Legea Tinerilor propuneremts.ro/wp-content/uploads/2016/02/Legea-Tinerilor_propunere.pdf · 1 LEGEA...
Transcript of Legea Tinerilor propuneremts.ro/wp-content/uploads/2016/02/Legea-Tinerilor_propunere.pdf · 1 LEGEA...
1
LEGEA TINERILOR - PROPUNERE
Nr. Text inițial Legea Tinerilor Text propus Motivare 1. Titlul Legii
Legea Tinerilor Titlul Legii Legea Tinerilor
2. CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
3. Art. 1. -‐ Prezenta lege reglementează cadrul juridic necesar asigurării de condiţii adecvate integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităţilor şi aspiraţiilor acestora.
Art. 1. -‐ Prezenta lege reglementează cadrul juridic necesar asigurării participării active și incluzive a tinerilor la viața societății în domeniile de interes pentru aceștia.
Modificarea propusă îmbunătățește și lărgește cadrul de aplicare al legii și ține cont de implicarea tinerilor în societate în toate aspectele și domeniile de interes. Totodată reflectă mai bine Art. 49, alin. 5 din Constituția României: “Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.” Se înlocuiește termenul “integrare” cu “participare” pentru a sublinia că tânarul este titularul unui drept deja garantat de Constituție și il exercită direct și nemijlocit.
4. Art. 2. – (1) Statul asigură, cu respectarea principiului transparenţei, un regim special de protecţie şi de asistenţă tinerilor pentru realizarea drepturilor acestora. (2) În sensul prezentei legi, termenul şi expresia de mai jos au următoarele semnificaţii: a) tineri -‐ cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani; b) activitate de tineret -‐ orice formă de acţiune organizată în scopul îmbunătăţirii condiţiilor necesare integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităţilor şi aspiraţiilor acestora.
Art.2. – Statul asigură, cu respectarea principiului transparenţei, un regim special de protecţie şi de asistenţă tinerilor pentru realizarea drepturilor acestora.
Se elimină alin. 2 pentru că obiectul său este reluat și completat în noul articol 2¹.
5. Art. 2¹. -‐ În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) tânăr -‐ cetățean român, străin sau apatrid, de pe teritoriul
Introducerea unui nou articol, care definește termenii specifici în domeniul tineretului, în concordanță cu legislația și recomandările de la nivelul UE, contribuie la armonizarea
2
României, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. b) familie tânără – familia a căror membrii sunt tineri în sensul prezentei legi; c) politici de tineret – ansamblul principiilor și metodelor prin care se urmărește îmbunătățirea condițiilor de trai și de dezvoltare personală și profesională pentru tineri. d) Politica Națională de Tineret -‐ angajamentul și practicile privind asigurarea implementării, la nivel național, a politicilor în domeniul tineretului, obligatoriu prezente în şi asumate prin programul de său, de către Guvern. Politica Naţională pentru Tineret cuprinde direcţii ale Strategiei Naţionale de Tineret precum şi strategii proprii ale Guvernului. Aceasta se completează şi actualizează cu politicile propuse de Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, fundamentate pe rezultatele rapoartelor periodice cu privire la starea tinerilor de pe teritoriul României. e) activitate de lucru cu tinerii -‐ orice activitate cu și pentru tineri de natură socială, culturală, educațională sau politică al cărei scop este să implementeze politici pentru tineret. Activitatea de lucrul cu tinerii îndeplinește cumulativ următoarele caracteristici:
1. dezvoltă imaginația, implicarea și aspirațiile tinerilor; 2. sprijină integrarea și inițiativele tinerilor; 3. este centrat pe experiențele și contribuția tinerilor; 4. mobilizează tinerii pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi a comportamentelor proactive; 5. stimulează viața asociativă şi cooperarea în rândul tinerilor; 6. facilitează participarea tinerilor la viaţa comunităţii; 7. se desfășoară într-‐un climat de siguranță emoțională, mentală, fizică și spirituală; 8. este responsiv, integru și accesibil tinerilor; 9. se desfășoară într-‐un context extracurricular sau de petrecere a timpului liber, acolo unde sunt tinerii; 10. se bazează pe procese de învațare de tip informal sau non-‐formal și participare liberă, axate pe și reieșite din nevoile și interesele tinerilor.
cadrului legislativ autohton cu cel european și susține practica națională în domeniu. Propunem să actualizăm legea cu următorii termeni:
* tânăr -‐ lărgim conceptul și asupra celor care nu au cetățenia română, dar care se află pe teritoriul României
* familia -‐ se supune prevederilor Codului Civil
* politici pentru tineret -‐ în prezenta propunere legislativa se susține și se definește cadrul și modul de acțiune al principiilor si metodelor din domeniu, prin consultarea directă a beneficiarilor și a reprezentanților acestora. Definiția dată de Consiliu Europei – Manual pe Politici de Tineret, 2009 * activitate de lucru cu tinerii – creează specificitate și susține profesionalizarea lucrului cu tinerii. Youth work a fost tradus lucru cu tinerii, nu munca de tineret.
În tot cuprinsul legii se va folosi sintagma „activitate de lucru cu tinerii”
* lucrător de tineret -‐ conform clasificării ocupațiilor din România lucrătorul de tineret are codul 341205 si apartenența la ramura în COR după cum urmează: Specialiștii în asistență socială și asimilații acestora administrează și implementează programe de asistență socială și servicii comunitare și asistă clienții pentru rezolvarea problemelor personale și sociale.
http://www.rubinian.com/cor_6_ocupatia_detalii.php?id=341205
* consilierul pentru tineret -‐ Cod COR 235920 -‐ nu este o definiție clară în COR, iar ramura de care aparține: Această grupă de baza cuprinde specialiștii din învățământ neclasificați în altă parte în subgrupa majora 23 – Specialiști în învaățământ. De exemplu, grupa de bază include pe cei care oferă învățământ privat pentru alte discipline decât limbile
3
Activitățile de lucru cu tinerii sunt gestionate în mod independent sau în parteneriat.
g) lucrător de tineret -‐ persoană care a absolvit cursuri în domeniu și care desfășoară activități de lucru cu tinerii, remunerat sau în regim de voluntariat. h) consilier de tineret -‐ lucrător de tineret, absolvent de studii superioare, care a urmat cursuri autorizate de perfectionare şi/sau specializare, specifice acestei ocupații. i) liderul de tineret -‐ persoană cu vârsta de peste 15 ani care are responsabilități de lucrul cu tinerii, remunerată sau în regim de voluntariat. j) centru de tineret – așezământ în care lucrători, consilieri, lideri de tineret și personal auxiliar asigură organizarea și desfășurarea lucrului cu tinerii, ca activitate principală și neîntreruptă. Centrul de tineret este în administrarea unei autorităţi, serviciu sau instituții publice centrale sau locale, fundații pentru tineret sau organizații neguvernamentale non-‐profit.
străine și artele, precum și pe cei care oferă consiliere educațională pentru elevi.
* centru de tineret -‐ reglementarea şi armonizarea cadrului funcţional cu cel legislativ. Atrage după sine nevoia unei definiții unitare care să înglobeze toate aspectele pe care le poate acoperi un centru de tineret a cărui funcționalitate va fi detaliată într-‐un capitol distinct în normele metodologice care vor cuprinde standarde de lucru, norme de acreditare, etc. Reglementarea actuală (Legea nr. 333 din 17 iulie 2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri) este restrictivă și nu răspunde în mod satisfăcător nevoilor actuale ale tinerilor, în special nevoilor emergente.
Alte documente/ referințe
• Definitia Lucrului cu Tinerii conform Lauritzen, 2006 • Adaptarea Rezoluției CoE în domeniul de lucru cu
tinerii, 2010 • “Youth Work Practice” – Jeffs and Smith, 2010 • Declarația Convenției Europene a Lucrului cu Tinerii,
2015 “Centru de Tineret” se va păstra în tot textul legii
6. Art. 3. -‐ Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, unităţile, instituţiile şi serviciile publice subordonate acestora au obligaţia să sprijine activitatea de tineret şi să asigure cadrul adecvat de desfăşurare a acesteia la nivel naţional şi local, în condiţiile legii.
Art. 3. (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, unităţile, instituţiile şi serviciile publice subordonate acestora, cu atribuții privind activitatea de lucru cu tinerii, au obligaţia să sprijine activitatea de lucru cu tinerii şi să asigure cadrul adecvat de desfăşurare a acesteia în limitele competenţei materiale, în condiţiile legii. (2) Pentru buna desfășurare a activității de lucru cu tinerii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, unităţile, instituţiile şi serviciile publice subordonate acestora, cu atribuții privind activitatea de lucru cu tinerii, au obligaţia de a avea încadrat personal specializat în posturile de lucrători de tineret și consilieri pentru tineret în
Art.3 sprijină profesionalizarea și standardizarea lucrului cu tinerii în cadrul administrației publice centrale și locale, asigurându-‐se că acestea pot dezvolta servicii de calitate pe termen lung prestate pentru tineri la nivelul acestor instituții. Art.3 se coroborează cu prevederile Legii 215/2001 ART. 36 "(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: b) atribuţii privind dezvoltarea economico-‐socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local: a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea
4
număr corespunzător nevoilor comunității de tineri de pe raza competenţei lor materiale.
împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-‐teritoriale, în condiţiile legii; c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-‐economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-‐teritoriale; f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local: a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educaţia; 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situaţiile de urgenţă; 9. protecţia şi refacerea mediului; 10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; 11. dezvoltarea urbană; 12. evidenţa persoanelor; 13. podurile şi drumurile publice; 14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz; 15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor; 16. activităţile de administraţie social-‐comunitară; 17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativteritoriale sau în administrarea sa; 18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-‐teritoriale; 19. alte servicii publice stabilite prin lege; " (7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local: a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; " ART. 61 "(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin
5
pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. " ART. 91 "(1) Consiliul judeţean îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine; (5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul judeţean: a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind: 1. educaţia; 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situaţiile de urgenţă; 9. protecţia şi refacerea mediului; 10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; 11. evidenţa persoanelor; 12. podurile şi drumurile publice; 13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan; 14. alte servicii publice stabilite prin lege; " Art.103 „(2) Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative. „
7. Art. 4. -‐ Politicile în domeniul tineretului au la bază următoarele principii generale: a) elaborarea şi promovarea unor strategii globale şi integrate şi fundamentarea acestora în baza rezultatelor cercetărilor sociale actuale; b) asigurarea participării tinerilor la deciziile care îi vizează, inclusiv la elaborarea, promovarea şi realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret;
Art. 4. -‐ Politicile de tineret au la bază următoarele principii generale: a) elaborarea şi promovarea unor strategii globale şi integrate şi fundamentarea acestora în baza rezultatelor cercetărilor sociale actualizate la fiecare 2 ani. b) asigurarea participării tinerilor la deciziile care îi vizează, inclusiv la elaborarea, promovarea, realizarea, evaluarea și monitorizarea politicilor pentru tineret, în special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret; c) sporirea gradului de participare a tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităţilor
Fundamentarea principiilor menționate:
a) se specifică periodicitatea realizării cercetărilor sociale b) se adaugă evaluarea și monitorizarea pentru a asigura calitatea procesului și a implementării politicilor de tineret d) se adaugă dimensiunea sportivă pentru a răspunde mai bine nevoilor tinerilor în conformitate cu spiritul și litera Constituției și se specifică faptul că tânărul poate participa în comunitatea în care trăiește j) se completează cu elemente legate de eliminarea oricăror contexte de discriminare și se stimulează egalitatea de șanse cu respectarea drepturilor omului. k) Parteneriatul: pentru reuşita intervenţiei şi măsurilor
6
c) sporirea gradului de participare a tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităţilor individuale sau de grup; d) sprijinirea şi îndrumarea tinerilor în vederea participării active a acestora la viaţa economică, educaţională şi culturală a ţării; e) stimularea cooperării autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, prin înfiinţarea de consilii consultative constituite din organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituţie publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului; f) garantarea dreptului la educaţie, instruire şi specializare profesională; g) stimularea accesului tinerilor la informaţie şi tehnologii informaţionale; h) stimularea mobilităţii în rândul tinerilor; i) stimularea voluntariatului în rândul tinerilor; j) promovarea dialogului intercultural şi combaterea rasismului, xenofobiei şi intoleranţei în rândul tinerilor.
individuale sau de grup; d) sprijinirea şi îndrumarea tinerilor în vederea participării active a acestora la viaţa economică, educaţională, culturală și sportivă a comunităților în care activează; e) stimularea cooperării autorităţilor publice centrale şi locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret; f) garantarea dreptului la educaţie, instruire şi specializare profesională; g) stimularea accesului tinerilor la informaţie şi tehnologii informaţionale; h) stimularea mobilităţii în rândul tinerilor; i) stimularea voluntariatului în rândul tinerilor; j) promovarea dialogului intercultural şi combaterea discriminării, indiferent de rasă, culoare, sex, gen, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naționalitate, apartenență etnică sau origine socială, de situația materială, de gradul și tipul unei deficiențe, de statutul la naștere sau de statutul dobândit, de dificultățile de formare și dezvoltare sau de alt gen ale tânărului. k) stimularea realizării de parteneriate de tip public-‐privat în vederea desfășurării acțiunilor de tineret; l) stimularea participării tinerilor la formele de învățare non-‐formală oferite de către structurile neguvernamentale de tineret și pentru tineret; m) sprijinirea activităţii de cercetare, consultare şi diagnoză a nevoilor tinerilor români realizate de către alți actori interesați.
stabilite, sunt conjugate eforturile unui număr sporit de autorităţile şi structurile cu atribuţii în domeniu; se au în vedere, cu prioritate, demersuri pentru perfectarea de colaborări cu terţe instituţii şi structuri din sfera guvernamentală şi neguvernamentală, din ţară şi străinătate. l)se promovează învățarea nonformală realizată îndeosebi de către structurile neguvernamentale pentru a lărgi accesul către educație pe tot parcursul vieții și rezultatele acesteia imediate
8. CAPITOLUL II Structurile administraţiei publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniul activităţii de tineret
CAPITOLUL II Atribuţiile administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale în domeniul activității de lucru cu tinerii
Constituţia (Cap.V) împarte Administraţia publică în: − Administraţia publică centrală de specialitate
(Secţiunea 1.) − Administraţia publică locală (Secţiunea a 2-‐a)
9. SECŢIUNEA 1 Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret
SECŢIUNEA 1 Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale
Autoritatea/Organul de specialitate al administrației publice centrale care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniul tineretului, este ministerul. Dată fiind dinamica structurii Guvernului, şi pentru evitarea confuziei pricinuită de eventualele modificări de denumire, este preferabilă identificarea în textul de lege a acestei structuri prin denumirea de „Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale". Scopul acestei abordări îl constituie asigurarea aplicării îndelungate şi constante a noilor prevederi.
7
10. Art. 5. –
(1) Autoritatea Naţională pentru Tineret este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează politicile guvernamentale în domeniul tineretului şi coordonează aplicarea acestora. (2) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile specifice ale Autorităţii Naţionale pentru Tineret se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 5. – Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale reprezintă structura cu competență materială și națională în domeniul tineretului. Acesta se organizează și funcționează numai în subordinea Guvernului, având personalitate juridică. Modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile sale specifice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Prin prerogativele sale, organizează executarea și execută în concret legile, și asigură buna funcționare a serviciilor publice şi îndeplineşte rolul de sinteză și de coordonare a aplicării Politicii Naţionale pentru Tineret. Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale are următoarele atribuții principale:
(1) asigură, în numele statului român, în condițiile legii, reprezentarea pe plan intern și internațional în domeniul tineretului; (2) asigură aplicarea acordurilor internaționale în domeniul tineretului, precum și promovarea de noi acorduri; (3) asigură implementarea politicilor Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea durabilă și armonioasă a tinerilor; (4) asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Politicii Naţionale de Tineret; fundamentează și propune Guvernului politici în domeniile tineretului pentru completarea Politicii Naţionale de Tineret; (5) asigură urmărirea aplicării și controlul respectării legilor și a celorlalte acte normative din domeniul tineretului; (6) colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice și persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine; (7) Publică anual rapoarte referitoare la Politica Națională de Tineret. Aceste rapoarte indică măsurile previzionate și implementate, bugetele previzionate și
Articolul 5 introduce atribuții și responsabilități specifice, măsurabile în domeniul de acțiune al politicilor pentru tineret. Astfel, autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale poate fi monitorizată și evaluată cu privire la crearea, implementarea și raportarea politicilor publice în domeniu, pe baza unor studii și analize de nevoi la nivelul grupului țintă.
Alin.5 introduce susținerea și promovarea activităților realizate de către ONG-‐uri, conturând un parteneriat între autoritatea publică și societatea civilă. Principalele atribuţii ale Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale sunt preluate din şi corelate cu HG nr.11/2013:
HOTĂRÂRE privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și
Sportului nr.11/2013 Art.1. — (1) Ministerul Tineretului și Sportului se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rol de sinteză și de coordonare a aplicării strategiei și politicilor Guvernului în domeniile tineretului și sportului. (2) Ministerul Tineretului și Sportului are sediul principal în municipiul București, str. Vasile Conta nr. 16, sectorul 2, și își desfășoară o parte din activitatea specifică și în str. Eremia Grigorescu nr. 26, sectorul 1.
Principalele atribuții ale Ministerului Tineretului și Sportului
Art. 2. — (1) În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale generale, Ministerul Tineretului și Sportului exercită următoarele atribuții cu caracter general: a) asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniile tineretului și sportului; fundamentează și propune Guvernului politici în domeniile tineretului și sportului; b) inițiază, elaborează ori, după caz, avizează proiecte de acte normative, în vederea realizării obiectivelor strategice și a politicilor în domeniile tineretului și sportului; c) asigură administrarea bunurilor proprietate publică și/sau privată a statului încredințate, potrivit prevederilor legale pentru desfășurarea activității aferente domeniilor de tineret și sport, prin unitățile din subordine; d) asigură, în numele statului român, în condițiile legii, reprezentarea pe plan intern și internațional în domeniile tineretului și sportului; e) asigură urmărirea aplicării și controlul respectării legilor și a celorlalte acte normative din domeniile tineretului și sportului;
8
cheltuite, indicatorii previzionați și realizați; (8) O dată la doi ani, realizează studii și analize, centralizează și publică rapoarte referitoare la situația tinerilor din România din punct de vedere social (inclusiv al educației și sănătății), politic, economic, cultural și sportiv.
f) colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții publice și persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine; g) asigură aplicarea acordurilor internaționale în domeniile sale de activitate, precum și promovarea de noi acorduri. (2) Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin alte acte normative privind politicile în domeniile tineretului și sportului. Art. 3. — (1) În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în domeniul activității de tineret, Ministerul Tineretului și Sportului are următoarele atribuții specifice: a) aplică politica guvernamentală pentru tineret; b) fundamentează și elaborează studii și cercetări, analize și prognoze privind problemele tineretului, în colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate; c) colaborează și sprijină structurile de și pentru tineret, legal constituite, în vederea atingerii obiectivelor cuprinse în programele sale; d) elaborează programe în scopul finanțării acțiunilor proprii; e) autorizează și avizează desfășurarea activităților din bazele proprii; f) stabilește contacte la nivel internațional cu instituții și organisme similare; g) organizează activități de profil cu caracter național și internațional, asigurându-‐se în acest fel participarea directă și pe bază de reciprocitate la manifestări similare peste hotare; h) înființează centre de tineret noi prin amenajarea spațiilor și imobilelor neutilizate din domeniul public al statului sau a spațiilor aflate în administrarea instituțiilor din subordinea sa; i) colaborează direct sau prin structurile specializate din subordinea sa cu autoritățile publice centrale în domeniul educației, cercetării, dezvoltării regionale, precum și cu alte asemenea autorități, în domenii de interes comun; j) avizează proiectele de acte normative inițiate de alte instituții în domeniul tineretului; k) fundamentează și elaborează studii și cercetări, analize și prognoze privind problematica studențească; l) elaborează și implementează planul de reabilitare și de extindere a centrelor de agrement; m) asigură organizarea și administrarea centrelor de agrement; n) elaborează regulamentul de organizare și funcționare al centrelor de agrement și metodologia privind repartizarea locurilor în taberele studențești; o) elaborează și implementează planul de extindere și dezvoltare a rețelei caselor de cultură ale studenților; p) coordonează și monitorizează buna desfășurare a activităților specifice caselor de cultură ale studenților și ale Complexului Cultural-‐Sportiv Studențesc „Tei” din București; q) elaborează și derulează proiecte și programe naționale și internaționale în interesul studenților; r) acordă asistență de specialitate studenților și structurilor asociative
9
studențești în vederea elaborării unor proiecte și programe care au obiective privind impulsionarea participării studenților, sub diversele ei forme, inclusiv prin implicarea acestora în actul decizional, stimularea creativității studenților, promovarea mobilității studenților în spațiul european și atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare și excludere socială; s) sprijină formarea, pregătirea și perfecționarea profesională a studenților și a tinerilor; ș) editează, produce și difuzează materiale de specialitate, cuprinzând informații utile tinerilor, precum și instituțiilor și structurilor asociative studențești implicate în activitatea de tineret; t) organizează direct sau prin instituțiile din subordine activități de agrement, tabere sociale și tematice pentru copii, studenți și tineri; ț) acreditează, în vederea colaborării, persoane juridice și fizice, pentru organizarea de tabere pentru copii, studenți și tineri; u) organizează evenimente în vederea promovării programelor de tineret. (2) Finanțarea acțiunilor de tineret se poate face din veniturile realizate prin derularea de programe și acțiuni specifice, din donații și sponsorizări, precum și din fondurile alocate de la bugetul de stat în acest scop, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Art. 4. — În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în domeniul absorbției fondurilor europene, Ministerul Tineretului și Sportului are următoarele atribuții specifice: a) asigură absorbția fondurilor europene în domeniul tineretului și sportului; b) accesează fonduri structurale destinate susținerii politicilor de coeziune în domeniul tineretului și sportului, cu respectarea metodologiei specifice, în calitate de gestionar, beneficiar sau partener; c) gestionează fonduri publice și fonduri atrase de la organisme finanțatoare interne sau internaționale, pe care le alocă susținerii inițiativelor tinerilor și ale structurilor neguvernamentale de și pentru tineret, conform legislației specifice; d) conlucrează cu Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, în vederea finalizării programului „Youth in Action”. Art. 5. — (1) În îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în domeniul sportului, Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 18 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. (2) Pe lângă atribuțiile prevăzute la alin. (1), Ministerul Tineretului și Sportului îndeplinește și următoarele atribuții: a) organizează activități sportive și evenimente în vederea promovării programelor de sport; b) recunoaște existența și practicarea oficială a unei noi ramuri de sport pe teritoriul României; c) asigură implementarea politicilor Guvernului și ale Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea durabilă și armonioasă a copiilor și tinerilor; d) realizează strategia națională de sport și educație fizică cu scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației României; e) gestionează fonduri publice și fonduri atrase (interne sau internaționale)
10
pe care le alocă susținerii proiectelor de dezvoltare a federațiilor sportive naționale, pe ramură de sport; f) stabilește politicile și strategiile naționale în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniul sportului, pe acțiuni, măsuri de monitorizare și evaluare a impactului proiectelor care vor fi utilizate de federațiile sportive naționale, precum și de cluburile sportive din România.
11. SECŢIUNEA a 2-‐a Consiliul interministerial pentru educaţie, cultură, cercetare, tineret, sport şi minorităţi
SECŢIUNEA a 2-‐a Consiliul interministerial pentru tineret
Fundamentarea modificării denumirii se regăseşte în alin.(2)
12. Art. 6. – (1) Consiliul interministerial pentru educaţie, cultură, cercetare, tineret, sport şi minorităţi se constituie prin hotărâre a Guvernului. (2) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile specifice ale Consiliului interministerial pentru educaţie, cultură, cercetare, tineret, sport şi minorităţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 6. – (1) Constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru tineret se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Membrii acestuia sunt reprezentanți ai autorităţilor administraţiei publice centrale cu responsabilități în următoarele domenii: tineret, educație, cultură, cercetare, sănătate, muncă, protecție socială, sport și minorități. (2) Rolul Consiliului interministerial pentru tineret constă în armonizarea inițiativelor de politici publice, incidente domeniului tineretului, ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale. (3) Autoritătea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale , prevăzută la Art.5 organizeaza anual sau ori de câte ori este nevoie, Consiliul interministerial pentru tineret.
Se va avea în vedere o plajă mai largă ceea ce compune viața personală și socio-‐profesională a tinerilor și corelarea cu strategia de tineret adoptată la nivel guvernamental care prevede muncă, ocupare, antreprenoriat, sănătate.
13. SECŢIUNEA a 3-‐a Direcţiile pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
SECŢIUNEA a 3-‐a Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului
Serviciu public -‐ activitatea organizata sau, dupa caz, autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii unui interes legitim public (Legea 554/2004) Interes legitim public -‐ interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice (Legea 554/2004) În scopul asigurării aplicării îndelungate şi constante a noilor prevederi, şi pentru evitarea confuziei pricinuită de eventualele modificări de denumire, este preferabilă identificarea în textul de lege a actualelor Direcții județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București sub denumirea generică de
11
„Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului”. 14. Art. 7. –
(1) Direcţiile pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sunt servicii publice deconcentrate ale Autorităţii Naţionale pentru Tineret, cu personalitate juridică, înfiinţate în condiţiile legii. (2) Direcţiile pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate ale administraţiei publice centrale pentru organizarea şi promovarea activităţilor de tineret. (3) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile specifice ale direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Tineret.
(1) Art. 7. – (1) Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului sunt structuri în subordinea Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5, cu personalitate juridică, înfiinţate în condiţiile legii, cu competenţă teritorială la nivel de unitate teritorial-‐administrativă. (2) Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu instituţiile publice ale structurii prevăzută la Art.5, pentru organizarea şi promovarea activităților de lucru cu tinerii. (3) Modul de organizare și funcționare, precum și atribuțiile specifice ale serviciilor publice deconcentrate și instituțiilor publice în domeniul tineretului, se stabilesc prin ordin al Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5 (4) Serviciile publice deconcentrate și instituțiile publice în domeniul tineretului realizează anual un raport de activitate, fiind prezentate fondurile alocate activităţilor de lucru cu tinerii, destinația acestora şi fundamentarea alocării. Aceste rapoarte se înaintează Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale spre analiză, control şi sancţionare a neregularităţilor.
Definirea mai clară rolului de subordonare și corelare a responsabilităților dintre organul de specialitate al administrației publice și serviciile publice deconcentrate.
Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului din subordinea Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale sunt Direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București. (Hotărârea Guvernului nr. 776/2010)
Instituţiile publice în domeniul tineretului din subordinea Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale sunt Casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural-‐Sportiv Studențesc „Tei”. (Hotărârea Guvernului nr. 801/2004)
Scopul modificării constă în definirea mai clară a raporturilor de subordonare şi cooperare dintre structurile cu competenţe în domeniul tineretului.
15. SECŢIUNEA a 4-‐a Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor
Se abrogă Prezentul proiect, prin prevederile sale, cuprinde suficiente mecanisme prin care sunt promovate şi susţinute nu doar iniţiativele tinerilor în acest domeniu, ci şi implementarea lor. Totodată este necesară actualizarea cadrului instituțional, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor fiind desființată. Vezi începând cu Secţiunea a 7-‐a, Participarea tinerilor 6
16. Art. 8. -‐ (1) Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor este instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Tineret, şi are ca scop principal promovarea şi susţinerea activităţilor de tineret ale
Se abrogă
12
structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret. (2) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile specifice ale Agenţiei Naţionale pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
17. SECŢIUNEA a 5-‐a Centre de informare şi consiliere pentru tineri
Se abrogă Este preluat la un capitol distinct, CAPITOLUL IV¹
18. Art. 9. – (1) Autoritatea Naţională pentru Tineret poate constitui centre naţionale de informare şi consiliere pentru tineri ca unităţi cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea sa, sau centre locale de informare şi consiliere pentru tineri, fără personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea direcţiilor pentru tineret judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau în parteneriat cu structuri neguvernamentale de tineret şi pentru tineret ori cu organe ale autorităţilor publice locale, în condiţiile legii. (2) Alte prevederi privind centrele de informare şi consiliere pentru tineri se stabilesc prin lege.
Se abrogă
19.
SECŢIUNEA a 6-‐a Administraţia publică locală
SECŢIUNEA a 6-‐a Administraţia publică locală
20. Art. 10. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene asigură cadrul instituţional şi condiţiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului. (2) În toate problemele ce vizează tineretul, consiliile locale ale comunelor şi oraşelor au obligaţia de a organiza proceduri de
Art. 10. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene asigură cadrul instituţional şi condiţiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului. (2) Consiliile județene și consiliile locale ale municipiilor adoptă, în termen de 6 luni de la data constituirii noului consiliu județean, respectiv local, în urma alegerilor locale la termen, un plan de acțiune în domeniul tineretului pentru
Autorităţile administraţiei publice locale de bază (la nivel de comună, oraş) sunt consiliul local (autoritate deliberativă) şi primarul (autoritate executivă). Autoritatea administraţiei publice locale intermediare (la nivel de judeţ) este consiliul judeţean compus din şedinţa în plen a consiliului judeţean / Consiliul General al Municipiului Bucureşti (organ colegial cu caracter deliberativ) şi preşedintele consiliului judeţean (organ unipersonal cu caracter executiv).
