pe ,enelau un tânăr chipeş#9indar l%a hotărât urmaş# Au făcut nunta# $i toţi ceilalţi au plecat liniştiţi acasă# &ar

/urământul a rămas# 4 $i%acuma uite%a venit vremea a grăit !nţeleptul (estor că ,enelau a fost

/ignit şi soaţa lui i%a fost răpită# &eci cei care%am /urat atunci suntem datori să%la/utăm;

0nsă tot (estor i%a%ndemnat ca mai%nainte de ră*+oi să%ncerce o !mpăcăciune#)ă%i ceară deci regelui 'riam să%napoie*e pe .lena şi avuţia ce fusese luată de 'aris

de la )parta#'riam l%a !ntre+at pe 'aris: dar 'aris nici n%a vrut s%audă# 4 .lena e soţia mea a strigat el cu !ndâr/ire# (%o dau pentru nimic !n lume# &e%

ar fi să%nceapă şi%un ră*+oi;$i aflând ştirea Agamemnon a chemat regii din .lada să%i vie toţi !ntr%a/utor#

)ă%l ră*+une pe ,enelau#,ărul discordiei pe care !l aruncase reaua .ris stârnise ura%ntre *eiţe# .le !i

aţâţau pe regi# $i regii porunceau mulţimii să se /ertfească pentru ei# 'oftele lor şicerturile făceau din nou să curgă sânge#

)e%ncepea deci ră*+oiul 9roiei# Ră*+oiul cel mai crunt de care se povesteşte prinlegende#

0nvinşii şi !nvingătorii vor suferi deopotrivă şi vor pieri aproape toţi lăsând o /ale fără margini !n .uropa şi%n Asia#

ULISE SE REFACE CĂ E NEBUN

ar pân%atunci să amintim că ,enelau şi Agamemnon cei doi feciori ai luiAtreu 5 numiţi de%aceea şi atri*i 5 trimiteau soli din ţărm !n ţărm chemând

pe regi cu oastea lor !n vestitul oraş Aulida12DAstfel !n insula Itaca o insulă sărăcăcioasă unde domnea pe%atunci Dlise 1B plecase gra+nic 'alamede un fiu al regelui .u+eei#

4 Avem nevoie de Dlise spunea trufaşul Agamemnon# .ste isteţ şi priceput# (e poate sfătui la multe# .l este cel care a dat ideea mai de mult !n )parta ca regiisă%şi /ure credinţă şi spri/in de va fi nevoie;

0nsă de la acea%ntâmplare trecuseră atâţia ani# 8mul se schim+ă !ntre timp# Dlisese căsătorise cu o copilă 'enelopa o vară +ună a .lenei# a do+ândise şi un pruncnumit de mamă 9elemah# Iar pruncul era !ncă%n faşă# &eci nu%i era deloc pe plac să%şimai prime/duiască viaţa pentru a%şi ţine /urământul# (u%i mai era pe plac ră*+oiul şi



se gândea că nu e drept să moară oameni cu duiumul pentru o ceartă%ntre doi regi#$i aflând el că a venit !n insulă prinţul .u+eei s%a prefăcut că e ne+un#A !n/ugat la plug alături un cal schilod şi un asin: şi apoi cu ochii rătăciţi

+ol+orosind ră*leţe vor+e Dlise se făcea că ară şi nu%l cunoaşte pe trimis#Iar când trimisul 'alamede !i rostea vor+e pe%nţeles el se făcea că nu%l aude şi

arunca pe +ra*dă neagră !n loc de +oa+e de secară nişte grun/i mărunţiţi de sare#Atâta doar că 'alamede era destul de !nţelept şi a +ăgat uşor de seamă că vreaDlise să%l !nşele# )%a dus !n gra+ă la palat# A luat copilul lui Dlise pe drăgălaşul9elemah şi s%a !ntors cu el pe câmp# L%a aşe*at pe 9elemah !n drumul plugului delemn#

Când a vă*ut Dlise !nsă că plugul său va rete*a trupul micului 9elemah şi%aoprit calul şi asinul 5 şi a grăit lui 'alamede3

4 &a6; Ai ghicit# ,%am prefăcut# (u mai vream să pornesc la luptă;Ră*+oiul nu%mi mai este drag# (u vream să se mai verse sânge şi să călcăm cetăţi

străine pentru o toană de regină şi pentr%un prinţ nechi+*uit# reau să trăiesc tihnitacasă lângă iu+ita%mi 'enelopa şi lângă fiu%mi 9elemah#&ar neavând totuşi ce face Dlise s%a gătit de drum ca să%şi păstre*e /urământul

lăsând !n urmă casa dragă copilul mic !ncă !n faşă şi pe soţia%i credincioasă pentruun timp !ndelungat#

ÎN CĂUTAREA LUI AHILE

nsă vestitul profet Calha !i spusese lui Agamemnon că nu vor cuceri cetatea regelui'riam cel +ogat de nu or să atragă%n luptă pe ne!ntrecutu%Ahile#Î

Acest Ahile era fiul frumoasei nereide 9etis cea măritată cu 'eleu regele din9esalia#

La nunta ei *vârlise .ris !ntre *eiţele%olimpiene mărul discordiei pe care !ldăruise Afroditei fiul lui 'riam mândrul 'aris#

@eiţa nereidă 9etis ştia că pruncul său Ahile va creşte mare şi puternic# a fivitea* ca nimeni altul# (umele său o să rămână nemuritor !n +ătălia dată su+ *idurile9roiei# &ar lui !i hotărâse ,oira 5 destinul cel ne%nduplecat 5 să%şi piardă *ileleacolo#

$i cunoscând această taină *eiţa 9etis mama sa căuta să lupte şi cu ,oira şi să!l scape pe Ahile de soarta care%l aştepta#

0n acest scop !ncă de mic !i ungea trupul cu am+ro*ie ca să%l facă nemuritor# 0lvâra%n flăcări să%l călească# a !ntr%o noapte s%a dus şi până la ades !n Infern#Acolo şi%a scăldat !n )tiK râul cel !nfricoşător pe pruncul său a+ia născut#

Atât c%atunci când !l vârâse !n flăcări pentru a%l căli şi când !l cufundase%n râu9etis !şi ţinuse copilul de un călcâi călcâiul stâng#

0şi scăldase copilu%n )tiK pentru ca nici un fel de armă să nu%i mai poată rănitrupul# (u se gândise !nsă 9etis că apucându%l de călcâi locul acela%i va rămâne pe



totdeauna necălit1#0n acest fel fiul *eiţei nu mai putea fi do+orât decât dacă era lovit !n locul

necălit !n )tiK#Acum când are loc povestea Ahile se făcuse mare# Ca şi mulţi alţi eroi de

seamă fusese dat de mititel +ătrânului centaur iron ca să%l !nveţe meşteşugul

armelor şi al vânătoarei#)e povesteşte că la iron fiul lui 9etis s%a hrănit doar cu măduvă şi cu creier de pui de urs şi cu ficat de leu năprasnic# (ici nu se ridicase Ahile mai mult de%oşchioapă şi lupta ca un +ăr+at ucigând fiare prin codrii de pe 'elion#

Iar când fugea putea să%ntreacă şi căprioara cea mai iute şi cea mai sprintenă dinmunţi# (u vă mai spun că !nvăţase să cânte minunat din gură acompaniindu%se culira# Iar viersul lui vră/ea pe oameni şi chiar pe *eii din 8limp#

'e%acest flăcău vroiau să%l ai+ă !n ră*+oi lângă ei atri*ii la ceasul când vor i*+i9roia# Iar Agamemnon trimisese de astă dată pe Dlise să%l caute şi să%l cheme%n

luptă pe fiul regelui 'eleu şi al gingaşei nereide cea cu picioare de argint#

UN FLĂCĂU ÎMBRĂCAT ÎN HAINE DE

FATĂ

nsă aflând *eiţa 9etis de planul lor s%a temut straşnic că fiul său !şi va da viaţa !n

faţa *idurilor 9roiei#Î 0ngri/orată a ieşit din marea verde şi adâncă# L%a chemat lângă ea pe%Ahile şivă*ându%l i%a glăsuit3

4 9e du fără nici o *ă+avă !n insula unde domneşte regele prieten Licomede1E#Acolo ai să te ascun*i !n haine femeieşti Ahile; Cum eşti de al+ la chip frumosnimeni nu o să deose+ească pe fetele lui Licomede de fiul regelui 'eleu;

Ahile s%a !mpotrivit# &ar mama 9etis i%a cerut să%i dea%ntru%totul ascultare#$i cum Ahile%şi iu+ea mama şi nu vroia s%o necă/ească a pornit către insulă# Iar

Licomede regele sfătuit de *eiţa 9etis l%a%n%veşmântat pe flăcăiandru !n haine al+e

femeieşti şi l%a ascuns !ntr%un palat unde stăteau fetele sale#0n acest timp şi Agamemnon şi ,enelau +ătrânul (estor şi 'alamede şi Dlise

!i căutau urma lui Ahile şi nu puteau să i%o mai afle#&e n%ar fi fost prorocul Calha care vedea !n depărtare n%ar fi putut să%l mai

găsească# &ar Calha i%a vestit pe regi că odrasla *eiţei 9etis i%adăpostit de Licomede#.i cinQsă meargă pân%acolo7 Cine să%l afle pe Ahile !ntre frumoasele copile ale

regelui Licomede7



ADEVĂRUL IESE LA IVEALĂ

%au sfătuit şi s%au gândit să !l trimeată pe Dlise stăpânul insulei Itaca# .l nuvenise cu plăcere# ?usese chiar silit să plece !nsă acuma se găsea !n ta+ăralui Agamemnon şi potrivit vechilor datini şi /urămintelor făcute tre+uia sădea a/utorul atri*ilor să +iruiască prin minte şi prin vite/ie#

SDlise s%a schim+at de haine făcându%se neguţător# )%a dus apoi către palatulacelui rege Licomede purtând cu el sal+e de aur +răţări cercei văluri alese# 0nsă!ntre acestea toate vârâse şi un coif un scut şi%o suliţă strălucitoare#

?etele regelui s%au strâns numaidecât să vadă marfa şi !ntre ele se gră+ise şiflăcăul *eiţei 9etis# Dlise cerceta cu ochii să vadă unde e +ăiatul !nsă nu desluşeadeloc# Atunci le tot !ntindea marfa şi le%m+ia s%aleagă sal+e +răţări sau văluri după

plac# 9oate prinseseră !n mâini +i/uterii scânteietoare şi văluri care mai de care mai

al+e mai frumos +rodate# (umai Ahile se uita cu /ind la armele de%aramă la scut lasuliţă şi coif#

$i tot atunci !nsoţitorii lui Dlise ce rămăseseră la porţi au !nceput să sune taredin trâm+iţe şi din chimvale# ?etele au fugit speriate cre*ând că%ncepe vreun ră*+oi#0nsă Ahile%a luat o lance şi s%a şi repe*it spre porţi gata să apere palatul#

ă*ând că planu%i reuşise Dlise a grăit spre rege3 4 Acesta nu e fata ta# . un voinic numit Ahile# Lasă%l să plece la ră*+oi unde !l

cheamă ,enelau# )ă%şi dovedească voinicia# .ste ruşine să rămână ascuns !n văluri printre fete;

4 Adevărat a spus Ahile# (u sunt fecioară sunt flăcău# 'otrivit /urământuluifăcut de tatăl meu 'eleu la nunta frumoasei .lena am datoria să%l a/ut pe ,enelausă se ră*+une chiar dacă eu o fi să mor#

Apoi şi%a smuls vălul cel al+ şi cununiţa de pe plete şi%a pus !n schim+ coifullucios cu creasta fâlfâind !n vânt# A luat !n mână%o sa+ie şi a plecat după Dlise#

)e *ice că a mai primit de la tatăl său 'eleu o platoşă şi nişte arme# 'eleu lecăpătase toate de la *eii nemuritori la nunta cu iu+ita%i 9etis# A mai primit o suliţăcu !nsuşiri miraculoase de la +unul centaur iron şi o pereche de cai al+i de la'oseidon furtunosul aprigul *eu al mărilor#

Aşa s%a%nfăţişat Ahile !n portul renumit Aulida unde precum ne spun poeţii seadunaseră la ţărm o mie o sută opt*eci şi şase de coră+ii purtând pe ele peste%o sutăde mii de oameni !narmaţi1F#

ZEII CER O JERTFĂ LA LECARE



egii erau !n fruntea oastei 5 !n care trase de cai ageri 5 purtând pe ei armuri +ogate platoşe +une de aramă !mpodo+ite şi cu aur având pe cap coifuri!nalte cu coamele din păr de cal şi colţi lucioşi al+i de mistreţ# 0n mâiniaveau arme de preţ să+ii cu tecile de%argint lănci lungi tăioase de aramă

pulpare pe picior şi scuturi# 8ştenii cei de rând luptau numai cu suliţe şi praştii# .i

tre+uiau să se supună poruncilor destul de aspre date de regi sau +asilei#

R8astea cea mare se%mpărţea pe tri+uri fratrii şi pe ginţi1#Iar dintre regi cei mai de seamă erau vitea*ul Agamemnon şi ,enelau fratele

lui feciorii regelui Atreu: apoi prea!nţeleptul (estor# Drmau Dlise cel isteţ şi&iomede preacuviosul şi Aias de la )alamina şi un alt Aias din Locrida şi 'alamedeşi 'atrocle şi ?iloctet şi câţi şi câţi; &ar !ntre ei lucea Ahile cu oastea lui demirmidoni ca un luceafăr !ntre stele# Atât era de ne%ntrecut !n meşteşugul armelor#

(umai că flota asta mare 5 cântată%n vechile legende 5 de la%nceput a fost lovităde mari furtuni ce%o răvăşeau când !ncerca să iasă%n larguri# Iar mai târ*iu după

furtuni vântul a contenit să sufle şi pân*ele s%au moleşit ca nişte aripi ostenite# ?lotan%a mai putut să părăsească ţărmul aulic vreme lungă şi mulţi oşteni *ăceau de frigurişi alte +oale misterioase#

Ca să cunoască adevărul 5 de ce nu puteau să pornească !nspre 9roada cătreAsia 5 regii l%au !ntre+at pe Calha# Calha le%a spus că o *eiţă şi%anume Artemisfecioara e supărată rău pe el pentru că regele%Agamemnon !i ucisese%o căprioarăcare%i era *eiţei dragă# &eci dacă vor să reuşească !n !ntreprinderea lor grea regeletre+uie să%şi /ertfească pe o copilă Ifigenia#

LECAREA S RE ASIA

ilit de cei din /urul său regele a trimis un sol la Clitemnestra soaţa lui sora.lenei cea frumoasă şi i%a cerut să !i trimită pe fata sa pe Ifigenia *icând căvrea să o mărite cu fiul lui 'eleu Ahile"J#S

Când a sosit cora+ia purtându%le pe Ifigenia şi pe regina ClitemnestraAgamemnon nu le%a ieşit nici măcar !n !ntâmpinare#

8ştenii%au smuls%o pe copilă de lângă mamă şi au dus%o !ntr%un sanctuar s%o pregătească pentru groa*nicul sacrificiu#

A plâns *adarnic Clitemnestra# Regele%şi ascunsese fruntea su+ un veşmânt!ntunecat# (u vrea să%şi vadă nici soţia şi nici copila mult iu+ită# 'orunca dată de*eiţă tre+uia iute%ndeplinită ca flota să poată porni şi oştile să +iruiască;

Câţiva voinici au vrut s%o scape şi au luat armele !n mâini#0nsă copila i%a oprit cu ochii !necaţi !n lacrămi3

4 (u vărsaţi sânge !n *adar# ,ă voi /ertfi de +unăvoie ca tatăl meu să +iruiască!n luptele !nfricoşate ce vor urma foarte curând după ce eu n%am să mai fiu;

$i singură s%a%nfăţişat marelui preot să o%n/unghie"1#'reotul şi%a%nălţat cuţitul ca să%i străpungă inima !n timp ce regele Agamemnon



gemea !ngenuncheat pe lespe*i iar mama fetei se *+ătea !n +raţele oştenilor# (umai că%n clipele acelea Artemis s%a !nduplecat# $i%a amintit că Ifigenia !i

aducea adesea /ertfe /urase să nu se mărite şi să se facă preoteasă !ntr%un lăcaş sacrual ei# @eiţa s%a !nfăţişat la locul /ertfei şi a smuls%o pe Ifigenia# A dus%o !ntr%untemplu%al său !ntr%o pădure din 9aurida"" unde%a făcut%o preoteasă# Iară !n locul

Ifigeniei spre uşurarea tuturor a pus *eiţa o cer+oaică#$i după ce s%au săvârşit slu/+ele către Artemis vântul a%nceput iar să +ată# ?lotaa lunecat pe ape către 9roada depărtată şi regii s%au !nveselit#

. drept că au mai poposit şi pe%alte ţărmuri unde oastea şi%a prăpădit câţivaoşteni# &intre aceştia cel mai greu i%a durut faptul c%au pierdut pe ?iloctet acela ce

primise%n dar de la eracle armele lui +iruitoare# ?iloctet a rămas !n Lemnos# ?useserău muşcat de%un şarpe şi suferea !ngro*itor# Rana lui mirosea urât# 8ştenii nu puteausă%ndure acest miros nesuferit#

0n sfârşit după multe *ile şi rătăciri şi vânturi rele coră+iile aheiene au a/uns

lângă Asia# 9re+uiau numai să de+arce# &ar nimeni nu%ndră*nea să sară pe ţărmulregelui 'riam fiindcă prorocul le spusese că primul care va atinge pământu%acesta vamuri#

Ce%i de făcut7 )tăteau cu toţii pe punţi şi nu vroiau să sară#Atunci ce i%a trăsnit prin minte isteţului de la Itaca7 )ă dea eKemplu celorlalţi

fără să se prime/duiască# A aruncat un scut pe ţărm şi a sărit da%n aşa fel !ncât să n%atingă pământul ci numai scutul de aramă# Astfel el a sărit !ntâiul şi nu i s%a%ntâmplat nimic# Ceilalţi oşteni vă*ând că sare regele insulei Itaca rămânând teafărneatins şi%au făcut vânt de%asemenea#

SE-AŞAZĂ TABĂRA AHEIE

el care i%a !ntâmpinat a fost eroul troian ector cel mai voinic şi maivitea* dintre odraslele lui 'riam# $i ector şi%a a*vârlit lancea cătreoşteanul 'rotesilau care%a%nroşit numaidecât cu sângele%i glia troiană# &efapt ector vroia s%atingă cu lancea lui chiar pe Dlise# 0nsă Dlise s%a ferit#

0n urmă%i venea 'rotesilau# $i lancea i s%a%nfipt !n piept fiind cel dintâi dintreră*+oinici că*ut pe ţărm !n faţa 9roiei#

C'e urmă a sărit Ahile urmat de prietenu%i 'atrocle şi cei doi Aias şi alţi regicare s%au şi !ncins la luptă#

8ştenii regelui troian au tre+uit să se retragă şi să se%nchidă !n cetate#,ult mai departe de cetate şi%au făcut grecii ta+ăra# 9a+ără mare şi !ntinsă cu

mii şi mii de corturi# Iar !n mi/locul ta+erii era o piaţă foarte largă# Aici se adunauoştenii !n faţa cortului regal al celui care conducea !ntreaga oaste Agamemnon# 0napropiere lângă piaţă !şi ridicase cortul său şi preaisteţul din Itaca# .l era dornic săaudă să afle şi să ştie tot# &e%aceea !şi pusese cortul !n aşa chip !ncât nimica din cese petrecea !n piaţă să nu scape privirii sale#



0n schim+ la cele două margini !n locurile cu prime/dii şi%au făcut corturile lor regele de la )alamina voinicul Aias şi Ahile# .i şi%au pus corturile astfel dorind săstea mereu de stra/ă la cele două capete ale !ntinsei ta+ere#

)pre partea unde era 9roia ta+ăra mai era ferită de un val mare de pământ şi%unşanţ săpat foarte adânc#

Ră*+oiul dintre oastea greacă şi cea troiană s%a%nceput#86; ,intea parcă se%nfioară de cât sânge a curs la 9roia# 8ştenii%aduşi din<recia şi cei pe care%i trimitea regele 'riam din cetate se ucideau unii pe alţii dupăvoinţa regilor#

NOUĂ ANI DE LU TE SÂ NGEREOASE

ar dup%o altă prorocire 9roia cetatea%m+elşugată urma să sufere asediulvreme%ndelungă nouă ani mai !nainte ca oştenii lui Agamemnon s%ocuprindă şi s%o distrugă%n !ntregime#D

0n acest timp destule glasuri cereau să se curme ră*+oiul să nu mai curg%atâtasânge pentru .lena cea frumoasă răpită de troianul 'aris#

Astfel !n 9roia o copilă a regelui 'riam Casandra o preoteasă a Atenei learătase tuturor că va urma nenorocirea# 8ştirea le va fi *dro+ită# 9roia va cădearuinată şi%aproape toţi vor fi ucişi#

La fel !n ta+ăra aheie !i sfătuia des 'alamede pe regi şi pe eroi să curme acestră*+oi !ncrâncenat care cerea prea multe /ertfe#&ar nici !n ta+ăra troiană Casandra n%avea ascultare şi nici la greci n%avea

cre*are mult chi+*uitul 'alamede#a profitând de !ntâmplare Dlise a vrut să se ră*+une pe 'alamede ce venise şi

!l chemase din Itaca şi%i dovedise şiretlicul pe când se prefăcea ne+un#0n sinea lui gândea aşa3 „9u m%ai făcut să plec de%acasă să%mi las soţia şi

copilul să lupt aici pentru atri*i# .u nu mai pot părăsi lupta căci sunt legat prin /urământ# reau să te saturi de ră*+oi şi de atri*i şi să plăteşti”;

; $i%a%nceput să%l !nvinuiască pe 'alamede de trădare# Dlise era vor+itor fără pereche%ntre elini# A fost cre*ut# $i 'alamede a fost luat şi osândit la moarte cruntă3să fie do+orât cu pietre#

Aşa a plătit 'alamede care%i chemase la ră*+oi şi pe Dlise şi pe alţii# $i lupteleau dăinuit din ce !n ce mai sângeroase#

CEARTA DINTRE AHILE Ş AGAMEMNON



ar anul cel de%al *ecelea e povestit de regele poeţilor elini omer "-# 0n acest ana venit rises preot al *eului Apolo cerând regelui Agamemnon să%i dea%napoi

pe fata lui3 riseis ce%i fusese luată ca roa+ă de nişte oşteni# Regele l%a gonit perises cu vor+e grele şi%m+rânceli# Atunci preotul s%a rugat de *eul său să%i

pedepsească pe%aheii cei !nfumuraţi#I

Apolo ascultându%i ruga şi%a !ntins arcul şi%a ţintit !n ta+ăra lui Agamemnon# 0ntoată ta+ăra aheie ciuma a năpădit cu furie# ,ureau ca muştele oştenii# @ilnic mureausute şi mii#

&urase molima aceasta ceva mai mult de nouă *ile când Calha i%a vestit pe regică molima nu va%nceta decât !n clipa când riseis ro+ita fiică a lui rises va fi%napoi la tatăl său#

Ahile au*ind vestirea s%a%nfăţişat !n adunare şi i%a cerut lui Agamemnon cel ceera stăpânul fetei să i%o dea !napoi lui rises şi astfel molima să piară#

Regele fiu al lui Atreu ne+iruitul Agamemnon s%a supărat !nsă nespus şi a

rostit către Ahile3 4 'entru c%Apolo !mi ia roa+a iar tu Ahile !l a/uţi voi lua !n schim+ pe roa+ata riseis cea !m+u/orată care !ţi este%atât de dragă;

&egea+a (estor şi cu alţii au vrut să%mpiedice pe rege să săvârşească fapta asta3căci !ngâmfatul Agamemnon n%a vrut să ţină socoteală şi folosindu%se de dreptul pecare !l avea !n oaste a luat din cortul lui Ahile pe roa+a lui cea mai iu+ită#

Ahile a dus la şold mâna să prindă sa+ia să lupte şi să%l ucidă pe acela care%l /ignise%atât de tare dar l%a oprit 'alas%Atena# .a i s%a arătat !n faţă şi nevă*ută deceilalţi a rostit numai spre Ahile3

4 .u am solie de la era *eiţa cea cu +raţe al+e să te !mpiedic de la sfadă#eni%va *iua când tu !nsuţi vei !nţelege c%a fost +ine să nu te lupţi cu Agamemnon;şi daruri vei primi%ntreite#

Ahile s%a plecat *eiţei a lăsat sa+ia la şold: dar mâniat peste măsură a mai rostitlui Agamemnon3

4 a veni ceasul Agamemnon tu care ai nesocotit pe cel dintâi vitea* aheutu care te fereşti de lupte şi%i /upoi pe supuşii tăi să gemi din greu; 8astea aheie vafi *dro+it%atunci de ector venit din ta+ăra troiană# a fi !nsă târ*iu să ştii când aisă%ţi !nţelegi greşeala# (ici tu nici nimeni n%o să poată să le a/ute%aheilor# Amaramar va fi de ei;

Aşa grăia mâhnit Ahile;Iar pe%o cora+ie cu pân*e sus pe catarg se afla .ris 5 .ris discordia *eiţa care%

nteţise iarăşi vra/+a# $edea sus pe catarg *eiţa şi tare se mai +ucura de cearta carei*+ucnise !ntre Ahile şi%Agamemnon ceartă ce%i va costa pe greci nespus de multnespus de greu !n faţa *idurilor 9roiei#



AGAMEMNON ESTE AMĂGIT DE MORFEU

upărat prea adânc Ahile a părăsit !ndată lupta şi nici n%a vrut să mai audă despre

ră*+oiul cu troienii#

S0n acest timp *eiţa 9etis cea cu picioare de argint s%a ridicat din apa mării şi prefăcându%se !n ceaţă a plutit până !n 8limp# Acolo a !ngenuncheat lângă picioarelelui @eus şi suspinând i%a amintit că i%a fost veşnic credincioasă# L%a a/utat şi%atunceacând a fost el prime/duit de o ur*eală%a *eilor !n fruntea căreia sta era# .a l%a vestitnumaidecât: +a i%a trimis !n a/utor pe un gigant pe riareu# Iar @eus a/utat !n luptăde riareu i%a +iruit cu uşurinţă pe ră*vrătiţii din 8limp#

