A fost odata un padurar sarac care traia impreuna cu fiica sa, pe nume Dambovita, intr-o padure mare si adanca. Fata stia toate secretele padurii si cararile ascunse sub iarba si tufisuri. Intr-o zi un print dintr-un taram indepartat s-a ratacit in padure. Intalnind-o pe Dambovita i-a cerut acesteia sa ii gaseasca drumul. Fiind o fata de treaba ea i-a aratat cararea. Printul a vazut-o atat de blanda si frumoasa si a cerut-o de sotie. Atunci Dambovita i-a spus ca ea deja i-a promis mana lui Bucur. Bucur era un pastor care locuia langa padure. Ca multumire, printul, care nu era nimeni altul decat Printul Muntilor, i-a daruit fetei un mic cutitas si un titirez. Daca ar fi invartit titirezul orice dorinta ar fi devenit realitate. Dupa aceea intalnire cu printul, fata a luat cutitul si titirezul si i le-a aratat lui Bucur, logodnicul ei. Vrand sa ii arate cat de mult il iubeste si ca i-a fost credincioasa, ea a infipt cutitul intr-o piatra. Din locul in care a lovit piatra a iesit un rau limpede ca si lacrimile fetei. Raul a fost numit Dambovita, dupa numele ei, iar ea impreuna cu iubitul ei au intemeiat un mic sat la marginea padurii, pe malurile raului. Bucur a numit asezarea dupa numele lui. Si asa micul sat, astazi un mare oras, se numeste Bucuresti si apa care il traverseaza se numeste Dambovita.

Legenda Bucurestiului

In vechea limba a dacilor, bucur inseamna cioban, trecator, ratacitor, calator spre locul de iernat cu turma sa. Bucura este locul de intalnire al ciobanilor. Inca din vremea dacilor, acest loc legendar -Bucura- traversat de rauri, plin de pasuni si paduri, cu un climat bland, era un loc foarte popular intre pastori. Acestea fiind spuse, legenda pastorului Bucur, nu poate fi considerata o intamplare, prezenta ei in acest loc fiind complet justificata. Geneza: Inceputurile Bucurestiului sunt inca invaluite in mister. Este localizat la aproape 60 km de Dunare, 125 km de Carpati si 260 km de Marea Neagra. Pierduta in timp, asezarea orasului, ca si numele acestuia, sut strans legate de legenda lui Bucur. In trecut era numit Fortareata Dambovitei. In prezent, numele Bucurestiului este pentru prima data amintit intr-un document semnat la 20 septembrie 1459, de conducatorul Vlad Tepes, care si-a stabilit aici a doua resedinta dupa cea de la Targoviste.

In 1859, a devenit capitala Principatelor Unite Romane. Dupa aceea, in 1862, Bucuresti a devenit capitala Romaniei.