13
consultare cu organizaţiile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, constituite la nivelul respectivei unităţi administrativ-‐teritoriale. (3) În toate problemele ce vizează tineretul, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene au obligaţia de a organiza proceduri de consultare cu fundaţiile judeţene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, constituite la nivelul respectivei unităţi administrativ-‐teritoriale.
perioada mandatului și care să fie actualizat anual, în termen de 60 de zile de la începerea noului an calendaristic. Acest plan de lucru trebuie să fie corelat cu politicile de tineret la nivel național, regional și local.
Uniformizarea modului de lucru la nivelul autorităţilor locale și susținerea cadrului legislativ de îmbunățire a indicatorilor în domeniu și de implementare a strategiei de tineret pe întreg teritoriul României în mod unitar, ținând cont de nevoile specifice ale tinerilor dintr-‐o zonă cu referire la direcțiile de acțiune ale strategiei și politicilor de tineret.
21. SECŢIUNEA a 61 Participarea publică a tinerilor
În această secțiune se vor trata toate aspectele legate de participarea tinerilor și principiile acesteia.
22. Art. 10¹ (1) Participarea tinerilor este văzută ca fiind dreptul tinerilor de a fi incluși, de a-‐și asuma responsabilități în viața de zi cu zi la nivel local și de a avea dreptul să își influențeze în mod democratic cursul vieții. (2) Statul stimulează prin politicile sale participarea publică a tinerilor în general și a celor aparținând comunităților minoritare, inclusiv cele apărute în urma imigrației. (3) Statul prin instituțiile și programele lui creează oportunități și programe de consultare și participare a tinerilor din cartiere sau zone dezavantajate.
Introducerea secțiunii participării publice are ca scop armonizarea cadrului național cu cel european. Articolele propuse sunt stipulate în Recommendation CM/Rec(2015)3 of the Committee of Ministers to member States on the access of young people from disadvantaged neighbourhoods to social rights. https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=2282497
23. 22
SECŢIUNEA a 7-‐a Consultarea tinerilor
Introducerea acestei secţiuni permite definirea unui cadru unitar pentru consultare și dialog structurat în domeniu.
24. Art. 10² (1) La nivel național, Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5 asigură organizarea de reuniuni periodice, a Consiliului Consultativ Național pentru Tineret, numit în continuare
Înlocuirea sintagmei Consiliul Consultativ pentru Probleme de Tineret cu Consiliul Consultativ Național pentru Tineret pentru a focaliza atenția asupra politicilor de dezvoltare, de evoluţie, nu doar asupra problemelor.
14
CCNT.
(2) Membrii Consiliului Consultativ Național pentru Tineret pot fi reprezentanți ai: a) structurilor reprezentative de tineret la nivel național cu filiale sau organizații membre în cel puțin 15 județe ale țării. Organizațiile membre pot fi organizații nonguvernamentale sau fundații de tineret, b) organizațiilor reprezentative la nivel național pentru toate categoriile de tineri cu oportunități reduse (tineri cu dizabilități, tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului, tineri care aparțin etniei roma, tineri care aparțin minorităților sexuale, tineri inactivi, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), tineri imigranți, etc.)., c) structurilor naționale de reprezentare a elevilor, d) organizațiilor de tineret ale sindicatelor și patronatelor reprezentative, e) organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare, f) instituțiilor publice cu atribuții în domeniul politicilor de tineret. (3) CCNT este consultat lunar de Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5 pentru a asigura procesul de evaluare, monitorizare și implementare a activităţilor de lucru cu tinerii şi a politicilor naționale cu impact asupra tinerilor. (4) CCNT-‐ul va funcționa în baza unui Regulament de Organizare și Funcționare în conformitate cu principiile drepturilor omului, statului de drept și ale democrației. Raporturile dintre membrii CCNT au la bază principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii. (5) La întâlnirile CCNT pot lua parte experți cu activitate și expertiză în problematica abordată. (6) În cadrul CCNT se pot organiza grupuri tematice de lucru care au ca obiectiv monitorizarea stării tinerilor, identificarea politicilor pentru tineret şi a măsurilor necesare implementării acestora pe teme specifice
Structura propusă va funcționa conform unor valori de bază: drepturile omului, statul de drept și democrația așa cum sunt definite de Consiliul Europei pentru a garanta aplicarea şi respectarea unor principii.
Această structură, în completare cu structurile județene, permite punerea în practică a politicilor de tineret, cât și identificarea nevoilor particulare la nivel local.
15
prioritare identificate în politicile de tineret la nivel național. (7) Neîndeplinirea obligațiilor menționate la Art. 102 alin.(3) prin neconvocarea CCNT pentru o perioadă mai mare de trei luni de către conducătorul Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5, constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 și 2500 lei.
25. Art. 10³ (1) La nivel județean, serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului, prevăzute la Art.7 asigură organizarea de reuniuni lunare, a Consiliului Consultativ Județean pentru Tineret, numit în continuare CCJT. (2) Membrii fiecărui CCJT sunt reprezentanţii la nivel judeţean ai: a) organizațiilor neguvernamentale de tineret cu filiale sau organizații membre, b) federațiilor și fundațiilor de tineret, c) structurii de reprezentare a elevilor, d) organizațiilor de tineret ale sindicatelor și patronatelor reprezentative, e) organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare, f) organizațiilor reprezentative pentru toate categoriile de tineri cu oportunități reduse (tineri cu dizabilități, tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului, tineri care aparțin etniei roma, tineri care aparțin minorităților sexuale, tineri inactivi, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), tineri imigranți, etc.). f) instituțiilor publice cu atribuții în domeniul politicilor de tineret. (3) Pentru a fi membru CCJT, organizația trebuie să aibă sediul pe raza unității administrativ-‐teritoriale respective. (4) Consiliul județean are obligația de a consulta CCJT pentru a asigura procesul de evaluare, monitorizare și implementare a activităţilor de lucru cu tinerii şi a politicilor județene și naționale cu impact asupra tinerilor. (5) CCJT-‐ul va funcționa în baza unui Regulament de Organizare și Funcționare în conformitate cu principiile
Articolul acesta susține aplicarea bunei practici de la nivel național la nivel local pentru menținerea unui dialog permanent cu structurile de tineret.
În consultarea în domeniul tineretului la nivel local și județean este necesarsă ținem cont de reprezentativitatea și relevanța activiăților implementate în comunitate de respectivele structuri asociative, precum și de numărul de beneficiari direcți și indirecți sprijinți.
16
drepturilor omului, statului de drept și ale democrației. Raporturile dintre membrii CCNT au la bază principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii. (6) La întâlnirile CCNT pot lua parte experți cu activitate și expertiză în problematica abordată. (7) În cadrul CCJT se pot organiza grupuri tematice de lucru care au ca obiectiv monitorizarea stării tinerilor, identificarea politicilor pentru tineret şi a măsurilor necesare implementării acestora pe teme specifice prioritare identificate în politicile de tineret la nivel județean sau național. (8) CCJT este responsabil cu identificarea priorităților anuale la nivel județean în concordanță cu politicile de tineret care va sta la baza programării bugetare pentru implementarea activităţilor de lucru cu tinerii. Aceste priorități vor fi transmise cu o lună înaintea întocmirii bugetelor locale către Consiliul Județean. (9) Neîndeplinirea obligațiilor menționate la Art. 103 alin.(3) prin neconvocarea CCJT pentru o perioadă mai mare de trei luni de către conducătorii Servicilor publice deconcentrate în domeniul tineretului, prevăzute la Art.7, constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 și 2500 lei. (10) Neîndeplinirea obligațiilor menționate la Art. 103 alin.(4) prin neconsultarea CCJT pentru o perioadă de maxim trei luni de către președintele consiliului județean, constituie contravenție și se sancționează de către prefect cu amendă între 500 și 2500 lei.
26. Art. 104 (1) La nivel național, Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5 asigură organizarea anuală a Consiliului Național pentru Tineret, numit în continuare CNT. (2) Membri CNT sunt reprezentanții CCNT și un reprezentant din partea fiecărui CCJT. (3) CNT este responsabil cu identificarea priorităților anuale la nivel național în concordanță cu politicile de tineret care vor sta la baza programării bugetare pentru implementarea
Articolul acesta susține crearea unui dialog și a unei structuri de cooperare între structurile la nivel național și cele la nivel județean, asigurând în același timp schimbul de bune practici de la nivel național și județean pentru menținerea unui dialog permanent cu structurile de tineret.
17
activităţilor de lucru cu tinerii de către autoritatea art. 5. (4) CNT se va întruni cu o lună înaintea întocmirii bugetului de stat. (5) CNT va desemna un reprezentant în cadrul Consiliului Economic și Social. (5) Neîndeplinirea obligațiilor menționate la Art. 104 alin.(3) prin neconvocarea CNT de către conducătorul Autorităţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5, constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 și 2500 lei.