&e astă dată ea *eiţa !l roagă pe măreţul @eus să spri/ine oastea lui 'riam şi să%i lovească pe ahei !n aşa chip ca Agamemnon să nu mai poată face faţă# )ă fie astfel

nevoit să !l implore pe Ahile să se !ntoarcă iar !n luptă# 4 (umai aşa feciorul meu cel !n/osit de Agamemnon !şi va recăpăta mărirea

şi cinstea care i se cuvin a glăsuit *eiţa 9etis#Iar @eus amintindu%şi +ine de a/utorul dat de 9etis i%a promis spri/inul cerut#

a !ncă !n aceeaşi noapte a şi trimis la Agamemnon pe *eul viselor ,orfeu# @eul aluat !nfăţişarea +ătrânului !nţelept (estor şi%n vis l%a sfătuit pe rege s%atace%n *iuaurmătoare 9roia cetatea cea +ogată cu uliţi largi şi pietruite pentru că o va cuceri#

4 era ce ţine cu aheii 5 !i spunea%n vis +ătrânul (estor 5 i%a sfătuit pe ceilalţi*ei3 Apolo Ares Afrodita toţi câţi erau de partea 9roiei de astă dată să o lase pradă

vite/ilor ahei;9re*it din vis cu mulţumire regele a şi dat poruncă să se adune toată oastea !nlarga piaţă%a ta+erei# )%a !m+răcat !n haine scumpe ţinându%şi spada cea ţintată !nstropi strălucitori de%argint prinsă frumos pe după umăr având !n mâini sceptrulregal şi s%a !nfăţişat cu fală !n faţa oştilor greceşti#

4 ite/ii mei 5 le%a rostit el gândind să%i pună la%ncercare dacă sunt gata pentruluptă ori vor să se !ntoarcă%acasă 5 mare%i osânda ce ne%o dete din cer ne!nduratul@eus# )unt nouă ani de când luptăm aici su+ *idurile 9roiei iar +iruinţa e departe#Ce%aţi *ice voi dacă v%aş spune să lăsăm chiar acum ră*+oiul şi să ne%ntoarcem pecoră+ii la vetrele din ţara noastră7 Ce%aţi *ice7 ai răspundeţi iute;



OASTEA AHEIE VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ

ACASĂ

Si%atunci; Atunci s%a petrecut un lucru negândit de rege#&orul de ducă şi de pace i%a *guduit pe toţi oştenii# <loata cea mare adunată s%aclătinat ca un tala*# 8astea părea că este%un lan când +ate vântul peste el şi%i scuturăspicele dese# Cu ţipete fugeau oştenii +uni%+ucuroşi către coră+ii !ntr%un nor greu de

pul+ere# (imeni nu mai gândea s%aducă lui Agamemnon vreun răspuns# 9oţi ridicau proptelele care ţineau +ine la ţărm coră+iile aheiene# Chiotul lor se ridica până la cer de +ucuria nestăvilită a plecării#

Cum să mai poţi ţine o oaste atât ade de*lănţuită şi gata să se%n%toarcă%acasă7&esigur toţi ar fi plecat# 0nsă din ceruri vegheau era şi cu Atena deopotrivă#

.le aveau de ră*+unat fapta feciorului lui 'riam# $i nu puteau deloc să uite cădăruise mărul scump fermecătoarei Afrodita spunând că ea e mai frumoasă cu multca era şi Atena#

&e%aceea era şi Atena /uraseră să nimicească 9roia cu uliţi pietruite: şi%acumvedeau că fuge oastea# Cum s%o oprească7

4 ?ugi Atena a strigat era fugi degra+ă şi fă ce%oi face şi opreşte%i din goanaasta ne+unească#

Atena a *+urat pe ţărmuri lângă isteţul din Itaca3 4 (o+ile rege a *is ea vreţi să lăsaţi neră*+unată crima netre+nicului 'aris7

Călcaţi sfintele /urăminte7 &u%te mai iute şi adună oastea să nu se risipească# &e num%asculţi nu%ţi mai ve*i soaţa pe 'enelopa şi copilul#

Dlise au*ind !ndemnul şi amintindu%şi de soţie şi de copil a alergat cătrecoră+ii#

Cu vor+a lui meşteşugită i%a%ntors pe toţi la adunare#

ZEII AŢÂ ŢÂ E RĂZBOINICI

poi acolo%n adunare având alături pe Atena Dlise le%a vor+it din nou cu%atât demare măiestrie !ncât toţi s%au !nduplecat#A

)%au hotărât să stea la 9roia până vor cuceri oraşul regelui 'riam cel +ogat şi !l vor pedepsi pe 'aris#

Astfel s%a !nceput iar lupta# 8ştile iar s%au !nfruntat#0n faţa ta+erei troiene ieşise !nsuşi mândrul 'aris care era !nvesmântat !ntr%o

piele de leopard având la şold o sa+ie pe spate arcul şi o tol+ă şi !n mâini două

suliţe# &ar vă*ându%l pe ,enelau soţul .lenei cea frumoasă s%a%nspăimântat şi afugit# A tre+uit să vină ector cel mai vitea* dintre feciorii regelui 'riam de la 9roia



şi să%l !ntoarcă iar la lupta cu ,enelau soţul .lenei#)%a%ntors la luptă din nou 'aris dar ,enelau s%a repe*it cu%atât de mare

!ndâr/ire !ncât de n%ar fi fost *eiţa iu+irii şi a frumuseţii să%i vină iute%ntr%a/utor'aris a/ungea atunci ro+# Căci ,enelau !l !nşfăcase de coiful lui strălucitor pe 'ariscel !nfricoşat şi !l târa spre ta+ăra unde sălăşluiau aheii#

)%au dat iar multe lupte grele până ce !ndră*neţul ector a hotărât s%arunce%nmare pe%aheii care asediau oraşul tatălui său 'riam#$i%a luat rămas +un de la soaţă preadevotata Andromaca şi de la micul său

fecior AstianaK cel drăgălaş şi de la mama lui ecu+a# (u ştia de se mai !ntoarce sau o să plece după luptă către regatul mohorât unde

domneşte *eul ades#Lupta s%a !nceput !n *ori precum vroise !nsuşi @eus# ,ai mult chiar el s%a

co+orât pe creştetul muntelui Ida şi de acolo a *vârlit un trăsnet !nspăimântător !nta+ăra lui Agamemnon# 8astea lui s%a !nfricoşat şi a%nceput să se retragă#

ă*ând că iarăşi grecii fug era l%a rugat pe 'oseidon să le vie !n a/utor şi atrimis%o pe Atena să ia şi ea parte la luptă#&ar chiar aşa cu spri/inul *eiţelor era şi%Atena grecii tot au fost puşi pe fugă#

9roienii erau a/utaţi acum de preamăreţul @eus la rugăminţile lui 9etis cea cu picioare de argint#

HECTOR ÎL RĂ UNE E ATROCLE

i din am+iţia *eiţei s%a făcut un măcel cumplit# <recii erau ameninţaţi să fie prăpădiţi cu totul şi a*vârliţi !n apa mării# Dn singur om putea să%i scape şi%acel vitea* era Ahile aşa cum plănuise 9etis# .l sta !nsă su+ cortul său şicânta liniştit din liră#S

Acuma se ivise vremea când grecii%l vor ruga să vină ca să%i salve*e de pieire#0ntr%adevăr chiar Agamemnon şi%a !nţeles marea greşeală de a%l fi !n/osit pe%Ahile:şi trimiţându%i o solie cerea să%l ierte pentru fapta nechi+*uită ce%o făcuse# I%a trimis%o şi pe riseis roa+a sa cea !m+u/orată şi alte două*eci de fete luate din 9roia

pri*oniere şi daruri scumpe# a%l ruga să%i fie ginere să%i ia pe o copilă%a lui desoaţă#

0nsă Ahile n%a primit# A rămas neclintit !n cort# Iară măcelul a urmat mereu maigreu mereu mai crunt# 0nsuşi regele Agamemnon a fost rănit !mpuns !n +raţ şi%atre+uit să părăsească !ntinsul câmp al +ătăliei#

,oartea tăia tot mai flămândă vieţile%aheilor *dro+iţi şi ei fugeau cuprinşi despaimă !n faţa cetelor troiene conduse de marele ector fiul lui 'riam cel +ătrân#?ugind ei a/unseseră lângă coră+iile de lemn care se legănau pe mare# $i ector !şi

pusese%n gând să ardă fără nici o milă coră+iile aheiene#



Când au pătruns !nsă troienii !n ta+ăra lui Agamemnon s%a ridicat cel mai +un prieten al lui Ahile peleianul# .roul se numea 'atrocle#

4 Ahile a rostit 'atrocle de nu vrei să%i a/uţi pe greci dă%mi mie *alele şilancea# &ă%mi oastea ta de mirmidoni# 9roienii or să creadă poate că ai intrat chiar tu!n luptă şi asta%i va !nspăimânta !i va goni de la coră+ii#

0n timp ce grecii se /eleau cu moartea%n suflet la coră+ii atâta s%a rugat'atrocle de prietenul lui cel iu+it !ncât Ahile peleianul i%a !ntins armele cerute şi s%a%nvoit ca mirmidonii să%l !nsoţească la ră*+oi#

&ar după voile lui @eus deşi 'atrocle s%a luptat ca vulturul cu !nsuşi ector până la urmă a că*ut#

Cu mare greu cu mare luptă a+ia au i*+utit aheii să scape trupul fără viaţă al lui'atrocle cel vitea* din mâinile troienilor# 0nsă armura lui Ahile pe care o purta'atrocle o luase pradă de ră*+oi fiul lui 'riam dâr*ul ector#

AHILE SE HOTĂRĂŞTE SĂ INTRE ÎN

LU TĂ

ând a aflat această ştire Ahile s%a !ncrâncenat: şi%a pus cenuşă peste plete şi a%nceput să plângă%n hohot#C

'lângea atât de desperat !ncât l%a au*it din mare şi mama lui *eiţa 9etis şi s%a pornit

şi ea să plângă de /alea fiului său dragA alergat spre el cu gra+ă şi l%a%ntre+at3

4 ?eciorul meu de ce ţi%e plânsu%atât de amarnic7; Care%i durerea ce te ardeşi cu ce pot să te a/ut7

Ahile i%a răspuns *eiţei3 4 ,amă 'atrocle a că*ut# ector l%a despuiat cu sila şi de armura dăruită

tatălui meu la nunta voastră de către *eii olimpieni# .u nu mai pot trăi pe lume dacănu i*+utesc !n luptă să%l nimicesc pe cruntul ector să%l ră*+un astfel pe 'atrocle#

4 &ar ştii prea +ine a spus *eiţa că după asta vei muri şi tu aici !n faţa 9roiei

precum !ţi e ur*it de soartă; 4 &e moarte nu mă tem o mamă a dat răspuns gra+nic Ahile acuma voi uita

şi ura ce o aveam pe Agamemnon şi voi intra din nou !n luptă numai ca să%l do+or peector;

,ama a !nţeles că fiul orişice%ar fi să se petreacă tot va pleca tot va muri# Aşacă neavând ce face l%a rugat doar să mai aştepte până ce meşterul efaistos !i va

+ate pe nicovală altă armură alte arme#Ahile s%a%nvoit cu asta dar fără arme s%a urcat pe parapet şi a răcnit atât de tare

spre troieni !ncât ei s%au oprit !n loc# 0n /urul capului Ahile avea un nor mare de aur

care lucea până departe#0n acest timp *eiţa 9etis se şi dusese !n palatul de%aramă al *eului efaistos#Acesta tocmai făurea nişte trepiede fermecate ce aveau roţile de aur şi se mişcau doar



la poruncă fără să le atingă nimeni#Au*ind cererea *eiţei efaistos a aruncat !n foc aramă cositor argint şi aur

lucitor: şi%a făurit !ntâi un scut pe care%a%nfăţişat măiestru cerul şi marea şi pământuliară pe cer soarele luna şi stelele scânteietoare# $i pe pământ a aşe*at două oraşemari +ogate# 0ntr%unul dintre ele%i nuntă !n celălalt este ră*+oi#

A%nchipuit apoi pe scut şi un ogor: o holdă mândră: o vie toată !ncărcată cuciorchini negri pe haraci !n !ntregime de argint: cire*i de +oi şi pe%o păşune turme deoi al+e ca neaua# a a !nfăţişat şi%o horă şi un aed ce%i desfăta pe tinerii care danţau!n mi/locul oraşului# 'e margini *eul a făcut ca un chenar râul 8cean noianul apelor ver*i care !ncon/ură pământul#

$i isprăvind cu acel scut efaistos a mai lucrat pe nicovala lui uriaşă o platoşămai luminoasă ca para vie%a focului şi%o chivără +ine%ncheiată pe tâmplele eroului peea cu o creastă de aur# &in cositor moale şi al+ i%a !ncropit două pulpare să%i apere

picioarele#

?iind apoi gata armele le%a dat *eiţei să le ducă iu+itului său fiu Ahile#Ahile%a primit armele şi s%a%mpăcat cu Agamemnon#La rugămintea lui Ahile *eiţa 9etis a turnat peste cadavrul lui 'atrocle am+ro*ie

şi nectar divin ca să%l păstre*e neatins de aripa putre*iciunii#

DOBORÂ REA LUI HECTOR

poi Ahile a plecat să se ră*+une pe troieni# Iar +ătălia s%a%nteţit precum ur*iseră%olimpienii"2#A

Ră*+oiul a durat cu furie puţină vreme şi aheii conduşi acuma de Ahile au do+orât pe cei mai vrednici dintre eroii de la 9roia#

'orţile 9roiei s%au deschis ca toţi câţi mai trăiau să intre# (u a rămas acolo%nluptă decât fiul lui 'riam3 ector#

@adarnic !l ruga ecu+a smulgându%şi pletele ei al+e# @adarnic !nsuşi regele !l!ndemna pe fiul său să se ascundă !n cetate# ector vroia să se măsoare cu mareleerou Ahile#

0ntâi ce%i drept ector vă*ând !nverşunarea lui Ahile s%a%nspăimântat şi afugit# &ar s%a !ntors la +ătălie şi s%a luptat atâta timp până ce ector a că*ut lovit desuliţă%n gruma*#

,ai !nainte de%a muri ector l%a implorat pe%Ahile să%i dea părintelui săutrupul# 0nsă Ahile n%a voit nici să%i asculte rugămintea şi murind ector i%a străpunstendoanele de la picioare cu sa+ia lui cea tăioasă şi l%a legat cu o curea de carul săustrălucitor#

)%a repe*it apoi !n car şi%a târât trupul celui mort !n /urul *idurilor 9roiei#,ama ecu+a sta pe *iduri şi%şi smulgea părul de durere# 'riam plângea !n

hohote şi toţi troienii se uitau !nmărmuriţi cum pângărea Ahile trupul celui carefusese ector cel mai vitea* dintre ei toţi#



Au*ind plânsul năvălise pe *iduri !nsăşi Andromaca# Palea ei nu mai aveamargini# Oinând !n +raţe copilaşul pe micul ei AstianaK !şi i*+ea fruntea şi striga3

4 ector sunt singură de astă*i# ăiatul nostru va rămâne fără nici o ocrotirecum sunt copiii fără tată# Lasă%mă să te !nsoţesc !n negrele genuni la ades"B#

$i nimeni nu%i da alinare sărmanei soaţe a lui ector# 9oţi erau !mpietriţi de

spaimă# (u cute*au nici să vor+ească# 'ierind ector cine putea să mai *ăgă*uiascădrumul aheilor către oraş7

RIAM DOBÂ NDEŞTE TRU UL FIULUI SĂU

stfel s%a ră*+unat Ahile de moartea celui mai +un prieten# $i el ar fi +at/ocorit

la nesfârşit trupul lui ector de nu ar fi venit chiar 9etis să%l roage ca să!ncete*e#

A0n acest timp au avut loc ser+ări şi /ocuri mari !n cinstea aheului că*ut3 'atrocle#.roul a fost ars pe rug# )%au făcut /ertfe sângeroase# 'e rugul lui s%au mistuit şidoispre*ece pri*onieri dintre troieni ucişi de%Ahile# $i +oi şi oi şi cai şi câini# achiar Ahile şi%a /ertfit pletele lui cele frumoase pe care le făgăduise *eului râu dinţara sa ce purta numele )perheios dacă se va !ntoarce teafăr#

0n *iua cea de%a douăspre*ecea regele 'riam a plecat către aheii victorioşi# .racălău*it de ermes după poruncile lui @eus# &ucea cu el un car cu daruri3 velinţe

scumpe şi covoare aur lighene de aramă trepiede%nalte şi o cupă pe care regele o primise odinioară de la traci#Aşa a/unge la Ahile !n toiul nopţii nesimţit căci era ocrotit de ermes# Intră !n

cort şi%m+răţişea*ă genunchii mâinile%amândouă duşmanului ce%i ucisese atâţia fii !n +ătălii şi !ntre ei pe cel mai +un pe neuitatul vitea* ector#

0l roagă plin de umilinţă !n vreme ce !n +ar+a sură lacrimi !i lunecă şiroaie să%idea%napoi trupul lui ector#

4 8 preaputernice Ahile 5 !i spune el 5 adu%ţi aminte de tatăl tău +ătrân şi el#'oate că şi oraşul lui e atacat de vreun vră/maş şi n%are cine să%l a/ute;

$i prin cuvintele acestea 'riam !i readuce%n minte eroului pe tatăl său# IarăAhile se !ndură# 0i dă%napoi trupul lui ector# a !ncă !i mai hotărăşte un timpdouăspre*ece *ile când şi ră*+oiul va%nceta ca regele să%i poată face feciorului săudupă datini slu/+ele de !nmormântare"#

$i !ncă !n aceeaşi noapte 'riam s%a şi !ntors acasă purtând cu el trupul luiector# Cea dintâi l%a vă*ut Casandra# $i a tre*it tot poporul# La căpătâiul celui duss%au strâns soţia3 Andromaca mama3 ecu+a şi .lena care stârnise tot ră*+oiul şifraţii lui rude şi prieteni# $i toţi plângeau cu de*năde/de căci el fusese%apărătorul celde năde/de al cetăţii#

Iar de%l plângeau plângeau chiar 9roia# 8raşului i%era aproape sfârşitul multdorit de%ahei !n vremea când 'riam pornise slu/+ele de !nmormântare ale lui ector cel vitea*#



TROIENILOR LE VIN AJUTOARE

riam regele de la 9roia i%a făcut fiului iu+it o preamăreaţă%nmormântare#Ahile pe de altă parte a pus la cale mari !ntreceri /ocuri şi lupte%n cinsteacelui ce se dusese dintre vii prietenul său iu+it 'atrocle# Apoi s%a%nceput iar ră*+oiul#P9roia fusese mult slă+ită !n urma pierderii lui ector cel mai de seamă%apărător

şi vitea* comandant de oşti# 9otuşi !n a/utorul 9roiei a venit o armată mare formatănumai din femei# .rau vestitele%ama*oane"E conduse de 'entesileea regina lor fiicalui Ares# .le luptau numai călări pe nişte cai care fugeau pe câmpuri iuţi ca vi/elia#

La !nceput oştirea asta de ama*oane ne%nfricate i%a +iruit deplin pe greci i%agonit până la coră+ii# &ar a ieşit pe câmp Ahile şi ama*oanele%au fugit# (u a rămas!n faţa lui decât regina ama*oană: şi ea a aruncat o lance# Lancea s%a frânt !nsă !nscutul făcut de *eul făurar pe care !l purta Ahile# $i fiul lui 'eleu Ahile s%a repe*itcătre regină mai mâniat decât oricând# I%a vârât suliţa !n piept: apoi i%a do+orât şicalul#

Când i%a dat !nsă la o parte coiful de aur *imţuit eroul s%a cutremurat#'entesileea cea vitea*ă era de%o frumuseţe rară şi aşa moartă cum era Ahile s%asimţit cuprins de dragoste pentru regină# $i a /elit%o multă vreme# 'e trupul ei

!nsângerat el a vărsat lacrimi amare şi ar fi vrut să%i dea iar viaţă# &ar um+ra ei era plecată către tărâmul mohorât !n care stăpâneşte ades# (u i%a rămas eroului decât sădea troienilor trupul !nţepenit al celei care fusese altădată cea mai vitea*ă%ntre femeişi cute*ase să se lupte până la moarte cu Ahile#

Că*ând regina cea vitea*ă oastea de tinere%ama*oane s%a%napoiat !n ţara lor delângă 'ontul .uKin#

ÎNFRÂ NGEREA LUI MEMNON REGELE

ETIO IENILOR

umai că !n aceeaşi vreme i%a venit 9roiei un alt spri/in# .ra ,emnon nepot lui'riam rege peste etiopieni#N

Ahile n%ar fi vrut să lupte cu ,emnon şi etiopienii# Aceasta fiindcă mama sa *eiţanereidă 9etis !l !nştiinţase mai de mult că el se va sfârşi la 9roia puţină vreme dupămoartea acestui rege%etiopian# 9otuşi !n lupta !ncepută cu oştirea etiopiană ,emnon

a do+orât cu lancea pe Antiloh fiul lui (estor# &upă 'atrocle cel răpus de ector pecâmpul de luptă la nimeni nu ţinea Ahile mai mult decât la Antiloh# $i !ndâr/it peste



măsură Ahile a uitat de toate şi a intrat pe loc !n luptă#Legendele ne povestesc că ,emnon ar fi fost feciorul *eiţei .os%aurora# 'urta şi

el ca şi Ahile armură lucie de aur făcută tot de *eul şchiop cel ce tre+ăluia !nLemnos#

0n lupta care s%a !ncins cei doi vite/i păreau doi *ei ce se%nfruntau fără de teamă#

,emnon a luat un pietroi greu şi l%a *vârlit către Ahile# ?eciorul nereidei 9etis s%aclătinat numai puţin: a rămas !nsă !n picioare# Cu suliţa s%a repe*it către fiul *eiţei.os şi l%a străpuns adânc !n piept# &e disperare +iata mamă frumoasa .os%aurora s%a%nvăluit !ntr%un nor negru şi%a trimis vânturile repe*i să%i ia pe aripe feciorul şi să i%lducă !ntr%o ţară !ndepărtată unde ea să%l poată mult /eli !n voie#

Că*ând !nsă regele ,emnon urma sfârşitul lui Ahile# $i el cu mintea%nvol+urată s%a avântat către troieni# Atât era de%nverşunat !ncât ar fi pătruns !n9roia# &ar i s%a arătat Apolo cu nim+ strălucitor pe frunte#

4 A/unge6 )tai6; i%a spus Apolo căci ai vărsat râuri de sânge; şi i%ai trimes

*eului ades mai multe um+re !n Infern decât !ntreaga voastră oaste;0nsă Ahile !nfuriat că *eul i s%aşa*ă%n cale a simţit că !şi pierda firea şi fără nicio chi+*uială i%a răspuns aspru lui Apolo3

4 ?ereşte%te din calea mea6 (u te vâr! !n lupta asta# . timpul să dărâmăm 9roia:*adarnic o mai ocroteşti#

$i cum Apolo mai şedea !n faţa marelui Ahile ameninţându%I din priviri fiul lui9etis şi%a%nălţat suliţa s%o a*vârle%n *eu#

A OLO ÎNDREA TĂ SĂGEATA LUI ARIS

S RE CĂLCÂ IUL LUI AHILE

i +ine !ndră*neala asta avea să%l coste mult prea scump pe fiul nereidei9etis# @eul luminii s%a făcut !n acea clipă nevă*ut# 0nsă pe *idurile 9roieişedea fiul lui 'riarn3 'aris# ă*ând pe marele Ahile că şovăie !n faţa 9roiei'aris şi%a dus arcul la piept# A pus !n strună o săgeată şi l%a ţintit cu%

ndemânare pe cel mai +rav dintre ahei#

E0nsă Ahile precum ştiţi fusese descântat de 9etis !n apele râului )tiK râul cel

negru din Infern !ncă de când era copil# $i trupul lui scăldat !n )tiK era acum tare cafierul# (u putea fi rănit cu arma decât !ntr%un loc !n călcâi# Asta fiindcă *eiţa 9etisţinuse pruncul de călcâi atunci când !l vârâse%n râu#

,ai mult !ncă după destin Ahile nu putea să piară de arma vreunui muritorchiar dacă%l nimerea%n călcâi decât a/utat şi de%un *eu#

Astfel săgeata ucigaşă ar fi fost !n *adar de nu veghea *eul Apolo# 0nsă fiul*eiţei Leto era tur+at de supărare pentru c%Ahile ridicase suliţa către pieptul său# $i el

a !ndreptat săgeata lui 'aris de pe *idul 9roiei drept !n călcâiul lui Ahile# a i%a maidat săgeţii !ncă şi o putere fără margini#Ahile a simţit săgeata că%l fulgeră şi a ştiut că se apropie clipa morţii: dar n%a



lăsat din mână arma şi clătinându%se uşor tot a mai fugărit oştirea regelui 'riam dela 9roia#

Lupta şi%l +lestema pe%Apolo care%i gră+ise ceasul morţii# 4 8 *eu trufaş glăsuia el simt cum !ngheţul !mi pătrunde !n vinele acum

sleite; $i te +lestem; Cum te +lestem6; @eu nemilos ce nu cute*i să mi te%

mpotriveşti !n faţă şi mă loveşti doar pe ascuns#$i şi%a !nfipt după aceea suliţa lungă !n pământ# )%a clătinat şi a rostit cătreoştirile lui 'riam3