Legenda intemeierii Bucurestiului

Legenda despre ntemeierea Bucuretiuluirepovestire

dup Dumitru Alma

Se spune c toate nceputurile au o poveste. Aa i Bucuretiul. Pe vremea cnd nvleau popoare migratoare n ara noastr, precum ttarii, pe malul Dmboviei i prin pdurile care azi nu mai sunt, din zona Bucuretiului de azi, vieuia un cioban pe nume Bucur, care avea turm mare de oi, cu cini i mgari, i cai. El nu tria singur, ci mai muli ciobani l ajutau s in rnduiala pentru tuns oile, fcut caul i multe alte treburi, care se fac la o stn. Erau multe primejdii de nfruntat n acea vreme, printre care i animalele slbatice. Dar mai ri dect fiarele erau unii oameni, care veneau cu gnd s fure, s omoare, s ia robi, s dea foc. Ciobanul Bucur a trecut prin toate acestea: de mai multe ori ttarii i-au dat foc la stn, i-au luat rob un cioban i, ntr-o zi, chiar pe frumoasa Anca, fata lui, au prins-o i au luat-o cu ei. Dar fiind viteaz, Bucur a luat ali doi ciobani cu el i, clare, au galopat s o gseasc pe fat. I-au ajuns pe ttari din urm la apa Nistrului, care era ngheat, fiind iarn. Ttarii au crezut c gheaa e destul de groas pentru a trece pe ea, ca pe un pod..., numai c gheaa a cedat i ei s-au trezit cufundndu-se n ap. Unii dintre ei s-au necat... ns Anca a fost salvat de tatl ei i de ciobani i s-a putut ntoarce acas. Apoi, Bucur a ridicat o cas mare, cu gard nalt, i apoi, cnd i fata lui s-a cstorit, s-a format o mic aezare, creia i-au ridicat i biseric: Biserica Bucur. i n jurul acestei aezri, n timp, s-a format Bucuretiul, dup numele ciobanului curajos. Biserica lui Bucur Ciobanul exist i astzi. Am citit despre ea urmtoarele: se afl n sectorul 4, lng mnstirea Radu Vod, este nchinat Sfinilor Atanasie i Chiril, iar unii istorici nu au crezut n legenda lui Bucur, dar n urma cercetrilor mai multor documente, s-a ajuns la concluzia c Bucur e ctitorul ei. A fost ridicat mai nti din lemn, de ctre Bucur, iar mai apoi, din crmid, de ctre Mircea cel Btrn n 1416. Data exact a construirii ei nu se cunoate nici azi.

Bucuretiul a fost ntemeiat de un cioban vrncean11/02/2010 02:25:00 Articol publicat de: Administrator Font size:

Bisericua lui Bucur Ciobanul din Bucureti, situat ntre Piaa Unirii i Pasajul Mreti, pe Strada Radu Vod Legendarul Bucur, intemeietorul Bucurestiului, este nimeni altul decit un vrincean care a copilarit si a trait o parte a vietii sale in Muntii Vrancei. Cu secole in urma, ciobanul a pastorit nestingherit o bucata buna a judetului nostru (scrie Monitorul de Vrancea), pe Valea Rimnicului, mai precis zona dintre comunele Vintileasca si Bisoca din judetul Buzau. Marturie a trecerii lui Bucur pe aceste meleaguri pline de istorie si legenda o constituie o bucata de stinca denumita Masa lui Bucur. Cintarind sute de tone, piatra este asezata pe trei bolovani mai mici, asemeni unei mese. Legenda ciobanului care a pus bazele capitalei de astazi s-a transmis prin viu grai, din generatie in generatie. Masa lui Bucur a dainuit de secole si sta si astazi neclintita. Localnicii de pe Valea Rimnicului stiu de la batrini ca inca de mic, Bucur statea pe stinca din virful muntelui, iar mai tirziu, de acolo supraveghea meleagurile unde isi pastea oile. *** Batrinii povesteau ca Bucur a furat-o pe Musa, in timp ce aceasta punea cartofi in pamint. Bucur a venit in fuga calului a inhatat fata si a zbughito cu ea. A plecat cu fata din Muntii Vrancei si asa a ajuns pe Valea Dimbovitei, unde a pus piatra de temelie a orasului Bucuresti *** De la Masa lui Bucur mai sus, pe deal, este o comoara. Comorile se spune in popor ca la zile de sarbatoare joaca, adica se vede o flacara ca si cum ar fi foc. Daca cineva ar avea un detector de metale, cu siguranta ar fi gasita" *** Documentar realizat de Jurnalul Naional despre Bisericua lui Bucur Ciobanul, ntre legend i prezent, unul dintre simbolurile Capitalei, situat ntre Piaa Unirii i Pasajul Mreti, pe Strada Radu Vod, la numrul 33

