Legătorie si ingrijire carti

8/13/2019 Legtorie si ingrijire carti

1/39


2/39

un set decinci frun+e de aceea#i form! este dorit, acesta $a fi necesar! doarentru a tra&e, #i de a indica dimensiunile celelalte urmea+! s! fie )ntr%un fel,cum ar fi re+entat la Fi&( -.6(

Acesta nu este su&erat fatul c! instrumentele seciale ar trebui s! se taie

entru fiecare model, dar ne$oia de instrumente noi $or a!rea natural dintim )n tim, #i astfel stocul fi crescut tretat( Este mai bine s! )nce cu ofoarte u"ine, #i se adau&! un instrument sau doua oca+ie ca aare, dec*t s!)ncerce s! elabore+e un set comlet de la ornire(

FI0( -.6(

Instrumente ot fi solide sau )n sc5i"!( Dac! )n sc5i"! )n care ot fi folosite ca7inla87 instrumente, #i )n ordonarea lor de instrumente de t!iere ar trebui s! secere s! furni+e+e umni de o"el entru t!ierea inla8(

INSTRUMENTECOMBINPENTRUAFORMAMODELE

Este bine ca ele$ul s! )ncea! cu modele disuse e unele foarte simluPlanul,a face mici modific!ri )n fiecare model succede( 2n acest fel, un stil indi$idualoate fi stabilit!( Planul de obicei de a studia stilurile erfec"ionate de lian"i$ec5i, #i )ncearc! s! )ncea! )n ca+ul )n care au r!mas, )n ractic!, doar duce la

roducerea de imita"ii e3acte, sau arodii s!race lisite de $ia"!, a desenelor #imodelelor $ec5i( 2ntruc*t un model de+$oltat de student de &rade lente, rintr%o serie de modele, fiecare usor diferit de cel )n fa"a sa, $a, dac! e3centricit!"isunt e$itate, au, robabil, de $ia"! #i de interes indi$idual(

Poate c! cel mai simlu mod de a decora un caracter obli&atoriu este de aacoeri cu un model mic reeta( O form! siml! de scutec ca un )nceut estere+entat )n Fi&( -.9( Pentru a face un astfel de model de t!iat o bucat! de5*rtie bine, sub"ire la m!rimea consiliului de o carte, #i cu o norm! de creion olinie de aro3imati$ o otime dintr%un inc5 )n interiorul mar'ei de tot( Aoi, cu

unctul de un dosar amen+ii care $a liniu"!, dar nu a t!iat 5*rtie, marca a#acum se arat! )n Fi&( -.:( Po+i"ia de linii AA #i BB se &!sesc ur #i simlu rinlierea 5*rtiei, artea de rima arte, #i aoi la ca la coada( Celelalte linii otfi use )n f!r! nici ode m!surare rin aderarea ur #i simlu toate unctele )ncare se linii de cruce( Prin continu! re%trecere, sa"iile )n care 5*rtia estedi$i+at oate fi redus! la orice dimensiune dorita( 2n ca+ul )n care liniile deconstruc"ie sunt corect use )n, sa"iile $or fi toate de aceea#i dimensiune #i
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_102http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_104http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_103http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_102http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_104http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_103


3/39

form!( Este e$ident c! atunci un desi&n reetarea entru a umle una dintresa"ii se oate face entru a acoeri )ntrea&a surafa"!(

FI0( -.:(2n Fi&( -.9, acesta este doar liniile dia&onale, care sunt utili+ate entrumodelul( Pentru a e$ita orice confu+ie, liniile trans$ersale care au a'utat entrua determina o+i"ia a dia&onalelor nu sunt afi#ate(

FI0( -.9 REDU1/
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_104http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_104


4/39

A$anta'ul de a folosi un unct dedosarul entru a marca liniile de construc"ieale unui model )n loc de un creion, este fatul c! liniile sunt reali+ate at*t demult mai fina, nu freca afar!, #i s! nu cree+e confu+ie rin interferarea cumodelul( Toate liniile care $or a!rea e carte, cum ar fi liniile mar&inale, ot

fi use cu un creion entru a le distin&e(A$*nd marcate de 5*rtie, selecta"i un instrument de flori #i%l imresione+ela unctele de unde dia&onala de linii )ncruci#ate, "in*ndu%l )n fumul uneilum*n!ri )ntre fiecare dou! sau trei imresii( Atunci c*nd a fost imresionat deflori este tot, selecta"i o mic! bucat! de linie dreat!, #i a us o tulin! de mai'os, )n fiecare floare, o frun+!, aoi une e fiecare arte a liniei drete $acomleta modelul(