4 ai vouă care vă uitaţi la mine cum mă pră+uşesc; ai vouă; Chiar şidupă moarte eu tot vă voi lovi cu sete# $i prin urmaşii mei ahei am să vă nimicescoraşul !n care vă adăpostiţi cu toate că *eul Apolo cu mama lui *eiţa Leto şi AresArtemis şi Mantos şi Afrodita cea frumoasă !ncearcă să vă ocrotească# ai vouă6; amai strigat el şi a că*ut !ntins pe ţărm uriaş cu faţa la pământ#

EROUL RĂ US ESTE ADUS ÎN TABĂRĂ

roienii au*indu%i glasul o luaseră din nou la fugă# 0nsă vă*ându%l c%a murit s%au!ntors repede să%i smulgă armura lui strălucitoare făcută de *eul efaistos#T0n acest timp au venit grecii# )%a !nceput un măcel groa*nic !n /urul leşului !ntins

!n ţărâna umedă de sânge#

Cei care se luptau mai dâr* să scape trupul lui Ahile erau Dlise din Itaca şi Aiasde la )alamina# Aias !i luase trupu%n +raţe şi i%l ducea către coră+ii: iară Dlise%l apăra#Când au a/uns !n ta+ără grecii au !nceput să plângă trântindu%se toţi la pământ#

Iar plânsul lor l%a au*it mama eroului Ahile *eiţa nereidă 9etis# .a a strigat atât detare3 „?eciorul meu6 H; !ncât de spaimă 9roada s%a cutremurat#

)%au făcut slu/+e fără seamăn# )%au !n/unghiat mulţi ro+i troieni tinere fete şi%alte /ertfe3 tauri uriaşi cai ne%nvăţaţi !ncă la ham dulăi de pa*ă capre oi şi s%auvărsat vinuri alese ca li+aţiuni pentru cel mort#

9rupul vitea*ului Ahile a fost urcat apoi pe rug# La !nmormântare au cântatcopilele marelui @eus cele cu viers armonios adică toate nouă mu*e# Iar luptătorii !narmuri au strâns cenuşa lui Ahile au pus%o !n aceeaşi urnă cu%a prietenului său'atrocle# Iar peste urnă%au grămădit un munte mare de ţărână podit şi spri/init cu

pietre# 'e acest munte%au ridicat un monument de marmură"F#&ar după moartea lui Ahile a fost o ceartă%n ta+ără# Cine%avea drept să%i

moştenească armura marelui Ahile vitea*ului !ntre vite/i7 )e certau mai ales Dlise şiAias de la )alamina# Dlise fiindcă%l apărase: iar Aias fiindcă !i dusese trupul !n

+raţe spre coră+ii după ce !şi dăduse viaţa#)%ar fi certat ei multă vreme dacă regele Agamemnon nu făcea astfel ca Dlise să

capete mândra armură# &e supărare mândrul Aias a%nne+unit şi s%a%n/unghiat !n pieptcu sa+ia sa lungă#



SFÂ RŞTUL LUI ARIS

urind şi !ndră*neţul Aias regele de la )alamina după Ahile şi 'atrocle

şi Antiloh şi alţi eroi s%ar fi părut că oastea greacă este destul de multslă+ită; 0nsă din acel ceas ră*+oiul nu%i renumit prin vite/ii ci prinisprăvile pe care le săvârşeşte preaisteţul rege al insulei Itaca#M'rorocii arătau că 9roia nu poate fi !ncă distrusă până ce n%or intra !n luptă fiul

eroului Ahile şi ?iloctet acela care stăpânea arcul lui eracle# Arcul cu%o tol+ă desăgeţi muiate !n veninul hidrei#

A plecat după ei Dlise#0ntâi a pornit către )ciros unde stătuse%ascuns Ahile !n straie al+e de fecioară#

Aici Ahile se%ndrăgise cu una dintre fetele" aceluia ce%l gă*duise şi ea !i dăruise%un

prunc# 'runcul era (eoptolem a/uns flăcău !n toată legea#Cu toată%mpotrivirea mamei şi lacrimile ei fier+inţi Dlise face pe voinic să%şi

cate armele să plece şi să%l ră*+une pe Ahile cel a+ia do+orât la 9roia#)e duc pe urmă amândoi pe insula numită Lemnos unde fusese părăsit

nefericitul ?iloctet muşcat rău la picior de%un şarpe# ?iloctet !i ura de moarte peamândoi fraţii atri*i# 0nsă Dlise iscusit !n vor+e +lânde şi%nţelepte !l face să sedomolească pe urgisitul ?iloctet# a !ncă i se%nfăţişea*ă lui ?iloctet !n vis eracle 5 după poruncile Atenei spri/initoarea lui Dlise# Iară eracle%i porunceşte lui ?iloctetsă uite vra/+a şi să%l urme*e pe Dlise pentru că%n ta+ăra grecească sunt fiii lui

Asclepio care%or să%i vindece piciorul#?iloctet pleacă deci la 9roia# Aici !ntr%adevăr erau doi fii ai lui Asclepio doimedici +uni şi pricepuţi care i%au lecuit uşor rana nespus de dureroasă# $i cum eroul?iloctet stăpânea arcul lui eracle el a ucis mii de troieni# Iar !ntre ei l%a nimerit şi pefiul lui 'riam3 'aris#

)ăgeata lui fiind otrăvită cu sângele hidrei din Lerna 'aris acela ce răpise din)parta pe mândra .lena a !nţeles că va muri# Luându%şi adio de la soaţă el s%a ascuns!n munţii Ida unde trăise altădată o viaţă simplă de păstor#

0n chinuri ne!nchipuite /elit de nimfe şi păstori frumosul prinţ care dădusemărul de aur Afroditei a !nchis ochii şi%a murit#



ULISE SE STRECOARĂ ÎN TROIA

Au*ind vestea c%a murit alţi prinţi din 9roia au vroit s%o ia de soaţă pe .lena#Cu toate că +ătea la uşă distrugerea cetăţii 9roia ei tot se mai certau acolo care s%oai+ă pe .lena# $i dintre toţi a do+ândit%o un chipeş tânăr3 &eifo+ frate cu 'aris şi cuector#

Ceilalţi s%au oţărât cu ciudă duşmănindu%l pe &eifo+ pentru c%o luase pe .lenaşi se certau mereu cu el; $i nu ştiau că%n vremea asta pe uliţele pietruite chiar !nmarea cetate 9roia se strecurase preaisteţul rege al insulei Itaca !nveşmântat !n straierupte făcându%se că%i cerşetor#

.l cerceta# Aflase totul# $tia ce oaste%i pregătită# Cunoştea cearta din palatul

regelui 'riam pentru soaţa lui 'aris cel că*ut !n luptă#9otuşi se spune că .lena l%ar fi recunoscut !ndată pe regele de la Itaca dar nu ar

fi destăinuit această taină nimănui gândindu%se poate la vremea când grecii vor intra%n cetate#

Dlise a răpit pe urmă paladiul sau statuia 'alas%Atenei pa care o *vârlise @eusdin cer la%ntemeierea 9roiei#

.l a răpit statuia din lemn ceresc deoarece se spusese că 9roia nu poate fi luatăcât timp paladiul era !n templul din oraş#

$i totuşi după toate astea 5 deşi Dlise !mplinise ce%l sfătuiseră prorocii 5 oraşul

9roia re*ista# ,ulţimea sta adăpostită !n dosul *idurilor tari clădite după cum se ştiede către doi *ei olimpieni3 ?e+us%Apolo şi 'oseidon după poruncile lui @eus# $i totcum hotărâse @eus aceste *iduri nu puteau să fie date la pământ decât de cei careaveau !n stăpânirea lor oraşul adică numai de troieni# $i cum să%i faci chiar pe troienisă%şi sfarme propriile *iduri7

9oţi s%au gândit: dar numai unul a dat ideea cea mai +ună# Acesta a fost totDlise#



CALUL DE LEMN

heilor le%a spus Dlise să meşterim un cal de lemn; Calul să fie%atât de

mare !ncât !n pântecu%i să intre cinci*eci de%oşteni +ine%narmaţi; (oi săne facem că plecăm# 9roienii or să vâre calul !ndată !n oraşul lor# $i fiindcalul atât de mare ne!ncăpând firesc pe porţi vor sparge *idurile

singuri;ADnii au râs dar Agamemnon şi ,enelau fraţii atri*i preţuiau sfatul lui Dlise#Au dat poruncă unui meşter -J să facă%un cal mare de lemn#

0n p!ntecul acestui cal s%au vârât cinci*eci de oşteni3 (eoptolem şi ?iloctet şi,enelau Aias cel tânăr Dlise şi mulţi alţi eroi#

&upă aceea Agamemnon cu grosul oştilor greceşti s%au urcat gra+nic pe coră+ii

şi au vâslit spre largul mării# &e fapt ei s%au făcut că pleacă# 0nsă şi%au tras coră+iile pe lângă insula 9enedos pândind de%acolo%nfriguraţi tot ce se petrecea pe coasta undefusese ta+ăra#

9roienii au vă*ut plecarea şi se mirau nespus de mult# Cum7 <recii pleacă7 @eicereşti6; Aşadar s%a sfârşit ră*+oiul# $i +ucuroşi au alergat pe ţărmul !ncă ud desânge unde luptaseră atât#

Calul de lemn era acolo6 Ce%o mai fi asta7 Ce%i cu el7 (u%nţelegeau# 4 )ă%l a*vârlim !n apa mării6 strigau unii dintre troieni#

4 a să%l aducem !n cetate# )ă%l suim pe acropolă ca semn al +iruinţei noastre6răspundeau alţii%nveseliţi#

LAOCOON ÎNŢELEGE ŞRETLICUL

AHEILOR

ă nu faceţi una ca asta6 a glăsuit atunci un preot al *eului ?e+us%Apolo ce senumea Laocoon# (%aveţi !ncredere%n ahei6 .u socotesc că%i vicleşug;S$i a pus mâna pe o lance# A aruncat%o drept !n cal# &in cal s%a au*it un *gomot#

@gomot de să+ii şi de scuturi# 4 Au*iţi sunetul de arme6 a mai rostit Laocoon#0nsă troienii n%ascultau pentru că din 8limp Atena prin vră/i le%ntunecase

mintea#9ocmai atuncea s%a găsit pe ţărmul mării !n desişul de păpuriş un oştean grec

pe trup cu urme de frânghii# L%au adus regelui troian#8şteanul a%nceput să spună c%aheii au plecat spre casă sătui de%atâta ră*+oi: dar



la plecare Agamemnon a vrut s%aducă *eilor drept /ertfă un +ăr+at din oaste ca să lefie drumul lin# $i l%au ales tocmai pe el fiind duşman al lui Dlise# 0nsă el s%a desprinsde ştreanguri şi s%a ascuns !n păpuriş pân%au plecat coră+iile#

4 &ar acest cal7 Ce e cu calul7 a vrut să ştie apoi 'riam# 4 Calul a fost făcut anume6 a dat răspuns şiretul grec# $tiţi că Dlise a furat

paladiul din 9roia voastră# ?apta aceasta ruşinoasă a supărat%o pe Atena# Ca să o poată !m+lân*i să nu le facă rău pe mare precum i%au sfătuit prorocii au construitcalul acesta# &acă%l veţi duce !n oraş el vă va ocroti de rele;

4 (u e adevărat# ă minte6; a mai strigat Laocoon# 4 ă /ur pe *ei că e aşa6; a rostit mincinosul grec ce purta numele de )inon#Aici ar fi să adăugăm că%ntr%adevăr )inon era oşteanul cel mai de credinţă al

regelui de la Itaca# $i chiar Dlise !l lăsase pe coasta asta din 9roada să%i amăgească pe troieni căci era tare +un de gură#

4 (u%l credeţi6 a mai glăsuit Laocoon cu voce tare# 0n acest cal ne e pieirea;

Cum a rostit el vor+a asta profetică s%au arătat pe faţa mării doi şerpi uriaşi cucreste roşii# &in ochii lor a*vârleau flăcări# $i şerpii s%au târât pe ţărm unde Laocoon +ătrânul şi cu doi fii se pregăteau tocmai s%aducă o /ertfă *eului Apolo#

$erpii fuseseră trimişi de *eul mărilor 'oseidon la rugăminţile Ateneiduşmana%nverşunată%a 9roiei# Iar şerpii s%au !ncolăcit pe cei doi fii nevinovaţi#Laocoon a vrut să%i scape# )%a repe*it şi disperat a%nceput el lupta cu monştrii: dar cei doi şerpi mai groşi ca +raţul şi lungi de două ori cât omul muşcându%l l%au!nveninat apoi i%au sugrumat pe rând pe el şi pe cei doi feciori-1#

AHEII IES DIN CALUL DE LEMN

Aşa a fost răpus +ătrânul pentru că !şi iu+ise 9roia şi se luptase pentru ea#0nsă troienii au luat moartea sărmanului Laocoon drept semn că *eii porunceau

să vâre calul !n oraş# $i +ucuroşi cu gălăgie au !nceput să%şi spargă *idul# $i%auspart ei *idul ca ne+unii# @idul acela !ntărit clădit de doi *ei olimpieni care le apărauoraşul de%aheii cei ră*+unători# Căci altfel calul n%avea loc pe porţi să intre !n cetate#

'lanul făcut de preaisteţul rege al insulei Itaca reuşea astfel pe deplin# Dlise +iruia din nou#

9roienii !n triumf au dus calul de lemn pe%acropolă făcând greşeli după greşelişi apoi fericiţi cu toţii au petrecut până târ*iu istovind amfore cu vin danţând râ*ândşi făcând planuri să%nceapă ei acum ră*+oi cu%aheii cei fugari pe mare#

$i !m+ătaţi de vin şi planuri şi o+osiţi de cânt şi danţ troienii au plecat la urmă prin case să se odihnească#

86; Câte visuri !nfloreau !n minţile atâtor no+ili din prea+ogatul oraş 9roia6;86; Cum dormeau de mulţumiţi6;

Când s%au *ărit flăcări uriaşe# @gomot de arme a sunat şi gemete !nfricoşate de



oameni spintecaţi de să+ii s%au au*it de peste tot din casele ne*ăvorâte#0n toiul nopţii când troienii dormeau atât de fericiţi Dlise şi ceilalţi ahei au

părăsit calul de lemn şi furişaţi pe uliţe au şi dat foc oraşului#$i tot atunci s%a !ntors flota# 'rin *idul spart au năvălit cetele crunte de ahei !n

fruntea lor cu Agamemnon#

TROIA ESTE ARSĂ Â NĂ LA TEMELII

roiei !i sosise sfârşitul# 9roienii%au fost surprinşi prin somn# ăr+aţi femeicopii cu toţii au fost trecuţi prin foc şi să+ii# 'e uliţele pietruite curgea unrâu roşu de sânge# ?umul se ridica%n coloane şi a/ungea până la cer !n timp

ce pe pământ curgea sângele%n valuri !nspumate şi vaietele sfâşiauvă*duhul pur al *orilor# Căci !n palatele lui 'riam la acest ceas cu o secure spărsese

porţile de%aramă feciorul marelui Ahile3 (eoptolem ră*+unătorul# 'riam +ătrân +ătrân ca lumea tot !ncercase să mai lupte# 0nsă (eoptolem l%a prins de plete şi l%a!ngenuncheat !n faţă%i şi i%a vârât sa+ia%n piept# 'e%AstianaK fiul lui ector l%aua*vârlit din turn cu silă şi i%au sfărâmat capul de pietre# 'e &eifo+ acela care luasede soaţă pe .lena l%a ucis !nsuşi ,enelau# a era gata s%o ucidă şi pe fugara lui soţie#&intre +ăr+aţii de la 9roia doar câţiva au scăpat cu viaţă# Aceştia au fugit !n munţi#'e fetele şi pe surorile regelui 'riam le%au luat roa+e# $i alte fete mai frumoase au

că*ut roa+e de asemeni# 'e celelalte le%au ucis# Casandra ce se%ascunsese !n mareletemplu al Atenei a fost smulsă de păr de Aias şi%m+răţişată fără voie acolo !nlăcaşul sacru# Aias a dărâmat !n templu şi statuia mândrei Atena de care se prinsesefata# $i statuia s%a sfărâmat#

T

0n vremea asta Andromaca soaţa lui ector era prinsă de crudul fiu al luiAhile (eoptolem ră*+unătorul# Cu toate plânsetele ei (eoptolem a luat ca sclavă

pe Andromaca din palat şi a târât%o la coră+ii#9rei *ile şi trei nopţi !ntruna aheii au purtat !n care multele avuţii din 9roia ce

le râvniseră atâta3 aur aramă pietre scumpe stofe de preţ o+iecte rare statui şi câteşi mai câte# 9oate le%au !ncărcat pe vase ca să le ducă !n .lada#

$i nouă *ile sau mai +ine 9roia s%a mistuit mereu# ?umul gros s%a tot ridicatvestind popoarele vecine şi coră+ierii de pe mări că 9roia; 9roia nu mai este# Aunimicit%o aheienii: au /efuit%o%n%!ntregime: şi%au ars%o până%n temelii#

(umai ecu+a rămăsese după legende ca o um+ră rătăcitoare prin ruine# Aceeace fusese soaţa regelui 'riam cel puternic um+la cu părul despletit cu hainele făcute*drenţe sla+ă uscată şi *+ârcită căutându%şi fiii fiicele nurorile şi nepoţii# $i ea cumintea rătăcită urla şi şi%i striga pe nume# 'lângea acoperind cu lacrimi pietrelenegre%ale cetăţii# $i atât a plâns şi a urlat !ncât se *ice că ecu+a s%a preschim+at pevoia erei !ntr%o căţea care s%a stins pe pragul casei unde ea domnise%odată caregină;



Note:

1# 9roia se ridica pe dealul unde se află astă*i localitatea isarlâ din 9urcia# Lucrul acesta afost susţinut !n urma cercetărilor arheologice făcute de !nvăţatul german einrich )chliemann# 0n

acest fel s%a arătat că opera atri+uită +ătrânului aed or+ omer are şi o +a*ă istorică nu numai unalegendară# Luând ca temei cântece foarte vechi despre un ră*+oi dus de către căpeteniile tuturor tri+urilor din <recia !mpotriva +ogatului oraş 9roia ca şi despre isprăvile unora dintre ei la!ntoarcerea !n patrie omer a creat cele două mari poeme epice3 „lliada” şi „8diseea”# 9radiţiagrecească antică plasa evenimentele povestite de omer prin anii 114 11F- !# e# n# Adevărul este!nsă că +a*a istorică a „lliadei” o formea*ă evenimentele legate de năvălirea cetelor aheiene !n9roada# Aheii !şi aveau centrul !n Argos la ,icena şi alcătuiseră cultura aşa%numită# „miceniană”#Iar epopeea lui omer oglindeşte evenimentele reale petrecute !n Asia ,ică !ntre secolele Ml%leaşi al MII%lea !# e# n# epoca marilor migraţii# )e pare că imensa +ogăţie a 9roiei şi po*iţia eigeografică de ţară care domina strâmtorile şi deci negoţul dinspre ,area (eagră şi ,area .gee atre*it lăcomia şefilor de tri+uri ahei strânşi !n /urul legendarului rege Agamemnon din ,icena#Aceştia !mpinşi la rândul lor din mia*ănoapte de dorieni au plecat din .lada cu oastea !n Asia,ică şi au atacat au /efuit şi au distrus 9roia# Ca să /ustifice !nsă acest ră*+oi crud şi ca să%i deano+leţe elinii 5 cu fante*ia lor +ogată 5 au născocit legenda despre răpirea .lenei cea frumoasărăpire făcută la !ndemnul unei *eiţe olimpiene# Cau*a ră*+oiului după legendă nu mai era deci

+ogăţia mult râvnită a 9roiei nici !ncercarea de a coloni*a şi alte regiuni de pe litoralul Asiei ,icici ră*+unarea pentru o grea insultă adusă unui rege# Ae*ii şi mai ales omer 5 despre care unii!nvăţaţi cred că nici n%a eKistat 5 om !nfrumuseţat legenda amestecând !n luptele din faţa 9roiei pecei mai mulţi dintre olimpieni# &ar chiar aşa su+ haina de legendă poemele +ătrânului omer au şivaloare documentară deose+ită# .le ne *ugrăvesc cu autenticitate societatea troiană şi cea din <reciacontinentală !n timpul când se trecea de la orânduirea gentilică a păstorilor noma*i la societatea

!mpărţită pe clase# Iar ?riedrich .ngels a arătat că „pentru popoarele care se găsesc !n stadiulorânduirii gentilice do+ândirea de +ogăţii a şi devenit unul dintre scopurile principale ale vieţii: /aful le pare mai uşor şi chiar mai onora+il decât agonisirea prin muncă” # Iată de ce ne apropiemcu atâta interes de legendele acestea care au pe lângă o importanţă istorică şi una de documente alevieţii sociale din timpurile acelea depărtate#

"# 'ovestea spune că &ardan era fiul lui @eus şi al .lectrei 5 fiica lui Atlas# 8morându%l pefratele său Iasio fusese o+ligat să fugă din .lada !n Asia !ntemeind o aşe*are şi o dinastiedardaniană# &in neamul lui s%au tras regii troieni# &e aceea 9roiei i se mai *icea şi &ardania iar troienilor dardanieni# 9ot el a dat şi numele strâmtorii fostă elespont !n &ardanele# 0n schim+ dela Ilos fiul lui 9ros acela care se trăgea direct din &ardan i s%a spus 9roiei şi Ilionul# &in această

pricină marea epopee a lui omer unde sunt cântaţi eroii ră*+oiului troian a fost numită „Iliada”#Legenda fusese ticluită de elini !n aşa fel !ncât să se arate că &ardan cu urmaşii săi 9ros şi Iloserau şi ei elini# &eci 9roia era o aşe*are elină: aheii de+arcând !n Asia ,ică soseau pe pământurieline nu cotropeau ţinuturi străine# ,ai târ*iu se pare că romanii au modificat legenda potrivitintereselor lor arătând că &ardan venise nu din .lada ci din Italia !n Asia ,ică# 0n acest fel&ardan nu mai era elin# .l plecase din Italia şi .nea strănepotul său se va !ntoarce !n Italia dupăsfârşitul ră*+oiului cu mâna de troieni rămaşi !n viaţă#

-# )tatueta aceasta de lemn repre*entând%o pe *eiţa Atena cu o lance !n mâna dreaptă şi uncaier cu lână şi un fus !n cea stângă era potrivit povestirilor antice !naltă cam de 1 BJ m# .a senumea paladiu%fecioara şi era ocrotitoarea oraşului#

2# Alegoria ne arată cum presupun unii mitologi că la *idirea cetăţii 9roia s%ar fi folosit

+arl Mar şi r.En'el" !/ere ale"e în dou0 (olume , (ol II , ed a II-a , E.S.P.L.A , 19, /a' 9



!ntâia oară !n construcţii mortarul# 'ână atunci se puneau numai pietrele una peste alta# La 9roiadupă cât s%ar părea s%a !ntre+uinţat cimentul amestecat cu nisip şi apă# Cimentul se usca la soare şilega pietrele mai +ine# &e aceea au lucrat 'oseidon =*eul care !ntruchipa apa> şi Apolo =căldurasoarelui>#

B# Ca să%l pedepsească pe Laomedon pentru lipsa lui de cuvânt Apolo a trimis ciuma !n 9roia

iar 'oseidon un monstru# Acesta tre+uia s%o primească pe esiona fiica lui Laomedon ca /ertfă#eracle s%a oferit s%o scape pe esiona ca altădată 'erseu pe Andromeda dacă i%o va da denevastă# Regele i%a promis%o# eracle a ucis monstrul# &ar Laomedon nu i%a mai dat%o pe fiica luide soţie# &e aceea eracle după ce a scăpat din sclavia lui .uristeu s%a dus cu armele asupra luiLaomedon şi l%a pedepsit#

# 'odarce !nsemna3 pas uşor pentru că acest fiu al lui Laomedon era un alergător de frunte#'e urmă i s%a *is 'riam adică răscumpăratul pentru că fusese eli+erat din ro+ie !n schim+ul unor daruri de preţ#

E# (umele adevărat este eca+e dar fiind prea puţin cunoscut se foloseşte cel dat de romani

ecu+a#

F# )e crede că fetele au fost !n număr de douăspre*ece#

# $i !n folclorul românesc se găsesc +asme ca HAflatul” „?ăt%?rumos cel găsit pe munte” ş#a# unde pruncii nedoriţi sunt aruncaţi prin păduri sau pe stânci dar sunt găsiţi salvaţi şi aduşi dinnou !n casa părintească#

1J# 0n româneşte# 5 „!nvingătorul”#

11# ,otivul cu vră/itoarea care strică petrecerea sau nunta uneori vârând discordia alteorirăpind mireasa sau scufundând palatul !l găsim iarăşi !n +asmele şi legendele noastre# =e*i de

pildă +asmul „ălul miresii” din volumul „0n ţara legendelor”>#

1"# )cena alegerii celei mai frumoase *eiţe dintre era Atena şi Afrodita a fost pictată pe*eci de vase din vechime# 0n pictura modernă pe tema aceasta a creat o mare operă Ru+ens# 0ntr%undecor eKu+erant 'aris !i dă mărul discordiei !ncântătoarei Afrodita# Artistul a ştiut să pună pe

pân*ă !n culori măiestre ameninţarea sum+ră# 'entru că !n vă*duh pluteşte *eiţa .ris# .a are !nmâna stângă un şarpe care !nchipuie veninul ce otrăveşte inima şi face să se nască ura# 0n mânadreaptă ţine torţa# 9orţa care aprinde vra/+a şi o aţâţă tot mai mult# &in clipita aceea 'aris 5 făcândmarea greşeală de%a prefera desfătarea dând la o parte !nţelepciunea şi puterea 5 a şi de*lănţuit

urgia# A !nceput ruina 9roiei oraşul !nfloritor unde domnea regele 'riam# 8 pictură asemănătoarede o mare valoare pictată de <iorgione s%a distrus la &resda !n timpul ră*+oiului#

1-# 0ntr%un +asorelief din secolul al III%lea !# e# n# se vede cum Afrodita !n schim+ul măruluide aur o convinge ţinând%o de umăr pe soţia regelui din )parta să%şi trăde*e căsnicia# ,ai la o

parte stă 'aris# Lângă el este *eul .ros# @eul !l face mai frumos şi mai atrăgător pe 'aris !ncât .lena!l !ndrăgeşte şi fără minte este gata să%şi părăsească soţul ţara şi să alerge după *vânturatul tânăr din 9roia#

12# 'e ţărmul apelor ce se află !ntre insula .u+eea şi <recia continentală#

1B# (umele adevărat al lui Dlise este 8diseu# &e aceea marea poemă epică a lui omer care%icântă peripeţiile pe drumul !ntoarcerii acasă după sfârşitul ră*+oiului troian se cheamă „8diseea”#0n literatură !nsă numele de 8diseu nu este aproape deloc folosit fiind !nlocuit cu cel roman Dlise#



1# $i !n folclorul altor popoare se găseşte motivul acesta# Astfel !n legenda (i+elungiloreroul german )igfrid se scaldă !n sângele unui +alaur ca să devină invulnera+il# 0n timpulscăldatului !i cade !nsă o frun*ă de tei pe umăr şi aici va fi locul unde !l va lovi mai târ*iuduşmanul#

1E# Insula )ciros#

1F# Atât numărul coră+iilor cât şi acela al oştenilor au fost mult eKagerate#

1# ătrânul (estor !nţeleptul !l sfătuieşte pe Agamemnon să%şi organi*e*e oasteaspunându%i !n felul următor3

„Armia tu !ntocmeşte%ţi acum după neam şi%nrudire (eamul pe neam să se%a/ute la luptă şi ruda pe rudă# H

$i *ice !nţeleptul (estor astfel pentru că !n epoca homerică unitatea socială de +a*ă era ginta

paternă adică grupul de persoane ce avea un strămoş comun !n linie directă +ăr+ătească# ,ai maredecât ginta era fratria# Iară mai multe fratrii formau tri+ul# Regele +asileul avea şi%un sfat al lui sauun consiliu format !n primul rând dintre repre*entanţii cei mai +ogaţi ai ginţilor# Iară !n timpurigrele +asileul putea să cheme şi adunarea poporului sau a oştirii să !i apro+e măsurile pe care lelua# &e fapt !n adunarea asta tot no+ilimea hotăra# (u%i rămânea poporului decât să%şi arate prinstrigăte de*apro+area sau apro+area faţă de%aceste hotărâri#

"J# 0ntâmplarea este povestită de .uripide !n tragedia3 „Ifigenia !n Aulida”#

"1# .linii socoteau că nici un lucru de seamă nu se face fără sacrificiu# Cu cât era mai preţioasă /ertfa cu atât succesul era asigurat#

""# 9aurida nu este altceva decât Crimeea#

"-# „Iliada” nu cuprinde decât sfârşitul ră*+oiului troian după cei nouă ani de asediu#"2# omer ne cântă !n versurile nemuritoare ale „Iliadei” cum @eus a grăit spre *ei3

+, u sta-voi aici în 8limp pe o culme#i voi petrece privind. :oi (eii ceilalţi după voie

%ergeţi la Troia pe câmp unde luptă troienii şi-aheii!:olnic e-oricine cum vrea să-i a'ute pe unii sau pe-alţii.

hiar dacă singur 2hile s-ar pune cumva cu troienii! 4-ar putea dânşii cu el să se ţie pe loc o minută.*e-nfiorau la vederea vitea(ului şi înainte!