Ciobanul Bucur, vrinceanul care a intemeiat BucurestiulLegendarul Bucur, intemeietorul Bucurestiului, este nimeni altul decit un vrincean care a copilarit si a trait o parte a vietii sale in Muntii Vrancei. Cu secole in urma, ciobanul a pastorit nestingherit o bucata buna a judetului nostru, pe Valea Rimnicului, mai precis zona dintre comunele Vintileasca si Bisoca din judetul Buzau. Marturie a trecerii lui Bucur pe aceste

meleaguri pline de istorie si legenda o constituie o bucata de stinca denumita Masa lui Bucur. Cintarind sute de tone, piatra este asezata pe trei bolovani mai mici, asemeni unei mese. Legenda ciobanului care a pus bazele capitalei de astazi s-a transmis prin viu grai, din generatie in generatie. Masa lui Bucur a dainuit de secole si sta si astazi neclintita. Localnicii de pe Valea Rimnicului stiu de la batrini ca inca de mic, Bucur statea pe stinca din virful muntelui, iar mai tirziu, de acolo supraveghea meleagurile unde isi pastea oile. Cei care au pastrat cu sfintenie povestea celui dintii cioban, intemeietorul Bucurestiului, sint oamenii din satul Plesi, comuna Bisoca. Satenii care sint in jur de 800 de suflete si care traiesc in satucul aflat cel mai aproape de virful Piatra Penii sint mindri de inaintasul lor. Chiar daca cei care isi mai aduc aminte de vechea poveste sint doar batrinii, o fac cu toata dragostea si povestesc de parca Bucur ar fi fost strabunicul lor. Desi la prima impresie, gindul te duce la faptul ca locul apartine administrativ de judetul Buzau, virful unde este Masa lui Bucur tine de Muntii Vrancei. Tot localnicii povestesc cum ca, pe virful Piatra Penii, unde se afla Masa lui Bucur, erau, in vechime, foarte multe cuiburi de soimi. Acestia aduceau la pui, ca prada, pasari si porumbei de munte. Din cauza numarului mare de pasari care erau pradate de soimi, virful muntelui era numai pene de pasari. Cei mai batrini ne-au spus ca a fost un cioban care avea stinile aici, in aceasta zona. Acest Bucur a fost un baci, avea multe oi si multi oameni lucrau la el. A stat aici mult timp, pina cind a intrat in conflict cu un alt mocan bogat, pe nume Giurgiu. Acest cioban Giurgiu avea stapinire pe muntii dinspre Nereju de astazi. El a avut o fata pe care o chema Musa. Batrinii povesteau ca Bucur s-a dus intr-o zi si i-a furat-o pe Musa, in timp ce aceasta punea cartofi in pamint. Bucur a venit in fuga calului a inhatat fata si a zbughit-o cu ea, povesteste Tudor Grama, un localnic din satul Plesi, adaugind ca marturie a evenimentelor intimplate cu secole in urma stau denumirile de astazi ale unor virfuri de munti de pe aceste meleaguri. De minie, Giurgiu a aruncat cu sapa dupa Bucur. Unde s-a infipt sapa, dealul acela poarta si azi numele de Sapa Musii. Nu l-a mai prins Giurgiu pe Bucur... De atunci a inceput scandalul intre cei doi. Bucur, de teama lui Giurgiu, ca il avea dusman in preajma mereu, care de fapt devenise socrul lui, s-a hotarit sa-si mute turmele de oi in alta parte. A plecat din Muntii Vrancei si asa a ajuns pe Valea Dimbovitei, unde a pus piatra de temelie a orasului Bucuresti, a mai adaugat Tudor Grama. Masa lui Bucur - masa dacica Se stie dintotdeauna ca masa traditionala a romanilor este rotunda si se sprijina pe trei picioare. Masa lui Bucur respecta aceasta traditie, singura exceptie fiind ca nu pastreaza o forma rotunda bine definita. Masa lui Bucur se sprijina pe trei picioare, asemenea mesei dacice. Asa o stim, de cind ne stim noi. Ca si dovada istorica, sus, pe masa, este o iscalitura pe numele Constantin Buzdugan de la 1840, dar despre care nu stim nimic. Este sapat cu dalta, sau cu spitul de la baltag, mai spune Tudor Grama. Legendele legate de acest loc nu se opresc la plecarea lui Bucur cu oile in lunca Dimbovitei. Mai tirziu, haiducii care faceau legea pe acele plaiuri s-au folosit de Masa lui Bucur ca loc de vietuire. Dat fiind faptul ca este situata in cel mai inalt virf, se putea observa tot ce misca pina la cimpie. Undeva, mai sus, pe culmea virfului de munte, se spune chiar ca exista o comoara a haiducilor pe care au ingropat-o inainte sa fie prinsi de potera. Acolo jos, intre picioarele mesei lui Bucur este o grota, noi ii spuneam . Bunica mea, Balasa Trif, care a murit pe la 90 de ani in 1975, mi-a spus ca fiind copila a fost cu animalele in zona respectiva. Atunci nu era padure ci doar poieni. S-a dus la Masa si a gasit paturi improvizate din