FI0( -.; REDU1/O de+$oltare de acela#i rinciiu este re+entat )n Fi&( -.;, )n care unele suntintroduse scobituri( Orice num!r de alte combina"ii, $a a$ea loc la oricaredintre utili+area instrumentelor( Frec$ente )ntreb!ri $a a!rea dac! uninstrument este de a fi use )n acest fel sau ca fel, #i dac! o linie este de a securba )n sus sau )n 'os( Ori de c*te ori e3ist! o astfel de alternati$! desc5is!,e3ist! &ermenul de un alt model( All%este scutec modeleot fi modificate )n


5/39

orice num!r de moduri( O modalitate este de a $aria de roiectare )n sa"iialternati$e( 2n ca+ul )n care acest lucru se face una dintre modele ar trebui s!fie de a#a natur! c! se $a )m!r"i )n 'os de centru )n ambele sensuri #i astfeltermine modelul confortabil la mar&ini(4odelul se oate ba+a e $ertical! #i

liniile )ncruci#ate de la marca', sau marcarea )n sus oate fi e un rinciiudiferittotul( Proiectant, du! un ic de ractic!, $a fi uluit de num!rul infinitde combina"ii care aar )n el(

FI0( -.< REDU1/1cutec este selectat entru un )nceut, entru c! este cea mai usoara forma demodel de a face, ca nu se une roblema de a a$ea colturi rotunde, #i foarteu"in de a studia roor"ie( Acesta este selectat, de asemenea, entru c! )n$a"!

ele$ul $aloarea decorati$! a formelor simle, reetate e un sistemordonat( C*nd el a )n"eles acest lucru, el a )n"eles rinciiul de ba+! de aroaetoate ornament relucrate entru fabricarea de succes( 1cutece sunt de buneractici, entru c! )ntr%o str*ns!, este tot model instrumentele trebuie s! fieuse )n locuri definite, sau o 5arababur! )n&ro+itoare $a re+ulta( 2ninstrumente, o reetare a acelora#i instrumente de c*"i$a ani, este de cele maibune ractici osibil, d*nd ca face aceea#i munc! este si este din nou, )n


6/39

e3act acelea#i condi"ii, #i concentr*ndu%se, e coerta o carte, ractica care arutea fi e3tins e sate de mai multe fete mai mult cu moderatie decorate,atunci c*nd soiul de condi"ii ar confunda student(

FI0( -.=(C*nd rinciiile de scutec au fost st!*nit, iar studentul a de$enit familiari+atcu limitele sale de instrumente, alte sc5eme de decor ot fi )ncercat, cum ar fifrontierele, centre, sau anouri(

O form! de frontier! )n le&!tur! cu trans%linii este re+entatla Fi&( -.


7/39

FI0( -.> REDU1/Decorul oate fi concentrat! e !r"i ale caacului, cum ar fi centrul saucol"uri( Un desi&n entru un centru este re+entat )n Fi&( -.>, #i de mai 'oseste re+entat modul de a se construi( O bucat! de 5*rtie este )ndoit!, du!cum arat! liniile unctate, #i un al otulea model desenat cu un creion moale #iliat e linia A, #i transferate de a fi frecat la sate, cu un dosar(Acest lucru estec!tu#it cu un creion, #i liat e linia B si frecat off( Acest lucru este c!tu#it )n#i liat e A, C #i, frecat ca )nainte, #i tot aliniat inc5 ase #i under ale liniilorsunt marcate, aoi, #i scobituri selectate entru a se otri$i( Desi&ur, aceasta

$a a$ea mai multe studii )nainte de linii $or incrucisati l!cut, recum #iinstrumentele otri$esc inc5 Un alt centru, )n care un sra8 se reet! de treiori, este re+entat )n Fi&( -.?, recum #i orice num!r de altii $or a$ea loc laele$, du! un ic de ractic!( O sc5imbare de instrumente, sau modificareau#oar! a unei linii, se $a da un asect comlet nou entru un model( Laa&ina ::9este indicat un model este tot )n cre#tere de la centrul de 'os aconsiliului( 2n acest desi&n de iele a fostde culoare $erde )nc5is, cu un anou
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_108http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_109http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page334http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_108http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_109http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page334


8/39

$erde mai u#or )n centru(Boabele au fost incrustate in rosu arins( Desi larima $edere are un desi&n comlicat, acesta este alc!tuit ca #i ceilal"i dereeti"ii de siml!forme(

FI0( -.? REDU1/Atunci c*nd studentul a de$enit secialist )n amena'area de instrumente, )n

combina"ie cu linii, un desi&n care const! )n )ntre&ime, sau aroae )n)ntre&ime, de linii oate fi )ncercat( Acest lucru este mai dificil, entru c!limit!rile nu sunt at*t de e$idente, dar aici, din nou, rinciiul de reeti"ie, #ic5iar #i de distribu"ie, ar trebui s! fie urmat( 2n Fi&( --.este indicat un desi&naroae )n )ntre&ime comus! din linii, construit e acela#i rinciiu cacentrul de la Fi&( -.>(
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_110http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_108http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_110http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_108


