Pe Dealurile Bucurestiului _ Arhiva de Geografie

Posted by Andrei Ionel on 13 iunie 2012Posted in: Plimbari prin Bucuresti. Tagged: carol, filaret, podul calicilor, serban voda, unirii, uranus,xenofon. 28 comentariiCati dintre voi ati coborat pantele din Parcul Cismigiu, pe la “cetate”, sau ati urcat pe “dealul” de laGradina Botanica? Cati dintre voi ati stat si coada in trafic pe “dealul” Academiei Militare sau atiadmirat panorama impresionanta de la hotelul Marriot inspre Parcul Izvor si Casa Poporului? Stiati caaceste pante reprezinta de fapt contactul dintre lunca Dambovitei, o forma negativa de relief, siterasele mai inalte ale raului bucurestean? Ati urcat vreodata treptele obositoare ale Parcului Carolpana la Mausoleu? Surpriza, si acela este tot un versant al Dambovitei!

Oricat de greu ar parea de crezut, Bucurestiul, un oras de campie, se desfasoara de‐a lungul unorforme bine definite de relief. Cu exceptia Dealului Mitropoliei (care este un horst(h p://en.wikipedia.org/wiki/Horst_(geology))), restul pantelor din Bucuresti sunt rezultatul eroziuniifluviale a celor doua cursuri principale de apa care il traverseaza: Colentina si Dambovita. Teraselecelor doua cursuri de apa sunt foarte bine definite, cu versanti abrupti si destul de restransi casuprafata. Relieful Bucurestiului se incadreaza cu succes in Campia tabulara a Vlasiei, caracterizataprintr‐un astfel de relief de lunci si terase.

Va provoc la o plimbare prin zona centrala si pericentrala, in care vom descoperi surprizele pe care leascund terasele, versantii si lunca Dambovitei. Pe alocuri, poate ne vom simti ca in Sighisoara sau alteorase de la deal, sau poate doar ne vom aminti vag de atmosfera romantica a acestora, prin locsoareleinguste si abrupte care au fost amenajate in centrul Bucurestiului. Vom ajunge insa si in locuri cu unistoric mai putin fericit, cu peisaje puternic contrastante.

Pe dealurile Bucurestiului | Arhiva de geografie http://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/06/13/pe-dealurile-bucur...

1 of 25 12/8/2013 9:43 PM

(h p://arhivadegeografie.files.wordpress.com/2012/06/traseu.jpg)

Traseul are 8 kilometri (aproximativ 3‐4 ore mers pe jos si admirat) si incepe din Piata Unirii. Pe flanculsud‐vestic (h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4255264&lon=26.1010534&z=18&l=0&m=s&v=9/) alacesteia, ferita de aglomeratele locuri “traditionale” de intalnire a prietenilor bucuresteni, troneazastatuia fostului prim‐ministru Barbu Catargiu. Aici, “sportivii urbani” ai orasului vin sa‐si etalezetalentul la parkour, skateboarding si alte demonstratii urbane, datorita amenajarii de la baza DealuluiMitropoliei. Nu va faceti grĳi, traseul se va in eia tot la Piata Unirii. Asa ca, daca ati parcatregulamentar, masina o veti gasi tot acolo; sau altfel, aceleasi doua magistrale de metrou va vor sta ladispozitie pentru retragerea din traseu.

(h p://arhivadegeografie.files.wordpress.com/2012/06/01‐dsc03523.jpg)

Chiar pe Dealul Mitropoliei vom pleca acum, pentru a (re)vizita Catedrala Patriarhala din Bucuresti,precum si bĳuteriile arhitectonice din jurul ei, in frunte cu Parlamentul ve i. Dealul este flancat pepartea dreapta (cu urcam) de un spatiu verde privat, amenajat iar pe versantul abrupt; undeva prinanii’90, era unul din locurile mele preferate de plimbare, insa in prezent este inconjurat de un gard, iarportile sunt bine ferecate… Pe mĳlocul Aleii Dealul Mitropoliei s‐a amenajat un spatiu verde, intreruptdoar de noua statuie a Sfantului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor. Flancul sudic al aleiicontrasteaza puternic cu cel nordic, prin frumoasele case si curti – si acestea capodopere arhitecturale– construite si insirate iar pe pantele sudice ale dealului. In varf se afla binecunoscuta Mitropolie,impreuna cu Palatul Patriarhal.


2 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Pot spune cu capul sus ca Patriarhia are cea mai vizitata biserica din Bucuresti, deasemenea si cea maimediatizata, toate slujbele fiind transmise de postul intern de televiziune al Patriarhiei. Intr‐o alta zipoate o sa va abateti si pe aleea de coborare spre strada 11 Iunie, care descrie o serpentina interesanta,in totalitate cu pavaj de piatra cubica – ceva mai rar in Bucuresti, in ultima vreme. Dar acum, neintoarcem la turnul‐monument istoric pe langa care am trecut in drumul dinspre Piata Unirii. Acesta afost construit iar pe buza versantului, iar unde incepe panta. Printre casele sus‐amintite, deci pepartea dreapta (sau flancul nordic al aleii), intalnim un pasaj de acces intre Mitropolie si StradaIena ita Vacarescu.


Aleea in scari se strecoara printre casele inalte ale cartierului Principatele Unite. Este un spatiu destulde placut vara, datorita faptului ca razele Soarelui patrund mai greu printre zidurile ca de fortareata alecladirilor ve i. Indraznesc sa “botez” aceasta zona drept “cartierul Principatele Unite”, datoritaarterei omonime ce trece iar prin centrul unei zone extraordinare de case cuprinsa intre SerbanVoda, Marasesti, 11 Iunie si Dealul Mitropoliei.


3 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Daca urmam spre est Strada Iena ita Vacarescu, ajungem la un alt lacas de cult cu valoare istorica:Biserica Sfanta Ecaterina, cu parculetul foarte co et amenajat in imprejurimi. Una din aleile cetraverseaza parculetul pare la prima vedere ca se infunda intr‐o zona rezidentiala. Dar daca insistam sine abatem spre sud vom descoperi una dintre cele mai frumoase parcelari de vile, probabil de prin anii’20, deosebite arhitectural. Foarte putine sunt colturile de Bucuresti pe unde mai vedem asa ceva.Dupa ce inconjuram cvartalul, aleea ne scoate discret in strada Principatele Unite, care la randul ei setermina in Calea Serban Voda, aripa ve e. Putin pe stanga, spre nord, facem o deviere de 50 de metri,pentru a vizita o alta constructie monumentala.