cetina de brad, arme si bani din aur. Toate acestea erau ale haiducilor care se aciuiasera aici. De la Masa lui Bucur mai sus, pe deal, este o comoara. Comorile se spune in popor ca la zile de sarbatoare joaca, adica se vede o flacara ca si cum ar fi foc. Daca cineva ar avea un detector de metale, cu siguranta ar fi gasita, a mai spus Tudor Grama. Din cauza drumurilor destul de proaste, putini sint cei care se incumeta sa viziteze, astazi, singurul monument care atesta trecerea prin Vrancea a legendarului cioban Bucur. i noua ne-a fost greu sa ajungem, insa am avut doua calauze, oameni ai locului, respectiv pe Sorin Pantelimon, profesor de istorie si pe Marian Apostu, ambii din Jitia si care au cunoscut traseul pina in virful muntilor. Curiosii vin sa viziteze Masa lui Bucur, insa din cauza drumului extrem de prost renunta la idee. Atit din partea Buzaului cit si din partea Vrancei, soselele sint greu accesibile. Drumul este un pic mai bun iarna, cind pamintul este inghetat si e zapada de jos, insa trebuie sa ai o masina puternica. Cea mai sigura varianta, unde ai ce vedea este din Vintileasca pe drumul forestier, se coboara in piriul Purcelu apoi se urca in satul Plesi, dupa care sus, in virf, la masa, a explicat Tudor Grama. Istoria confirma existenta lui Bucur in Muntii Vrancei La rindul sau, Sorin Pantelimon, din comuna Jitia, profesor de istorie la coala Vintileasca, spune ca stie de povestea Mesei lui Bucur. Mai mult decit atit, atras de legendele pe care le povesteau oamenii locului, Sorin Pantelimon a facut sapaturi din punct de vedere istoric, pentru a vedea cum stau cu adevarat lucrurile. Puse cap la cap, informatiile culese de acesta dau o greutate si mai mare legendarului Bucur care a trait multi ani in Muntii Vrancei, in zona dintre comunele Vintileasca si Bisoca. Bucur este ciobanul care a intemeiat orasul Bucuresti. Este cunoscuta legenda cum ca tatarii au furat-o pe Anca, fata lui Bucur. Putem vorbi despre tatari pe teritoriul romanesc dupa anul 1241, dupa ce au navalit in zona noastra. Plecarea lui Bucur din zona Vintileasca-Bisoca o putem localiza intre secolele XIII- XIV, sfirsitul anilor 1290, inceputul anului 1410-1420. Ca si vechime in timp, Bucur este un roman care a trait, practic, in perioada de inceput a constituirii statelor romanesti. Este adevarat ca in aceasta perioada, cei care detineu turme de oi obisnuiau sa-si pasca turmele pe timp de vara in munti. Este foarte posibil ca si Bucur sa fi plecat toamna din aceasta zona, catre lunca Dunarii. n acest fel a ajuns in lunca Dimbovitei, in zona unde astazi se afla Bucurestiul, spune Sorin Pantelimon. Profesorul de istorie adauga ca inuturile Vrancei, si in special Valea Rimnicului, sint incarcate de istorie si legenda, care din pacate nu sint cunoscute de publicului larg. Legenda ciobanului Bucur care pleaca cu oile din Muntii Vrancei si se stabileste pe Valea Dimbovitei pare a fi cit se poate de reala din punct de vedere istoric. Nu degeaba a ramas in istoria orala a oamenilor acestor locuri faptul ca Masa aceasta ce poarta numele lui Bucur, ar dainui aici de pe vremea lui. Tocmai din acest motiv ii poarta numele. Din punct de vedere istoric, putem spune ca intemeietorul Bucurestiului a plecat din acesti munti. Bucurestenii ar trebui sa vina sa vada locurile de unde a plecat cel care a intemeiat asezarea denumita capitala Romaniei de azi, a mai spus Sorin Pantelimon. Aurel elaru www.monitorulvn.ro