9/39

FI0( --. REDU1/Caetele ben+ilor formea+! o foartel!cut locul de lecare entru modele(Laa&( ::.,::6%


10/39

lucru nu se alic!, desi&ur, la modele comuse )n )ntre&ime din linii, sau de lamodele comuse din linii de uncte(

Dac! arti#tii doresc s! roiecte+e entru scule de aur, f!r! a st!*ni mai)nt*i detaliile, robabil, cel mai si&ur mod $a fi entru ei entru a roiecta )n

linii de uncte de aur( Unele modele de succes efectuate )n acest mod au fostre+entate la E3o+itia de Arte #i 4eserii urm! cu c*"i$a ani(4odele de aur%re&!tit ec5iamentul obli&atoriu trebuie )ntotdeauna s! fie

construit! e un lan &eometric, #i indiferent de model nu este, simetricdistribuite e caacul(

Dac! caractere ot fi introduse, $a fi considerat a fi cea mai util! atuncic*nd amena'area un model( Acesta ofer! demnitate #i sco un desi&n, #i este,de asemenea, foarte decorati$( Litere ot fi aran'ate )n anouri, ca laa&ina ::6, sau )ntr%o rund! de frontier! mar&inea de bord, #i )n multe altefeluri( Aceasta oate consta fie din titlul c!r"ii, sau o linie sau $erset din ea sau)n le&!tur! cu ea, sau se oate referi la istoria sa, sau a rorietarului( Oricecare ofer! un interes ersonal de la o carte, cum ar fi comonente alerorietarului, initialele sau numele de d!t!torul sau recetor de un cadou,robabil, cu data de cadou, este de $aloare(

Utili+area de file mic face osibil s! se an&a'e+e mult tim, u#orcurbatelinii( De aur%au re&!tit ec5iamentul de linii, )n sine, o astfel defrumuse"e mare, fatul c! desi&nerii sunt adesea tenta"i s! le fac! meandru curi$ire la coert! )ntr%un mod slab #i f!r! rost( Ca limit!rile imuse deutili+area de 0ou&es au tendin"a de a men"ine curbele de uternic #i mici, #i ca

utili+are a file mici tinde s! roduc"ia de curbe lun&i, slabe, ele$ii sunt sf!tui"is! limite+e la rima liniile curbe din modelele lor de c!tre cum oate fi u#or delucrat cu scobituri(

FI0( ---(Trebuie amintit c! o scoate sau linie de file este foarte subtire, si $or arata slab,daca se mer&e mult mai dearte, f!r! sri'in( Din acest moti$, liniile suntintercalate sus"inut(

1coate liniile sunt mai u#or de a lucra, si arata mai bine, )n ca+ul )n care unsa"iu mic este l!sat )n ca+ul )n care la sf*r#itul scobituri( Acest lucru este
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page332http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page332


11/39

deosebit deca+ul )n care liniile de oart! de frun+e sau flori de ramura de latulina rincial! a se $edea Fi&( ---/(

0ou&es #i be"ele nu trebuie s! fie )ntotdeauna de aceea#i &rosime de linie,#i dou! sau trei seturi de calibre diferite, ot fi !strate( Un finis5er oate

modifica )ntotdeauna &rosimea de un escroc cu 5*rtie abra+i$!(O metod! de a aran'a linii de aur%re&!tit ec5iamentul este de a le trata)n desi&n, )n ca+ul )n care acestea au fost )n fire #i tensiune, noduri #i r!suci"i%le)mreun!( Cu condi"ia ca ideea este )ntotdeauna resectat )n )ntrea&a, un astfelde model este adesea foarte de succes(

FI0( --6(Un aran'ament simlu de linii drete $a fi ornamentarea suficient entruma'oritatea c!r"ilor( Trei sisteme entru astfel de ornamente suntafi#ate(2n Fi&( --67Tie%cobor*#uri7 oate fi )n 7orb7, #i liniile )naur( Aran'ament re+entat )n Fi&( --:las! un anou de la artea de sus, careot fi utili+ate entru litere(

FI0( --:(

FI0( --9(
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_111http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_112http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_113http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_111http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_112http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_113