4 of 25 12/8/2013 9:43 PM



In 1860, anul sfintirii, Biserica Sfantul Spiridon Nou depasea un record care a ramas valabil pana inzilele noastre (in curand va fi depasit): este cea mai mare biserica din Bucuresti: 38 de metri inaltime si41 de metri lungime. Pe atunci, arhitectul Xavier Villacrosse a construit turlele in stil gotic, insavremurile ulterioare au decis ca acestea sa fie modificate in stil bizantin.


5 of 25 12/8/2013 9:43 PM

Sa ne continuam plimbarea spre sud, pe Calea Serban Voda. Aceasta este paralela cu noul bulevardDimitrie Cantemir, flancat pe ambele parti de blocuri inalte, socialiste. Ce bine este ca traficul s‐a mutatin comunism de pe Serban Voda pe Dimitrie Cantemir! Altfel, cine stie ce s‐ar fi intamplat cu suita demonumente istorice de aici?… Majoritatea caselor pe care le vom admira pe ve ea artera au fostconstruite incepand cu anul 1900. Insa, Biserica Sf. Spiridon, finalizata in anul 1860, nu este cea maive e constructie de pe Serban Voda! In secolul XIX, “ulita” pe care ne aflam a avut o importantadeosebita in trama stradala a Bucurestiului. Pe aici venea , dinspre miazazi, Domnul numit de Sultansau alti oficiali ai turcilor, cu de care Tara Romaneasca a avut o legatura de vasalitate. Pana in 1878,Calea Serban Voda s‐a numit Podul Beilicului, fiind artera cea mai importanta de intrare in Bucuresti,dinspre Giurgiu. Cea mai ve e casa de targovet (h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4226454&lon=26.1029846&z=18&l=0&m=s&v=9) pe care o intalnim aici dateaza tocmai din secolul XVIII! PodulBeilicului tinea din centru pana la intersectia cu Strada Lanariei, dincolo de care se transforma in drumde tara si dupa 200 de metri se orienta 90 de grade la dreapta: ocolea mlastina pe unde s‐a amenajatmai tarziu Parcul Tineretului (Valea Plangerii), urca versantul terasei Dambovitei si iesea apoi inspreCalugareni si Giurgiu.



6 of 25 12/8/2013 9:43 PM



Inaintand in istoria orasului, pe flancul vestic al arterei vom zari fosta hala a autobazei ITB SerbanVoda, construita in perioada interbelica, in prezent abandonata.

Inainte de intersectia cu Lanariei, Calea Serban Voda se intalneste, dinspre vest, cu o alta strada, ce areun nume curios: Strada Frigului. Inaintand pe ea, ajungem in scurt timp la capatul dinspre stradaCandiano Popescu, unde intalnim, pe partea dreapta, un alt monument istoric de arhitecturaindustriala: Uzina Electrica Filaret (h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4159978&lon=26.0980332&z=18&l=0&m=s&v=9).


7 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Oare sa fi fost vreo legatura intre functionalitatea cladirii si toponimul destul de interesant al StraziiFrigului? Cert este ca aceasta a fost construita tot pe la sfarsitul secolului XIX, pe vremea cand arealulindustrial se afla la periferia orasului.

Ajunsi pe strada Candiano Popescu, avem privilegiul de a urca un nou “deal” din traseul nostru.Astfel, la stanga, se porneste serpentina strazii, una din foarte putinele din Bucuresti, care urca pelanga Politia Furturi Auto – cladire monument istoric. Ne aflam din nou pe versantul drept al lunciiDambovitei. Majoritatea strazilor care urca pe acesti versanti ai orasului au fost amenajate in liniedreapta, foarte rare fiind acelea ce “beneficiaza” de constructia de serpentine.


Cladirea curbata de pe stanga, care astazi functioneaza ca sectie de politie, este fostul Camin alMaturatorilor (h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4142774&lon=26.1005867&z=18&l=0&m=s&v=9) dinSectorul Albastru (una din unitatile administrative interbelice si antebelice ale orasului). Intr‐un articolbine documentat, bloggerul Armyuser ne arata (h p://armyuser.blogspot.ro/2011/03/caminul‐maturatorilor.html) fotografii din ve ea cazarma si ne ofera iar si un citat valoros dintr‐un volumretrospectiv editat in anii ’30 de Primaria Sectorului Albastru.

In capatul de sus al pantei pe care urca Strada Candiano Popescu, iesim in marginea unei alte parcelaride case interbelice, dominata de vila Doctorului Stefanescu, care “troneaza” in intersectia cu stradaStefan Simion. Imediat mai in fata, pe partea dreapta, reintalnim un alt monument istoric, pe care l‐amcunoscut in primul traseu al parcurilor (h p://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/02/21/traseul‐parcurilor‐nr‐1/), descris in Arhiva de Geografie: Turnul lui Tepes – o reconstituire romantica a CetatiiPoenari, ordonata de Regele Carol I pentru Expozitia Universala (h p://orasulluibucur.blogspot.ro/2009/05/expozitia‐din‐1906.html) care a avut loc in anul jubiliar 1906.


8 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Strada Candiano Popescu avea pana nu demult piatra de rau in loc de asfaltul monoton de astazi.O am si trecem mai departe, pentru a intra in Parcul Carol. Acesta este amenajat atat pe terasa, peversant, cat si in lunca Dambovitei, astfel ca frumosul versant a fost amenajat cu scari si cu alei inserpentine. In locul cel mai inalt al terasei se afla impunatorul Mausoleu, ridicat in anul 1962 in cinsteaeroilor comunisti.



9 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Panorama spre Casa Poporului si zona Izvor este deosebita. In Parcul Carol se gaseste, dupa parereamea, cel mai frumos loc de belvedere din Bucuresti. Parcul mai ascunde si alte surprize, intre care unaaflata in zona de lunca, pe flancul vestic al parcului: Fantana George Grigorie Cantacuzino, dedimensiuni monumentale, construita in anul 1870 pe locul celei ve i din secolul XVII. La ea ajungemcel mai usor daca urmam, de la Mausoleu, aleea marginala ce coboara prin vest, catre sud, ocolindlacul.