"armite acum când el e turbat că-i uciseră soţul6 %i-e să nu surpe în ciuda ursitei chiar (idul cetăţii<. 2sta vorbi el-de-sus şi aprinse nestinsă-nfocare. )eii îndată pornesc la ră(boi împărţindu-se-n două6 %erge la tabăr-aheilor $era şi /alas-2tena! )eul utremur /oseidon şi dăruitorul de bunuri $ermes! isteţ ca nici unul. Fălos de putere! $efestos:ine şoldiş după ei şi-şi deapănă slabe picioare.

2res! din coif strălucind! s-a dus la troieni şi pletosul Febos-2polo cu el şi 2rtemida cu tolba! cu arcul! &eto şi =antos în urmă şi galeşa (ân-2frodita.



/ână ce (eii statură departe de tabără! aheii 4u mai puteau de mândrie! că leul 2hile ar se ivi la ră(boi dup-aşa îndelungă şedere. "ar pe troieni îi cuprinse un tremur gro(av6 fiecareTot se uita cu uimire cum iutele-2hile în arme*trăfulgera între-ahei ca urgia bărbaţiilor! 2res.

"ar mai pe urmă când olimpienii iau parte la luptă! 4alţă-se :ra'ba cumplită ce-ntartă mulţimea! şi ţipă>roa(nic 2tena ba-ncoace la şanţ! după (idul ahaic.

Ba pe la ţărmul bătut de tala(uri dă chiot puternic.?rlă şi 2res în faţă-i asemenea negrului vifor!

Ba pe troieni îmboldind cu ţipete de pe cetate! Ba de pe "ealul Frumos dă fuga spre râul *imois. 2stfel! acuma de-o parte şi alta (oreau fericiţii )ei să se bată6 chiar ei înde-ei îşi dau crâncenă harţă. Bubuie straşnic în nouri al lumii şi-al (eilor tată*us din 8limp6 /oseidon ră(guduie 'os în adâncuri

4emărginitul pământ şi munţii cu piscuri înalte!Tremură poalele! crestele toate-ale muntelui da!:asele-aheilor şi se cutremură-ntreg lionul.Tremură /luto în iad! al umbrelor "omn! şi de spaimă@ipă şi sare din tron ca nu cumva (eul utremur u (guduirea-i de sus să crape pământul #i pământenii şi (eii să-i va(ă cu ochii locaşul

%uced şi negru! scârbit şi de (eii0 aşa (gomot făcură )eii când se încleştară-ntre ei pe câmpie, 3

"B# Palea Andromacăi este unul dintre cele mai *guduitoare cântece din marea poemă „Iliada”#.a a inspirat adeseori pe artişti# 8 tragedie „Andro%maca” a creat !n antichitate .uripide: iar !nsecolul al MlI%lea pe aceeaşi temă şi cu acelaşi titlu a creat o nouă operă tragică poetul france*Racine# &ealtfel această operă a sta+ilit şi reputaţia poetică a renumitului scriitor france*#

"# Această !nduioşătoare !ntâmplare a fost pictată pe un vas antic de%o frumuseţeeKcepţională care se găseşte !n te*aurul artistic al .rmita/ului#

"E# Ama*oana s%ar tâlcui din lim+a vechilor greci prin „fără sân” pentru că 5 aşa cum s%aspus 5 ele !şi rete*au de mici copile unul dintre sâni ca să le fie mai lesne când trăgeau cu arcul#

"F# ,untele acesta ridicat de greci deasupra mormântului lui Ahile ca şi monumentul de

marmură pe un promontoriu numit )igeion aproape de strâmtoarea elespont au stat acolo secole!ntregi cum spuneau grecii şi se vedea de la mare depărtare de către toţi coră+ierii# Asta !nsă până!ntr%o +ună *i când a venit o mare furtună# alurile au năvălit pe promontoriu şi muntele s%aspul+erat urna a fost luată de valuri# n cântec vechi spunea că 9etis ur*ise dinadins !ntâmplareaaceasta ca să poată aduce !n apele mării urna fiului ei iu+it#

"# ?ata care a/unsese soţia lui Ahile se chema &eidamia#

-J# Artistul care a făcut calul de lemn se numea .peios#

-1# Dn grup de marmură vestit intitulat „Laocoon” sculptat !n secolui !ntâi !naintea erei

noastre de către sculptorii Agesandru 'olidor şi Atenondor din Rodos ne !nfăţişea*ă scena aceastacu un dramatism fără pereche# Laocoon +ătrânul preot este !n mi/loc şi se luptă cu cei doi şerpi maigroşi ca +raţul şi lungi de două ori cât omul care !i strangulea*ă fiii şi !l muşcă chiar pe el de



mi/loc# ?iii caută la el spri/in: dar lupta este pe sfârşite oricât se !ncordea*ă Laocoon# ,ai suntnumai puţine clipe şi toţi trei vor fi ucişi de şerpii *eului 'oseidon trimişi la rugăminţile Atenei#

ÎNTOARCEREA AHEILOR ÎN ELADA

ă*+oiul ce durase atâta timp !n 9roia acum se isprăvise# 9roia fusese arsă până latemelii# 0nsă urmările gro*avului măcel a+ia se !ncepeau;RAias de la Locrida săvârşise o crimă# 'reoteasa Atenei fusese%m%+răţişată de

Aias fără voie !n sacrul ei lăcaş# a i se sfărâmase şi statuia *eiţei pe lespe*i !n +ucăţi# &eci Aias pângărise lăcaşul preoteasa şi statuia *eiţei# &upă datina vecheAias urma să fie ucis pe ţărm cu pietre# Atât doar că eroii nici n%au vrut să audă caAias ce luptase plin de !nverşunare pe coastele 9roadei vreme de *ece ani să fieomorât# Atunci 'alas%Atena care !i ocrotise pe%ahei şi%i a/utase să nimicească 9roias%a mâniat de moarte# )upărarea aceasta !i va costa pe%ahei mai mult decât ră*+oiul !ntoţi cei *ece ani#



MENELAU ORNEŞTE S RE ATRIE

ÎM REUNĂ CU ELENA

enelau se%mpăcase cu soaţa lui .lena regina ce fugise cu 'aris de la9roia# )e *ice că +ăr+atul fusese hotărât să%şi ucidă nevasta ce%l făcusede râsul !ntregii omeniri# 0nsă mândra .lena re!ntâlnindu%şi soţul

+iruitor la 9roia că*use !n genunchi !n faţa lui umilă# 'e faţa eifrumoasă lacrimi curgeau şiroaie şi !şi cerea iertare cu glas !ntretăiat de plâns şi desuspine3M

4 8 rege fie%ţi milă nu ucide pe fiica puternicului @eus şi a reginei Leda;?apta am săvârşit%o din voia *eilor# ,%a%ndemnat Afrodita şi .ros fiul ei m%asăgetat !n piept cu%o săgeată muiată !n fiere şi venin# Am suferit destul# ,ai +ine te!ndură şi ia%mă iar la )parta# 0ţi voi fi credincioasă# Asta pot să ţi%o /ur;

Astfel rostea odrasla lui @eus şi a Ledei# Iar faţa ei era nespus de%ncântătoare#&eşi trecuse vremea !şi păstra frăge*imea şi era mai frumoasă decât !n tinereţe# 8chiiei cei al+aştri !i muiau inima regelui ,enelau# )imţea cum se topeşte toată mânia%icruntă ca primăvara gheaţa când iese soarele şi%o schim+ă !n pâraie vesele*gomotoase pe văile din munţi# Iu+irea renăştea !n pieptul regelui# &ragosteai*+ucnise din nou năvalnică pentru soţia lui care !l părăsise#

. drept că prin legende se spune că *eiţa iu+irii Afrodita vă*ând%o pe .lena că%i !n prime/die se co+orâse iute din !naltul 8limp cu carul din petale de flori de

trandafir cel tras de porum+iţe !nsoţită de .ros *eul !naripat# Iar .ros la porunca*eiţei Afrodita trăsese o săgeată de astă dată%n pieptul regelui ,enelau şi !ireaprinsese dragostea%n vâlvătăi pentru soţia sa preafrumoasa .lena#

$i cum necum +ăr+atul şi%a *vârlit sa+ia pe care%o pregătise ca să%şi ucidăsoaţa# A luat%o pe .lena !n +raţe şi%a dus%o la coră+ii# Apoi a dat cu fală semnalul de

plecare coră+ierilor săi3 4 ântul este prielnic a grăit ,enelau# Ridicaţi pân*ele coră+iilor noastre şi să

pornim spre casă# &oar !n puţine *ile vom vedea iarăşi )parta şi palatul dorit din caream plecat acuma *ece ani;

Aşa cre*use el că !n puţine *ile se vor !ntoarce%n )parta# &ar nu era aşa; 'entrucă mai !ntâi Apolo 5 ce ţinuse cu 9roia !n ră*+oi 5 a săgetat cârmaciul1 coră+ieiregale pe lângă capul )union# roia să%i mai lovească cel puţin !nc%o dată şi să%i!mpiedice pe%aheii ce%i ura s%a/ungă !n .lada# ,enelau şi oştenii i%au ars trupul pe rugşi i%au făcut o slu/+ă cum era datina# Apoi c%un nou cârmaci au plecat mai departe#

&ar le%a trimis 'oseidon o furtună gro*avă# ?lota s%a risipit# Coră+iile aheie !ncea mai mare parte s%au sfărâmat de stânci# Regele ,enelau şi soaţa lui .lena aufost siliţi de Ares să rătăcească apoi vreme de şapte ani prin ţări !ndepărtate3 Cipru?enicia Li+ia şi .gipt şi cu mare greutate au i*+utit la urmă să%şi mai revadă

)parta#



AHILE CA SEMIZEU SE AŞAZĂ ÎN INSULA

LEUCE CĂSĂTORINDU-SE EL CU

FRUMOASA ELENA

egendele mai noi spuneau că după moarte .lena a fost luată de era din8limp şi dată de soţie eroului Ahile a/uns un semi*eu# 0n acest fel *eiţa cu

+raţele ca neaua răsplătea pe eroul ce +iruise 9roia#L0n timp ce !n 9roada aheii au ars trupul eroului Ahile um+ra celui răpus a fost

luată de 9etis *eiţa nereidă care !i era mamă# $i cu voia lui @eus Ahile s%a schim+atdin om !n semi*eu ca toţi marii eroi"#

La rugămintea mamei 'oseidon a%nălţat !n 'ontul .uKin o insulă frumoasă#Insula a clădit%o 'oseidon furtunosul din mâlul ce%l purtase Istrul !n drumul său din

)ciţia depărtată până la gura 'silon-# Iar acest nou tărâm a fost numit Leuce sauinsula cea al+ă pentru că%n prea/ma ei marea se%nvol+ura i*+indu%se de stânci şistropind%o cu spumă parcă o%ncercuia c%un +râu larg de argint2#

Aici şi%a aşe*at *eiţa nereidă pe fiul ei Ahile cel mai vitea* erou din ră*+oiultroianB# $i%apoi s%a ridicat un templu maiestuos din marmură ca neaua# $i pentru că%ndrăgise !n viaţă pe .lena cea răpită de 'aris 5 deşi păstrase taina ascunsă%n inimă 5 era i%a dăruit%o de soaţă după moarte#

A fost o nuntă mare !n insula Leuce la care au venit 'oseidon Amfitritanimfele nereide şi geniile toate din 'ontul .uKin şi chiar din ,eotida#

&e%atunci !n orice seară Ahile şi .lena se aşe*au la masă# $i Ahile cântalăudându%l pe poetul ce povestise%n versuri greul ră*+oi troianE#

„8 faimă şi renume 5 rostea !n vers Ahile 5 voi care locuiţi pe coastele mănoaseale acestei mări lira mea a*i vă cheamă3 slăviţi%mi pe omer divinul cântăreţ gloriaoamenilor gloria suferinţelor !ndurate de mine# Căci datorită lui eu !ncă n%am murit#$i datorită lui 'atrocle mai trăieşte iar prietenul meu Aias s%aseamănă cu *eii# $ichiar acei !nvinşi sunt !ncă proslăviţi lăudaţi !n cântece şi 9roia nu%i uitată”#

Această melodie era fermecătoare şi pe mări coră+ierii !şi opreau vasele şiascultau cuprinşi de%un simţământ de teamă# a unii povesteau că s%au*eau de%acolo

şi *gomote de arme strigăte de ră*+oi şi tropote de cai# $i dacă vreo cora+ie se afla !nfurtună şi !şi căuta scăparea !n insula Leuce Ahile s%arăta la pupă%nveşmântat !nstraie de ră*+oi şi le%arăta cu mâna !ncotro să cârmească#

NIMICIREA AMAZOANELOR

n insula Leuce trăiau şi multe păsări3 porum+ei pescăruşi şi alte *+urătoareF# .le plecau !n *ori !şi muiau penele !n valurile mării şi se%ntorceau pe ţărm# )tropeaucu !ngri/ire tot templul lui Ahile măturând lespe*ile cu aripile lor#Î



Aicea !n Leuce coră+ierii salvaţi de Ahile pe mare !i făceau multe daruri3 aurargint o+iecte şi stofe preţioase# Atât de multe daruri se aduceau !n templu !ncât seadunase o mare +ogăţie# Această +ogăţie au vrut s%o stăpânească vite*ele%ama*oanefemeile acelea care luptaseră cu Ahile la 9roia a/utându%l pe 'riam#

&e%aceea şi%au făcut coră+ii măiestrite# )%au urcat pe coră+ii cu caii lor cu tot:

şi%au pornit spre Leuce# 0nsă marele%Ahile fiind acum semi*eu a săvârşit o vra/ă# .la cătat cu ochii%i crunţi şi străpungători spre caii ce purtau oastea de ama*oane# )u+ privirea aceasta caii s%au scuturat sforăind ca tur+aţi trântind pe ama*oane cufrunţile%n ţărână# Apoi s%au repe*it ca nişte lei flămân*i muşcându%le de +raţe de

pântece de şolduri mâncându%le cu totul#9ot !n aceeaşi vreme s%a iscat o furtună ce%a scufundat !n marş coră+iile pe care

veniseră%n Leuce vestitele%ama*oane#&upă osânda asta semi*eul Ahile a chemat apele 'ontului .uKin peste insula sa#

Apele%au năvălit şi au purificat pământul insulei de sângele vărsat

EDE SIREA LUI AIAS DIN LOCRIDA

oate aceste fapte povestite%n legende s%au petrecut târ*iu după ce ,enelauşi frumoasa .lena 5 !ntorşi din rătăciri care%au durat cum ştiţi vreme deşapte ani 5 au sosit iar acasă şi%au vieţuit un timp !n palatul din )parta#

,enelau a%nchis ochii şi soaţa lui .lena a fost luată de era fără a fi!ntre+ată şi dată lui Ahile#

T)ă ne !ntoarcem !nsă din nou !n faţa 9roiei după ce a fost arsă şi să aflăm cesoartă au mai avut şi ceilalţi ahei rămaşi acolo#

&upă ce ,enelau plecase cu .lena şi%o parte din coră+ii pe mare către )partaregele Agamemnon mai *ă+ovise !ncă o vreme !n 9roada# 0ntâr*ia acolo cu gândul s%o%m+lân*ească pe *eiţa Atena ce era supărată fiindcă nu%l pedepsise pe Aias dinLocrida acel ce%i pângărise templul său de la 9roia# $i ca s%o !m+une*e !i ridicasanctuare şi%i tot aducea /ertfe *eiţei purtătoare de coif şi de egidă#

4 Apleacă%te *eiţă cu mila ta spre noi şi nu ne oropsi !n drumul către casă6 seruga Agamemnon de falnica Atena#

(%avea de unde şti că ea%i şi presărase *eci sute de prime/dii !n drumul cătrecasă#

9erminând deci cu slu/+a şi /ertfele%n 9roada regele Agamemnon a poruncitde%asemeni ca şi oştenii lui să se urce%n coră+ii şi cu toţii să plece spre dorita,icenă# $i au plecat pe mare# La !nceput n%au fost pericole prea mari# &ar !n câteva*ile au !nceput furtuni# ?urtuni nenumărate iscate de 'oseidon la cererea Atenei# &ar cea mai grea din toate mai !nfricoşătoare a fost de*lănţuită aproape de .u+eea# 'ăreacă marea fier+e !ntr%un ca*an adânc# Cerul se co+orâse până deasupra apei vânăt şimohorât# Iar vântul !mpingea coră+iile%aheie spre stâncile din coastă unde trosnindcumplit se sfărâmau !n ţăndări# Astfel au fost pierdute !n apele adânci cele mai multe



vase oştenii !necaţi şi toată avuţia ce o purtau cu ei din cetatea lui 'riam risipită pefundul clocotitoarei mări# 'rintre aceste vase a fost spartă%n +ucăţi cora+ia pe carecălătorise Aias# 0nsă eroul nostru nu s%a lăsat târât de valuri spre adâncuri ci s%aluptat cu ele şi cum era voinic a i*+utit s%a/ungă pe%o stâncă de la ţărm# )%a căţărat

pe stâncă şi vesel a cătat cu ochii lucitori spre muntele 8limp şi a strigat din

răsputeri3 4 oi *ei 'alas%Atena şi tu acel ce porţi alge !n păru%ţi ud şi eşti rege pe mări preacruntule 'oseidon aflaţi că n%am murit; Cu +raţele acestea puternice %omeneştiam ră*+ătut prin valuri; ha ha6 şi am scăpat; şi râd acum de voi;

ă%nchipuiţi atunci cum s%a mâniat Atena vă*ându%l pe eroul ce%i pângărisetemplul că mai trăieşte !ncă# $i s%a%ncruntat amarnic *eul mării 'oseidon#

4 (%ai pierit7; a răcnit din apele marine furtunosul 'oseidon# (%ai pierit7;Ai să pieri;

$i%a lovit cu tridentul acea stâncă !naltă pe care stătea Aias# )tâncă s%a despicat1J#

)e mai vede şi astă*i cum a fost ruptă%n două# Iar partea despicată s%a prăvălit !nvaluri târându%l şi pe Aias# Astfel l%au pedepsit Atena şi 'oseidon pe%acel ce avusesecura/ul să%i !nfrunte#

ÎNECAREA CORĂBIILOR LA CA UL

CAFAREU

upă%ntâmplarea asta regele Agamemnon a plutit mai departe cu +ruma decoră+ii ce !i mai rămăsese# Credea că s%au sfârşit neca*urile pe mări prin

pierderea lui Aias# (umai că !n .u+eea domnea pe%atunci (auplios tatăllui 'alamede eroul ce fusese osândit !n 9roada şi omorât cu pietre# Atena

şi *eiţa cu +raţele ca neaua care%i mânaseră pe%ahei până%n 9roada vruseseră să piarăcel care cerea pacea#

DAcum aflând (auplios că se apropie flota a vrut la rându%i să plătească regelui

Agamemnon moartea fiului său# La capul Cafareu al insulei .u+eea răsar mai pestetot colţi mari rân/iţi din ape# $i !ntr%o noapte neagră (auplios a aprins pe%acestestânci un foc# ?lota tocmai trecea prin apele acelea adânci clocotitoare# 'ornise iar furtuna# ântul +ătea avan şi a*vârlea%n coră+ii munţi negri grei de apă# $i vă*ândAgamemnon foc scânteind pe ţărm a cre*ut că%i un port# )%a%ndreptat !ntr%acolo cucoră+iile sale# &ar dintr%odată 5 *ei6 5 vasele s%au ciocnit de colţii ascuţiţi şi unadupă alta coră+iile lui s%au scufundat !n mare# Iar vuietul furtunii a stins pe totdeaunagemetele de moarte ce le scoteau oştenii regelui Agamemnon care se prăvăleau !n

apele adânci11#Când s%a sfârşit furtuna şi s%au ivit iar *orii nu mai plutea pe mare decât un

singur vas# .ra vasul regal care era mai +un ca toate celelalte !nsă şi el lovit de



stâncile din ţărm şi%aproape plin de apă# Cu greu au i*+utit de%au plecat mai departe#Au plutit ei pe mare# Au !nfruntat şi alte furtuni şi lupte grele şi%a+ia !ntr%un

târ*iu au i*+utit s%a/ungă acasă la ,icena#

AGAMEMNON ESTE UCIS LA-NTOARCEREA

ACASĂ DE SOŢA NECREDINCIOASĂ

tâta că !n timpul cât lipsise%Agamemnon soţia%i Clitemnestra soramândrei .lena nu i%a fost credincioasă# ,ânată de%Afrodita duşmanagrecilor din ră*+oiul troian regina Clitemnestra a !ndrăgit pe%un altulvărul lui Agamemnon ce se chema .gist#

A&orind să nu%i sosească soţul pe negândite regina aşe*ase pe%un munte foarte%

nalt o stra/ă *i şi noapte# Când au distrus aheii +ogatul oraş 9roia focul s%a ridicat !nsus până la cer# 0n Lemnos s%au *ărit coloanele de flăcări care se ridicau din *idurile9roiei# Atunci locuitorii marei insule Lemnos au aprins şi ei focul pe o creastă demunte dând veste că oraşul lui 'riam a că*ut# &in Lemnos s%a vă*ut până departefocul pe coastele .ladei# Aşa din munte%n munte vestea a şi sosit !ntr%o singură *i !noraşul ,icena#

. lesne de%nţeles ce%a fost pe Clitemnestra când a aflat c%aheii au +iruit 9roia şise !napoia*ă soţul său Agamemnon#

)u+ !ndemnul *eiţei ea s%a făcut că este nespus de +ucuroasă# L%a%m+răţişat cudor şi toată numai *âm+et l%a poftit !n palat pe soţu%i Agamemnon#

4 0ntâi şi%ntâi stăpâne i%a glăsuit regina te rog să faci o +aie şi%astfel să te purifici de sânge şi de col+;

Regele din ,icena s%a !nvoit fireşte: şi%a de*+răcat armura: a dat !ncolo lanceaşi sa+ia şi scutul# $tia că e acasă şi nu mai sunt prime/dii# 9râm+iţele sunau#Chimvalele la fel# $i adunaţi curtenii !l aclamau pe rege fiindcă se !ntorsese +iruitor din 9roia#

.gist pândea la uşă cu%o sa+ie !n mână# Regina Clitemnestra !l conducea pe rege

!ntr%o sală de +aie largă şi%mpodo+ită cu sculpturi şi cu aur# Regele a intrat !n +aie săse scalde# &ar cum l%a vă*ut singur regina Clitemnestra a şi *vârlit asupră%i un văllung şi ţesut din fire foarte tari# Regele Agamemnon s%a !ncurcat !n văl la fel ca !ntr%o

plasă şi a că*ut pe lespe*i# Iar soaţa%i Clitemnestra cu sfatul lui .gist l%a lovit cusecurea !n frunte de trei ori#