12/39


13/39

FI0( --;(

PROIECTAREPENTRUSPATE

Decorul din sate a unei c!r"i este de dificil din cau+a sa"iului foarte mic, de

obicei, disonibile )n anouri( Considerare trebuie s! fie de litere, iar )nmomentul )n care a fost amena'at, a#a cum este descris )n caitolul , o5*rtie de al doilea a ie#it entru model( Panoul din sate ar trebui s! fie, )n&eneral, tratate )n acela#i stil #i, dac! este osibil, cu acelea#i instrumente ca #i!r"i, )n ca+ul )n care sunt decorate( Acesta $a fi adesea &!site mult mai u#orentru a roiecta o arte comlet aurit dec*t un sate satisf!c!toare(

Un roiect oate fi f!cut! entru a se otri$i un anou de carte #i reetatee toate cele care nu sunt necesare entru litere $e+i a&inile::6% :9/, sauoate fi f!cut s! creasc! de la anoul de la anou $e+i fi&ura --;(/( 2n ca+ul de

seturi de c!r"i, )n care $olumele $aria+! foarte mult )n &rosime, un modeltrebuie s! fie f!cut!, care oate fi contractat #i e3tins f!r! a modifica asectul&eneral al sate a se $edea Fi&( --;/(

PROIECTAREDEINTERIORACAMERELOR

4ar&inile interioare ale consiliului de administra"ie al ermisului de un decordelicat mici( 2n Fi&( --


14/39

LIPIREAO1DOCU4ENTEEND% CARTIDEDE1CIDERE

LIPIREADEJOSPAPERSSFRITUL

Atunci c*nd se face de finisare, documentele finale ar trebui s! fie liite )n 'os

e bord, sau )n ca+ul )n care e3ist! o comun! din iele, anoul din st*n&atrebuie s! fie comletate entru a se otri$i 5*rtie final(

Pentru a lii 'os documentele finale, cartea este lasat e bloc cu lacadesc5is! $e+i Fi&( --= , A/, foile de de#euri sunt rute, articula"ii cur!"at! deorice liici sau de ast!, recum #i anouri turtit, a#a cum este descris laa&ina -=- entru liirea a rosturilor de iele( Unul dintre documentele deasta%don este aoi )ntins este bord #i frecat )n comun, #i suma s! fie t!iateentru a se otri$i )n sa"iul l!sat de turn%in de e iele este marcat cusearatoare, m!surarea de la mar&inea de bord( O tabl! de t!iere este aoi

lasat e carte, asta de 5*rtie%a transformat este el, #i mar&inile fasonate ela unctele de searare, cu ocu"it #i dret%mar&ine, l!s*nd buc!"i mici entru aacoeri caetele de comun fi&( --=( , A, C/(

De t!iere #i liire de 'os a acestor iese mici )n comun sunt destul de dificil,ei ar trebui s! $in! e3act la mar&inile de bord(

FI0( --=(

C*nd ambele lucr!ri ast! 'os sunt t!iate la dimensiunea, una dintre ele estebine liit cu ast! sub"ire, )n care nu e3ist!nu sunt noduli, cu o bucat! dede#euri de 5*rtie )n conformitate cu acesta entru a rote'a carte(2mbin!rile artrebui s! fie, de asemenea, liite, #i )n asta de frecat cu de&etul #i oricesurlus eliminate(
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_115http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_115http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_116http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page332http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page334http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_115http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_115http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter16.html#Fig_116http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html


15/39

Lucrarea liit este aoi adus e bord, mar&inile adatate e3act la locurilelor, #i frecat )n 'os( Comun trebuie s! fie l*n&! frecat )n 'os, rin 5*rtie( Estedificil de a ob"ine de 5*rtie entru a lii uniform )n comun, #i este ne$oie demare subtilitate aici( Toate frecarea )n 'os trebuie s! se fac! rin 5*rtie, sau

7asta%'os7 $a fi murdare sau face str!lucitor(Unele lucr!ri se )ntind! foarte mult atunci c*nd liit, #i $a trebui s! se taieun ic maimic dec*t este necesar, #i a us 'os imediat du! liire(Per&amentsubtire oate fi us )n 'os cu ast! )n care e3ist! un ade+i$ foarte u"in, dar mai&ros er&ament este mai bine us 'os cu liici sub"ire(Liirea )n er&ament,&ri'a foarte mare este necesar! entru a re$eni semnele erie din care arat!,rin( 2n ca+ul )n er&ament este sub"ire, bord trebuie s! fie c!tu#it! cu 5*rtiealb! sau tonifiat, cu o surafa"! neted!(Aceast! lucrare trebuie s! fie destul decurat, ca orice m!rci $a ar!tarin er&ament, #i s!%l arate murdar(