Parca e ceva mai impunatoare decat vecina ei, Fantana Zodiac, pe care o intalnim in Piata Libertatii,imediat ce parasim Parcul Carol. Ajunsi in acest scuar ce reuneste nu mai putin de 5 strazi importante,trebuie sa ne orientam la stanga, spre sud‐vest, pe Strada Constantin Istrati. Aceasta ajunge direct laGara Filaret, dar pana acolo, mai avem ceva de vizitat. Trebuie sa ajungem, ca niste adevararticuceritori, in cel mai inalt punct din Bucuresti. Pe partea dreapta, la numai 50 de metri de la iesirea dinscuarul Libertatii, intalnim niste scari. Aleea de nici 2 metri latime urca printre garduri si ziduri de case,marginind curti dispuse si ele in relief. Pe mĳloc, in timpul iernii, ne putem ajuta de balustrada ve ecare rezista cu incapatanare hotilor de fier ve i care au nenorocit orasul. Este vorba despre Strada


10 of 25 12/8/2013 9:43 PM

Xenofon (h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4187029&lon=26.0936129&z=18&l=0&m=s&v=9), cea maifrumoasa strada in scari din oras, cunoscuta mai ales prin unicitatea ei in “marea” de asfalturi siaplatizari.


Straduta pitoreasca ne scoate, printre pisicile ce pazesc zona, intr‐un alt scuar. Suntem in varfulDealului Suter, de 84 de metri altitudine deasupra nivelului Marii Negre. Mai precis, ne aflam in varfulcel mai inalt al Bucurestiului central! In mĳlocul “intersectiei”, intre Aleea Suter si strada Xenofon, seafla o statueta a unui harpist, iar in partea dreapta, cum iesim de pe scari, rasare cel mai luxos hotel dinoras – Carol Park. Adof Suter, un arhitect apropiat al regelui Carol I, a construit in primul deceniu alsecolului XX acest palat (h p://www.palaceforsale.ro/despre‐palatul‐suter.html) in care functioneazahotelul. De la el s‐au desprins mai tarziu atat toponimul palatului, cat si al intregului cartier de vileluxoase antebelice.


11 of 25 12/8/2013 9:43 PM

(h p://arhivadegeografie.files.wordpress.com/2012/06/dsc00651.jpg)

Urmam Aleea Suter, incarcata de istorie in stanga si‐n dreapta. Mai ales in dreapta, daca localnicii suntamabili si ne lasa sa intram pana in fundul curtilor si asa des ise, vom putea admira o noua panoramaspre zona joasa a Bucurestiului, de deasupra zidului de sprĳin ce margineste strada Lamaitei, cecoboara din Suter catre Palatul Parlamentului. Aleea Suter se termina in Strada Fabrica de Chibrituri.Ajungem intr‐o alta zona istorica industriala a Bucurestiului interbelic. Numai un mic parculet nedesparte de cea mai ve e gara din oras, de altfel prima, inaugurata in anul 1869. Aici ajungeau primeletrenuri care au circulat in Tara Romaneasca, pe relatia Giurgiu – Bucuresti Filaret. Astazi, calea ferata adisparut sub buldozerele care au construit soselele, dar Filaretul si‐a pastrat rolul de nod de transport,fiind transformata in autogara, poate cea mai importanta din Bucuresti.


Nu plecam mai departe pe traseul in circuit, pentru ca avem de facut o deviere destul de interesanta,dus‐intors. Cei 300 de metri vor merita din plin efortul, mai ales ca nu mai avem cine stie ce de urcat,suntem in zona cea mai inalta a orasului De la Gara Filaret, traversam din nou Strada ConstantinIstrati si ne inscriem pe strada Cutitul de Argint, pe langa fosta fabrica de masini E. Wolff sau Hesper.In zona asta vom intalni atat fabrici foarte ve i, cat si strazi cu nume de fabrici. Aici a fost primaplatforma industriala a Bucurestiului. Imediat pe partea stanga a strazii Cutotul de Argint ne intampinaBiserica Barbatescu Nou, care a facut parte din aceeasi Expozitie Universala din anul 1906 a regeluiCarol I. A fost ridicata in stilul arhitectural moldovenesc, fiind o replica a Bisericii Sfantul Nicolae dinIasi.


12 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Daca se intampla sa nimeriti la biserica exact in timpul unui concert de la Arenele Romane (tot unamfiteatru component al Expozitiei), veti putea asculta concertul respectiv iar din curtea bisericii,pentru ca cele doua incinte se afla gard in gard.

Vizavi de Biserica Barbatescu Nou, cu intrare din aceeasi strada, se afla o parcelare interesanta deforma triunghiulara, de vile cu doua etaje si mansarda, probabil construite in perioada interbelica. Dincurtea interioara se poate admira cel mai bine, dar cu multa atentie, datorita populatiei mai putinprietenoase ce a pus stapanire pe intregul complex arhitectural. Cel mai probabil, aici au fost casemuncitoresti, amenajate pentru platforma industriala din imediata vecinatate.


Revenim in parculetul din fata Garii Filaret, pentru a continua incursiunea in platforma industrialasituata pe “platou”. Ne inscriem mai departe pe Strada Fabrica de Chibrituri si depasim MonetariaStatului, situata pe partea dreapta. Strada pe care ne aflam se intersecteaza cu Soseaua Viilor, dincolode care continua sub denumirea de Spatarul Preda. Pe noi ne intereseaza numai portiunea pana inSoseaua Viilor. Imediat inainte de intersectie, pe partea stanga (sudica), zarim cateva casute fara etaj,ornate frumos cu decoratiuni specifice epocii de dinainte de anul 1900. Ca sa ne continuam traseul, noiar trebui sa cotim la dreapta pe Viilor. Totusi, ca sa cunoastem mai in amanunt aceasta parcelare(h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4138041&lon=26.0877711&z=17&l=0&m=s&v=9), vom devia cativa


13 of 25 12/8/2013 9:43 PM

metri la stanga, pentru a intra pe Strada Invoirii, o strada in forma de “U”, cu ambele capete in SoseauaViilor.