RĂZBUNAREA LUI ORESTE



ndată după crimă1" .gist s%a%nveşmântat !n hainele regale şi a ieşit !n piaţaoraşului trufaş stând lângă Clitemnestra# ,ulţimea !nfuriată de crima odioasăcare se săvârşise acolo !n palat a vrut să%l şi !nşface pe vicleanul .gist şi să%iscurte*e viaţa# 0nsă l%a apărat regina Clitemnestra# .a a strigat că fapta era o

ră*+unare pe regele%Agamemnon fiindcă o !ndrăgise pe copila lui 'riam urgisita

Casandra#

Î?ata că*use roa+ă lui Aias: dar acesta pierise%n apa mării: şi regele%Agamemnon

o luase la ,icena#)e spune că poporul vă*ând%o pe Casandra cu chipul luminos şi cu privirea

+ună o sfătuia să fugă# roia să o a/ute#&ar ea !şi dorea moartea# ?usese !n/osită de nemiloşii%ahei# (u vroia să trăiască

o viaţă de ro+ie# $i fără să se teamă şi%a lepădat mantia cununa de pe cap şi +ăţul ei profetic# A intrat !n palat cu celelalte roa+e aduse de la 9roia# Acolo adăsta secureaucigaşă aceeaşi ce lovise !n frunte pe%Agamemnon#

0ndată după moartea regelui Agamemnon duşmanul său .gist voise să%i omoareşi unicu%i +ăiat ce se numea 8reste#0nsă micul 8reste fusese luat de doică !n acel ceas de spaimă şi dus !n altă ţară

pe tărâmul ?ocidei#&eparte !n ?ocida 8reste%a crescut mare şi nu avea alt gând decât să%i

pedepsească pe cei doi ucigaşi cum cerea datina# 0n el ardea făclia urii ră*+unătoare#$i a/ungând flăcău a plecat la ,icena !nsoţit de un prieten ce se numea 'ilade# )%a%nfăţişat acolo drept un sol din ?ocida şi%a pătruns !n palat#

4 .u sunt acel pe care tu ai vrut să%l răpui; i%a glăsuit cu silă fiul luiAgamemnon vicleanului .gist# Am venit să%ţi plătesc moartea tatălui meu6;

A !nceput o luptă# 0nsă o luptă scurtă1-# 8reste era tare şi priceput la arme: şi.gist a că*ut 5 cu toate că regina sărise !n a/utorul lui cu o secure%n mână# &e nu era.lectra sora lui 8reste poate%l şi răpunea# .lectra i%a strigat3

4 ?ugi frate6; ?ugi departe6; Regina te pândeşte şi vrea să te omoare pentruiu+itul ei;

8reste s%a !ntors spre mama ucigaşă# 'lin de durere%n suflet a săgetat%o%n piept#8reste după fapta gro*avă săvârşită a avut de%ndurat chinuri nenumărate# .l a

fost urmărit de crudele erinii 5 geniile infernale trimise să%l răpună şi să%l ducă%nInfern pentru că%şi omorâse pe propria lui mamă# @eiţele erinii l%au urmărit mult

timp#'ână%n cele din urmă se spune că 8reste ar fi fost /udecat de *eii olimpieni !n

oraşul Atena sus pe stânca lui Ares12# reo câţiva olimpieni au hotărât să%l ierte*icând că fapta lui a fost cu totul dreaptă# Regina Clitemnestra !şi meritase soarta#

'arte dintre erinii şi%au curmat urmărirea# .le s%au aşe*at !ntr%o peşteră largăchiar su+ areopag# )%au numit eumenide şi%au ocrotit oraşul atât de drag Atenei1B#

0nsă alte erinii l%au lovit mai departe pe tânărul 8reste# Ca să scape cu viaţă atre+uit s%aducă din ţinutul 9auridei o statuie%a *eiţei caste a vânătoarei# )tatuiefermecată# .l a plecat alături de prietenu%i 'ilade# &ar !n templul *eiţei slu/ea ca

preoteasă fecioara Ifigenia pe care%odinioară regele Agamemnon vrusese s%o /ertfească pe%un altar !n Aulida 5 ca flota aheiană să poată să pornească spre coastele9roadei#



&upă multe neca*uri 8reste şi Ifigenia s%au cunoscut ca fraţi# Au plecat!mpreună spre patria dorită ducând cu ei chipul de piatră al *eiţei#

A/ungând !n ,icena 8reste s%a%nscăunat pe tronul părintesc tronul luiAgamemnon# 'rietenul credincios al regelui 8reste 'ilade s%a%nsurat cu prinţesa.lectra# Iar Ifigenia s%a făcut preoteasă !ntr%alt templu măreţ al preacastei *eiţe 1#

Iată care%a fost soarta celor doi fraţi atri*i3 ,enelau şi%Agamemnon care audistrus 9roia cu cetele de%ahei# 8astea lor a pierit la%ntoarcerea spre casă pe maresu+ furtuni şi toată +ogăţia /efuită la 9roia a fost pierdută%n ape unde *ace şi%acum#@eii ce%i aţâţau să plece la ră*+oi i%au asuprit pe urmă# a până şi urmaşii prieteniirudele au !ndurat la fel# 0nvinşi şi%nvingători au suferit din plin#

Note:

1# 'e nume ?rontis#

"# 8amenii din antichitate au născocit ideea că eroii deveneau !n cea mai mare parte semi*eiadică tot un fel de *ei# .i !şi !nchipuiau că eroii 5 care%i iu+eau şi luptaseră !n viaţă pentru

pământeni 5 vor mi/loci pe lângă *eii olimpieni ori de câte ori aceştia ar fi vroit să%i urgisească# $i!n acest fel ar fi putut să scape de multe nea/unsuri sau să capete a/utor !n !mpre/urări grele#

-# 'silonul era )ulina de astă*i#

2# (oi !i *icem Leucei3 Insula $erpilor pentru că ar fi vieţuit acolo nişte şerpi mici negrineveninoşi#

B# Ahile repre*enta pentru elini vite/ia şi cura/ul desăvârşit !n ră*+oi# .ra un fel de erounaţional# 0n acelaşi timp el se +ucura şi de protecţia anumitor *ei3 !n primul rând a lui @eus prinintermediul rugăminţilor mamei sale 9etis: a erei datorită urii ei nemărginite faţă de troieni: şi aAtenei ca spri/initoare a celor mai mari eroi#

# ,area de A*ov#

E# Aşa povesteşte scriitorul ?ilostrat din secolul !ntâi al erei noastre aducând indirect !n acestfel un omagiu ne!ntrecutului poet elin omer#



F# 0n felul acesta povesteşte un alt scriitor3 ?lavius Arrianus filo*of şi istoric totodată din celde%al doilea secol al erei noastre#

# ?ilostrat !n „eroica” sa pretindea că acest atac al ama*oanelor !n Insula $erpilor s%ar fi petrecut !n anul 1F al erei noastre# Istorii nu confirmă această luptă şi nici pe ama*oane# 9otuşi nuse ştie de n%o fi fost vreodată cumva vreun măcel !n ostrovul cu şerpi# 'oate nişte ră*+oinici or fi

răpus cu armele vreo ceată de femei din nu ştim care pricini# Iar grecii care erau atât de inventivior fi vrut să !nno+ile*e acest măcel crud creând povestea asta# &acă este aşa sau altfel noi nu avemde unde să cunoaştem# (u ştim ce se ascunde su+ cântecul străvechi despre Insula $erpilor care%şiscaldă şi astă*i coastele !n apele !nspumate ale ,ării (egre#

1J# .ste vor+a de stânca numită <erestes# ă*ând ciudata ei formă elinii au născocit aceastăinteresantă legendă#

11# ,otivul acestei legende al regelui care atrage cu a/utorul focului coră+iile pe furtună!ntre stânci ca să le nimicească a fost preluat de folclorul multor popoare# )e află şi !n +asmelenoastre#

1"# 0n tragedia sa „Agamemnon” poetul .schil ne cântă cumplita !ntâmplare#

1-# .schil !n tragedia „eforele” povesteşte moartea reginei Clitemnestra# eforele eraunişte femei care%i /eleau pe morţi şi făceau li+aţiuni pe mormintele lor# 9itlul a fost dat sim+olic de

poet# &ealtfel !ntr%un desen pe%un vas !l vedem pe 8reste vârându%şi paloşul ră*+unător !n trupullui .gist# Regele !nvins dă strigătul de moarte# &intr%o altă !ncăpere ţâşneşte !nsă Clitemnestra cu osecure%n mână şi este gata să%l lovească pe feciorul său pe la spate# ,ai !ncolo se vede şi .lectrafata lui Agamemnon# @ărind%o .lectra pe Clitemnestra cu securea !l vesteşte pe 8reste ca să se

poată apăra# )unt unii !nvăţaţi care asemuiesc tragedia lui .schil cu o altă operă creată de)haespeare numită „amlet”# La fel tânârul prinţ amlet doreşte să ră*+une moartea tatălui săuregele ţării ucis prin uneltirea unui unchi criminal !mpreună cu mama necredincioasă#

12# Areopagul#

1B# Acest lucru se arată !n altă tragedie a lui .schil „.umenidele”# 'iesele3 „Agamemnon”Heforele” şi „.umenidele” compun laolaltă trilogia „8restia” culme a artei lui .schil#

1# 0ntâmplările acestea atât de *+uciumate au fost povestite de .uripide !n tragedia lui„Ifigenia !n 9aurida”# 0ntr%un grup statuar din secolul al %lea !naintea erei noastre ne sunt !nfăţişaţi8reste şi .lectra după ce se !ntâlnesc !n pace la ,icena# .lectra !şi ţine +raţul cu dragoste de soră

pe umărul voinic al regelui 8reste# ?eţele lor eKprimă iu+irea ce şi%o poartă caldă şi sinceră#



ĂŢANIILE LUI ULISE

hile%a%nsemnat vite/ia !n marele ră*+oi troian# ?ără de el poate aheii erau*dro+iţi de dâr*ul ector# &ar pe Ahile%l adusese !n ta+ăra luiAgamemnon prin isteţimea sa Dlise# Acest erou !ntruchipea*ă!nţelepciunea priceperea şi di+ăcia# .l a adus noi luptători pe ?iloctet

(eoptolem şi alţi eroi !n faţa 9roiei cu vor+a sa meşteşugită# ?ără de el paladiul nuar fi părăsit oraşul regelui 'riam cel +ătrân nici n%ar fi fost meşteşugit calul de lemn#@idul ne+iruit al 9roiei clădit de doi *ei olimpieni ar fi rămas poate !ntreg#

ACe%i drept Dlise nu dorise acest ră*+oi atât de crud# <reu se urnise de acasă#0nsă intrat !n +ătălie el a făcut tot ce%a putut cu mintea lui născocitoare ca să

asigure victoria cetelor regilor ahei#Atâta că%n timpul cât fusese plecat !n crunta +ătălie nu vedea%n visurile lui decât

Itaca patria sa cea mult iu+ită !n care !şi avea căminul# (%avea alt gând altă dorinţă mai fier+inte decât să se !ntoarcă acasă1 lângă

fecioru%i 9elemah şi lângă draga%i 'enelopa#Acuma isprăvindu%se ră*+oiul Dlise şi%a urcat pe cele douăspre*ece coră+ii ce

le%avea oastea care%i era !ncredinţată# $i vântul a suflat !n pân*e iară vâslaşii%auchiuit# @iua era plină de soare şi marea lucie !n *ări !i chema ademenitoare şi%şilegăna !n faţa lor valul cu murmure plăcute aidoma unui cântec drag#

$i au plutit au tot plutit până ce au *ărit un ţărm locuit de un neam de oameni "

ce%l a/utaseră pe 'riam !n marele ră*+oi troian#Aici au de+arcat cu oastea# I%au nimicit pe toţi +ăr+aţii# Au luat !ntreaga avuţie

ce se găsea%n oraşul lor femeile şi fetele# Iar prada astfel do+ândită au !mpărţit%o%nmod egal-#

. drept că pe acest tărâm Dlise a pierdut şi el cam şapte*eci şi doi de oameni#; $i iară au pornit pe mare# Au mai plutit o săptămână şi%ncâ cinci *ile pe

deasupra# Au stră+ătut printr%o furtună care i%a rătăcit pe ape şi au a/uns lângă ocoastă unde sălăşluia poporul ciudat al lotofagilor 2# Aceştia se hrăneau cu lotus# Cinemânca din floarea asta nu mai avea altă dorinţă decât să stea pe veci acolo !n insula



cu lotofagi# $i trei dintre !nsoţitorii cute*ătorului Dlise gustând din lotusul cel dulcen%au vrut să plece mai departe# 0nsă Dlise se gândea la cei de%acasă că%i aşteaptă#?iindcă ei se !mpotriveau a dat poruncă celorlalţi să%i ia cu sila să%i aducă sus pecoră+iile%aheie# Aceştia !nsă se *+ăteau su+ vra/a florilor de lotus# roiau să searunce%n apă# )ă se !ntoarcă%n insulă# Atunci Dlise i%a legat de +ăncile coră+iei cu

ştreanguri tari de cânepă#

ÎN EŞTERA CICLO ULUI OLIFEM

lutind ei apoi mai departe au !ntâlnit o insulă care era plină de capre# &ecapre negre sprintene# I%au spus Insula Caprelor B# 9recând apoi de insulă au

poposit pe%un ţărm pe care sălăşluiau nişte uriaşi c%un singur ochi nişteciclopi am spune a*i#PDlise s%a urcat pe ţărm lăsând cora+ia pe apă ferită !ntr%un golfuleţ# &oar

doispre*ece soţi mai *draveni şi cura/oşi urmau pe rege !n ţara asta misterioasă#Au luat cu ei puţină hrană şi%ntr%un +urduf mare de capră un vin roşu !m+ătător

pe care !l primiseră din 9racia de la un preot#Drcându%se pe acea coastă au !ntâlnit o peşteră# 8 peşteră !naltă largă !n care

locuia ciclopul cel mai cumplit din tot ţinutul# .ra ciclopul 'olifem feciorul *eului'oseidon# $i pătrun*ând !n peşteră călătorii s%au minunat nespus de tot ce ochii levedeau# .rau acolo !ngrămădite coşuri cu +rân*ă şiştare mari şi alte vase pline culapte sau cu *ăr# Iară !n ţarcuri +ehăiau sute şi mii de ie*i sau miei#

Ciclopul nu era acolo# .ra cu turmele pe vale#&ar nu trecu decât puţin şi s%au*iră paşii%i groa*nici ce *guduiau pământul tot:

şi el pătrunse%n peşteră mânându%şi turmele cu%o +âtă făcută dintr%un trunchi uriaş#0nchise peştera cu%o stâncă ce nu ar fi putut s%o tragă nici patru*eci 5 poate mai +ine

5 de +oi#Aprinde un foc +un şi vrea să%şi pregătească hrana# &ar la lumina focului

*ăreşte%ndată oaspeţii# 4 Cine sunteţi7 răcneşte el# Cum aţi pătruns !n peşteră7$i !şi rotea su+ frunte ochiul său ar*ător şi fioros#

4 )untem ahei# enim din 9roia# ?urtunile ne%au rătăcit# Ci tu fii +un neospeţeşte# $tii foarte +ine că%i poruncă de la stăpânul nostru @eus să%i primeşti +ine

pe drumeţi;Ciclopul a%nceput să râdă# $i ce râs *ei6; 'arcă era nu râs de fiinţă ci un

clocot urlet de valuri şi furtuni# Ce râs6; 'arcă se dărâma asupra lor cerul !ntreg şi +u+uiau din !nălţimi tunete tari !nfricoşate şi trăsnete parcă%i loveau#

4 a ha ha ha6; râdea ciclopul# ,ă !nvăţaţi pe mine voi7; $i să mă temcumva de @eus eu care sunt la fel de tare ca orice *eu7; a ha ha ha6;



?ără de alte multe vor+e i%a !nşfăcat pe doi oşteni şi i%a mâncat cât ai clipi# Apois%a%ndestulat cu lapte şi sătul +ine s%a culcat#

ă*ându%l că a adormit şi sforăie%nfricoşător Dlise s%a gândit să%şi scoată sa+ialui cea ascuţită şi să i%o vâre%adânc !n piept# 0nsă şi%a dat isteţul seama că omorându%le%n *adar#

.rau !nchişi !n peşteră de steiul cel enorm proptit chiar la intrare de ciclop#Aşa s%a scurs pe%ncetul noaptea# 0n *ori ciclopul a mâncat pe alţi doi soţi ai luiDlise şi a plecat cu turmele punând la uşă din nou stânca#

URIAŞUL ESTE ORBIT CU UN TRUNCHI

ÎNROŞT ÎN FOC

lise s%a gândit un timp3 ce%i de făcut şi cum să scape din peştera ciclopului7Căutând şi frământându%şi mintea a *ărit !ntr%un colţ un trunchi lung demăslin3 o altă +âtă pe care o avea ciclopul ca să !şi mâne turmele#U

L%au luat l%au ascuţit la vârf şi l%au pus +ine la o parte# Iară când s%a lăsatamurgul peste acel ţinut de spaimă aheii au aprins un foc !n peştera ciclopului#9ocmai venea şi el din vale# Cum a pătruns !n peşteră a !nşfăcat alţi doi oşteni şi i%amâncat numaidecât#

Aheii se uitau pieriţi cum le mânca uriaşul soţii scăpaţi de moarte%n faţa 9roii#0nsă Dlise fără teamă s%a repe*it a luat +urduful cel plin cu vin roşu şi tare#

inul era atât de tare !ncât aheii !l sor+eau doar su+ţiat cu apă rece3 trei sferturiapă un sfert vin# Altfel doar dintr%o%nghiţitură se pră+uşeau +eţi la pământ#

Acum !nsă isteţul nostru a turnat vinul spumegos !ntr%un vas mare de pământ şi il%a !ntins uriaşului3

4 )oar+e să ve*i cât e de +un a glăsuit el spre ciclop# I%o +ăutură *isă vin;Ciclopul nu +ăuse !ncă sucul de struguri pân%atunci şi l%a sor+it cu lăcomie#

4 ,ai dă%mi6; a poruncit voios# $i spune%mi măi şi cum te cheamă7;

Dlise i%a turnat din nou ciclopului !n oală vin şi i%a răspuns plin de dulceaţă3 4 (umele meu aheu e „(imeni”; 4 Aha6; a mormăit ciclopul# (imeni te cheamă7; ine +ine; Ia mai

deşartă%mi puţin vin;&ar cum l%a sor+it şi pe%acesta puterea lui l%a do+orât ciclopul s%a lăsat pe%o

rână şi%a lunecat pe lespe*i +eat chiar !n mi/locul oilor#Dlise%atunci a făcut semn ostaşilor şi%au !nroşit +ârna de lemn !n flacără# )%au

apropiat de 'olifem şi ascuţişul trunchiului i l%au vârât adânc !n ochi# a !ncă i l%aurăsucit# $i ochiul lui a sfârâit ca fierul de pe nicovală +ătut !ncins vârât !n apă#

Driaşul a%nceput să urle# $i urletul lui i%a tre*it pe toţi ciclopii insulei# .i auvenit la peşteră şi i%au strigat !n cor de%afară3 4 Ce%i 'olifem7 Ce s%a%ntâmplat şi de ce ne tre*eşti din somn7



Iar 'olifem urlând mai tare le%a dat răspuns3 4 )ăriţi ciclopilor şi m%a/utaţi că (imeni mi%a vârât !n ochi o ţeapă !nroşită%n

foc şi m%a or+it6 4 Ce tot spui7; (imeni te%a or+it7; 0ţi +aţi pesemne /oc de noi; &acă nu%i

nimeni ce tot urli7; aideţi ciclopilor de%aici; căci 'olifem a%nne+unit; E

AHEII SE LEAGĂ SUB Â NTECELE OILOR Ş

IES DIN EŞTERĂ

i s%au pornit +uluc ciclopii spre peşterile%ntunecate unde%şi făcuseră culcuşnemailuând seamă la feciorul *eului mărilor 'oseidon care urla necontenit şise i*+ea de toţi pereţii peşterii sale tot căutând pe (imeni şi pe soţii săi#

S0nsă Dlise şi cu soţii săreau prin peşteră mai sprinteni decât căpriţele de munte şi

!i scăpau mereu din mâini#Asta până spre dimineaţă când oile s%au grămădit la gura peşterii să iasă# Atâta

numai că Dlise legase câte trei +er+eci +ine%n curmeie laolaltă# $i pe su+ pântecelelor prinsese câte un oştean# $i el se agăţase ţeapăn de cel mai mare animal starostele

+er+ecilor din turmele lui 'olifem#Ciclopul s%aşe*ase%n uşă pipăia oile pe spate# Iară aheilor !n piept le +ătea tare

inima de +ucurie că uriaşul nu era cât de cât deştept şi nu căta su+ pântec turma#Aşa au i*+utit Dlise şi soţii lui să ias%afară şi să alerge cu gră+ire pe vasul care%

i aştepta !n golfuleţul liniştit# $i urcaţi pe cora+ie au !nceput să şi vâslească până ceau a/uns !n larg# &e%acolo a strigat Dlise3

4 ei 'olifem6; ei 'olifem acela care ţi%a scos ochiul nu este (imeni cumcredeai ci%s eu Dlise; din Itaca; ei 'olifem te%am păcălit6;

86; Când a au*it ciclopul a !nşfăcat o stâncă mare cât un palat; Ce un palat76; Dn munte%ntreg6 $i l%a a*vârlit !n apa mării răcnind cu ciudă3

4 ai6; Au*isem prevestirea că tu Dlise vei veni# 0nsă credeam că%i un uriaşşi nu un vierme cum te%arăţi;

4 Dn vierme !nsă !nţelept iar tu puternic eşti ca *eii dar eşti netot o 'olifem6

; a glăsuit din nou Dlise !n timp ce stânca aruncată de 'olifem *guduia vasul#$i valurile se săltau şi clocoteau !n /urul lor pentru că 'olifem uriaşul striga

acum pe tatăl său stăpânul mărilor 'oseidon3 4 86; 9ată tu răsari din ape şi pedepseşte%l pe Dlise# (u%l lăsa să se%ntoarc%

acasă6; 86; 9ată; 9ată; pedepseşte%l;&ar grecii hohoteau pe punte au*ind ţipetele lui !nverşunate către ape: căci

preaisteţul din Itaca le da cura/ *icând aşa3 4 Am !nvins noi oraşul 9roia căruia soarta !i ur*ise să fie%n veci ne+iruit căci

avea *iduri ridicate de *eii%Apolo şi 'oseidon# $i%am !nfruntat pe%olimpienii care !l

spri/ineau pe 'riam3 Apolo Artemis şi Leto şi Afrodita şi ne+unul *eu al ră*+oiuluifeciorul erei# $i nu o să ră*+im prin marea ocârmuită de 'oseidon7 .u nu mă temdeloc de el de vreme ce%am !nfrânt destinul cetăţii 9roiei# 'rindeţi !n mâinile voinice



vâslele tari şi să pornim fără de teamă mai departe;$i pornind grecii fără frică au a/uns !ntr%o insulă unde domnea pe voia sa .ol

regele peste vânturiF#



ÎN INSULA LUI EOL Ş ÎN ŢNUTUL

LESTRIGONILOR

ici Dlise i%a grăit cu vor+a sa meşteşugită *eului .ol cel măreţ şi i s%a plâns că l%au lovit pe%ntinsul mărilor furtuni# ?urtuni pe care le%au iscatchiar vânturile ne%ndurate# Dlise i%a vor+it atât de iscusit şi de frumos!ncât .ol ce nu primeşte pe nimeni oaspe%n casa lui l%a primit +ine şi cu

cinste# Iar la plecare i%a adus !n semn de mare preţuire !ntr%un +urduf făcut din piele legat la gură cu un lanţ !n !ntregime de argint acele vânturi ce um+lau pe%ntinsul mării deseori#

A 4 )ă le păstre*i; )ă le dai drumul numai când ai s%a/ungi la ţintă a glăsuit

regele .ol# (u lăsase !n li+ertate decât pe vântul de apus @efirul cel !m+ălsămat ca să%i

!mpingă pân*ele coră+iilor către Itaca# &ar *eul .ol l%a rugat un singur lucru pe Dlise3să nu arate nimănui ce se găseşte !n +urduf nici măcar celorlalţi ahei#

'lutind ei apoi peste mare !nsoţitorii lui Dlise au socotit că !n +urduf se află aur şi argint# $i pândind toţi un timp prielnic când el Dlise dormea dus au desfăcut dinlanţ +urduful# Iar vânturile au ieşit şi s%a de*lănţuit furtuna# $i ce furtună6;

(iciodată nu mai +ătuseră%mpreună atâtea vânturi peste mare# 9oate%n acelaşi timpsuflau şi *guduiau genunea neagră a apelor până%n adânc#

)u+ vi/elia cea gro*avă s%a deşteptat !nsă Dlise şi fiind navigator destoinic

după destule !ncercări au reuşit să poposească la ţărmul altei insule#0nsoţitorii lui Dlise cu unspre*ece din coră+ii au şi tras repede la ţărm# (umai

Dlise a rămas prevă*ător !n largul mării# .l s%a urcat sus pe catarg să cercete*einsula cu ochii lui stră+ătători#

0nsă pe insula aceasta trăia un neam *is lestrigonii uriaşi şi mâncători deoameni#

$i chiar su+ ochii lui Dlise neputincios stând pe catarg uriaşii au sărit !ndată ausfărâmat coră+iile şi pe ahei i%au tras !n ţeapă# )%au dus acasă şi i%au fript# $i i%aumâncat numaidecât puşi !n frigare ca pe miei#

Astfel n%a mai avut Dlise din flota lui atât de mare decât doar o cora+ie# Câţirămăseseră cu el i%au plâns cu lacrimi ar*ătoare pe cei care pieriseră mâncaţi decru*ii lestrigoni# 0nsă /elindu%i pe cei morţi au !nălţat pân*ele toate şi au vâslit cu!ncordare căci +lestemaţii lestrigoni a*vârleau iarăşi după ei cu stânci cât munţiicolţuroase şi erau gata să%i *dro+ească şi să%i afunde%n apa mării#