27. CAPITOLUL III Structuri neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
CAPITOLUL III Structuri neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
28. SECŢIUNEA 1 Organizaţii neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
SECŢIUNEA 1 Organizaţii neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
29. Art. 11. – (1)În sensul prezentei legi, organizaţiile neguvernamentale de tineret sunt persoanele juridice de drept privat şi fără scop patrimonial, care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: a) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; b) cel puţin două treimi din numărul total al membrilor sunt tineri. (2) Sunt asimilate organizaţiilor neguvernamentale de tineret federaţiile care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii:
Art. 11-‐ (1) În sensul prezentei legi, organizaţiile neguvernamentale de tineret sunt persoanele juridice de drept privat şi fără scop patrimonial, care funcţionează conform legii, şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele criterii: a) scopul prevăzut în statut vizează direct implementarea politicilor de tineret prin desfăşurarea activităţilor de lucru cu tinerii; b) cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor sunt tineri. c) au în Consiliul Director persoane tinere, conform legii. (2) Sunt asimilate organizaţiilor neguvernamentale de tineret federaţiile care funcţionează conform legii cu respectarea criteriilor de la aliniatul (1) 3) Asociațiile și federațiile de elevi și cele studențești sunt asimilate de drept organizațiilor neguvernamentale de tineret și beneficiază de prevederile legale asociate.
Potrivit Art.2¹, activitate de lucru cu tinerii -‐ orice activitate cu și pentru tineri de natură socială, culturală, educațională sau politică al cărei scop este să implementeze politici pentru tineret. Activitatea de lucrul cu tinerii îndeplinește cumulativ următoarele caracteristici: 1. dezvoltă imaginația, implicarea și aspirațiile tinerilor; 2. sprijină integrarea și inițiativele tinerilor; 3. este centrat pe experiențele și contribuția tinerilor; 4. mobilizează tinerii pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi a comportamentelor proactive; 5. stimulează viața asociativă şi cooperarea în rândul tinerilor; 6. facilitează participarea tinerilor la viaţa comunităţii; 7. se desfășoară într-‐un climat de siguranță emoțională, mentală, fizică și spirituală; 8. este responsiv, integru și accesibil tinerilor; 9. se desfășoară într-‐un context extracurricular sau de petrecere a timpului liber, acolo unde sunt tinerii; 10. se bazează pe procese de învațare de tip informal sau non-‐formal și participare liberă, axate pe și reieșite din nevoile și interesele tinerilor. Activitățile de lucru cu tinerii sunt gestionate în mod independent sau în parteneriat.
18
a) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; b) cel puţin două treimi din numărul total al persoanelor fizice din cadrul structurilor constitutive membre sunt tineri.
Introducerea de cote de reprezentare a tinerilor legitimizeaza cel putin partial reprezentantii acestei categorii de varsta.
30. Art. 12. -‐ În sensul prezentei legi, organizaţiile neguvernamentale pentru tineret sunt persoanele juridice de drept privat şi fără scop patrimonial, care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, şi care îndeplinesc numai condiţia prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. a), respectiv la art. 11 alin. (2) lit. a).
Art. 12-‐ (1) În sensul prezentei legi, organizaţiile neguvernamentale pentru tineret sunt persoanele juridice de drept privat şi fără scop patrimonial, care funcţionează conform legii, şi care îndeplinesc numai condiţia prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. a)
Vezi Art. 11
31. SECŢIUNEA a 2-‐a Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi Fundaţia Naţională pentru Tineret
Se abrogă Acestea fac obiectul unei legi speciale care le reglementează activitatea: Legea nr. 146 din 1 aprilie 2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti.
32. Art. 13. – (1) Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, constituite în baza prevederilor Decretului-‐lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome,neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, ale căror adunări generale sunt constituite din reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale de tineret care îşi au sediul în unitatea administrativ-‐teritorială respectivă şi care îşi exprimă adeziunea la scopul acestora. (2) Modul de organizare şi funcţionare,
Se abrogă
19
precum şi alte prevederi privind fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti se stabilesc prin lege.
33. Art. 14. -‐ (1) Fundaţia Naţională pentru Tineret este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, nepolitică şi fără scop lucrativ, a cărei adunare generală este constituită din reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, care îşi exprimă adeziunea la scopul acesteia. (2) Patrimoniul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret este constituit din imobile -‐ construcţii şi terenuri -‐, fonduri băneşti şi alte active care au aparţinut structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, prevăzute în anexă, precum şi din imobile, fonduri materiale şi financiare dobândite în timpul funcţionării sale. (3) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi alte prevederi privind Fundaţia Naţională pentru Tineret se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
34. SECŢIUNEA a 3-‐a Consiliul Naţional al Tineretului
SECŢIUNEA a 3-‐a Structuri reprezentative naționale de/pentru tineret
35. Art. 15. – (1) Consiliul Naţional al Tineretului este persoană juridică de drept privat şi fără scop patrimonial, de utilitate publică, neguvernamentală şi autonomă. (2) Consiliul Naţional al Tineretului îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor statutului propriu şi a legislaţiei în vigoare. (3) Consiliul Naţional al Tineretului este forul naţional care reprezintă principalul partener neguvernamental în raport cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale
Art. 15. – (1) La nivel național, statul adoptă o serie de măsuri speciale de consultare și susținere a activității următoarelor categorii de structuri reprezentative naționale de/pentru tineret. (2) Structurile reprezentative naționale de/pentru tineret sunt acele structuri cu filiale sau organizații membre în cel puțin 15 județe ale țării. Organizațiile membre pot fi organizații nonguvernamentale (conform art. 11 și art. 12) sau fundații de tineret, (3) Pentru structurile prevăzute la art. 15 alin.(1) lit. a) și b), Guvernul, prin autoritatea administrației publice centrale responsabilă de politicile sale în domeniul tineretului, alocă
Introducerea granturilor adminstrative susține realizarea strategiei naționale și a desfășurării activităților de lucru cu tinerii, mai ales pentru structurile reprezentative.
20
abilitate în domeniul politicii de tineret, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
granturi administrative care să acopere costuri de bază de funcționare, inclusiv chirie pentru sediu, o întrunire statutară și cel puțin un angajat. Aceste costuri se vor acorda în baza unui concurs de proiecte, în baza unei metodologii transparente.
36. Art. 16. – (1) La elaborarea politicilor proprii în domeniul tineretului, Guvernul, prin instituţiile sale specializate, are obligaţia de a consulta Consiliul Naţional al Tineretului. (2) În cadrul Consiliului Economic şi Social participă, cu vot consultativ, un delegat desemnat de Consiliul Naţional al Tineretului.
Art. 16. – (1) La elaborarea politicilor proprii în domeniul tineretului, Guvernul, prin instituţiile sale specializate, are obligaţia de a consulta Consiliul Naţional al Tineretului. (1) În cadrul Consiliului Economic şi Social participă, cu vot consultativ, un delegat desemnat de către Consiliul Național al Tineretului.
37. CAPITOLUL IV Stimularea participării tinerilor la viaţa comunităţii şi protecţia socială a tinerilor
CAPITOLUL IV Stimularea participării tinerilor la viaţa comunităţii şi protecţia socială a tinerilor
38. SECŢIUNEA 1 Facilităţi în domeniul economic
SECŢIUNEA 1 Facilităţi în domeniul economic
39. Art. 17. – (1)Statul stimulează iniţiativele antreprenoriale ale tinerilor, susţinând prin alocaţii financiare nerambursabile accesul acestora la servicii de consultanţă specifice demarării unei afaceri. (2) Statul acordă sprijin tinerilor pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru realizarea de investiţii, prin programe de creditare preferenţială, cu prioritate în mediul rural şi în zonele geografice cu nivel economic scăzut, conform legii. (3) Statul acordă facilităţi sub formă de reduceri de taxe şi impozite, pentru o perioadă de cel puţin un an calendaristic, pentru societăţi comerciale înfiinţate de tinerii absolvenţi, indiferent de nivelul studiilor acestora.
Art. 17. – (1) Statul stimulează iniţiativele antreprenoriale ale tinerilor, susţinând prin alocaţii financiare nerambursabile accesul acestora la servicii de consultanţă specifice demarării unei afaceri. (2) Statul acordă sprijin tinerilor pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru realizarea de investiţii, prin programe de creditare preferenţială, cu prioritate în mediul rural şi în zonele geografice cu nivel economic scăzut, conform legii. (3) Statul acordă facilităţi sub formă de reduceri de taxe şi impozite, pentru o perioadă de cel puţin un an calendaristic, pentru societăţi comerciale înfiinţate de tinerii absolvenţi, indiferent de nivelul studiilor acestora. (4) Statul, prin autoritățile de resort, sprijină formarea tinerilor ca viitori întreprinzători şi manageri prin organizarea de cursuri de iniţiere gratuite în domeniul managementului şi în cel al administrării afacerilor.
Acest articol a fost completat datorită necesităţii adaptării prevederilor legale la nevoile şi tendinţete de dezvoltare în domeniul tineretului.
21
(4) Statul sprijină formarea tinerilor ca viitori întreprinzători şi manageri prin organizarea de cursuri de iniţiere gratuite în domeniul managementului şi în cel al administrării afacerilor. (5) Prevederile alin. (1)-‐(3) se aplică tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani. (6) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul elaborează şi aprobă, prin hotărâre, normele de aplicare a prevederilor alin. (1)-‐(5).
(5) Prevederile alin. (1)-‐(3) se aplică tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani. (5¹) Statul, prin autoritățile de resort, susține înființarea de incubatoare de afaceri, care să dezvolte inclusiv programe de simulare anteprenorială și care să fie accesibile elevilor, stundeților, absolvenților, în general tinerilor dornici să înființeze o afacere. (6) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul elaborează şi aprobă, prin hotărâre, normele de aplicare a prevederilor alin. (1)-‐(5¹).
40. SECŢIUNEA a 2-‐a Facilităţi în domeniul educaţional-‐cultural şi al stimulării activităţii de cercetare
SECŢIUNEA a 2-‐a Facilităţi în domeniul educaţional -‐ cultural şi al stimulării activităţii de cercetare
41. Art. 18. – (1) Tinerii beneficiază de acces gratuit la fondul de carte şi la sursele de informare administrate de bibliotecile publice. (2)Tinerii proveniţi din centre de plasament sau din familii cu posibilităţi materiale reduse şi care doresc să urmeze cursurile uneia dintre formele de învăţământ superior din sistemul de stat beneficiază de gratuitate privind taxele de admitere şi de şcolarizare, acestea fiind suportate din bugetul aprobat pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform legii.