Asa cum ne spune si Wikimapia, parcelarea de la intersectia Soselei Viilor cu strazile Invoirii si Fabricade Chibrituri a fost utilizata in perioada interbelica tot ca zona rezidentiala pentru muncitorii de peplatforma industriala. In anul 1938, aici locuiau angajatii fabricii de ulei “Phenix”. Intreaga parcelareeste declarata monument istoric, iar casele se pastreaza intr‐o conditie acceptabila, cu exceptia unorculori mai putin potrivite ce apar din loc in loc.

Revenind la traseu, continuam pe Soseaua Viilor spre nord, pana la intersectia cu Calea Rahovei,cunoscuta si ca Piata Chirigiu. Chirigiii erau cei care transportau cu carutele oameni sau marfuri,contra unei sume de bani. Cunoastem deja ca in secolul XIX, aici era marginea orasului, precum siPiata de Flori – actuala George Cosbuc – prin spatele careia vom trece si noi imediat. Si asta pentru dede aici, de la Piata Chirigiu, ne vom inscrie pe o alta artera ve e de secole din Bucuresti: PodulCalicilor.


14 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Asadar, traversam Bulevardul George Cosbuc si ne inscriem pe Calea Rahovei, spre est. Atentie! TotCalea Rahovei se numeste si strada pe care circula tramvaiul 32 si merge spre Liberty Center si cartierulde blocuri Rahova! Linia de tramvai, impreuna cu “grosul” traficului, continua pe Bd. George Cosbuc siajunge in bucla de la Piata Unirii. Este un alt caz (fericit) de deviere a traficului de pe o artera ve e,incarcata de istorie, pe una noua, cum este George Cosbuc – Regina Maria. Am intalnit acest caz si laCalea Serban Voda / Bulevardul Dimitrie Cantemir.

Noi insa ne inscriem pe sectorul ve i al Caii Rahovei – Podul Calicilor, asa cum se numea acum 200 deani. Vom urma aceasta artera in intregime, pana la Curtea Ve e din Centrul Istoric, pentru ca tocmaide acolo incepea! Primele constructii care ies in evidenta – aici, in “Dealul Uranus” – sunt cele douabĳuterii ale arhitecturii industriale de la sfarsitul secolului XIX: Vama Bucuresti Antrepozite(h p://www.rezistenta.net/2009/06/vama‐bucuresti‐antrepozite.html) (in imaginea de mai sus) siFabrica de Bere Bragadiru (h p://www.rezistenta.net/2010/04/pe‐calea‐rahovei‐la‐fabrica‐bragadiru.html), partial renovata, partial abandonata.



15 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Ne aflam de altfel pe terenurile familiei Bragadiru, una dintre primele familii de industriasi dindomeniul industriei usoare. Suntem in aripa nordica a celei mai ve i platforme industriale dinBucuresti, cuprinsa intre Uranus si Parcul Carol. Numele de Uranus pentru intreg cartierul de casemuncitoresti si fabrici provine de la strada omonima, care se intersecteaza cu Calea Rahovei iar indreptul Fabricii de Bere. Daca parasim Calea Rahovei numai cateva minute si mergem 100 de metri peStrada Uranus, pe partea stanga vom putea admira gardul din caramida a Vamii Antrepozite. Insa ladreapta, printre casutele ve iului cartier muncitoresc, ne intriga des iderea unei stradute inguste,intre ultimele din oras cu pavaj din piatra cubica, al carei toponim ne aminteste din nou ca suntemintr‐o fosta zona industriala: Strada Sapunari.



16 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Urmand aceasta straduta desprinsa dintr‐un Bucuresti demult apus, reintalnim Calea Rahovei, intr‐ointersectie de forma triunghiulara, cu o mica fantana in mĳlocul ei. Aici, peisajul apocaliptic care ni sedes ide in fata ne so eaza putin. Inspre sud, blocurile industriale fantomatice de pe terenul FamilieiBragadiru zac in paragina, conferind zonei un aspect de razboi. In spatele nostru raman casutele, niciele intr‐o stare prea fericita. In fata, spre nord, in continuarea Caii Rahovei, zarim o cladire imensa,neterminata, care contribuie la peisajul de razboi mentionat mai sus. Este cladirea socialista aAcademiei Romane, sau casa Elenei Ceausescu, amplasata “vizavi” de Casa Poporului, pe DealulUranus. De fapt este vorba despre un amplasament situat pe versant, pentru ca deja incepem sacoboram spre lunca Dambovitei. Aceasta constructie megalomana parca ii declara intr‐adevar “razboi”unei alteia de pe Calea Rahovei, situata vizavi, cu un istoric de peste 115 ani: Palatul Bragadiru(h p://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Bragadiru).



17 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Dumitru Marinescu‐Bragadiru este omul caruia trebuie sa‐i multumim pentru a doua fabrica de beredin Bucurestiul secolului XIX, dar si pentru aceasta minunatie arhitectonica, careia i se conferea in anul1895 rolul de spatiu de recreere, sala de teatru, concerte, popicarie, magazine etc.. Zona FabriciiBragadiru, prin acest complex, era menita sa concureze Gradina de Vara “Eliseul Luther”, aflata langaprima fabrica de bere din Bucuresti, Grivita. Astfel, se impamantenise in oras traditia ca langa oricefabrica de bere sa existe si un local, evident pentru degustare Astazi, din Palatul Bragadiru se maifoloseste doar Sala Colosseum (h p://www.colosseum.fr/), pe post de “ballroom”, pentru evenimentespeciale, motiv pentru care a fost si restaurata atat de frumos.