4 âsliţi6; âsliţi6; striga Dlise# .u ştiu că toate%aceste crime sunt uneltitede 'oseidon de *eul ce ne urmăreşte ca să%l ră*+une pe ciclop# &ar nu mă voi lăsa eu

pradă atât de lesne lui 'oseidon# ,ă voi lupta# oi i*+ândi şi voi a/unge !n Itaca#âsliţi6; âsliţi6; (u vă lăsaţi6;



E TĂRÂ MUL VRĂJITOAREI CIRCE Ş ÎN

INFERN

i tot vâslind şi rătăcind pe mările fără hotar Dlise cu oştenii săi puţinii caremai trăiau au a/uns pe un alt tărâm# .ra o insulă .ea 1J# 0n ţara asta locuia omare vră/itoare Circe11#S

Aici frumoasa vră/itoare !ndrăgostită de Dlise n%a vrut să%l lase să mai plece şil%a ţinut un an !ntreg dându%i ospeţe strălucite#

a chiar când anul a trecut la stăruinţa lui Dlise că vrea să plece către casă ea i%a răspuns cu viclenie3

4 9e las să pleci dacă%nainte ai să co+ori până%n ţinutul lui ades *eulmohorât şi%ai să%i !ntre+i pe cei de%acolo dacă e +ine să te%ntorci;

La drept vor+ind frumoasa Circe vroia să%l pună pe Dlise să se co+oare !nInfern: şi%acolo ea să uneltească prin ades şi prin 'ersefona ca um+rele să%lsfătuiască pe regele de la Itaca să nu mai plece din .ea# $i%astfel eroul să%i rămână petotdeauna ca +ăr+at1"#

(eavând altfel nici un mi/loc să plece din acel tărâm Dlise i%a făgăduit să seco+oare !n Infern#

$i tot luptându%se cu soarta dornic !ntruna s%o !nvingă Dlise a plecat spre ţara!ntunecată a lui ades#

Acolo a%ntâlnit !n cale pe regele profeţilor3 9iresias cel preavestit#9iresias i%a prevestit câte avea să mai !ndure !n drumul lui către Itaca şi cum se

va de*lănţui mai tare ura%nverşunată a lui 'oseidon furtunosul# Apoi i%a mai rostit căsoaţa mult credincioasa 'enelopa este silită să%şi aleagă !n locul lui un alt +ăr+at

pentru că toţi !l socot mort#&upă 9iresias lui Dlise i s%au mai arătat şi alţii# ,ama lui !nsăşi Anticleea 5

care murise !ntre timp 5 a venit să%l sfătuiască#)%a%nfăţişat şi Agamemnon cel do+orât de Clitemnestra atunci când a a/uns

acasă#

4 (u te !ncrede !n soţie a spus regele mânios# )ă nu păţeşti ce%am păţit eu dela iu+ita%ţi 'enelopa# ,ai +ine stai tihnit la Circe6

eracle Antiloh 'atrocle Aias chiar voinicul Ahile şi um+rele altor eroi i%augrăit !n acelaşi fel3

4 Cu toţii%am suferit destul# Cel puţin tu să fii ferit de relele care te%aşteaptă#9oţi i%au vor+it !nsă Dlise iu+ea atâta de fier+inte insula lui sărăcăcioasă pe

soaţa%i cea mult ră+dătoare şi pe fecioru%i 9elemah !ncât nu s%a !nduplecat# 4 8rice mi%aţi spune eu tot plec# 'rime/diile nu mă opresc# .u tre+uie să văd

Itaca după aceea pot să mor;

.ra atât de avântat când rostea vor+ele acestea !ncât şi um+rele acelor multglorioşi eroi3 eracle 'atrocle Aias şi Ahile se *ice c%au *âm+it atunci deşi erau !nţara morţii#



$i Circe n%a avut ce face# 'otrivit !nţelegerii după această !ncercare a tre+uit săse%nvoiască şi să%i dea drumul iar pe mări#

ÎN INSULA OGIGIA LA CALI SO

pornit deci din nou Dlise# )irenele 5 fecioare%păsări din insulele)irenuse1- 5 l%au ispitit cu cântece !nşelătoare să co+oare !n ţara lor şi sărămână# Dlise%a astupat cu ceară urechile vâslaşilor şi pe el !nsuşi s%alegat cu frânghii groase de catarg#A

$i mai erau pe%atunci doi monştri astă*i sunt stânci o+işnuite ce se numeau

)cila şi Cari+da12# )cila i%a luat şase luntraşi de pe cora+ie !n cele şase +oturi alesale ce%aveau nu două ci câte trei rânduri de dinţi# Cari+da a supt apa mării şi%aa*vârlit%o iar afară ca să%i !nece pe Dlise şi pe !nsoţitorii săi# &ar ei vâslind mai!ncordaţi au scăpat şi de aceşti monştri#

A/unşi !n ţara soarelui o insulă ce%avea trei vârfuri 1B !nsoţitorii lui Dlise aumâncat +oii cei sfinţiţi ai marelui *eu elios# &rept ră*+unare elios nu a mai vrutsă dea lumină# Iar @eus ca să%l !m+lân*ească şi să%l !ntoarcă iar pe cer pe *eul careluminea*ă a trăsnit vasul lui Dlise# 9oţi coră+ierii au pierit# (umai Dlise agăţat descândurile sfărâmate a%nfruntat valurile repe*i şi%a a/uns in 8gigia1 insula nimfei

Calipso1E

#?rumos +ăr+at era Dlise6 (imfa l%a !ndrăgit şi ea# L%a primit !n palatul său şi i%afăgăduit să%l facă nemuritor pe veşnicie dacă primea să%i fie soţ1F#

0nsă Dlise !nsetat de a fi iarăşi !n Itaca i%a răspuns nimfei Calipso3 4 .u ştiu că draga mea nevastă 'enelopa nu e ca tine de frumoasă pentru că tu

eşti o *eiţă fără moarte# &ar eu nu am altă dorinţă decât s%a/ung s%o văd şi să%mi vădţara#

Aşa a glăsuit Dlise şi totuşi Calipso ne!ndurată l%a ţinut şapte ani la ea# $apteani l%a ţinut acolo crescându%i dorul şi mărindu%i /alea !ncât sărmanul a/unsese să nu%şi dorească altceva decât să vadă ţărmurile insulei şi%apoi să moară#

LUTA ESTE CUFUNDATĂ DE OSEIDON

ână la urmă !ndră*neţul n%a mai putut să ra+de dorul de ţara lui Itaca dragă#$i%a făurit atunci o plută din trunchiuri de copaci negeluite pornind pe mare

către casă#

P (enorocirea lui a fost !nsă că *eul care%l ura de moarte 5 pentru vina de%a%l fi

or+it pe 'olifem ciclopul 5 'oseidon furtunosul l%a *ărit# 9ocmai se !ntorcea de la



un ospăţ# 4 Aha6; 9u vrei să scapi7 a rostit *eul#$i%a strâns !ndată norii şi vânturile cele mai avane şi marea a clătit%o din

adâncuri cu fiorosul lui trident#9ala*urile au urlat spre plută ca nişte fiare%nverşunate# Au răsturnat%o !ntr%o

clipă şi au sfărâmat%o%n +ucăţele# Iar pe Dlise l%au vârât la fund#&ar el nu s%a lăsat *dro+it de soartă şi cum era voinic şi *dravăn s%a luat laluptă şi cu marea# )%a ridicat la suprafaţă şi +iciuit necontenit trântit !ncoace sau!ncolo a i*+utit totuşi să%şi prindă palmele tari de un +uştean#

Astfel s%a ră*+oit trei *ile cu marea cea !nvol+urată fără să%şi piardă nici oclipă !ncrederea că va a/unge !n insula lui dragă !n Itaca#

A+ia atunci a i*+utit s%atingă ţărmul cel nisipos al unei insule frumoase numită)cheria1# Acolo locuiau feacii un popor +lând#

$i atingând ţărmul acela Dlise istovit de luptă a că*ut /os şi%a adormit#

&in fericire pentru el tocmai veneau la malul mării să spele rufe nişte fete# $i printre ele se găsea !ncântătoarea (ausicaa copilă a lui Alcinou regele%acelei insule#86; Ce s%au mai speriat cu toate; 0nsă Dlise era chipeş#

4 'arcă%i un *eu picat din slavă6; a şoptit mândra (ausicaa#

OS EŢA LUI ALCINOU

re*indu%se din somn Dlise de ţipetele fetelor a şi *ărit%o pe copila lui Alcinoucea minunată# A stat un timp şi a privit%o# 8chii lui nu puteau să creadă că vădasemeni frumuseţe# Apoi a glăsuit cu duioşie3T 4 'rivesc la tine şi nu ştiu de eşti femeie sau *eiţă din 8limp# )emeni cu

Artemis !ncântătoarea# ,ă plec%naintea frumuseţii tale şi mă cutremur din adânc;&upă această cuvântare Dlise s%a plecat din nou domniţei# Iar ea l%a%ndestulat cu

hrană l%a adăpat cu vin de soi negru din insula feacilor: şi%a fost călău*it la rege# $iregele l%a ospeţit cu cinste mare după datini# A pus la cale /ocuri lupte şi%ntrecerivoiniceşti# Dnii dintre flăcăi l%au !m+iat şi pe Dlise să lupte !n ograda largă să%şidovedească%ndemânarea destoinicia şi puterea# Iar Dlise ca s%arate că nu se teme denimic a prins !n +raţe%un +olovan de o mărime uimitoare# L%a aruncat numai cu%omână peste palat şi peste *iduri până departe către ţărmul !n care marea se lovea cu!nspumatele ei valuri#

ă*ându%l cât e de voinic nimeni nu a mai cute*at să%l cheme pe Dlise%n luptă#?ecioara mândra (ausicaa l%a !ndrăgit parcă mai mult# 0n sine !şi spunea vră/ită3

„&e ar vrea *eii să rămână aici la noi să%mi fie soţ6; HRegele Alcinou la rându%i se +ucura să ai+ă%n ţară un astfel de vitea* ca el#

&eşi nu%l cunoştea pe nume !nţelegea că%i un oştean un +ăr+at vrednic fără teamă denimeni şi nimic pe lume#



ULISE ÎŞ OVESTEŞTE RĂTĂCIRILE

i tot urmându%se ospăţul s%a au*it un cântec dulce# Cânta +ătrânul &emodocun aed or+ dar plin de har "J# .l !nsoţindu%se cu lira cânta 5 ce credeţi7 5 chiar ră*+oiul nimicitor purtat de%ahei contra lui 'riam cel +ătrân: cânta pe%Ahile şi Dlise şi ,enelau şi Agamemnon pe cei doi Aias Antiloh şi pe

ceilalţi vite/i de seamă# $i au*ind acele stihuri prin care%aedul proslăvea pe toţi eroiide la 9roia Dlise a simţit că%i vin pe gene lacrimi ar*ătoare#S

4 8 &emodoc a glăsuit regele insulei Itaca tu povesteşti mult prea frumos de parcă ai fi fost acolo !n faţa *idurilor 9roiei# 'oate te%a inspirat Apolo; &ar ştii +ătrâne să ne cânţi povestea calului de lemn pe care grecii l%au lăsat !n faţa porţilor

troiene7 4 $tiu cum de nu a spus aedul cătând cu ochii stinşi !n acea parte unde şedeau

stăpânu%i şi Dlise#$i &emodoc a prins să cânte şi%această faptă prea isteaţă a lui Dlise din Itaca

faptă ce%a dus !n acea noapte la pierderea cetăţii 9roia#Cânta cânta duios +ătrânul şi lira lui suna atât de /alnic6 Cânta povestea cum s%

aprinsese 9roia şi cum arsese%n flăcări luminoase ce lingeau cerul al+ăstrui al nopţii!ncât pe faţa lui Dlise lacrimi curgeau din nou şiroaie# Cânta cânta şi rătăcirile%i pemare; $i dorul s%aprinsese iară viu !n pieptul mult!ncercatului Dlise pentru soţie

pentru casă#Regele Alcinou vă*ând aceasta a dat poruncă%aedului să tacă să%şi pună lira lao parte# $i l%a rugat pe oaspete să%i spună ce nume poartă şi de unde vine# &eşi !i eradrag şi ar fi vrut desigur să%l ai+ă ca soţ al scumpei lui copile totuşi el i%a /urat că !lva duce de va vroi !n orice ţară#

ă*ând atâta +unătate Dlise şi%a rostit povestea# A arătat că este din Itaca şivrea numai s%a/ungă%acasă# Apoi a !nceput să spună cum au pornit ei de la 9roia cums%au luptat cu multe neamuri şi l%au or+it pe 'olifem feciorul *eului 'oseidon# $icum 'oseidon pentru asta l%a urmărit plin de mânie pe mări: prin insule: la Circe: pela sirenele cu glasuri !nşelătoare ce%l chemau: apoi la )cila şi Cari+da# Cum a a/unsdupă aceea la Calipso scă%pând cu greu din mrea/a ei şi !n sfârşit cum a scăpat demoarte prins de%un +uştean târât de valuri *vârlit pe malul feacian#

ÎNTOARCEREA ÎN ITACA

oţi ascultau fără o şoaptă povestea lui# Când a sfârşit !ntr%un târ*iu şi%a plecatfruntea pe o masă# Atuncea Alcinou a spus3T 4 &e vreme ce%ai sosit Dlise fii sigur că ai să te%ntorci !n insula ta mult dorită#



Amarul tău se va sfârşi;)%a%ndreptat apoi spre curtenii ce se aflau cu el la masă şi le%a cerut s%aducă

daruri vitea*ului de la Itaca# )ă i le pună !ntr%un vas cu pân*e şi cu vâsle +une caresă%l poarte pe Dlise către pământul multdorit#

$i chiar !n *iua următoare regele insulei Itaca şi%a luat rămas +un de la ga*de#

8chii frumoasei (ausicaa 5 spun unii 5 că erau mâhniţi scăldaţi !n lacrimi vă*ând pe rege că porneşte către Itaca şi soţie#&upă aceea regele Dlise suindu%se pe vasul feacian a dat semnalul de plecare#

âslaşii s%au plecat pe rame# Dnul a dat un chiot şi%au pornit# Cora+ia plutea spre*ări ca şoimul căci nu erau !n largurile mării vâslaşi mai +uni ca ai lui Alcinou# $i cuiuţeală !l purta cu sine cora+ia spre ţărmurile insulei Itaca pe vitea*ul Dlise

preaisteţul acel ce pătimise atât de multe luptându%se%n ră*+oiul de la 9roia şi%apoi pe mările !nvol+urate# &ar el !n linişte%adormise purtat de vâsle peste valuri# Ditase%nsomnul lui ce suferise şi se visa acum acasă#

&ormind trudit Dlise n%a simţit când au a/uns !n insula Itaca# âslaşii l%au dat /os de pe cora+ie !ncet !ncet culcându%l lin pe%un aşternut su+ un copac# I%au pusalături lă*ile cu darurile feaciene şi au pornit pe calea%ntoarsă#

&in !ntâmplare i%a vă*ut din nou 'oseidon# $i el s%a supărat cumplit că pradalui Dlise !i scăpase# Cu !ndâr/ire%a făcut un semn cu marele%i trident strălucitor şivasul feacian a !mpietrit# )%a prefăcut pe loc !n stâncă sură"1#

ORCARUL EUMEU ÎI DESTĂINUIE LUI

ULISE FA TELE EŢTORILOR

După un timp s%a deşteptat Dlise# 'rivea !n /ur şi nu%i venea să creadă# 4 Aici e insula Itaca6; striga el parcă%nne+unit de%atâta fericire ce%o trăia# $i săruta pământul drag#

&ar fiind totuşi prevă*ător s%a de*+răcat de hainele frumoase primite de laAlcinou şi s%a%m+răcat !n nişte straie de om sărac de cerşetor#

A ascuns !ntr%o peşteră adâncă lă*ile mari pline de daruri şi%a pornit prin insulăs%o cercete*e mai !ntâi#

,ergând prin insulă Dlise l%a !ntâlnit pe un porcar un om +ătrân şi de credinţăce purta numele .umeu#

Acesta socotind că%ntr%adevăr Dlise este un cerşetor l%a omenit cum se cuvine#L%a ospătat l%a odihnit şi vor+ind ei dintr%una%ntr%alta .umeu i%a povestit durerea

preacredincioasei 'enelopa# 4 )oţul Dlise i%a plecat *icea .umeu şi a pierit desigur undeva !n lupte# 0n

casa lui s%au oploşit mulţime de peţitori neruşinaţi# Dnii sunt chiar din insulă alţii de

prin cetăţi vecine# $i fiecare%ar vrea s%o ia pe 'enelopa de soţie căci e frumoasă şi e +ună# Iară cire*i şi turme are destule# .a%i tot amână şi%i amână# )pune că%şi va alegesoţul când va sfârşi de ţesut pân*a cu care%şi va !nvăli fruntea regală%n *iua mult urât%



a nunţii# &ar tot ce ţese%n timpul *ilei destramă iar !n timpul nopţii; şi !l aşteaptă peDlise; şi !l aşteaptă; şi%l /eleşte vărsând nenumărate lacrimi frumoasa dulcea'enelopa# 0n acest timp neruşinaţii de peţitori pătrund !n casă%i +enchetuiesc !i sor+tot vinul mănâncă turmele fură din avuţia lui Dlise şi%i pângăresc !ntreg palatul; .an%a pierdut !ncă năde/dea ca să%şi revadă iar +ăr+atul# (u crede c%a murit# 9ot vrea să

afle ce s%a mai !ntâmplat la 9roia când *idurile au fost arse# Cu cine a plecat de%acolo7 'oate s%a mai aflat ceva !ntre timp# &e%aceea şi%a trimis feciorul pe nume9elemah la )parta şi la +ătrânul rege (estor să%ntre+e ce se mai aude despre aheiirătăciţi# Chiar astă*i tre+uie să se%ntoarcă# 0nsă tâlharii peţitori au pus la cale să%lucidă fiindcă prea le stătea !n cale#

Dlise ascultase totul şi%n pieptul lui se aprinsese flacăra urii%n vâlvătăi# Ar fi pornit !n acea clipă să se ră*+une pe tâlhari# &ar el era prevă*ător şi chi+*uit !n toatecele# (u se pripise niciodată# ,ai puţin se pripea acum;

LANUL FĂURIT ÎM REUNĂ CU TELEMAH

i%a stat Dlise la .umeu !n ospeţie toată noaptea# Când s%au ivit pe mare *oriis%a arătat şi 9elemah venind cu o cora+ie# Dlise i%a ieşit%nainte# L%a cunoscut

numaidecât căci era tocmai cum fusese Dlise%n vremea tinereţii#

S&upă puţină cumpănire Dlise i%a spus cine este# 9ată şi fiu s%au strâns !n +raţe#

$i tatăl n%avea ochi destui să%şi vadă şi să%şi mângâie feciorul# Crescuse mare şi puternic# 0l cerceta la trup la faţă şi tot rostea3

4 ,ă +ucur 9elemah că eşti voinic# Acum ne pregătim şi de răsplatanetre+nicilor peţitori;

Apoi !n taină%au făcut planul# (u tre+uia să afle nimeni că el Dlise s%a !ntors#$i cel dintâi s%a dus acasă feciorul 9elemah voios cum nu fusese pân%atunceasărmanul tânăr niciodată#

0n urmă a sosit Dlise !n hainele de cerşetor# Când a intrat la el acasă inima !i +ătea să%i spargă pieptul nimic alta# 'e poarta asta se pornise cu două*eci de ani !nurmă# $i iată dup%atâta vreme !i era dat s%o vadă iar#

0n poarta casei sta un câine sleit +ătrân aproape mort# Cum a simţit !nsă c%atinge cu paşii lespedea Dlise câinele a ridicat capul !ncet !ncet şi l%a privit# 0nochii lui plini de credinţă a licărit o luminiţă# A !ncercat să dea din coadă şi să%şi arate

+ucuria; .ra +ătrânul câine Argos ce !l slu/ise pe Dlise şi%l aşteptase să%l mai vadă#Acum privindu%l cu iu+ire +ătrânul câine a%nchis ochii#

0nverşunat parcă mai rău Dlise a pătruns !n sala unde%i +enchetuiau duşmanii# 0nhainele de cerşetor s%a prefăcut că%i este foame şi le%a cerut o%m+ucătură#

$i ei râ*ând !n hohote i%au dat nişte resturi de carne: dar l%au lovit şi l%au +at/ocorit cu vor+e care de care mai urâte#



Aflând regina 'enelopa că%n casa ei un +iet milog fiindcă ceruse de mâncare afost +ătut şi !n/osit s%a mâniat fără măsură# A dat poruncă unei roa+e +ătrâna doic%alui Dlise să%i pregătească un pat moale drumeţului să s%odihnească# Iar mai%naintedupă datini să%i spele%ntr%un lighean de%aramă picioarele preaostenite#

ătrâna doică .uricleea a pregătit patul cel moale: dar vrând să%l spele%n apa

caldă pe cerşetor simte la gle*nă%o cicatrice# 8 cicatrice cunoscută pe care o aveaDlise de când o fiară !l rănise odată la o vânătoare#I se păruse ei ciudată şi faţa cerşetorului#

4 Dlise eşti stăpâne drag6; rosteşte%n şoaptă .uricleea#&ar el !i pune peste +u*e palma şi%i face semn să tacă# 0i porunceşte să nu scoată

nici un cuvânt să nu se afle că s%a !ntors 5 până ce dânsul nu%şi isprăveşte pedepsireacelor ce%i pângăreau căminul#

ÎNCĂ O NOA TE

n acest timp venise noaptea# Dlise sta pe lângă vatră şi 'enelopa !ntristată cuochii%n lacrimi s%apucase să%i povestească drumeţului cât suferise de amarnic !naceşti două*eci de ani#Î

&ar peţitorii de%astă dată puneau la cale să%l ucidă pe 9elemah feciorul ei şi%allui Dlise de nu se !nvoia s%aleagă dintre ei pe viitoru%i soţ# 4 ,âine va fi această *iuă spunea mâhnita 'enelopa# Am fost silită de ei toţi şi

mă tem pentru 9elemah# 0nsă şi eu am hotărât că nu e demn să%mi fie soţ acela care n%ar putea să%ndoaie arcul lui Dlise# Căci iată am să pun !n luptă securile pe care +ietulDlise le%nşiruia !n sală câte douăspre*ece# .l stând departe arunca săgeata: şi eatrecea prin toate găurile de la securi""# Acum la !ncercarea asta am să%i pun să se!ntreacă peţitorii; $i%acela oh6; acela care va !ntinde arcul şi va ră*+ate cusăgeata toate securile va tre+ui să%mi fie soţ# (u voi avea ce să mai fac;

4 )ă nu amâni această luptă 'enelopa o sfătuia drumeţul pe regină# .u ştiu că%ţi va sosi +ăr+atul mai !nainte ca peţitorii tăi să%ntindă arcul şi repedea săgeată săstră+ată prin găurile%acelea din securi;

4 Aş vrea să fie astfel spunea ea şi lacrimile !i umpleau iar ochii#0n acest chip a mai trecut o noapte# &e dimineaţă au venit cu fală toţi peţitorii la

palat# )%au apucat !ntâi şi%ntâi de%ospăţ# Apoi cu /ale 'enelopa a adus arcul lui Dlise#9elemah care ştia taina a%nfipt securile la rând şi peţitorii au luat arcul# L%au luat şi%au !ncercat să%ndoaie cât de puţin struna lui tare# Ce n%au făcut7 Cât s%au silit6 L%au!ncăl*it la foc !n vatră# I%au uns şi struna cu grăsime# 0nsă nimic şi iar nimic# Arcul

parcă era de piatră#



EDE SIREA EŢTORILOR

n acest timp orânduise Dlise prin fiul lui să se !nchidă poarta casei# )ă nu mai poată fugi nimeni# $i a grăit spre peţitori3Î

4 &aţi%mi şi mie puţin arcul# Aş vrea să !mi !ncerc şi eu puterea; 4 9u cerşetorule au strigat ei nu ţi%e destul că te%ndurăm aici7 rei să te pui

cu noi la rând +ăr+aţi mai tineri şi mai plini de fală7$i erau gata să%l lovească pe Dlise#A mi/locit !nsă cu milă 'enelopa spunând că nu e drept să se arate atât de aspri

cu un oaspe ce vrea numai să !şi măsoare forţa cu%a tuturor după dreptate#ă*ând că se apropie ceasul 9elemah a cerut reginei să urce sus !n !ncăperi# $i%

a poruncit să i se dea arcul cel greu drumeţului deşi toţi peţitorii strigau tare şi !lameninţau cu moartea#

Dlise%a luat !n mână arcul l%a !ncordat şi%a tras !n ţintă## 9oţi au rămas!nmărmuriţi#

4 e*i 9elemah a *is atunci Dlise iată că n%am greşit nici n%am trudit preamult cu arcul deşi sunt mai +ătrân# 'uterea mi%e !ncă deplină# (u e cum mă defaimă

peţitorii# $i%acum e vremea să gătim ospăţul6;Astfel rosti Dlise şi făcu semnul de luptă către 9elemah# Acesta !nşfăcă o sa+ie

şi%o suliţă mai ascuţită şi veni lângă tatăl său#

86; Ce%a mai fost6; Dlise a sărit pe prag răsturnând tol+a la picioare şi luândsăgeţi de /os porni să tragă#$i cel dintâi şi cel mai rău dintre tâlharii peţitori a că*ut mort cu o săgeată%

nfiptă !n gruma*#Cine putea să lupte cu Dlise7 Cine putea să%nfrunte pe vitea*ul care era atât de

!ncercat7uietul greu al +ătăliei se au*ea până departe# iclenii peţitori gemeau fugeau

!nfricoşaţi pe lături# 'rivirea regelui Dlise !i străpungea ca un cuţit şi ar fi dat orice pe lume să poată alerga prin porţi să nu%l mai vadă pe Dlise care le răsplătea purtarea#

'ână la urmă !ntr%un ceas sau două sau poate mai puţin Dlise a/utat cu sârgde fiul său şi două slugi ce şi%au recunoscut stăpânul i%au nimicit pe peţitori#

)lugile au primit poruncă să *vârle leşurile%ncolo# Dlise s%a spălat de sânge şi s%a!nfăţişat soţiei3

4 .u sunt Dlise m%am !ntors6;.i !ncă nu%i venea să creadă că este el cel aşteptat atâta timp# 9ot se temea că s%

ar putea să fie vreo%nşelăciune# Inima !i +ătea de teamă# &ar când Dlise i%a rostit cum!şi făcuse singur patul la nunta lor dintr%un măslin !mpodo+it cu flori de%argint deaur şi de fildeş al+ regina s%a !ncredinţat# (umai Dlise ştia taina#

Ce +ucurie%a fost nu spun că%i lesne de !nchipuit6;Dlise cât era de tare plângea ca un copil ţinând !n +raţele%i mult !ncercate pe



scumpa credincioasa lui soţie# Iar ea%l ţinea de gât cu +raţe al+e#$i mulţi mulţi iscusiţi poeţi au luat atunci lirele%n mâini să cânte isprăvile

eroului Dlise# &ar nimeni n%a ştiut cu atâta farmec şi%atâta de *guduitor ca mareleomer să cânte%n versuri dorinţa vechilor elini de%a%nvinge soarta 5 atunci când eraduşmănoasă 5 de%a +irui orice prime/dii prin isteţime şi cura/#



Note:

1# 0n cele+rul poem epic al lui omer3 „8diseea” Dlise glăsuieşte cu !nflăcărare despre insulalui Itaca3

+u locuiesc taca! limpe(itul 8strov! pe unde-i muntele 4eritul u freamăt de păduri! la-nfăţişare

%ăreţ! şi unde împre'ur sunt multe#i-apropiate insule! precum e

)achintul păduros! "ulichiu! *ame. taca-i cea mai delungată-n mare

#i scundă spre apus! iar celelalte*unt mai spre răsărit. /ietroasă! aspră-i taca! dar ca bună mamă creşte Feciori voinici. #i-apoi nimic mai dulcea ţara ei nu pot vedea pe lume<.