Art. 18. – (1) Tinerii beneficiază de acces gratuit la fondul de carte şi la sursele de informare administrate de bibliotecile publice. (2) Tinerii proveniţi din centre de plasament sau din familii cu posibilităţi materiale reduse şi care doresc să urmeze cursurile uneia dintre formele de învăţământ superior din sistemul de stat beneficiază de gratuitate privind taxele de admitere şi de şcolarizare, acestea fiind suportate din bugetul aprobat pentru Autoritatea de specialitate în domeniul educaţiei a administraţiei publice centrale, conform legii. (3) Statul prin programele lui facilitează accesul tinerilor la activități de învățare non-‐formală și informală în vederea încurajării învățării și în afara sistemului formal de educație. (4) Statul încurajează activități de promovare a tuturor culturilor reprezentate de tineri într-‐o comunitate. (5) Statul încurajează crearea unor spații de dialog intercultural pentru tineri la nivel comunităților locale.
În scopul asigurării aplicării îndelungate şi constante a noilor prevederi, şi pentru evitarea confuziei pricinuită de eventualele modificări de denumire, este preferabilă identificarea în textul de lege a Ministerului Educaţiei şi Cercetării sub denumirea generică de „Autoritatea de specialitate în domeniul educaţiei a administraţiei publice centrale”. Acest articol este completat cu indicarea principiilor prin care Statul incurajează şi susţine activităţile de lucru cu tinerii, în contextul tendinţelor de modernizare şi dezvoltare din domeniul tineretului.
42. Art. 19. -‐ Statul stimulează atragerea în activitatea de cercetare ştiinţifică a absolvenţilor cu potenţial deosebit pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi readucerea în ţară a specialiştilor tineri care studiază sau au absolvit studii universitare în străinătate.
Art. 19. -‐ Statul stimulează atragerea în activitatea de cercetare ştiinţifică a absolvenţilor cu potenţial deosebit pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi readucerea în ţară a specialiştilor tineri care studiază sau au absolvit studii universitare în străinătate.
43. SECŢIUNEA a 3-‐a SECŢIUNEA a 3-‐a
22
Voluntariatul tinerilor Voluntariatul tinerilor 44. Art. 20. -‐ Statul, prin instituţiile sale cu
responsabilităţi în domeniu, încurajează activitatea de voluntariat în rândul tinerilor prin: a) sprijinirea structurilor neguvernamentale de şi pentru tineret, care asigură condiţii pentru participarea tinerilor la acţiuni de voluntariat în domenii de interes public, conform legii; b) completarea cadrului legal pentru exercitarea şi recunoaşterea activităţilor de voluntariat pentru tineri, deopotrivă pentru cetăţenii români sau străini, atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state, în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 20. -‐ Statul, prin instituţiile sale cu responsabilităţi în domeniu, încurajează activitatea de voluntariat în rândul tinerilor prin: a) sprijinirea structurilor neguvernamentale de şi pentru tineret, care asigură condiţii pentru participarea tinerilor la acţiuni de voluntariat în domenii de interes public, conform legii Legii Voluntariatului nr. 78/2014; b) completarea cadrului legal pentru exercitarea şi recunoaşterea activităţilor de voluntariat și a abilităților dezvoltate prin voluntariat pentru tineri, deopotrivă pentru cetăţenii români sau străini, atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state, în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte.
Alinierea la cadrul legislativ în domeniul voluntariatului (Legea Voluntariatului nr. 78/2014)
45. SECŢIUNEA a 4-‐a Factori de risc specifici şi măsuri privind protecţia socială a tinerilor
SECŢIUNEA a 4-‐a Factori de risc specifici şi măsuri privind protecţia socială a tinerilor
46. Art. 21. -‐ În sensul prezentei legi, prin factori de risc specifici se înţelege fenomenele, procesele şi comportamentele care, prin acţiunea lor specifică, reduc sau elimină şansele de dezvoltare şi formare a tinerilor aflaţi într-‐un potenţial pericol de eşuare în procesul lor de integrare socioprofesională.
Art. 21. -‐ În sensul prezentei legi, prin factori de risc specifici se înţelege fenomenele, procesele şi comportamentele care, prin acţiunea lor specifică, reduc sau elimină şansele de dezvoltare şi formare a tinerilor aflaţi într-‐un potenţial pericol de eşuare în procesul lor de integrare socioprofesională.
47. Art. 22. -‐ Statul, prin instituţiile sale cu responsabilităţi în domeniu, are obligaţia de a adopta şi de a aplica măsuri de prevenire, atenuare şi înlăturare a efectelor factorilor de risc specifici de natură socioprofesională asupra tinerilor aflaţi în procesul de formare şi integrare în societate.
Art. 22. -‐ Statul, prin instituţiile sale cu responsabilităţi în domeniu, are obligaţia de a adopta şi de a aplica măsuri de prevenire, atenuare şi înlăturare a efectelor factorilor de risc specifici de natură socioprofesională asupra tinerilor aflaţi în procesul de formare şi integrare în societate.
48. Art. 23. -‐ În domeniul facilitării şi stimulării inserţiei profesionale a tinerilor statul are următoarele obligaţii: a) asigură crearea şi funcţionarea unui sistem de consiliere privind alegerea carierei
Art. 23. -‐ În domeniul facilitării şi stimulării inserţiei profesionale a tinerilor statul are următoarele obligaţii: a) asigură crearea şi funcţionarea unui sistem de consiliere privind alegerea carierei profesionale pentru tineri; b) asigură condiţii corespunzătoare pentru integrarea socială
Necesitatea extinderii grupului cu oportunități reduse care să beneficieze de stimulare inserții profesionale. Din punct de vedere semiotic era necesară modificarea cuvântului ”nediscriminatorii”
23
profesionale pentru tineri; b) asigură condiţii corespunzătoare pentru integrarea profesională a tinerilor cu dizabilităţi fizice; c) promovează politici nediscriminatorii în vederea ocupării unui loc de muncă pentru tinerele femei, cu prioritate pentru tinerele mame; d) facilitează accesul tinerilor pe piaţa muncii, prin stimularea persoanelor fizice sau juridice care încadrează în muncă, cu prioritate, personal tânăr, potrivit reglementărilor în vigoare; e) asigură condiţiile necesare recalificării şi reconversiei profesionale a tinerilor aflaţi temporar în afara pieţei muncii.
și profesională a tinerilor cu oportunități reduse cum ar fi: − tineri cu dizabilități, − tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului, − tineri care aparțin etniei roma − tineri care aparțin minorităților sexuale, − tineri inactivi, care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), − tineri imigranți c) promovează politici incluzive în vederea ocupării unui loc de muncă de către tineri, cu prioritate pentru tinerii părinţi; d) facilitează accesul tinerilor pe piaţa muncii, prin stimularea persoanelor fizice sau juridice care încadrează în muncă, cu prioritate, personal tânăr, potrivit reglementărilor în vigoare; e) asigură condiţiile necesare recalificării şi reconversiei profesionale a tinerilor aflaţi temporar în afara pieţei muncii.
la lit.c) este înlăturată discriminarea pozitivă cu privire la femei şi mame. ORDONANTA nr. 137 din 31 august 2000 (*republicată*) privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare*) ART. 2 (1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. (2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe. (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afară cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.
49. Art. 24. -‐ În domeniul protecţiei sociale statul acţionează, cu prioritate, pe următoarele direcţii: a) acordă consultanţă gratuită în domeniul planificării familiale, pentru tinerele familii; b) acordă credite bancare tinerilor căsătoriţi, aflaţi la prima căsătorie, cu termene de rambursare de până la 10 ani şi cu dobândă redusă;
Art. 24. -‐ În domeniul protecţiei sociale statul acţionează, cu prioritate, pe următoarele direcţii: a) acordă consultanţă gratuită în domeniul planificării familiale, pentru tinerele familii; b) acordă credite cu termene de rambursare de până la 10 ani şi cu dobândă redusă; c) dezvoltă cu prioritate programe naţionale în domeniul construcţiei de locuinţe sociale, pentru tineri şi familiile de tineri cu venituri reduse;
24
c) dezvoltă cu prioritate programe naţionale în domeniul construcţiei de locuinţe sociale, pentru tineri şi familiile de tineri cu venituri reduse; d) sprijină construcţia sau achiziţia de locuinţe în proprietate pentru tineri şi familiile de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, acordându-‐le facilităţi în acest sens.
d) sprijină construcţia sau achiziţia de locuinţe în proprietate pentru tineri şi familiile de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, acordându-‐le facilităţi în acest sens.
50. Art. 25. -‐ Statul adoptă măsuri specifice care vizează, direct sau indirect, crearea de oportunităţi pentru tinerii sau familiile tinere care au domiciliul stabil în mediul rural.
Art. 25. -‐ Statul adoptă măsuri specifice care vizează, direct sau indirect, crearea de oportunităţi pentru tinerii sau familiile tinere care au domiciliul stabil în mediul rural.
51. Art. 26. -‐ Alte măsuri pe care statul are obligaţia să le adopte în vederea atenuării impactului factorilor de risc specifici asupra tinerilor sunt următoarele: a) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool, tutun, droguri şi de alte substanţe nocive, precum şi a delincvenţei în rândul tinerilor; b) asigură tratament medical gratuit şi promovează măsuri pentru reintegrarea socială a tinerilor dependenţi de alcool, tutun, droguri sau de alte substanţe nocive; c) acordă asistenţă medicală gratuită tinerilor care urmează o formă de învăţământ autorizată sau acreditată, conform legii; d) asigură tratamentul medical gratuit pentru tinerii suferinzi de boli cronice; e) acţionează pentru reintegrarea socioprofesională a tinerilor delincvenţi proveniţi din penitenciare, centre de reeducare şi institute medical-‐educative; f) asigură accesul gratuit al tinerilor la programele de educaţie pentru sănătate.