Dupa Palatul Bragadiru, Calea Rahovei descrie o serpentina curioasa si coboara la Bulevardul Libertatii,unde aparent se “in ide”, din cauza blocurilor albe de peste drum. Ori, eu va spuneam mai sus caPodul Calicilor incepea tocmai la Curtea Ve e, langa Piata Unirii. Pentru a oferi o explicatie cat maicompleta, trebuie sa incepem cu faptul ca aceasta serpentina a Caii Rahovei, pe care tocmai amcoborat, nici macar nu este traseul initial al arterei! Pentru constructia cladirii megalomane a AcademieiRomane, arhitectii orasului din anii ’80 au dispus modificarea ve iului traseu(h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4224634&lon=26.0899705&z=17&l=0&m=s&v=9), care mergea dreptin jos, si amenajarea acestei variante ocolitoare. Pe locul ei, in anul 1980, inca se mai aflau straduteinguste, dispuse in panta, ca Arionoaia, Meteorilor, Ecoului, Minotaurilor, Lazureanu si altele. Cautatipe internet un plan de oras (h p://www.fli r.com/photos/claudiu1971/4377386970/) din perioadaaceea si veti avea o mare surpriza: nimic nu mai este la fel ca atunci. Si asta datorita sistematizariipetrecute in centrul orasului, despre care puteti citi amanunte pe blogurile Rezistenta Urbana(h p://www.rezistenta.net/2009/01/bucuresti‐ceausisti.html) si Bucurestii Ve i si Noi(h p://www.bucurestiive isinoi.ro/2012/04/o‐retrospectiva‐a‐sistematizarii‐capitalei‐i/).

Calea Rahovei, cu aceasta denumire, ia sfarsit aici, in Bulevardul Libertatii. Dar Podul Calicilorcontinua. “Pe unde continua?” ma veti intreba. Raspunsul este simplu: prin spatele blocurilor…Traversam noul bulevard socialist pe la trecerea de pietoni adiacenta scuarului Regina Maria. Nementinem pe trotuarul de nord al Bulevardului Regina Maria, si imediat dupa 50 de metri se formeazala stanga Intrarea Tismana. Este accesul “bulevardului secundar” din spatele blocurilor, din care vomavea onoarea sa reintram pe aliniamentul fostei Cai a Rahovei ve e, de data asta sub o alta denumire:Strada George Georgescu.


18 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Casele ve i, antebelice, ne confirma din plin faptul ca ne aflam pe o fosta artera deosebit deimportanta a Bucurestilor de la inceputuri. Mai mult decat atat, pe partea dreapta, la intersectia custrada 11 Iunie (partea necirculata de tramvai), intalnim o noua marturie a vitalitatii de pe CaleaRahovei: cladirea Primariei Sectorului Albastru (foto sus), una din fostele centre edilitare e ivalentecu primariile de sector de astazi. Primaria Sectorului Albastru dateaza din vremea in care orasul eraorganizat in patru mari diviziuni administrative, cu denumirea de “sector”: Galben (zona de nord),Negru (zona estica), Albastru (zona sudica) si Verde (zona de vest).

Inaintand pe strada George Georgescu, constatam ca in drumul nostru spre Curtea Ve e mai sta incaun obstacol important: Bulevardul Unirii, un “canion” imprejmuit de blocuri socialiste moderne, pecare il vom traversa cu ajutorul “gangurilor” ce s‐au amenajat in corpurile de cladire, aproximativ peaceeasi directie cu fosta Cale a Rahovei. Astfel, cand ajungem in spatele blocurilor, nu trebuie sa leocolim pe de‐a‐ntregul, ci doar sa folosim unul din gangurile de pe partea stanga, poate iar pe aceladin dreptul Colegiului Mihai Eminescu (la cateva sute de metri, in spatele liceului si mascata bine deblocuri, se afla si Manastirea Antim, pe care voi puteti sa o vizitati, dar despre care aici vom vorbiintr‐un material viitor). Ajungem in marele Bulevard Unirii, sau Victoria Socialismului, asa cum senumea in anul inaugurarii lui, 1987. Vom gasi spre dreapta o trecere de pietoni, apoi pe partea nordicainca un gang, care ne readuce pe traseul Podului Calicilor, iata – intrerupt de doua ori pentru a face locnoilor artere “gandite” de regimul comunist. Si ca sa recunoastem cat mai usor ve iul traseu, de dataasta nu mai trebuie sa cautam o strada, ci o… alee de parc. Este vorba despre aleea centrala a ParculuiTribunalului, un toponim acordat pe buna dreptate, pentru ca aici ne aflam iar in spateleimpunatoarei cladiri a Palatului Justitiei, pe care o tot admiram din aglomeratia SplaiuluiIndependentei. Urmand aceasta alee, iesim in Strada Sfintii Apostoli, pe care o urmam pana la SplaiulIndependentei. Si aici suntem tot pe fostul Pod al Calicilor. Pe partea dreapta, inca un monumentistoric ne incanta privirile si ne indeamna la o scurta odihna, dupa cei 8 kilometri parcursi prin oras:Biserica Domnita Balasa.


19 of 25 12/8/2013 9:43 PM


Ascunsa, ca de obicei, in spatele blocurilor, departe de o iul “ager” al dictatorului comunist, BisericaDomnita Balasa este doar o alta marturie a Bucurestilor lui Carol I, fiind construita cu numai 10 aniinaintea Palatul Justitiei (1885 / 1895), in stil neoromanesc.

Vizavi de tribunal, dincolo de Dambovita, observam “bariera” de la intrarea in Centrul Istoric, celebrazona pietonala pe unde s‐au amenajat terase cu preturi dintre cele mai “alese”. Daca ne uitam cuatentie inapoi, obervam ca Strada Sfintii Apostoli este “continuata” imaginar cu strada Selari. Primulsector al Podului Calicilor se suprapune peste cei 50 de metri ai Strazii Selari, dintre bariera siintersectia cu Strada Franceza. AICI incepea de fapt Podul Calicilor, iar legatura peste Dambovita sefacea pe un pod, care astazi a disparut, in favoarea amenajarilor de la Piata Unirii.

Post Scriptum

Dambovita a creat pe suprafata Bucurestiului de astazi o zona de lunca, delimitata de versanti si maisus de terasele aferente. Zonele din Bucuresti care se suprapun astazi peste lunca Dambovitei sunt:Semanatoarea, Grozavesti, Eroilor, Cismigiu‐Izvor, Unirii, Timpuri Noi, Abatorului, Vitan‐Barzesti.Pentru amenajarea Parcului Izvor, a fost “demolat” un deal intreg, o movila cu aspect de horst pe careera construita Manastirea Mihai‐Voda. Biserica si turnul clopotnitei au “scapat” de demolare,reusindu‐se mutarea lor (h p://www.wikimapia.org/#lat=44.4315562&lon=26.093157&z=18&l=0&m=s&v=9) undeva in spatele blocurilor de pe Splai…

Zonele “de deal”, asa cum le numesc majoritatea bucurestenilor, adica versantii Dambovitei, suntcunoscute cel mai frecvent sub denumiri ca: Dealul Stirbei Voda, Dealul Vacaresti, Dealul Serban Voda,Dealul Filaret, Dealul Uranus, Dealul Cotroceni.