Atunci c*nd o arte este liit 'os carteoate fi transformat este bord, f!r!a )nc5ide, #i consiliul de alte desc5ise #i liite )n acela#i mod a se $edeaFi&(--= , B/( 2n rocesul de transformare )ntr%o carte, o bucat! de 5*rtie alb! artrebui s! fie us sub artea nou%liit, ca, fiind umed, acesta $a sol foarteu#or( C*nd ambele caete s%au liit de stabilire a articula"iilor ar trebui s! fiee3aminate #i frecat )n 'os din nou, iar cartea se afla e final cu laci desc5ise*n! c*nd documentele finale sunt uscate( Pl!cile ot fi "inut desc5is cu obucat! de carton t!iat du! cum se arat! )n Fi&( =- (

Dac! e3ist! articulatiile *n+! )n care sunt use 'os cu liici, 5*rtie #i debord este amlasat aroae de mar&inea din comun, l!s*nd cara foarte utin

$i+ibile(2n rocesul de finisare, consiliile de administra"ie ale unei c!r"i $a fi

intotdeauna aroae deformat un ic afar!, dar documentele liite finali artrebui s! tra&! laci un ic ca au uscat, f!c*ndu%le s! curba u#or sre carte(Cucaete calc e3ist! ericolul ca l!cile $or fi deformate rea mult(

DESCHIDEREACRINOUOBLIGATE

2nainte de a trimite o carte recent le&at liant ar trebui s! mear&! rin el, dedesc5idereaici #i acolo entru a usura satele( olumul este us e o mas!, #ifrun+ele a desc5is o distan"! scurt! de fa"!, #i aoi la o distan"! e&al! de lasate, #i aoi )n unul sau dou! locuri mai aroiate de centrul de carte,frun+ele fiind a!sat cu arte, la fiecare desc5idere( 2n ca+ul )n care cartea esteun $aloroase, fiecare frun+! ar fi transformat este searat #i fiecaredesc5idere a resat )n 'os, )nce*nd din centru #i de lucru rimul drum #i aoie cel!lalt( 2n acest fel din sate $a fi )ndoit )n mod e&al la toate
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter12.html#page171http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter12.html#page171http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117


16/39

unctele( Atunci c*nd o carte a fost desc5is, ar trebui s! fie u#or resat entruo erioad! scurt! de tim, f!r! nimic )n articula"ii(

Dac! o carte este trimis nedesc5is, rima ersoan! )n a c!rei m*n! se)ncadrea+! se $a desc5ide, robabil, unde$a )n centru, )ndoire se refer! la sate

#i de 7ruere7 din sate, #i, dac! orice sansa de frun+e au fost liite )mreun!)n mar&inea%aurire , ele sunt suscetibile de a fi rut dac! ne&li'ent desc5is( Ocarte cu o 7rut7 din nou $a a$ea )ntotdeauna tendin"a de a desc5ide, )n acela#iloc, #i nu $a !stra forma( Aceasta ar fi )n $aloare de tim entru bibliotecaris! fi obli&at recent c!r"i desc5ise cu &ri'!( Un asistent%ar utea 7desc5ide7 unnum!r mare de de c!r"i )ntr%o +i, #i de a beneficia de le&aturi ar comensadinlinde robleme mici #i costurile imlicate(Cuprins nainte

Leg torie, i ngrijire de c r i, de Douglas Cockerell

CAPITOLULXVIII

CLE4EILE0GTURILE% 4ETALDEPELE0ATURI

NCHIZTOAREIALEGTURILOR

Unele c!r"i trebuie s! fie str)ns entru a !stra frun+e late( Toate c!r"ile scrisesau ti!rite e er&ament ar trebui s! aib! cleme( Per&ament cu e3ce"ia

ca+ului )n lat "inute este at de cardium, #i aceasta )ntr%o carte $a for"a frun+eafar! #i recunosc raf( Dac! o carte este bine rins )ntr%un raft frun+ele $or fi!strate lat, dar ca eliminarea sansa de orice alt! carte de r*nd $a eliminaresiunea, este mult mai bine de a oferi a&rafe entru c!r"i calc(

C!r"i foarte &roase, #i cele cu un num!r mare de l!ci )ndoite, sunt maibune entru a a$ea cleme entru a re$eni frun+ele de la sa&&in&( Ca aroaetoate c!r"ile sunt acum !strate )n rafturile de c!r"i, #i ca orice roiec"ie eartea lateral! a unei c!r"i este de natur! de a r!ni $ecine$olum, o form! deincuietoare ar trebui s! fie utili+ate, care a ridicat nici o iese de e laci(
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter17.html#Fig_117http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter12.html#Fig_71