Art. 26. -‐ Alte măsuri pe care statul are obligaţia să le adopte în vederea atenuării impactului factorilor de risc specifici asupra tinerilor sunt următoarele: a) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool, tutun, droguri şi de alte substanţe nocive, precum şi a delincvenţei în rândul tinerilor; b) asigură tratament medical gratuit şi promovează măsuri pentru reintegrarea socială a tinerilor dependenţi de alcool, tutun, droguri sau de alte substanţe nocive; c) acordă asistenţă medicală gratuită tinerilor care urmează o formă de învăţământ autorizată sau acreditată, conform legii; d) asigură tratamentul medical gratuit pentru tinerii suferinzi de boli cronice; e) acţionează pentru reintegrarea socioprofesională a tinerilor delincvenţi proveniţi din penitenciare, centre de reeducare şi institute medical-‐educative; f) asigură accesul gratuit al tinerilor la programele de educaţie pentru sănătate; g) asigură îmbunătățirea condițiilor de viață ale tinerilor din cartierele și zonele defavorizate prin facilitarea accesului la servicii publice; h) pune în aplicare măsuri concrete pentru a descuraja segregarea și izolarea tinerilor care afectează negativ cartierele și zonele defavorizate, indiferent de localizarea lor.
Art. 26 lit. g) şi h) susţin principiile enumarate la Art. 4 şi supun atenţiei problematica nivelului de trai, a condiţiilor de viaţă, a accesului la servicii publice şi diminuarea fenomenului de segregare, factori ce au un impact deosebit asupra integrării socio-‐profesionale, asupra sănătăţii şi integrităţii tinerilor.
52. CAPITOLUL IV¹ Se urmăreşte reglementarea constituirii în mod unitar a unor
25
Centre de Tineret
astfel de sisteme și a susținerea activităţii acestora în mod corespunzător, în vederea mai bunei aplicări a politicilor pentru tineret la toate nivelurile. Se vor denumi "centre de tineret" pentru că sintagma include toate tipurile de activităţi de lucru cu tinerii. Se va abroga Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri, prin includerea și actualizarea prevederilor acestei în noua Lege a Tinerilor.
53.
54. Art. 26¹ (1) Centrele de tineret pot fi naționale, regionale, județene și locale. (2) În fiecare municipiu reședință de județ, respectiv în fiecare sector al municipiului București se constituie cel puțin un centru pentru tineret. (3) Se pot constitui centre de tineret de nivel local și în alte localități, conform priorităților naționale în sectorul de tineret asa cum sunt ele definite în Strategia Națională de Tineret. (4) Centrele naționale de tineret pot fi constituite de către Autoritatăţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5 sau de către orice structură neguvernamentală de/pentru tineret de nivel național, respectiv prin parteneriat între acestea. (5) Centrele județene de tineret pot fi constituite de către consiliile județene, respectiv a municipiului Bucureşti, de către Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului sau de către orice structură neguvernamentală de/pentru tineret care activează la nivelul unității administrativ-‐teritoriale respective, precum și în parteneriat între oricare dintre acestea. (6) Centrele locale de tineret locale pot fi constituite de către autoritățile administrației publice locale, respectiv de sector ale municipiului Bucureşti, de către Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului sau de către
Art. 26¹ Acest articol clarifică nivelului la care poate acționa un centru pentru tineret. Totodată aduce specicări asupra modului de constituire și funcționare la fiecare nivel. Se extinde sfera de servicii și activitățile. În articolul 2 din legea 333 din 17 iulie 2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri se menționează “(2) Centrele de informare şi consiliere pentru tineri au ca atribuţii informarea, consilierea şi consultanţa acordată tinerilor în domenii de interes specifice.” Acest articol reduce tipul de servicii propuse și descrise di aceastpă propunere propunerea la capitolul I Art. 2¹. care ia in calcul practica în acest domeniu în România și în Europa. Propunerea acestui nou articol și abrogarea Legii 333 din 17 iulie 2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere legii are ca scop profesionlizarea și introducerea de standarde în activitatea de centre de tineret și asigurarea preluării
26
structurile neguvernamentale de/pentru tineret care activează la nivel local, precum și în parteneriat între oricare dintre acestea. (7) Autoritățile administrației publice locale pun la dispoziția Centrelor de Tineret acreditate spații adecvate desfășurării activității, conform standardelor prevăzute în metodologia de acreditare și funcționare a centrelor de tineret. În cazul în care administrația publică locală nu deține spații proprii va asigura plata chiriei pentru un spațiu adecvat conform standardelor de calitate in vigoare pentru funcționarea unui centru de tineret. (8) Centrele Naționale și Județene de Tineret sunt acreditate de către Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5, în baza criteriilor de acreditare descrise în metodologia de acreditare și funcționare a centrelor de tineret publicată de către această autoritate. (9) Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5 constituie Registrul Național al Centrelor pentru Tineret, cu caracater public în scopul ținerii evidenței centralizate a acestora. (10) Registrul Național al Centrelor pentru Tineret se organizează și funcționează în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului de resort. (11) Centrele de tineret pot fi finanțate de la bugetul de stat numai în baza unei acreditări. Procesul de acreditare și standardele de calitate ale centrelor de tineret sunt descrise în metodologia de acreditare și funcţionare a centrelor de tineret publicată de autoritatea centrală de resort.
55. CAPITOLUL V Finanţarea activităţii de tineret
CAPITOLUL V Finanţarea activităţii de lucru cu tinerii
56. SECŢIUNEA 1 Finanţarea activităţii publice de tineret
SECŢIUNEA 1 Finanţarea activităţii publice de lucru cu tinerii
57. Art. 27. -‐ Pentru finanţarea activităţii publice în domeniul tineretului se alocă anual prin legea bugetului de stat sumele corespunzătoare.
Art. 27. – (1) Pentru finanţarea activităţii publice a activităților de lucru cu tinerii se alocă anual prin legea bugetului de stat stat 0,1% din PIB. (2) Activitatea de lucru cu tinerii va acoperi cel puțin următoarele:
Fiind o lege strategică la nivel național care se adresează unei categorii sociale cu risc mare de vulnerabilitate se impune introducerea unui prag minim de finanțare. Totodată tineretul face parte din politica de subsidiaritate a Uniunii Europene. Astfel bugetul național alocat tineretului trebuie să fie cel puțin egal cu cel primit prin fonduri
27
a) granturi operaționale pentru funcționarea Autoritatăţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale și a Instituţiilor publice şi a Serviciilor publice deconcentrate în domeniul tineretului, a centrelor naționale de tineret și a structurilor naționale reprezentative de şi pentru tineret; b) proiecte care susțin activități de lucru cu tinerii realizate de organizațiile nonguvernamentale prin concursuri de proiecte realizate conform legii în baza priorităților stabilite prin politici de tineret. Sumele alocate pentru aceste concursuri vor avea un cuantum de cel puțin 50% din finanțarea menționată la aliniatul (1); c) proiecte care susțin activități de lucru cu tinerii realizate de Instituţiile publice şi Serviciile publice deconcentrate în domeniul tineretului în baza priorităților stabilite prin politici de tineret și a consultărilor cu CNT; d) cheltuieli de funcționare și de susținere a activităților din centrele naționale de tineret conform art. 26¹, aflate pe raza unității administrativ-‐teritoriale; e) organizarea întâlnirilor CCNT și CNT f) sumele alocate pentru aceste activități vor fi cheltuite în baza unei metodologii transparente.
europene pentru a răspunde tuturor nevoi tinerilor din România, nu numai a celor identificate la nivel de politici europene. Alin.2 asigură o alocare mai clară a fondurilor în funcție de tipurile de activități vizate și aliniază politica națională de susținere a activităților de tineret la politicile altor state membre ale Uniunii Europene. Conform ”Diagnozei privind utilizarea și alocarea fondurilor destinate tinerilor” a reieșit că sub o treime din autoritățile publice locale, care aveau această obligație conform legii, au constituit în bugetele proprii fondul destinat activitățiilor de tineret. Astfel aducând atingere articolului 49, aliniatul 5 din Constituția României care stipulează ”autoritățile publice au obligația să contribui la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării”. În acest sens insituirea unui fond minim consituie premizele pentru respectarea tuturor prevederilor legale și constituționale de câtre toate autoritățile locale vizate.
58. Art. 28. – (1) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ constituie anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităţilor de tineret. (2) Fondul destinat activităţilor de tineret prevăzut la alin. (1) se utilizează pentru finanţarea activităţii de tineret a structurilor neguvernamentale de utilitate publică de şi pentru tineret, precum şi a unor activităţi de tineret de interes local, stabilite prin consultarea fundaţiilor judeţene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret de pe raza unităţii administrativ-‐teritoriale respective.