Arterele principale dispuse in panta, care urca versantul stang al Dambovitei (in sensul de curgere),sunt: Str. Petre Popovat, Str. Mircea Vulcanescu, Str. Stirbei Voda, Str. Berzei, Str. Cobalcescu, Bd.S itu Magureanu, Str. Ion Campineanu, Calea Victoriei (la Natiunile Unite), Bd. I.C. Bratianu (laPasajul Unirii), Bd. Mircea Voda, Str. Nerva Traian (la Timpuri Noi), Sos. Mihai Bravu, precum si altestradute din zonele Regie si Vitan. Precizez ca terasa Dambovitei este mai slab conturata in zona Regie– Pasajul Basarab, dar aceasta exista. Deasemenea, o parte din Parcul Cismigiu este amenajata iar peversant, in zona Cetate‐Biblioteca.

Arterele care urca pe versantul drept al Dambovitei sunt: Splaiul Independentei (la Semanatoarea), Bd.Vasile Milea (la metrou Grozavesti), Sos. Grozavesti, Sos. Cotroceni, strazile Bagdasar si Dr. Rainer dela Academia Militara, Str. Izvor, Calea 13 Septembrie (in spatele Palatului Parlamentului), Bd. GeorgeCosbuc, Str. Constantin Istrati, Str. Candiano Popescu, Calea Serban Voda (aripa noua), CaleaVacaresti (aripa noua dinspre Sudului), Soseaua Vitan‐Barzesti (zona INML), precum si alte stradutedin zona Cotroceni‐Panduri, unele dispuse in scari. Precizez ca parcurile Romniceanu, Carol I siTineretului au fost amenajate iar pe versantii Dambovitei.


20 of 25 12/8/2013 9:43 PM

Axelanti Axel on 13 iunie 2012 la 14:41 said:faci o paralela gresita intre cazul Calea Serban Voda – B‐dul Dimitrie Cantemir (bulevard facut decomunisti) si cazul B‐dul Regina Maria – Calea Rahovei (ambele foarte ve i, ambele cu trafic intensinca de la inceput). traficul nu a fost mutat pe Regina Maria, ci A RAMAS pe Regina Maria,deoarece Calea Rahovei a fost sectionata in anii 80 in 3 segmente, dupa cum spuneai si tu, iarRegina Maria ramanand singura legatura cu centrul.

Răspundecezar on 13 iunie 2012 la 17:08 said:Biserica sf Spiridon Nou detalii, refacere, poze mai ve i etc

Scoala ena ita vacarescu istorieh p://www.jurnalul.ro/jurnalul‐national/scoala‐poetului‐vacarescu‐la‐140‐de‐ani‐56203.htmdoar ca idee ca banuiesc ca tu poti gasi mai multe info

Strada Frigului despre care spui tu, ca si celelalte strazi paralele cu ea (inclusiv lanariei) faceau odata parte din periferia Bucurestilor. Sunt strazi ve i (dovada grosimea copacilor) si abia prin ’80au fost pietruite! Deoarece erau strazi cu canalizare pe mĳloc, vei vedea ca pe ele ezista o singuralinie de guri de canal fix pe mĳlocul strazii, nu doua cum este obisnuit! Aceste strazi au fostasfaltate dupa anii 2000 si au forma actuala. La nr.25 e gradinita mea si pot sa te asigur ca era foartecald :D!

Nu am remarcat, ai mentionat undeva macar in trecere de muzeul tehnic Dimitire Leonida? Stiu cala circuitul parcurilor ai explicat mai multe despre muzeu!

Hotelul Carol Park despre care vorbesti a fost undeva in anii ’85‐’90 unul din sediile ICRAL. Poategasesti ceva detalii despre asta!

Ceva mentiuni despre piata de flori?

Interesante unele obiective despre care iar nu aveam habar!

RăspundeAxelanti Axel on 13 iunie 2012 la 23:17 said:@ Cezar: pe Frigului a fost demolata o fabrica. ai idee ce producea?

Răspundecezar partheniu on 14 iunie 2012 la 13:22 said:Nu stiu exact ce producea. Am gasit insa online urmatoarele informatii:1. Pe strada Frigului a fost demolat un depozit frigorifice ANTREFRIGh p://www.demolaricontrolate.ro/worksh p://www.bucurestiive isinoi.ro/2011/04/calea‐serban‐voda‐%E2%80%93‐un‐sanctuar‐al‐istoriei‐bucurestilor‐i/

2. Pe forumul de mai jos am gasit scris de un user (Bogo a) ca “În perioada după primulrazboi şi începutul celui de‐al doilea război mondial, până la naționalizarea din 1947 amarilor fabrici şi uzine, la Bucureşti exista Fabrica de înghețată “Frigul”, care se află peStrada Lânăriei, unde se putea comanda şi pe cale telefonică cantitatea de înghețată dorită,


21 of 25 12/8/2013 9:43 PM

care era în cutii cerate, cu continut de 1,2,3 kg, înghețată asortată sau nu (precum găsimastăzi în marketuri), care era adusă la domiciliu cu maşini frigorifice”. Fabrica a fostdaramata in 2006 sau 2007.