Bisericua lui Bucur Ciobanul, ntre legend i prezent

Astzi, sufocat de cldirile din jur, situat ntre Piaa Unirii i Pasajul Mreti, pe Strada Radu Vod, la numrul 33, i poart cu demnitate venerabila vrst, mai ales c lucrrile de consolidare i restaurare ncepute acum doi ani aproape s-au ncheiat Unul dintre simbolurile Capitalei este Biserica lui Bucur "att de cntat, de vizitat i discutat, de cnd nvaii ncepur s studieze isvoarele istoriei Bucuretilor", un remarcabil exemplu de arhitectur din sudul rii. Forma deosebit i modul de construcie fac ca aceasta s nu se ncadreze n nici un tipar, fiind unicat. Simina Stan "LEAGNUL CETII" Legenda spune c ar fi fost ridicat n lemn de ciobanul Bucur i zidit din crmid n anul 1416 de Mircea cel Btrn. Datarea ei este ns un subiect controversat, istoricii considernd c este cu 300 de ani mai nou dect spune tradiia. "Este o nscocire a scriitorului Alexandru Pelimon n cartea sa din 1858, Istoria fondrii Bucuretilor", scria Emanoil Hagi Moscu. Att colonelul Papazoglu, ct i Ion Ionescu Gion afirmau c nu au gsit informaii n arhive care s susin afirmaiile lui Alexandru Pelimon. Legendele i tradiiile sunt frumoase, i au farmecul lor i tocmai de aceea nu ar trebui demitizate, s acceptm aadar prerea lui Nicolae Iorga, care considera c: "Dac legenda i aaz locuina pe dealul de la Radu Vod, numind Biserica lui Bucur paraclisul de cimintir al clugrilor mnstirii lui Alexandru Vod Mircea i a nepotului de fiu, Radu, aceasta nseamn sigurana popular, pstrat prin viu graiu de la o generaie la alta, c acolo e leagnul cetii". ARHITECTURA SECOLULUI XVIII Bisericua "mai mult nalt dect scund" vrjete prin simplitatea ei. Decoraia exterioar mbin discret detalii orientale i occidentale. Faadele dinspre nord i sud sunt decorate cu cinci firide, n care sunt aezate trei ferestre, ce lumineaz pronaosul i naosul. Ua i ferestrele nguste sunt decorate cu ancadramente din piatr sculptat cu elemente vegetale n relief, aplicate la nceputul secolului XX, n urma restaurrii realizate de Grigore Cerchez, arhitectul Casei