Art. 28. – (1) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ constituie anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităţilor de tineret, în cuantum de cel puțin 0.5% din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale respective. Minim 25% din fondul destinat activității de lucru cu tinerii al Consiliilor Județene este direcționat către mediul rural, pentru a încuraja dezvoltarea tinerilor din zone defavorizate. În cazul în care nu există inițiative de activității de lucru cu tinerii în mediul rural care să poate beneficia de aceste sume locale, ele se realocă celor din mediul urban. (2) Fondul destinat activităţilor de lucru cu tinerii prevăzut la alin. (1) se utilizează pentru finanţarea: a) activități de lucru cu tinerii, prin concursuri de proiecte realizate conform legii în baza priorităților stabilite prin politici de tineret. Sumele alocate pentru aceste activități
Asigurarea susținerii financiare din partea autorităților locale și județene pentru activități de lucru cu tinerii în mediul rural. Aceste prevederi se coroborează cu: Legea 273/2006 privind finanţele publice locale: ART. 1 Obiectul legii „(1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale. (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării: a) bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti; b) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz; c) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; d) bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigura din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi
28
vor avea un cuantum de cel puțin 50% din fondul menționat la aliniatul (1) ; b) activităţi de lucru cu tinerii de interes județean stabilite prin procedurile de consultare prevăzute la Art. 10³; c) cheltuieli de funcționare și de susținere a activităților din centrele locale de tineret conform Art. 26¹, aflate pe raza unității administrativ teritoriale; e) organizarea întâlnirilor CCJT; f) sumele alocate pentru aceste activități vor fi cheltuite în baza unei metodologii transparente.
subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale; e) bugetului fondurilor externe nerambursabile”. Art.5 alin.(3): „Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective." ART. 21 -‐ Categorii de ordonatori de credite "(1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari. (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor administrativ-‐teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene. (3) Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării. (4) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz." ART. 25 Elaborarea bugetelor "Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, avându-‐se în vedere: a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate; b) cadrul fiscal-‐bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-‐bugetară, precum şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu; c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate; d) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget; e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine; f) programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată; g) programele de dezvoltare economico-‐socială în perspectiva ale unităţii
29
administrativteritoriale, în concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local. " ART. 35 Colaborare, cooperare asociere, înfrăţire, aderare "(1) Autorităţile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe baza de contracte de asociere, în care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu local implicat în colaborare sau asociere. (3) Autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociaţii de dezvoltare comunitară, în limitele şi în condiţiile legii, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional şi furnizarea în comun a unor servicii publice. (4) Asociaţiile de dezvoltare comunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativ-‐teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-‐private, în condiţiile legii. (5) Guvernul derulează programe naţionale de dezvoltare în vederea stimulării asocierii unităţilor administrativ-‐teritoriale şi a creşterii capacităţii administrative a acestora, finanţate anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor. (6) Obligaţiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, de înfrăţire sau de aderare a unităţilor administrativ-‐teritoriale la asociaţii interne organizate la nivel naţional ori la organizaţii internaţionale cu personalitate juridică, hotărâte de autorităţile deliberative, în condiţiile legii, se suporta din bugetele locale ale acestora. „ Calendarul bugetar ART. 37 Scrisoare-‐cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri consolidabile „(1) Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-‐cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2). (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget. (3) Repartizarea pe unităţi administrativ-‐teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în condiţiile prevederilor art. 33, utilizând indicatori stabiliţi la finele anului anterior anului de calcul. „
30
ART. 38 „Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 37, elaborează şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum şi estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an. „ ART. 39 Aprobarea şi centralizarea bugetelor locale „(1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat. (2) Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizează pe unităţi/subdiviziuni administrativ-‐teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile prevăzute la art. 34 alin. (1), în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite. În acelaşi termen, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, comunică unităţilor administrativ-‐teritoriale, respectiv subdiviziunilor acestora, după caz, şi o estimare a veniturilor din cotele defalcate din impozitul pe venit. (3) Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la sediul unităţii administrativ-‐teritoriale. Locuitorii unităţii administrativ-‐teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia. (4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoţit de raportul ordonatorului principal de credite şi de contestaţiile depuse de locuitori, este supus aprobării autorităţilor deliberative, de către ordonatorii principali de credite. (5) Autorităţile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, potrivit alin. (4), se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, şi pe anexe. (6) Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de autorităţile deliberative în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. „
59. Art. 281 Adoptarea de către consiliul local, respectiv de către consiliul județean a unui proiect de buget care nu respectă
În situaţia nerespectării dispoziţiilor prezentei legi, acest articol indică răspunsul faţă de conduita subiectului. Toate normele sunt asigurate printr-‐o sancţiune. Fixarea
31
prevederile art. 28 alin.(1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 10.000 și 20.000 lei.
sancţiunilor în însuşi conţinutul normei are ca scop asigurarea legalităţii şi limitelor tragerii la răspundere. Trebuie subliniat faptul că dispoziţiile prezentei legi protejează valorile sociale de grup. Aşadar, încălcarea acestora aduce prejudicii întregului grup titular al drepturilor respective. Prefectul are obligația de a ataca în contencios administrativ hotărârile de adoptare a bugetelor locale care nu respectă prevederile art. 28 alin.(1) în temeiul art. 123 alin 2 și 5 din Constituția României, coroborat cu art. 19 alin. 1, lit. a) si alin. 2 din legea 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului.
60. SECŢIUNEA a 2-‐a Finanţarea structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
SECŢIUNEA a 2-‐a Măsuri de susținere a structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
61. Art. 29. – (1) Veniturile fără caracter economic ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret sunt neimpozabile şi includ: a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor sau simpatizanţilor; b) donaţiile, legatele, sumele şi bunurile primite prin sponsorizări; c) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor realizate din venituri neeconomice, în condiţiile legii; d) veniturile obţinute din administrarea sau valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora; e) resursele obţinute de la bugetul de stat şi de la bugetele locale; f) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, cu excepţia celor realizate prin unităţi specializate în acest domeniu; g) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole; h) alte venituri obţinute sau realizate în condiţiile legii. (2) Structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret de utilitate publică sunt supuse la plata taxelor şi impozitelor locale la
Art. 29. – (1) Veniturile fără caracter economic ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret sunt neimpozabile şi includ: a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor sau simpatizanţilor; b) donaţiile, legatele, sumele şi bunurile primite prin sponsorizări; c) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor realizate din venituri neeconomice, în condiţiile legii; d) veniturile obţinute din administrarea sau valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora; e) resursele obţinute de la bugetul de stat şi de la bugetele locale; f) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, cu excepţia celor realizate prin unităţi specializate în acest domeniu; g) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole; h) alte venituri obţinute sau realizate în condiţiile legii. (2) Structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret de utilitate publică sunt supuse la plata taxelor şi impozitelor locale la nivelul minim prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Structurile neguvernamentale de sau pentru tineret sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării
32
nivelul minim prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Structurile neguvernamentale de sau pentru tineret sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare.
obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare.
62. Art. 291-‐ La constituirea unei organizații de tineret, aceasta trebuie să dispună de un patrimoniu inițial de minim o treime din valoarea patrimoniului stabilit pentru asociații prin Ordonanța de Guvern 26/2000 cu modificările și completările ulterioare și beneficiază de o reducere de 50% la taxa de rezervare a denumirii.
Această prevedere are ca scop stimularea asociativității tinerilor cu scopul desfăşurării activităţilor de lucru cu tinerii.
63. CAPITOLUL VI Baza materială de drept public destinată activităţii de tineret
CAPITOLUL VI Baza materială de drept public destinată activităţii de tineret
64. Art. 30. – (1) În sensul prezentei legi, patrimoniul destinat activităţii de tineret cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, amenajărilor, instalaţiilor şi construcţiilor, precum şi alte bunuri destinate organizării şi desfăşurării activităţii de tineret, aflate în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret. (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) aparţin, după caz, patrimoniului public sau privat al statului. (3) În derularea activităţii de tineret, Autoritatea Naţională pentru Tineret poate utiliza şi alte bunuri, aparţinând unor persoane juridice de drept privat, numai cu acordul prealabil scris al acestora, conform unor înţelegeri stabilite de comun acord pe bază de contract.
Art. 30. – (1) În sensul prezentei legi, patrimoniul destinat activităţii de lucru cu tinerii cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, amenajărilor, instalaţiilor şi construcţiilor, precum şi alte bunuri destinate organizării şi desfăşurării activităţii de lucru cu tinerii, aflate în administrarea Autoritatăţii de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5. (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) aparţin, după caz, patrimoniului public sau privat al statului. (3) În derularea activităţii de tineret, Autoritatea de specialitate în domeniul tineretului a administraţiei publice centrale, prevăzută la Art.5, poate utiliza şi alte bunuri, aparţinând unor persoane juridice de drept privat, numai cu acordul prealabil scris al acestora, conform unor înţelegeri stabilite de comun acord pe bază de contract.
33
65. CAPITOLUL VI¹ Ziua Națională a Tineretului
Se abrogă prevederile Legii Zilei Naționale a Tineretului nr. 425/ 2004
66. Art.30¹ -‐ (1) Se instituie ziua de 2 mai ca Ziua Nationala a Tineretului. (2) Cu prilejul Zilei Nationale a Tineretului se organizează activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează domeniile de interes ale tineretului. (3) Autorităţile administratiei publice centrale şi locale, inclusiv instituţiile şi serviciile publice deconcentrate, cu atribuţii în domeniul tineretului, educaţiei, culturii, sportului, cercetării, turismului, protecţiei mediului, sănătăţii şi finanţelor, acordă sprijin material, financiar şi organizatoric sărbătoririi Zilei Naţionale a Tineretului. (4) În perioada 26 aprilie -‐ 2 mai, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor difuza, cu prioritate, emisiuni despre problematica tineretului.
67. CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
68. Art. 31. – (1) Imobilul proprietate de stat, situat în satul Izvoru Mureşului, Str. Principală nr. 1, comuna Voşlăbeni, judeţul Harghita, aflat în prezent în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, trece în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret. (2) Predarea imobilului prevăzut la alin. (1) se va face cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 31. – (1) Imobilul proprietate de stat, situat în satul Izvoru Mureşului, Str. Principală nr. 1, comuna Voşlăbeni, judeţul Harghita, aflat în prezent în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, trece în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret. (2) Predarea imobilului prevăzut la alin. (1) se va face cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Această prevedere şi-‐a produs efectele.
69. Art. 32. -‐ (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Anexa face parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată de Parlamentul
Art. 32. -‐ (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
34
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.