Tind sa cred din cele doua ca fabrici sunt unul si acelasi lucru. Fabrica de inghetata a existatin perioada interbelica si a fost nationalizata in 1947 (h p://www.agero‐stu gart.de/REVISTA‐AGERO/ISTORIE/Mostenirea%20fratilor%20Capsa%20de%20Venera%20Dumitrescu‐Staia.htm). Nu am gasitpana acum nici o informatie legata de depozitul Antrefrig (ma refer la data de incepere autilizarii lui).

constantin banu on 22 noiembrie 2013 la 21:58 said:nu era o fabrica era un depozit frigorific… de unde si numele strazii. locuiesc in zona demulti ani si am facut traseul de care se vorbeste de multe ori. cunosc toate cladirile siistorioarele lor, zona este adorabila, pacat ca este asa de deteriorata. am facut in zona multepoze cu balcoanele si terasele caselor de pe dealul Suter. ma plimb de ani de zile pe acolo sinu ma satur!

milkman12 on 22 iunie 2012 la 11:14 said:Foarte reusit articolul! As avea de facut o adaugire: Biserica Domnita Balasa a scapat de demolaredin cauza faptului ca in subsolul acesteia se afla depozitate tot felul de bunuri in aur si argintapartinand diferitelor biserici din intreaga Europa.

RăspundeDani on 26 octombrie 2013 la 19:58 said:Foarte frumos material. Felicitari!

RăspundeRazvan on 29 octombrie 2013 la 10:11 said:Salut.Bun articol. O singura completare: vizavi de Biserica Barbatescu Nou, pe strada Cutitul de Arginteste ansamblul construit de Statie Ciortan pentru functionarii Ministerului de Finante. Mai multedate: h p://atelier.liternet.ro/articol/13020/Razvan‐Voinea‐Dana‐Dolghin/Inovatie‐in‐construirea‐locuintelor‐sociale‐arhitectul‐Statie‐Ciortan‐si‐proiectul‐sau‐din‐str‐Cutitul‐de‐Argint.html

Razvan

RăspundeMIRELA on 30 octombrie 2013 la 12:57 said:Foarte frumos si trebuie popularizat ca sa vada cat mai multi oameni

RăspundeDani on 31 octombrie 2013 la 21:42 said:Eu am trimis link‐ul cunoscutilor mei si, cum imi propun sa fac o plimbare pe respectivul traseu,ii voi invita sa ma insoteasca.

Traseul poate fi inclus si in programul strainilor veniti in Bucuresti, si‐i multumesc autoruluipentru alternativa atat de deosebita.

Răspundecristina on 31 octombrie 2013 la 11:39 said:da, iar frumos articolul, felicitari!

Răspunde


22 of 25 12/8/2013 9:43 PM

FolkFan on 1 noiembrie 2013 la 0:36 said:Va astept sa organizam o noua tura pedestra pe traseu!

RăspundeAxelanti on 26 noiembrie 2013 la 15:04 said:o tură ecvestră

RăspundeMario Georgescu on 23 noiembrie 2013 la 19:04 said:Am trait in acest cartier, pe strada Lamaitei, fosta Principesa Ileana, nu stiu de ce nu i s’a reluatnumela, situata iar sub alea Suter, ba iar am jucat footbool, ca junior la doua din fabricilementionate, Bragadiru de unde primeam bere, dar mai important la Fabrica de Ulei Fenix, unde nedadeau coji de seminte de floarea suarelui, cu care ne in calzeam iarna, dar cunosc foarte bine sistrazile care urcau din Calea Rahovei, in special strada Lazureanu, pe care urcam si apoi coboraminValea Dambovitei, pentru a merge la facultate. Am de facut cateva precizari: Cred ca trebuiaadaugat ca biserica Sfantul Spiridon Nou este pictata de Tatarescu, cine va urma yraseul de mai susar trebuisa intre, este o minune, Hotelul Parc Carol a fost pana in 1947 al unei familii de francezi, cu al caruicopil Francois ma jucam aproape in fiecare zi, li s’a luat cladirea si au fost expulzati. Alea Suter nusetermina in strada Fabrica de Chibrituri, ci in strada Colonel Costescu. Alea in forma de U nu pleacadin Soseaua Viilor, ci pleaca din strada Fabrica de Chibrituri si se numea Inginer Tacu, nu stiu dacaazi si‐a pastrat numele. Mario

RăspundeVasi on 24 noiembrie 2013 la 13:36 said:Si eu am copilarit in cartierul Fabricii de Chibrituri si am parintii inmormantati la Cimitirul situatacum in incinta Bisericii Barbatescu – Cutitul de Argint cu hramul S imbarii la fata in data de 6augut. Toate cele bune pentru toti cei ce inca iubesc aceste ve i sedii ce ne‐au umplut copilariade multa placere. Adevarate capodopere unele din ele demolate, dar si asa ramase vesnic inamintirea noastra a celor ce ni‐le aducem aminte cu mare drag.

Răspundelucian on 25 noiembrie 2013 la 18:53 said:In material se pomeneste de str.Iena ita Vacarescu. Am locuit la nr.3 pana in 1970, Era o stradalinistita, pitoreasca si prin Hanul ve i cult cu Dealul Mitropoliei, existau inca felinare pt iluminatcu gaz lampant si multe cladiri interesante care aveau fatada pe Dealul Mitropoliei. In momentul defata n‐a mai ramas aproape nimic, greu sa mai reconstitui traseul strazii. Daca cineva are datedespre Hanul de la nr.1, ar fi interesant de citit. Apreciez materialul, trezeste nostalgie dupaBucurestiul dinainte de marile demolari. Nici Dealul Mitropoliei nu mai este ce era, nici frumoasapiata a Unirii cu multele ei fantani artezieni si Spitalul Brancovenesc. E bine sa prezentam imagin alve iului Bucuresti pt cei foarte tineri care nu stiu mai nimic despre el in afara de cafenelele dincentrul ve i

RăspundeCosti Banu on 25 noiembrie 2013 la 20:41 said:Da este bine sa facem cunoscut cat de frumos a fost orasul Bucuresti, cat de romantic, iar si inzonele lui defavorizate. Sa povestim si despre raltiile interumane si modul calm si placut in carestiau sa interactioneze, vecini buni, prieteni si rude apropiate.