17/39

FI0( -->(2n Fi&( -->este re+entat un incuietoare simlu otri$it entru c!r"i mici, cumoara de bord%!r"i, cu detalii ale ieselor metalice, a f!cut din s*rm! dear&int &ros de mai 'os( Panouri duble trebuie s! fie 7f!cut7, iar caetelealati+ate de ar&int catura introdus )ntre cele dou! &rosimi, si liit laloc( Desre o otime dintr%un inc5 de final ar trebui s! roiectului( 2n careacoer!, de iele trebuie s! fie str!uns #i cu aten"ie a lucrat rund! decatur!( Pentru a face imleti, trei ben+i de iele sub"ire sunt alunecat rininel, iar caetele de fiecare band! liit )mreun!( Cele trei ben+i sunt dublateaoi )mletite #i sf*r#itul a imleti us rintr%o &aur! )n laca de 'os a cartiiaro3imati$ o 'um!tate de inc5 de la mar&ine, #i liite )n interiorul 'os( O0roo$e oate fi t!iat )n moara de bord de la &aura la mar&inea )nainte deacoerire, entru a face o deresie)n care se $a imleti min"i, #i o deresieoate fi scobit din surafa"a interioar! a bord entru a rimi caete(

FI0( --?(

2n Fi&( --? este o incuietoare oarecum similar cu trei )mletituri otri$iteentru c!r"ile mari( Ca!t de metal #i metoda de inserarea in laci de lemnsunt re+entate mai 'os( Final transformat%'os ar trebui s! mear&! rin dretulde bord, #i de a fi nituite e interior( C*nd cele trei )mletituri sunt lucrate, unmic &ru de ar&int oate fi nituite doar e sub inel(
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter18.html#Fig_118http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter18.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter18.html#Fig_118


18/39

O fi3are foarte simlu, care este uneori util! este re+entat la Fi&( == ( Un#ira& de m!r&ele foarte mic este filetate e o bucat! de cat&ut, #i cele dou!caete ale intestinului adus )mreun! #i a us rintr%un #ira& de m!r&ele maimare( Caetele de intestin cu mar&ele e ele sunt )mletite )n artea de

susConsiliul de carte, cu talon de roiectare de este mar&ine, #i o bucl! deintestin este dantelat )n artea de 'os laca( 2n ca+ul )n care bucla se oate facee3act lun&imea corect!, aceasta este o metod! de func"ionare(

Cra$ate de m!tase sau iele ot fi utili+ate entru a !stra c!r"ile)nc5idere, dar ele sunt de natur! s! fie )n mod atunci c*nd este citit cartea, sica neca+urile abia e nimeni s!%i le&e, acestea sunt, )n &eneral, de utili+arefoarte u"in(

DEMETALPEBINDINGS

Col"uri de metal si sefii sunt o rotec"ie mare le&aturi, dar )n ca+ul )n carec!r"ile sunt entru a mer&e )n rafturi, de metal trebuie s! fie destul de lin! #ilat( Un antof de metal de e mar&inea de 'os a laci este un lucru e3celententru conser$area obli&atoriu de c!r"i &rele(

1efii de lucru #i alte metale ridicat ar trebui s! fie limitat! la c!r"i care $orfi utili+ate e stranele sau birouri de citire( Frontisiciu este de la un desen de%un stadiu inciient al I%lea carte, le&at )n iele de orc alb, #i ornamentatecu col"uri, centre de alama, si cleme, iar la a&ina :6: este re+entat uncaracter obli&atoriu %lea, cu sefii simle de rotec"ie( Pe aceast! carte nu au

fost ini"ial cinci sefi e fiecare bord, dar cele centru au fost ierdute(Le&!turi oate fi )n )ntre&ime acoerite cu metal, dar le&!tura dintreobli&atoriu #i cartea este, )n acest ca+, rareori destul de satisf!c!toare( Cele maisatisf!c!toare din metal acoerite cu le&!turi e care le%am $!+ut sunt cele )ncare metalul este limitat la laci( Cartea este le&at )n sc*nduri de lemn, cu iele&roasa la sate, #i l!ci de metal b!tut )n cuie de lemn( De metal oate fistabilit cu bi'uterii sau decorate cu email, #i )n relief sau alun&a"i )n diferitemoduri(

Bi'uteriile sunt uneori stabilite )n set!rile in$i+ibile sub iele de le&aturi,oferindu%le asectul de a fi stabilit )n iele( Acest lucru le confer! un asectnesi&ur, #i este mai bine entru a ar!ta sincer set!rile de metal #i s! fac! ocaracteristic! decorati$ de ele(Cuprins nainte

http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter18.html#Fig_119http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter13.html#Fig_77http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter18.html#Fig_119http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter13.html#Fig_77


19/39

CAPITOLULXIX

PIELE

PIELE

Dintre toate materialele utili+ate de c!tre booHbinders, de iele este cel maiimortant#i cel mai dificil de a selecta cu )n"eleciune( Este e3trem de dificil dea 'udeca o iele de asectul s!u(