"# .ste vor+a de ciconi un neam de traci aflat la poalele muntelui Ismaros pe ţărmul demia*ănoapte al mării .gee !ntre insulele 9asos şi )amotrace#

-# Astfel de fapte sângeroase dovedesc care era !ndeletnicirea de +a*ă a cetelor de aheiconduşi de regii sau +asileii lor !n cea de%a doua /umătate a mileniului al doilea !naintea erei

noastre# 0n acest fel „8diseea” la fel ca şi „Iliada” *ugrăvesc societatea moravurile de atunci şiindirect arată pricinile pentru care 5 !n adevăr 5 a fost distrusă /efuită 9roia# .le prevestesc peviitorii cuceritori care au năpădit cu sânge să+ii şi /af peste pământ şi dintre care este destul săamintim pe tânărul macedonean fiul lui ?ilip3 AleKandru şi pe romanul care purta numele deCe*ar#

2# echii geografi pretindeau că insula lotofagilor era &/er+a din )irta ,ică#

B# &e aceea se spune că s%ar chema acum insula Capri#

# omer le *ice „ochi rotun*i” iar noi !i denumim ciclopi# Oara ciclopilor ar fi coasta din

golful (eapole coastă care este toată presărată de munţi 5 ca de nişte uriaşi 5 având pe creştet câteun ochi rotund şi stins cratere de vulcani# 0nsă !n cântecele lor elinii au transformat pro+a+il peaceşti uriaşi din piatră sură !n nişte fiinţe fa+uloase pe care le%a !nfruntat eroul Dlise#

E# 0n folclorul nostru poate ca o influenţă a acestei legende se găsesc poveşti despre 'ăcalăsau alţi eroi populari care pătrund !n iad sau la moara dracilor şi or+esc pe unii dintre !ncornoraţi cuo ţepuşă sau o frigare !ncinsă !n foc# ?iindcă eroul se recomandase mai !nainte „.u singur” sau„)ingur eu” când cel or+it este !ntre+at de draci cine l%a !nţepat cu frigarea răspunde3 „)ingur eu”#0n felul acesta eroul nostru scapă de pedeapsa dracilor ca şi Dlise de aceea a ciclopilor#

F# Această insulă cred unii geografi că ar fi )trom+oli cea cu mulţi vulcani#

# )unt geografi care socotesc că ar fi vor+a de coasta sardă a strâmtorii onifacio#



1J# Astă*i ar fi ,onte%Circeo !n Italia pe o coastă a ,ării 9ireniene#

11# (umele ei !n româneşte !nseamnă3 pasăre de pradă# .a era !n legendă sora regelui .ete şifiica lui elios 5 *eul soare# )e *icea că la sosirea aheilor !n .ea vră/itoarea Circe a schim+at pe omare parte dintre tovarăşii lui Dlise !n porci# &ar regele insulei Itaca prin isteţimea sa a reuşit să leredea !nfăţişarea lor o+işnuită +a chiar să%i facă mai frumoşi şi mai voinici decât fuseseră !nainte#

1"# Dna dintre isprăvile pe care le%au săvârşit aproape toţi eroii a fost pătrunderea !n Infern#Ca să facă legenda despre Dlise mai palpitantă aheii povesteau şi despre el că s%ar fi co+orât !nnegrele ţinuturi ale lui ades la fel ca şi eracle 9e*eu şi 8rfeu#

1-# 0n apropiere de Amalfi sunt până astă*i insulele )irenuse#

12# Insulele poartă aceleaşi nume şi !n geografia noastră#

1B# omer numeşte insula3 9rinaia 5 insula tridentului# ,ai târ*iu numele i s%a schim+at potrivit !nfăţişării !n 9rinacria 5 insula cu trei vârfuri# 'are că este de fapt ţinutul ,esinei de astă*i

din marea insulă )icilia#

1# 8gigia ar fi insula 'ere/il din *ilele noastre !n apropiere de Creta#

1E# Calipso era fiica lui 8cean şi a *eiţei 9etis 5 care era !n acelaşi timp şi mama lui Ahile peleianul#

1F# omer ne cântă astfel !n „8diseea”3

"eşi dorit de ţară şi soţie8prit era-ntr-o peşteră-adâncată

"e (âna cea frumoasă! închinată!alipso care-a vrut bărbat să-i fie#

1# Insula Corfu# 'e fundalul unei privelişti din insulă şi%a creat pictorul rus # # )erovcunoscutul său ta+lou „Dlise şi (ausicaa”#

"J# Dnii mitologi cred că prin aedul +ătrân şi or+ &emodoc omer s%a repre*entat chiar peel# (u ştim sigur dacă este aşa sau nu dar lucrul pare cu putinţă# Cunoştinţele geografice ale luiomer despre insula Corfu ca şi despre celelalte coaste ale mărilor cântate de el sunt de%a dreptuluimitoare chiar dacă sunt !nvăluite deseori !n haina alegoriei şi legendei#

"1# )tânca !n care legenda spune că s%ar fi prefăcut cora+ia feaciană care l%a dus pe Dlise !nItaca se vede şi astă*i lângă insula Corfu# &ealtfel şi Corfu are !nfăţişare de cora+ie# &e aceeamatro*ii greci !i spun insulei nu Corfu ci Uaravi# Uaravi !nseamnă !n lim+a greacă3 cora+ie#

""# Aceasta pare a fi fost una dintre !ncercările cele mai grele pentru arcaşi la care nu se!ncumetau decât trăgătorii cei mai vestiţi# )ecurile aveau !n partea lor metalică nişte găuri pentru a

putea fi agăţate la cingătoare când erau folosite ca arme sau !n piroane !n perete# 9răgătorii ceimai iscusiţi puneau aceste securi una !n faţa celeilalte la distanţă de "J%-J cm una de alta şi trăgeau!n aşa fel !ncât săgeata să stră+ată toate aceste găuri ale securilor dintr%o dată#



AVENTUROASA CĂLĂTORIE A LUI ENEA

fârşind legendele ce%au amintit păţaniile aheilor la%napoierea spre .lada să%ntoarcem timpul iar !n noaptea când flăcările mistuiau marea cetate a lui 'riam#SCerul era roşu şi marea 5 până departe către Creta 5 părea scăldată toată%n

sânge#Dnii troieni !ncă dormeau visând poate calul de lemn sau +iruinţe !n .lada# $idintr%o dată se tre*eau cu lăncile vârâte%n piept cu să+iile spintecându%i#

Iar gemetele se%nălţau până%n palatele de aur ale lui @eus din 8limp până laera şi Atena !ndestulându%le !n ura ce o aveau pentru troieni#

0n acel ceas s%a arătat !n vis troianului .nea um+ra lui ector cel vitea*#ector ce apărase 9roia şi se sfârşise de curând su+ crunta lance a lui Ahile#

.roul s%a !nfăţişat !nsângerat şi plin de răni# 4 8 tu .nea glăsuia um+ra eroului troian tu cel născut de Afrodita1 mândra

*eiţă%a frumuseţii fugi te salvea*ă dintre flăcări; &uşmanul este !ntre *iduri# 9roiase va surpa acum# ?ugi ia penaţii" 5 *eii care au ocrotit până a*i 9roia 5 şi focul sacrual cetăţii urcă%i !ntr%o cora+ie# &u%i peste mare !n tărâmul strămoşului nostru&ardan# Acolo tu ridică *iduri !n care să%i adăposteşti# ?ă să re%nvie astfel 9roia;

Aşa a rostit aspru ector şi um+ra lui !nsângerată s%a risipit# Atunci .nea a şisărit din aşternut# &ar n%a fugit nu s%a ascuns# Ci acest fiu al Afroditei şi al

păstorului Anhise a !nşfăcat o sa+ie şi a ieşit la +ătălie s%a luptat plin de !ndră*nealăfăcând prăpăd printre duşmani# $i tot luptând s%a strecurat prin marea de oşteni ahei

până la marele palat unde şedea regele 'riam#'alatul era !nsă%n flăcări# &in el ieşeau oşteni ahei cu prada%n +raţe3 aur stofe

vase de preţ şi arme scumpe# 0n fruntea lor păşea feciorul vestitului erou Ahile cusa+ia udă de sânge# ,ăcelăriseră pe 'riam care%i fusese lui .nea socru şi rege şistăpân#



4 ,işeilor a spus .nea şi având sa+ia !n mână s%a repe*it către ahei şi%ntâicătre (eoptolem feciorul marelui Ahile#

0nsă deodată i%a ieşit%nainte !nsăşi Afrodita# 4 )tai i%a rostit mândră *eiţa ce%i era mamă lui .nea# Dn pas dacă mai faci te

stingi# 9u ai acum o datorie# ?ugi şi%l salvea*ă pe Anhise +ătrânul care mi%a fost soţ

şi ţie%ţi este tată scump# &u%te cu el şi cu fecioru%ţi micul Ascaniu spre tărâmul deunde a venit &ardan cel care%a pus temelii 9roiei-#.nea n%a mai stat pe gânduri şi s%a *orit să%şi scape tatăl# ,ai !nainte a intrat !n

templul estiei2# A luat de%acolo focul sacru !ntr%o căldare de aramă# A luat de%asemeni şi penaţii şi s%a gră+it spre casa sa luptând necontenit cu%aheii#

Acasă%l aşteptau soţia 5 fiica lui 'riam cel +ătrân ce purta numele Creusa 5 feciorul său cel mititel3 Ascaniu%Iulus şi +ătrânul care fusese odinioară soţul *eiţeiAfrodita#

.nea şi%a urcat pe umeri tatăl cel sla+ şi gâr+ovit# ?eciorul său micul Ascaniu

s%a agăţat de haina lui arsă de flăcări găurită de loviturile de lănci# Iară soţia l%aurmat purtând !n +raţe o lădiţă cu câteva lucruri din casă#Astfel a ră*+ătut .nea prin vălmăşagul +ătăliei şi a ieşit pe o portiţă afară din

cetatea 9roia care ardea cu vâlvătăi#)%a căţărat pe%naltul munte ce se chema precum ştim Ida şi s%a ascuns !ntr%o

dum+ravă după o culme%mpădurită#Aici nu mai putea duşmanul să%i urmărească nicidecum#

IERDEREA CREUSEI

/uns acolo !n dum+rava unde erau mai toţi troienii câţi se salvaseră cu *ile.nea a vă*ut cu /ale că soaţa lui s%a rătăcit#A

4 Dnde%i Creusa7 striga el# Dnde%i Creusa draga mea7 )%a rătăcit !ntre duşmani;$i fără să asculte sfatul celor ce se sileau să%l ţină el s%a !ntors !n goana mare

pe coastele !mpădurite# a a pătruns şi !n oraş# )%a furişat cu%ndemânare printre aheiice /efuiau !ncă oraşul adunau fete şi copii şi duceau totul la coră+ii#

0nfruntând moartea%n orice clipă .nea a căutat să%şi afle soaţa şi%n cetele dero+i: dar n%a putut s%o mai găsească# Căci ea pe când părăsea 9roia s%a rătăcit !ntreahei# A fost surprinsă de%un oştean şi do+orâtă cu o lance# &easupra ei au că*ut leşuri#.nea n%o putea *ări# Dm+ra ei doar se ridicase şi rătăcea printre ruine#

$i printr%o vra/ă misterioasă făcută chiar de Afrodita um+ra Creusei a venitlângă iu+itul ei .nea şi i%a rostit cu voce +lândă3

4 &ragul meu soţ6; (u au vrut *eii să%ţi fiu tovarăşă de drum pe calea spreesperiaB spre ţara unde curge 9i+rul cu valurile lui domoale# Acolo tu ai să fii rege#Altă soţie vei avea# &eci nu mai plânge pe Creusa ce te%a iu+it atât de mult# ?iisănătos# Drmea*ă%ţi calea# Ai gri/ă de feciorul nostru;

Astfel a spus um+ra Creusei vestindu%i soţului .nea că tre+uie să se !ndrepte



cu cetele lui de troieni undeva către asfinţit# Rostind cuvintele acestea fiica lui 'riama pierit# .nea a strigat%o !ncă dorind s%o mai !m+răţişe*e pe soaţa sa multcredincioasă: dar după cum spune legenda a strâns !n +raţe numai fum#

(%a mai avut alta ce face decât să se !ntoarcă%n munte# Iară pe munte%l aşteptaucuprinşi de spaimă şi năde/de +ăr+aţi femei şi chiar copii care scăpaseră de moarte#

$i ei !l implorau cu toţii3 4 &u%ne .nea unde vrei; Călău*eşte%ne prin lume şi fă%ne o cetate nouă !ncare să renască 9roia;

HERA ÎNCE E SĂ-I LOVEASCĂ IARĂŞ E

TROIENI

a rugămintea lui Anhise .nea a primit să fie conducătorul cetelor# Autre+uit !nsă s%aştepte până ce au plecat aheii# Atunci şi%au construit coră+iidin trunchiurile de pe Ida# Au făcut două*eci de vase şi su+ conducerea%nţeleaptă a lui .nea şi Anhise troienii au pornit pe mare#L

Au poposit !n primul rând !n 9racia# Apoi !n &elos# Aici .nea s%a plecat !ntemplul *eului Apolo a făcut /ertfele de sânge şi a%ntre+at oracolul3 !ncotro tre+uie să

pornească78racolul i%a dat răspunsul3

4 oi ce vă trageţi din &ardan căutaţi pământu%i de o+ârşie !n care%acesta s%anăscut# 0ntoarceţi%vă tot acolo# . ţara unde vor domni .nea şi urmaşii lui#

4 &ar unde s%a născut &ardan !n care colţ din asfinţit7 a !ntre+at din nou .nea#0nsă Apolo n%a răspuns# $i nici Creusa nu grăise când s%arătase lui .nea decât

un nume râul 9i+ru: dar unde curge acest râu nu apucase să mai spună# 4 Dnde o fi esperia7 Dnde%o fi ţara lui &ardan7 se !ntre+au acum troienii#$i nu găseau nici un răspuns#

Le răm!nea numai să caute esperia necunoscută şi să !ndeplinească voia *euluicel +ătrân şi or+ ce purta numele de ?atumE#

&ar !mpotriva lor sta era# .a%l urmărea !nverşunată pe acest fiu al Afroditei#Căci nu putea să ierte 9roia unde fusese%adânc /ignită unde nechi+*uitul 'arisdăduse premiul frumuseţii mărul discordiei de aur mamei troianului .nea#

&rept ră*+unare pentru asta era era tot ne%m+lân*ită şi după ce că*use 9roia#'e mări plutind mereu .nea !ntâmpina veşnic furtuni şi co+orând pe orice

ţărmuri era%i punea%nainte piedici# remea trecea neostenită şi după%atâteasuferinţe troienii colindau pe mare şi nu ştiau !ncotro merg# &ar cum necum

plecând din &elos flota troiană a atins de la o vreme ţărmul Cretei# 4 Aici ne e poate limanul ţara pe care%a prevestit%o ?e+us%Apolo prin oracol arostit tatăl lui .nea#



0ntr%adevăr insula Creta nu avea rege%n acea vreme# .nea s%ar fi !nvoit să steaacolo%n insulă dar !ntr%o noapte 5 ce să credeţi7 5 penaţii ce%i avea cu el prind viaţă şi!ncep să%i spună3

ZEII ENAŢ ARATĂ DRUMUL S RE ITALIA

esperia pe care%o cauţi 5 ţara străveche şi +ogată din care a purces &ardan 5 este Italia .nea;H0i spun penaţii lui .nea cum arată Italia şi care%i drumul pân%la ea#

(umaidecât +unul .nea !şi părăseşte aşternutul tre*eşte pe toţi soţii săi le spunevestea şi !n gra+ă se şi !m+arcă pe coră+ii pornind către Italia#

$i%ar fi a/uns repede%acolo de nu%i lovea din nou *eiţa cu +raţe al+e din 8limp#.a i%a !mpins către )trofade două mici insule aflate !ntre 'elopone* şi @ante#

Aici se aflau nişte harpii acele genii răutăcioase care aveau trupuri de păsări şirăpeau oamenilor hrana# $i au luptat cu aceste păsări şi le%au !nvins până la urmă priniscusinţa lui .nea şi s%au urcat iar pe coră+ii#

Au !ntâlnit !n drum Itaca insula regelui Dlise# Au poposit după acea şi%n insulaLeucadia şi curând au atins .pirul unde se afla Andromaca fosta soţie a lui ectortârâtă /alnic !n ro+ie de fiul marelui Ahile3 (eoptolem !ntors din 9roia#

'urtaţi apoi de vânturi aspre troienii au tre+uit să treacă pe lângă )cila şi

Cari+da1J

#)căpând cu greu şi de%aceşti monştri după atâţia ani de trudă troienii au a/uns prin locuri unde călcase şi Dlise unde sălăşluiau ciclopii#

Acolo !ngro*iţi de .tna muntele care *vârlea flăcări au stat troienii%o noapte%ntreagă +ine ascunşi !ntr%o dum+ravă privind !nmărmuriţi vulcanul# 0n *ori când să

pornească iarăşi li s%a ivit !n faţă%un grec uitat acolo de Dlise !n goana lui când părăsise acest ţărm neospitalier# I%a rugat !n genunchi să%l ierte c%a fost duşmanul lor la 9roia şi să%l salve*e din tărâmul acesta !nfricoşător# 'ână atunci stătuse +ietulascuns ca fiarele%n păduri#

9ocmai se arăta pe munte şi fiorosul 'olifem spri/init !ntr%un trunchi de pinavând or+it singuru%i ochi de%mpunsătura ar*ătoare a !ndră*neţului Dlise# &e l%ar fi!ntâlnit pe grec l%ar fi%nghiţit !ntr%o clipită#

.nea s%a !nduplecat şi l%a luat pe cora+ie pe acest soţ al lui Dlise uitat aici de%atâta timp#

MOARTEA BĂTRÂ NULUI ANHISE



ărăsind şi acest tărâm au plutit iarăşi mai departe# Au ocolit 9rinacria şi%aulăsat ancora%n alt port numit &repan unde Anhise 5 *dro+it de%atâta o+osealăşi rătăcire peste mări 5 a !nchis ochii şi%a murit#P

,ult l%a mai plâns +ietul .nea pe tatăl său +unul Anhise# 0şi amintea de aceanoapte când !l salvase din măcel purtGndu%l printre%ahei !n cârcă# Acum după

draga%i soţie pierdea la rându%i pe părinte# (u%i rămânea decât +ăiatul care crescuse%n acest timp de când tot rătăceau pe mare şi se făcuse%un flăcăiandru isteţ şi vesel şivoinic#

&upă ce şi%au /elit durerea .nea fiu%i şi troienii au făcut slu/+a%nmormântăriidemnă de%un soţ al Afroditei# L%au ars pe rug l%au !ngropat şi%au pus la cale multe

/ocuri# Apoi sfârşindu%se cu toate !ncă !ndureraţi troienii s%au urcat iarăşi pe coră+ii#Italia era !n faţă# (u mai aveau decât un pas şi%i atingeau ţărmul dorit# &ar era

duşmănoasa era cum i%a *ărit că se apropie chiar de Italia troienii a şi *+urat către.ol marele rege peste vânturi#

4 .ol a poruncit regina neamul duşman sosit din 9roia este pe ,area9ireniană s%apropie de Italia# &ă drumul vânturilor tale şi suflă straşnic peste mări: sămi%i do+ori pe toţi de%a valma: şi%aşa să mi%i !neci !n ape;

.ol a ascultat pe soaţa celui ce stăpânea 8limpul şi poruncea !ntregii lumi#A hohotit şi s%a%ndreptat spre adăpostul%nalt de stânci unde%şi păstra ascunse

+ine cele mai credincioase vânturi# A deschis poarta de aramă şi vânturile au ţâşnit !nlungi vârte/uri peste mare#

,area a !nceput să geamă şi valurile au crescut rostogolindu%se uriaşe săpândmorminte mari de apă# @ile şi *ile a durat furtuna fără de pereche#

9roienii se luptau din greu# 'oate de n%ar fi fost .nea nici unul n%ar mai fiscăpat de furia mare%a apelor;

ZEUS REZICE STRĂLUCIREA ROMEI

i i%a +ătut furtuna asta pe +ieţii călători sosiţi tocmai din 9roia depărtată vreme%ndelungă cu mânie sporită ne%ncetat de era#

SCredeau că nu vor mai scăpa şi nu vor mai atinge ţărmul# 0nsuşi .nea fericea pe ceică*uţi !n faţa 9roiei# &ar când s%a potolit furtuna au şi *ărit Wnaintea lor un ţărm!ntins şi nisipos# .rau pe coasta Africii# Aici a poposit .nea cu numai şapte coră+ii#'e celelalte le pierduse: nu mai ştia de soarta lor#

Câţi au a/uns !nsă acolo scăpaţi de groa*nica furtună s%au strâns !n +raţe fericiţişi%au chiuit pe malul mării#

4 86 @eus cât este de +ine să vieţuieşti când ai simţit că te atinge !ngheţatăsuflarea morţii#

(umai .nea era trist căci !şi pierduse%atâţia oameni# .l se urcase pe o stâncă!naltă de pe malul mării doar doar s%o mai *ări ceva#

0n acest timp *eiţa mamă a lui .nea se dusese la tatăl *eilor ce%şi are tronul de



aur pe 8limp# 4 8 tu care%i conduci pe *ei ca şi pe oameni deopotrivă se ruga ea de ce

!nduri ca fiul meu şi cu troienii oropsiţi să nu%şi găsească pe pământ patria care şi%odoresc7 9u mi%ai făgăduit odată că din troieni o să se nască neamul puternic deromani# Când o să se%mplinească totul7

@eus stăpânul din 8limp a ascultat plin de ră+dare pe dulcea *eiţă%a dragosteişi surâ*ându%i i%a atins +u*ele roşii şi frumoase cu mâna lui plină de har şi i%a făcutun semn să tacă să nu suspine !n *adar#

4 ?rumoasa mea i%a răspuns @eus# )ă nu ai teamă# ?iul tău vrednicul .nea vastăpâni Italia# a%ntemeia oraşe noi va face legi# $i%i va urma la rândul lui Ascaniu%Iulus11 feciorul său# (eamul lui ector va domni trei veacuri !n Italia până !n ceasulcând fecioara Ilia1" mândra preoteasă va fi%ndrăgită de un *eu *eul ră*+oiului deAres1-# .a !i va naşte lui doi gemeni# &intre ei Romulus va fi acel ce%o să *ideascăRoma cetatea%n veci ne+iruită a *eului ră*+oiului# $i%apoi frumoasă Afrodita va

veni ceasul când romanii vor ră*+una neamul troian# ,icena ?tia Argosul toatecetăţile aheie vor fi atunci legate%n lanţuri# 'e lume se va naşte Ce*ar spiţă troianănumit Iuliu de la strălucitorul Iulus 5 care va%ntemeia imperiul ce va avea hotar 8ceanul şi aştri luminoşi din slavă# .l !nsuşi va deveni *eu# Atunci o să se curmevra/+a# Ră*+oiul va fi ferecat !n lanţuri grele su+ romana pace augustă pe pământ12#

Astfel a spus măreţul @eus mângâind%o pe Afrodita şi%a poruncit *euluiermes1B să plece iute%n Africa1 !n a/utorul lui .nea#

ÎN CARTAGINA

e%această coastă a Africii se%ntemeiase de curând un regat nou3 Cartagina#Regină%aici era &idona o preafrumoasă feniciană# &idona stăpânise 9irul# &ar fratele ei 'igmalion dorind să !i răpească tronul a pus la cale s%o ucidă#P