RăspundeDan on 26 noiembrie 2013 la 18:46 said:


23 of 25 12/8/2013 9:43 PM

Eu am facut liceul la Medie Electrotehnica (mai tarziu Iosf Ranghet)Zona de langa Parcul Carol se numea Uzina Filaret, uzina care livraBucurestiului gazul de iluminat stradal. Chiar peste drum (CandianoPopescu) de Muzeul Leonida a fost centrala electrica Filaret (cladireaapare intre poze) centrala cu doua disele si o turbine cu gaz. S‐a folositmult timp ca “centrala de varf”, se pornea atunci cand era varful de consumal electricitatii, mai ales seara.Parcul Carol avea un farmec deosebit si nu pentru faptul ca l‐am batutin lung si lat cu fete. Pe o mica insula era o mos ee care acum nu maistiu unde este. De la fantana zodiilor, cum intrai in parc in deal se vedeaMuzeul Militar (nu stiu cand a disparut) si la poalele lui, in parc, mormantulOstasului Necunoscut. Sub acesta, la nivelul parcului era “Grota”, oconstructive inspirata, in mĳlocul ei era “nimfa” culcata, din marmura, iarla dreapta si stanga intrarii in grota cei doi “titanai” din piatra, reprezentatica incatusati de stanca, opera a celor doi titani ai nostril, Paciurea si Stork.Peste intrarea in pestera era o panza suava de apa……Dan

RăspundeAndrei Ionel on 27 noiembrie 2013 la 3:17 said:Mos eea a fost construita pentru expozitia universala din anul 1906. Muzeul de istorie a fostconstruit tot in timpul lui Carol I. Ambele monumente au fost demolate din lipsa de interespentru istorie si arhitectura…

RăspundeMario G on 27 noiembrie 2013 la 12:17 said:Domnul Andrei Ionel, cum am mai scris si eu am trait in acest cartier minunat si regret ca numai avem Parcul Carol de alta data. Mos ea de pe insulita nu a fost demolata, datoritacomunitatii turce din Bucuresti, a fost mutata pe Soseaua Viilor, in apropiere de intersectiacu Calea Serban Voda. Mario

belu dumitru on 6 decembrie 2013 la 23:23 said:Mos eea a fost reconstruita in cartierul adiacent Soselii Giurgiului, vis‐a‐vis de CimitirulBellu ortodox

Axelanti on 28 noiembrie 2013 la 13:08 said:Mos eea a fost mutată la Pieptănari, se poate vedea în spatele blocurilor. Nimfa de la grotă afost mutată în Herăstrau şi încă există.

Palatul Artelor a fost demolat în 1943 h p://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Artelor

RăspundeCosti Banu on 8 decembrie 2013 la 13:39 said:Inițial statuile au fost amplasate în fața Palatului Artelor și a peșterii artificiale din fața acestuia.Grota era denumită Grota cu Giganți sau Grota fermecată deoarece era străjuită de un grupstatuar format din cei 2 Giganți și Frumoasa adormită. Cele 3 statui reprezentau personajeleunei legende, conform căreia 2 gemeni, îndrăgostiți de aceași femeie, au fost transformați înpiatră datorită iubirii neimplinite, persoana iubită este transformată în cascadă. În fața fostuluiPalat al Artelor cei doi giganți erau așezați unul în fața celuilalt, iar în mĳloc, între ei, culcată,Frumoasa adormită.Cele 3 sculpturi au fost realizate de Filip Marin, sculptorul Frumoasei, denumită și Fecioaraadormită, și de Dumitru Paciurea și Frederic Stor , sculptorii celor doi giganți. Frumoasaadormită a fost sculptată în marmură, iar cei doi giganți în piatră de Rusciuc. Asta ne spune


24 of 25 12/8/2013 9:43 PM

wikipedia despre grupul statuar din parcul Carol, citisem in alta parte ca exista o legenda a celordoi titani, frati gemeni ce se indragostesc amandoi de aceeasi fata si ajung la conflict. ca sa nu iivada omorandu‐se intre ei fata se sinucide arunca du‐se de pe o stanca. Nu am idee care esteinsa variant corecta.. Pacat ca nu mai este posibil sa se reconstruiasca ansamblul in ve eaforma. Suntem deja la a treks generatie “crescuta” in parcul Carol. Bunicul meu l‐a plimbat petata acolo cand era copil, el m‐a plimbat pe mine, iar eu pe copilasii mei.

RăspundeAndrei Vasilescu on 27 noiembrie 2013 la 12:28 said:Mii de multumiri, Andrei Ionel. Este o zona cu adevarat romantica si inca frumoasa.

Daca nu gresesc, pe soclul monumentului in inat lui Barbu Catargiu scrie “Nimic pentru noi, totulpentru tzara”. Nu sunt un nostalgic al comunismului, dar este greu sa nu te intrebi daca unmonument de dimensiunile si calitatea celui despre care vorbim se poate face din … “nimic”?!

Răspundelucian on 8 decembrie 2013 la 10:36 said:Cand Statuia era plasata la poalele Dealului MItropoliei, avea alta perspectiva, se putea admirafrumusetea ei, nu ca acum cand este plasata pe un fond de blocuri. Cati stiu oare povestea ei ?

RăspundeHerbert Auslander on 27 noiembrie 2013 la 19:37 said:Impresionant si cuprinzator

RăspundeDan on 27 noiembrie 2013 la 21:53 said:Multumesc lui Andrei despre periplul mos eei din parcul Carol. Mai stiu ca titaniii sunt undevaprin parc iar diva din marmura se afla in Herastrau.Zona a avut si o zonoa sordida, “Cociocul”. Sub Cimitirul Belu si sub Crematoriul Cenusa era oenorma groapa de gunoi. Tot ce este azi Parcul Tineretului a fost “Cociocul”.Tropaiam de la liceu prin cocioc sa urcam dealul pana la stadionul Apreturaunde bateam mingia. Treceam peste gunoaie, unele ardeau, peste o iuri de apa……Ca sa nu mai vorbim de miros, dar scurtam mult.Mai stie cineva de aceasta zona ?Jos palaria pentru ce a devenit Parcul Tneretului !

RăspundeAxelanti on 28 noiembrie 2013 la 13:12 said:groapa de gunoi se mai nume şi Valea Plângerii

aici apar câteva foto h p://art‐historia.blogspot.ro/2010/05/saracie‐lucie‐in‐bucurestii‐de.html

Răspunde

Bloguieşte pe WordPress.com. The Parament Theme.


25 of 25 12/8/2013 9:43 PM

Pe Dealurile Bucurestiului _ Arhiva de Geografie

Documents

Transcript of Pe Dealurile Bucurestiului _ Arhiva de Geografie