7Ne &!sim acum, c!, )n loc de iele reali+ate de oaie, $itel, cara, #ii&sHins, fiecare a$*nd, atunci c*nd a terminat, de surafa"! caracteristic!rorie, care sunt de oaie a'uns ana sa arate ca $i"el, 4aroc, sau iele de orc,$i"el, care este cu bob s! semene cu 4aroc, sau at*t de lustruit #i turtit ca s!aib!, dar st*n&a caracter u"in, )n tim ce &oatsHins sunt bob, )n orice num!r

de moduri, #i iele de orc este de multe ori cu bob ca Le$ant 4aroc( Deci,inteli&ent sunt unele dintre aceste imita"ii, c! este ne$oie de un e3ert calificatentru a identifica o iele atunci c*nd acesta este e o carte( 7

Au e3istat l*n&eri entru o erioad! lun&! de dorin"e de durabilitate deiele le&!torie moderne, dar nu a e3istat *n! )n ultimul tim orice in$esti&a"iesistematic! )n cau+ele de dec!dere sale remature(

De ermisiune, $oi cita )n mare arte din raortul comisiei desemnat dec!tre 1ocietatea de Arte entru a )ntreba )n subiect( Nu sunt e acestroducatori seciale din iele comisiilor, booHbinders, bibliotecari, #irorietarii de biblioteci( Raortul emis este re+ultatul o cantitate imens! demunc! de f!cut( 4ulte biblioteci au fost $i+itate, #i sute de e3erimente #i testeau fost efectuate de c!tre subcomitetele( E3ist! mai multe informa"ii utile, )nraortul e care toate booHbinders #i bibliotecarii ar trebui s! citeasc!( Delucru a comisiei nu este )nc! terminat, dar re+ultatele sale ot fi accetate caconcludent, )n m!sura )n care acestea duc(

Comitetul de rima s%au stabilit entru a $erifica dac! l*n&erile dede&radare rematur! de iele le&!torie moderne sunt 'ustificate rin fate, #i)n acest raort unctul )n care %

72n ceea ce ri$e#te credin"a comun! c! ielea moderne cu caracter

obli&atoriu nu de&radare rematur, sub%comisiei se asi&ur! c! c!r"ile le&ate )nultimii ot+eci sau o sut! ani au aratat do$e+i mult mai mare de deterioraredec*t cele de la o dat! anterioar!( 4ulte le&!turi recente au aratat do$e+i dede&radare at*t de scurt du! o erioad! de +ece, sau c5iar cinci ani( 1ub%comisie a a'uns la conclu+ia c! nu e3ist! o 'ustificare aml! entru l*n&ere&eneral! c! ielea moderne nu este at*t de durabil ca odinioar!( Pentru a fi3adata )nceeriide aceast! deteriorare a fost o c5estiune dificil!, dar au a'uns la
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page323http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter19.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix2.html#page323http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter19.html


20/39

conclu+ia c! )n tim ce din iele de toate erioadele au re+entat unele semnede de&radare, deteriorarea de$ine mai &eneral, e c!r"i le&ate, du! ->:., )ntim ce unele ar a fi iele, )n &eneral, bine *n! la aro3imati$ ->


21/39

toate entru a fi condamnat( 2n aroae fiecare ca+ de iele Rusia sa do$edit afi de$enit utred, cel u"in )n le&!turile din ultimii cinci+eci de ani( 7

La )ntrebarea a cau+elor de de&radare obser$at #i )n cele mai bune metodede re&!tire din iele, )n $iitor, am utea cita urm!toarele %

7Locul de munc! de o sub%comisie, care a fost comus! secial defamiliari+at cu tratamentul de iele c5imisti, a fost re&i+at secial entruelucidarea urm!toarele uncte o anc5et! de natura a cariilor de iele folositeentru le&!torie@ o e3aminare a cau+ele care au rodus aceasta descomunere@o cercetare )n cele mai bune metode de re&!tire din iele entru le&!torie@ #i oanali+! a unctelor necesare entru a fi tratate )n !strarea c!r"ilor(