9emându%se de 'igmalion &idona%şi luase avuţia şi se urcase pe coră+ii cucâţiva prieteni credincioşi# )osiseră !n Africa# $i sfătuită de%un curtean &idona%şicumpărase%acolo pământ pentru%o cetate nouă# Legendele ne povestesc că ea ceruseunui rege din Africa să%i vândă numai atât pământ cât cuprindea pielea !ntinsă%a unuitaur# &ar sfetnicul o !nvăţase să taie pielea%n fâşioare su+ţiri ca firele de aţă# ?âşiilele%a !nnodat la capete şi a făcut un curmei lung cu care ea a%ncon/urat o suprafaţănespus de largă de pământ#

'e%acest pământ !şi *idea tocmai un nou oraş mândra regină când a sosit la ţărm.nea gonit de va/nica furtună#

.nea a aflat acolo pe cei mai mulţi dintre troieni# Aproape toate vasele!nvârte/ite de furtună fuseseră !mpinse%aici#

,ai mult s%a minunat .nea când !n Cartagina cea largă a *ărit !n +asoreliefuri şi!n picturi şi !n statui !nfăţişate !ntâmplări din marele ră*+oi troian# 8chii i s%au umplutde lacrimi vă*ând pe 'riam şi pe ector şi pe alţi mulţi vite/i de seamă că*uţi su+



armele aheie#?aima eroilor troieni trecuse peste mări şi ţări# Aşa !ncât aflând &idona că ei şi

mai ales .nea ar fi a/uns !n ţara sa mai mai că nu%i venea să creadă#0n măreţele ei palate &idona a orânduit ospeţe mari pentru .nea şi pentru

ceilalţi călători# Regina sta pe%un pat !nalt făcut din aur# Cinci*eci de roa+e se

gră+eau s%aducă%n coşuri +unătăţi fripturi şi pră/ituri care de care mai gustoase# Iarăo sută de +ăr+aţi tot ro+i şi ei puneau pe mese amforele pline cu vinuri purpurii#Apoi troienii%au fost poftiţi să se aşe*e%n /urul mesei pe laviţe scumpe de lemnacoperite cu covoare din Iână al+ă !mpletită cu firişoare de argint# $i dintr%un colţ culira%n +raţe deştepta sunete duioase un cântăreţ cu viers divin#

REGINA DIDONA SE ÎNDRĂGOSTEŞTE DE

ENEA

n acest timp privind &idona necontenit pe călătorul sosit din 9roia depărtată şi%asimţit inima cuprinsă de%un simţământ tare ciudat# $i ar fi vrut ca acea noapte

plină de stele şi parfum să nu se mai sfârşească%n veci#Î 4 8 tu .nea glăsuia dal+a regină feniciană sunt prea mulţi ani de când

cutreieri pe nesfârşirea mărilor# (u vrei să povesteşti acuma ce%ai pătimit şi ce maisperi7

.nea i%a răspuns &idonei3 4 9u%mi ceri să povestesc regino nenumăratele%ntâmplări pe care le%au trăit

troienii su+ +iciuirea asprei era# &oreşti să%mi re!mprospăte* durerile pe care noine străduim să le uităm# 0nsă dorinţa ta%i poruncă# $i iacătă%ţi voi povesti cumAgamemnon cu Dlise şi cu Ahile cel cumplit au nimicit oraşul 9roia#

A !nceput atunci .nea să%şi depene din amintiri cum a fost arsă de%ahei 9roiacum şi%au făcut apoi coră+ii troienii şi%au pornit de%acolo pe mări către esperia#

A povestit totul .nea cum vânturile şi răutatea *eiţei cea cu +raţe al+e i%aa*vârlit !ncoa şi%ncolo# Au socotit că vor pieri# 0nsă vroiau să%ndeplinească poruncile

destinului şi să ridice%o nouă 9roia acolo !n esperia de unde le era strămoşul# &e%aceea nu s%au lăsat pradă greutăţilor care%i loveau şi au luptat cu !ndră*neală# $i vor lupta şi mai târ*iu#

&idona nu%şi de*lipea ochii de pe chipul feciorului dulcei *eiţe Afrodita# Iar dragostea şi%a aprins focul şi%n pieptul dâr* al lui .nea#

8spăţul s%a sfârşit !n *ori# &ar dragostea dintre ei doi a+ia%n%cepută%n aceanoapte s%a%nvol+urat neistovită !n *ilele care%au urmat#

.nea parcă !şi uitase de soţii săi de datorie su+ mângâierile &idonei# (u maitrecea pe la coră+ii nu mai gândea să se pornească din nou către italia# Ci%nveşmântat

!n haină scumpă de purpură argint şi aur el se trudea să%nalţe *iduri puterniceCartaginei# (umai că din 8limp veghea stăpânul cel cu +raţ de fulger# 4 Cum7 (u se luptă să%mplinească !ndatorirea%i de troian7 A uitat de esperia7



0nlănţuit de o femeie se !ngri/eşte să *idească cetăţi străine7 a strigat#$i%a poruncit fiului său ermes cel priceput la toate să *+oare !n Cartagina şi

să%l tre*ească pe .nea din dragostea ce%l mistuia#ermes s%a dus şi l%a mustrat plin de asprime pe .nea pentru această *ă+ovire

pe ţărmurile Cartaginei#

4 &e te nesocoteşti pe tine n%ai dreptul să !l uiţi pe%Ascaniu feciorul tău cetre+uie să stăpânească !n ţara vechiului &ardan;Atunci .nea s%a tre*it# $i%a smuls din suflet moliciunea# )%a !ndreptat către

coră+ii şi%a poruncit troienilor să se gătească iar de drum#

DIDONA ÎŞ STRĂ UNGE INIMA DE

MÂ HNIRE

nsă &idona a aflat# Cu gemete !nlăcrimată i%a%m+răţişat picioarele şi umilită l%arugat să nu cumva s%o părăsească căci !şi va pierde *ilele#Î

4 (u plec de voia mea &idona i%a dat răspuns fiul *eiţei care !mprăştieiu+irea# $i nu am să te uit nicicând: căci tu mi%ai fost nespus de dragă# 0nsă eu am odatorie faţă de neamul meu troian şi de feciorul meu Ascaniu# (imic nu mă mai

poate ţine# 9u nu mai plânge !n *adar;)e povesteşte că &idona 5 vă*ând coră+iile troiene cum s%au !ndepărtat de ţărm

5 a fost prinsă de disperare# A poruncit ro+ilor ei să !i clădească%un rug !nalt# 'e rug aaşternut un pat# .a !m+răcată !n veşminte de săr+ătoare s%a urcat pe%acest rug# $i acerut să se aprindă 5 cu o făclie 5 focul din toate patru părţi# Apoi cu sa+ia lui .neace rămăsese%n casa ei &idona s%a străpuns !n piept#

Cartagina s%a *guduit aflând că a murit regina# Lumea a !nceput s%alerge peuliţele pietruite strigând de groa*ă şi mânie#

$i chiar .nea de pe mare a vă*ut focul rugului ce%şi !nălţa pala spre slavă: dar nu ştia ce poate fi;



NOUA ATRIE A TROIENILOR

rivind !ncă !n depărtare către Cartagina .nea a simţit stropi săraţi pe +u*e#

ântul !i +iciuia o+ra/ii# asul se legăna mai tare#

P'oseidon1E ridicat din ape privea la ei cu ochii tul+uri# Dnii l%au *ărit pe *eu şi austrigat la el cu spaimă3

4 Ce pregăteşti tată 'oseidon7&a%ndată a%nceput năvala de ape reci şi !nspumate peste coră+iile troiene şi

vuietul s%a !nteţit# (u mai vedeau !n *ări nimica# &oar hăuri negre lângă vase crestede valuri vinete nori ameninţători deasupra ploaie şi muget ca de fiare urlete ce%i!nfricoşau ţâşnind mereu din adâncimi# 'oseidon !şi vărsa mânia pentru pierireafenicienei la rugăminţile *eiţei cu +raţe al+e din 8limp# Astfel s%a scurs o *i şi%o

noapte !n luptă crâncenă cu marea# $i%a+ia cu greu au i*+ândit s%a/ungă !n 9rinacria1F#)e !mplinea un an din vremea când mai fuseseră pe%aici şi avuseseră mâhnirea

să !l !ngroape pe Anhise tatăl eroului .nea# 'entru aceasta după datini .nea aorânduit !n cinstea +unului Anhise /ocuri !ntreceri şi ser+ări dând premii mari3 taurişi arme vase de%aramă şi veşminte +iruitorilor !n lupte#

0n timpul nopţii s%a ivit Anhise !nsuşi ca o um+ră !n visele fiului său şi i%arostit poruncitor3

4 ?eciorule du%i pe troieni degra+ă spre Italia# 9e vei lupta c%un neamsăl+atic acolo !n ţinutul Laţium şi%i vei !nvinge negreşit# ,ai !nainte vino !nsă !n

ţara neagră a lui ades /os su+ pământ# ,ă vei găsi pe mine !nsumi nu !n 9artar ci!n Câmpiile%.li*ee# $i ca s%a/ungi până la mine te va călău*i si+ila clarvă*ătoarea prorocită care trăieşte lângă Cume;

Dm+ra părintelui Anhise s%a risipit apoi ca fumul deşi prin somn +unul .nea omai striga o mai ruga să%ntâr*ie !ncă o clipă şi să%i dea sfaturi !nţelepte#

&ar um+ra nu s%a mai !ntors# .nea s%a tre*it din somn# A pus doi oameni săadune pe toţi troienii cât mai gra+nic pe punţile coră+iilor: şi%au săltat ancorele grele

pornind către Italia# (%a trecut decât puţin timp şi ocrotiţi de Afrodita troienii au a/uns la Cume 1

Ce%au chiuit6 Ce%au mai cântat6; $i ce%au danţat pe coasta mării vă*ându%şinoua patrie6



E CÂ M IILE-ELIZEE

n Cume au căutat troienii lăcaşul sacru%al lui Apolo# Acolo vieţuia pe%atunci o

prorocită o si+ilă cu numele de &eifo+a#Î.a a făgăduit să%l ducă pe fiul mândrei Afrodita până%n Infern să%şi vadă tatăl# &ar acerut să i s%aducă mai !nainte o crenguţă ce avea frun*ele de aur dintr%un ste/ar al*eilor#

(%ar fi găsit această creangă .nea%n veci de veci prin codri fiindcă era ascunsă +ine !ntr%un desiş de nepătruns# 0nsă *eiţa Afrodita a trimis nişte porum+iţe al+e calaptele uşoare să *+oare lin deasupra lui şi să%i călău*ească mersul până%n dum+ravaneştiută# Acolo a aflat crenguţa a rupt%o iute: şi%a adus%o si+ilei care%n acest timp !i

pregătise din făină +oa+e de mac şi stropi de miere o pră/itură ca s%o dea câinelui

Cer+er !n Infern#&ulceaţa%l atrăgea pe Cer+er# ,acul !n schim+ !l adormea#'e o cărare misterioasă prin gura unei peşteri negre si+ila l%a condus pe fiul

*eiţei dragostei la ades# Câinele Cer+er a mâncat din pră/iturile si+ilei şi adormindei au putut să intre lesne !n Infern#

Aici i%a găsit pe eroii ucişi !n luptele gro*ave purtate *ece ani la 9roia# .rau şitoţi vite/ii%ahei# A%ntâlnit%o şi pe &idona# .nea i%a cerut iertare c%a părăsit%o din

porunca lui @eus cel ne%nduplecat# &ar ea şi%a%ntors !ncolo capul mâhnită toată%nlăcrimată şi nu a vrut să%i dea iertare#

'e urmă l%a aflat .nea pe tatăl său +unul Anhise# .ra%n Câmpiile%.li*ee# Iar tatăl său i%a prevestit viitorul pe urmaşii lui şi gloria cetăţii Roma"J#

RĂZBOIUL ISCAT DIN RICINA LAVINIEI

flând cele ce%i prevestise părintele său preaiu+it .nea s%a !napoiat călău*it

tot de si+ilă pe ţărmul mării lângă Cume# $i%a adunat !n pripă oastea şi s%acălătorit spre Laţium precum !l !nvăţase Anhise#

A)tăpân !n Laţium era regele cel +ătrân Latinus"1# Latinus se trăgea din spiţa*eului Cronos"" do+orât de mult de mult de%olimpieni când au fost +iruiţi titanii#Acest Latinus mai avea şi o copilă pe Lavinia# Regele o făgăduise pe fata sa unuiră*+oinic stăpânitor peste rutuli care avea un oraş mare numit şi până a*i3 Ardeea#Ră*+oinicul se numea 9urnus# .ra din neamul lui &anae#

.nea şi cu soţii săi plutind de%a lungul coastelor au poposit !ntre Ardeea şi8stia acolo unde se !nălţa cetatea regelui Latinus adică !n Laurenţium "-# &e%aici

pornise altă dată &ardan strămoşul lui .nea spre Asia să%ntemeie*e ţara 9roadei cea +ogată# Acuma se%ntorcea urmaşul după voinţa *eilor chiar pe pământul strămoşesc#)olii troianului .nea trimişi la regele Latinus i%au dus !n dar sceptrul lui 'riam



pocalul lui haina regească şi alte daruri preţioase ce le purta cu el .nea din 9roianimicită%n flăcări# Latinus i%a primit pe soli cu +unătate şi cu cinste# $i aflând despre

prorociri s%a !nvoit să%i dea ca soaţă eroului sosit din 9roia pe fiica lui Lavinia#.l s%a%nvoit !nsă regina soaţa +ătrânului Latinus Amata cea cu păr cărunt s%a

necă/it că%şi calcă vor+a faţă de 9urnus şi rutuli#

&e%aicea s%a iscat şi sfada# 9urnus a !nceput ră*+oiul"2

# $i s%au +ătut fără cruţare#9urnus avea şi el aliaţi mai mulţi vecini# 0ntre aceştia cei mai de seamă%au fost,e*enţiu regele Cerei şi Camila o fată care se lupta ne!nfricată cu +ăr+aţii gonind

pe calul ei ca vântul#.nea era spri/init de%un alt rege +ătrân .vandru fiul lui ermes cel şiret# Acest

.vandru%ntemeiase pe malul stâng al 9i+rului !ntr%o regiune păduroasă la poaleleunei coline 5 colină *isă 'alatinul 5 cetatea sa 'alanţium"B#

Cu a/utorul Afroditei şi al lui @eus olimpianul cu toate că%i stătea%mpotrivămereu ne!m+lân*ita era .nea şi%a !nvins duşmanii# 9urnus a fost răpus !n luptă#

.nea s%a căsătorit cu frumoasa Lavinia: şi%a urmat regelui Latinus pe tronul său dinLaţium#.l a domnit numai trei ani# $i !ntr%o altă +ătălie pe ţărmul fluviului (umiciu pe

când pornise o furtună !ncon/urat de fulgere şi trăsnete nimicitoare .nea a pierit !nslăvi#

Rege atunci a fost ales feciorul său Iulus%Ascaniu# 0nsă !n noaptea ce%a urmat.nea s%a !nfăţişat fiului său noului rege purtând pe el !ncă armura şi%n mâini o sa+ieşi%o lance# $i l%a vestit pe fiul său că @eus l%a urcat !n slăvi c%a devenit la rându%i *eu#

0n amintirea şi spre cinstea acestui *eu strămoş troienii i%au ridicat şi unsanctuar pe ţărmul fluviului (umiciu unde .nea dispăruse şi%au hotărât să i se%nchine su+ numele de Indigetul#

Iulus feciorul lui .nea a părăsit apoi Laurenţium şi a clădit un oraş nou foarte!ntins cu *iduri al+e numit de%aceea Al+a Longa"#



ÎNTEMEIEREA ROMEI

i anii au trecut pe urmă trei*eci la număr pân%s%a stins şi Iulus fiul lui .nea#

Iar după Iulus au domnit alţi doispre*ece regi mai mici# $i apoi s%a urcat petron !n Al+a Longa (umitor# 'e el !nsă l%a do+orât fratele său prinţulAmuliu# $i fiindcă (umitor avea şi o copilă3 Ilia prinţul Amuliu a trimis%o

!n templul estiei preoteasă# ?iind preoteasă n%avea dreptul să se mărite niciodată şideci nu putea avea fii# &ar *eul Ares a pândit%o pe Ilia când a venit pe malurile9i+rului şi%a adormit su+ un copac# Atunci s%a co+orât ca @eus şi%a%m+răţişat%o pevestală"E#

SIlia a născut doi fii# Amuliu unchiul Iliei a poruncit ca fraţii gemeni să fie

aruncaţi !n 9i+ru#

(umai că @eus tot veghea să se%mplinească hotărârea ce%o prevestise Afroditei#$i prin voinţa lui divină râul s%a revărsat pe ţărm ducând cu el nevătămaţi pe ceidoi fraţi numiţi de mamă de Ilia3 Remus şi Romulus# $i valurile i%au lăsat la poaleleunui smochin care crescuse pe colina !ncântătoare 'alatină#

&in fericire o lupoaică găsind copiii i%a hrănit după poruncile lui Ares !nmarea grotă 5 Lupercal"F#

Dn păstor i%a aflat pe gemeni şi i%a luat !n coli+a lui# Crescând ei s%au luptat cuAmuliu# L%au do+orât şi%n locul lui s%a urcat Romulus pe tron# .l a pus temeliaRomei pe 'alatin !n locul unde !i hrănise fiara pe fiii crudului *eu Ares şi ai sărmanei

Ilia"

#Romulus şi%a mutat aici poporul său din Al+a Longa#&in neamul lui şi%al lui .nea s%au tras apoi şi Iuliu Ce*ar şi fiu%i adoptiv

August amândoi apoteo*aţi şi preschim+aţi !n *ei romani#Aceasta e povestea Romei oraşul !nchinat lui Ares *eul ră*+oiului cel crunt-J



Note:

1# Afrodita%enus prin .nea fiul ei era socotită drept strămoaşa romanilor# $i fiindcă *eiţase născuse din sângele lui Dranus care se scursese !n apa mării romanii se socoteau descendenţi

direcţi din cea dintâi dinastie de *ei deci de origine mai +ună decât elinii care se trăgeau prin&eucalion şi 'ira din 'rometeu#

"# 'enaţii sau larii erau *eii particulari ai fiecărei cetăţi şi chiar ai fiecărei familii#

-# ?aptele săvârşite de supravieţuitorii din 9roia au fost cântate de poetul latin irgiliu care atrăit şi a creat !n aşa%numitul „secol de aur” !n timpul lui August când pacea fusese statornicitădupă nenumăratele ră*+oaie crâncene# Atunci şi%a !nstrunat irgiliu lira lui măiastră să cânte după

poruncile Ce*arului triumful poporului roman a/uns pe culmile puterii şi pretinsul lui drept lasupremaţia politică şi economică !n ,editerana# 'e +a*a legendelor romane !n +ună parte cuelemente preluate !nsă de la elini irgiliu a creat o mare epopee3 „.neida” slăvind eroii care au

pus temeliile după legendă Romei antice# Aceşti eroi !şi transmiteau !n versurile „.neidei”mesa/ul lor către urmaşi de a păstra gloria stră+ună şi de%a o creşte prin virtuţi cum ar fi mila faţăde cei !n suferinţă !ndeplinirea datoriei sau dragostea caldă faţă de popor# 0n acest fel credea poetulirgiliu că poporul roman poate contri+ui din plin la de*voltarea grandioasă a unei noi civili*aţii#

2# estia%esta la romani 5 *eiţa ocrotitoare a focului sacru a căminului#

B# esperia !nseamnă ţara din asfinţit referindu%se de fapt la Italia#

# Romanii susţineau că &ardan acela care venise !ntâiul din .uropa !n Asia şi pusese +a*ele

9roiei ar fi fost de origine din Italia nu din .lada# Astfel /ustificau faptul că troienii scăpaţi dinmăcel s%au sta+ilit !n Laţium şi au !ntemeiat cetatea Roma#

E# ?atum era *eul destinului la romani# ,ai tre+uie adăugat că !n poema epică a lui irgiliu3„.neida” eroii nu sunt ca aceia ai lui omer# &eşi sunt puternici ei nu se străduiesc să !nfruntesoarta şi să%i calce voinţa atunci când este !mpotriva lor# &impotrivă vor s%o !ndeplinească# )esimte astfel diferenţa dintre legendele elinilor !n care stăruie !n +ună măsură spiritul popular şiaceastă legendă romană prelucrată de poetul irgiliu# Acesta creându%şi epopeea nu a putut să sesustragă concepţiei aristocraţilor# &e aceea !n cântecele sale eroul .nea se supune soartei şi cautăsă%i !ndeplinească hotărârile neclintite aşa cum !i poruncesc *eii#

F# 0n povestirea aceasta 5 deşi are ca temei epopeea romană a lui irgiliu 5 folosim totnumirile greceşti ale *eilor# ?acem acest lucru pentru a păstra unitatea firească a lucrării şi a facelegătura directă !ntre miturile şi legendele eline 5 homerice 5 şi cele italice prin contopirea căroraşi%a reali*at dealtfel !nsuşi irgiliu grandioasa lui epopee „.neida”# )untem !ndreptăţiţi şi mai multla această păstrare a unităţii !ntrucât epopeea lui irgiliu se referă la *ei eroi şi acţiuni cunoscutede noi din capitolele anterioare ale „Legendelor 8limpului”#

# era%Punona !l duşmăneşte atât de mult pe .nea nu numai fiindcă !l !nsoţise pe 'aris la)parta când o răpise pe .lena sau fiindcă era ginerele lui 'riam şi luptase cu vite/ie !mpotrivaaheilor alături de ector ci !n primul rând pentru că salvase câteva cete de troieni şi urmărea să!nfiinţe*e !n esperia 5 Italia 5 o nouă 9roie#

1J# ergiliu ne cântă această !ntâlnire !n „.neida” #

irgiliu 3 „.neida” !n româneşte de &# ,urăşanu .#)#'#L#A# 1BJ#



+*cila-i pe dreapta! la stânga aribda cea neîmpăcată! are de trei ori înghite-n adâncul gâtle' al genunii :aluri ce nu au sfârşit şi de-a rândul din nou către ceruri @i le a(vârle! lovind şi aştrii cu unda-i în spumă. *cila în tainică hrubă se-nchide şi capu-şi aruncă

"in ascun(iş şi atrage spre stânci plutitoarele vase. hip omenesc are dânsa! fecioară cu piept ce încântă /ân7la mi'loc! şi-ncolo-i balenă la trup uriaşă, 3

11# (umele fiului lui .nea3 Ascaniu sau Iulus venea de la Ilus 5 adică cel din Ilion 5 9roia#

1"# (umele preotesei Ilia aminteşte de asemeni Ilionul# .a se mai numeşte !n legendă şi Reea%)ilvia#

1-# ,arte la romani#

12# irgiliu !n epopeea lui ne cântă plin de măreţie imaginarul răspuns dat de @eus%Pupiter *eiţei Afrodita%enus care%i ocrotea pe călătorii de la 9roia# Acest răspuns este cele+ru# 0mpăraţiiromani !l invocau adeseori socotind că el /ustifica pe deplin pretenţiile de stăpânire asupra !ntregiilumi de atunci şi mai ales peste .lada# ,oştenitorii lui .nea3 Iulii sau dinastia de Ce*ari şi%n

primul rând !nsuşi 8ctavian%August pretindeau că soarta şi *eii olimpieni au hotărât ca ei romaniiurmaşii vechilor troieni să se ră*+une pe ahei ocupând chiar oraşul vestitului rege Agamemnonacela care%i condusese pe ahei la 9roia adică splendida ,icenă# )ă cucerească şi !ntregul Argosunde domnise &iomede: ?tia ţinutul păduros unde vă*use lumina *ilei cel mai puternic dintre ahei3Ahile cel cu +raţ de fier# $i !n sfârşit toate acele locuri care%i dăduseră pe eroii +iruitori la 9roia#'rin acest !nchipuit răspuns atât de drag inimilor imperiale dat de @eus%Pupiter se hotăra de soartădeci de puterile supreme că el August care era neam de *ei şi viitor *eu avea dreptul săstăpânească tot pâmântul# )e ştie doar că 8ctavian%August ceruse !ncă din timpul vieţii să i se facăun templu şi să fie adorat ca *eu#

1B# (umit ,ercur de romani#

1# .ste vor+a de coasta Africii de (ord cam pe unde este astă*i 9unisia

1E# (eptun la romani#

1F# )icilia#1# 'e lângă (eapole de astă*i#

"J# Această imaginară povestire era cântată de irgiliu pro+a+il după dorinţa !mpăratuluiAugust# Cu a/utorul acestei aşa%*ise prevestiri Ce*ar%8ctavian August dovedea că e din neamul lui.nea# 'rin .nea se !nrudea cu &ardan fiul lui @eus%Pupiter# &upă cum tot prin .nea se !nrudea cuAfrodita şi cu cel dintâi *eu Dranus# &eci soarta 5 ?atum i%a hotărât lui August să !ntemeie*e unimperiu ale cărui graniţe să fie marginile lumii#

+, 8chii îndreaptă-i acuma încoace0 priveşte-ţi tu neamul #i pe ai tăi! pe romani. ste e(ar şi spiţa întreagă

2 lui ul! ce-o purcede sub larga tărie albastră. ată bărbatul! acesta-i ce-au(i că promis ţi-i! adesea!



e(ar 2ugust mlădiţă de (eu6 şi dura-va el însuşi :eacul de aur în &atiu, , imperiu-i

"incolo de (odiac! se va-ntinde! afară încolo "e-ale soarelui căi şi pe unde de cer purtătorul

2tlas roteşte cu umăru-i bolta-n podoabă de aştri. 3

.nea este numit !n versurile lui irgiliu drept „cel pios”# Căci prin .nea un luptător neo+ositdar cu respect faţă de *ei irgiliu arăta cum doreau !mpăratul şi aristocraţii să fie !ndeo+şte unsupus cetăţean roman# 'oetul !ndeplinea astfel dorinţele stâpânului său Ce*ar%8ctavian August

t t l i t ţi i l tă â il d l i i ă ! i di i ă lă l ă

Legendele Olimpului Vol.2

Documents

Transcript of Legendele Olimpului Vol.2