Regale. Accesul se face printr-un pridvor deschis, cu arcade n acolad din lemn, tencuite, susinute de ase stlpi din lemn, asemntor cu prispele ntlnite i la casele de trgovei din Bucureti. n 1909-1910 au fost restaurate turla, bolta i pridvorul, au fost adugate ancadramentele din piatr sculptat la ferestre i a fost montat ua din stejar. Planul bisericii este unul obinuit. Frumos proporionat n interior, are un pronaos mic, desprit de un naos la fel mic, prin arcade n acolad din lemn, tencuite, susinute de patru de stlpi din lemn. Nu a fost vreodat pictat, pereii vruii sunt decorai cu icoane pe sticl sau pe lemn, nnegrite de timp, donate de credincioi n 1938. Catapeteasma bogat ornamentat a fost terminat la 8 februarie 1705, fiind pictat de un anume Ioan. Nu s-a pstrat mobilierul original. Stranele actuale, ingenios realizate i montate, sunt din 1975. Edificiul de cult are acoperiul din indril cu o turl, cu patru ferestre i o cupol n form de ciuperc. LUCRRI COMPLEXE Lcaul de cult a trecut prin mai multe reparaii, consolidri i restaurri, printre care: reparaiile din 1860, realizate de Gaetano Burelli, cele din 1909-1910, cnd arhitectul Grigore Cerchez s-a ocupat de supravegherea lucrrilor i ultimele reparaii dintre 1931 i 1938. n anul 2006, MCC a aprobat nceperea operaiilor de consolidare i restaurare. TAB Construct a fost singura dintre cele apte firme ce au cumprat caietul de sarcini, care ulterior a i fcut o ofert. n 2007 a nceput un amplu proces de consolidare i restaurare. "ntruct colina de aproape 7 metri nlime se putea prbui spre rsrit, s-a impus consolidarea ei prin efectuarea a 160 de foraje, n care au fost turnai 150 de piloni de beton armat, restul forajelor fiind umplute cu pietre pentru drenarea apelor pluviale. Pilonii, dispui n grupuri de cte 16, din zece n zece metri, pe toat ntinderea colinei. Au fost legai n partea lor superioar, la -90 cm, printr-o centur din beton", spune printele paroh Brbulescu. "Consolidarea bisericii a fost necesar ntruct zidurile laterale s-au ndeprtat n partea lor superioar i au crpat din cauza greutii turlei. S-a consolidat edificiul de cult prin efectuarea a 16 foraje verticale, turnarea a cinci centuri orizontale de beton armat, prin reeseri de crmizi, injectarea crpturilor, subzidiri i prin refacerea turlei pe structur metalic. Prin acoperirea bisericii cu i, aezat peste o plas care s absoarbe umezeala, prin restaurarea uii din stejar sculptat de la intrare, a stlpilor din interior, dar mai ales a catapetesmei, s-a ncercat readucerea la nfiarea pe care a avut-o n vechime. S-a ncercat pstrarea stlpilor pridvorului, dar nu a fost posibil. Acetia au fost nlocuii cu unii din lemn merbau, care are caracter distinctiv i durabil", afirm printele Brbulescu.

Printre specialitii care s-au ocupat de consolidarea i restaurarea acestui monument trebuie amintii n special arhitectul erban Popescu Dolj, inginerul Brotea, pictorul restaurator Dorin Handrea, arheologii Sergiu i Raluca Iosipescu. FINANARE Fondurile alocate de Primria Capitalei pentru biserica lui Bucur au fost de "1 milion de lei", afirm preotul paroh. "ntre 2007 i 2008, consolidarea a costat 450.000 de lei, iar restaurarea catapetasmei, 500.000 de lei, Primria Sectorului 4 a alocat 123.000 de lei pentru consolidarea zidurilor pe latura de vest i de nord, i a promis fonduri pentru poriunea zidului dinspre Dmbovia. Secretariatul de Stat pentru Culte a subvenionat lucrrile cu 200.000 de lei, Primria Capitalei urmnd s aloce fonduri pentru restaurarea ancadramentelor ferestrelor i a lespezilor dinspre splai. N PERICOL n 1987, o dat cu avansarea lucrrilor uriaului antier al Centrului Civic, venise rndul i Bisericii lui Bucur, situat n apropierea Splaiului Dmboviei. Micu i ubred, a rmas neatins, pe acelai loc, dei ntrerupea construirea ntr-un front continuu a unui bloc de zece etaje, care nchidea perspectiva. Fotografiile de epoc i cele realizate n timpul lucrrilor de consolidare i restaurare provin din arhiva preotului paroh al Bisericii Bucur.