7Jin*nd cont de aceste uncte, )n ordine, rimul este ocuat cu roblemade natura de de&radare de iele( Pentru a a'un&e la conclu+iile lor cu ri$ire laacest subiect, sub%comisie a f!cut o serie de teste #i anali+e de robe de ielebooHbindin&s utrede, recum #i de iele folosite entru le&are( Comitetul aconstatat c! dec!derea cea mai rasandita a fost ceea ce au termen de odescomunere ro#u, iar acest lucru cred c! ot fi diferen"iate )n $ec5i #i noi,dec!derea $ec5i ro#u fiind $i+ibil de *n! la aro3imati$ ->:., #i dec!dereanou de la acea dat!( 2n descomunere $ec5i, iele de$ine dur #i friabil, nu desurafa"! care ot fi u#or #lefuite rin frecare( Formularul de mai )n $*rst! estede remarcat )n secial le&ate de $i"el, c!r"i, t!b!cite, robabil, cu coa'a deste'ar( Noua forma afectea+a aroae toate ieile, #i, )n ca+uri e3treme, se areabsolut de a distru&e fibrele( O alt! form! de deteriorare, mai $i+ibil! )n c!r"ilemai noi, face de cereale din iele ar utea scoate de c*nd sunt e3use la cea

mai mic! frecare( Aceasta este cea maiform! comun! de cariilor men"ionat )nielea mult mai recente( 2n aroae toate robele de iele Rusia o forma foarte$iolent de de&radare rosu a fost obser$at( 2n multe ca+uri, din iele a fost &!sitentru a fi absolut utred )n toate !r"ile e3use la lumina si aer, astfel c! lafrecare foarte mic, cu un instrument bont de iele a c!+ut )n raf fin ((((

7Al doilea unct este cau+a a cariilor( O serie $ast! de e3erimente a fostreali+at cu scoul de a determina cau+ele de de&radare de le&!turi(1ub%comitetul consider! c! acest lucru este cau+at at*t de mecanic! #i deinfluen"ele c5imice( Dintre ace#tia din urm!, unii se datorea+! &re#eli ale

roduc!torului iele #i le&!tor de c!r"i, altele la lis! de $entila"ie, de )nc!l+ire#i de iluminat necoresun+!toare #i a bibliotecilor( 2n unele ca+uri, ieleainferioare sunt finisate rin metode )n sine re'udiciabile/, astfel )nc*t s!imite iele mai bune de clas!, #i, desi&ur, )n ca+ul )n care acestea sunt utili+atede durabilitate nu oate fi de a#tetat( Dar, )n rincial entru re'udiciul ecare roduc!torul #i le&!tor de c!r"i sunt resonsabile trebuie s! fie atribuitmai de&rab! la i&noran"! a efectului de mi'loacele folosite entru a da


22/39

ielecalit!"ile necesare entru asi$! obli&atoriu, dec*t la roducereainten"ionat! a unui articol inferior (((( De iele roduse de diferite materialetanante, de#i acestea ot fi la fel de solid! #i durabil! mecanic, $aria+! foartemult )n re+isten"a lor la alte influente, cum ar fi lumina, caldura, &a+e #i fum(

7Pentru scouri de le&atorie, sub%comitetului condamna, )n &eneral,utili+area de materiale de bron+are care aar"in &ruului de catecol, de#i ieleroduse de utili+area acestor materiale sunt e3celente entru multe scouri, #i)ntr%ade$!r suerioar!( Clasa de bron+are materiale care roduc de iele celemai otri$ite entru acest sco secial, arte din &ruul iro&alolului, din careun e3emlu bine cunoscut #i imortant este sumac5(East Indian sau7ersane7, iei t!b!cite de o$ine #i carine, care sunt otri$ite entru multescouri, #i sunt utili+ate )n re+ent )n mare m!sur! entru scouri ieftinele&atorie, sunt considerate e3trem de roast!( C!r"i le&ate )n aceste materialeau fost &!site entru a arata semne de descomunere )n mai u"in dedou!sre+ece luni, #i sub%comisie sunt )nclina"i s! cread! c! nici o carte le&at!)n aceste iele, e3us e un raft la lumina soareluisau $aori de &a+, oate finiciodat! de a#tetat s! dure+e mai mult de cinci sau #ase ani( tan"are ielesub resiune mare entru a imita un bob are un efect foarte d!un!tor, )n timce de ras de iei &roase reduce foarte mult uterea de iele rin reducereadearte fibrele dure din artea interioar! a ielii( Utili+area de aci+i minerali )nstr!lucire de culoare de iele, #i )n rocesul de $osire, are un efect serios )ndiminuarea re+isten"a la de&radare( O afacere bun! )nc! r!m*ne s! fie )n$!"atdesre ermanen"a relati$! a coloran"i diferite( 7

La anali+a &ratuit acid sulfuric, sa do$edit a fi re+ent )n aroae toatetiurile de iele le&!torie, #i este oinia comisiei e care c5iar #i o cantitatemic! de acest acid diminuea+! semnificati$ durabilitatea de iele(

7Aceasta a fost demonstrat rin e3eriment &ri'!, c! c5iar #i o cantitateminute de acid sulfuric folosit )n baie $osea entru a elibera culoarea este dela o dat! absorbit! de iele, #i c! nici o cantitate de s!lare se $a scoate( 2ntr%oroor"ie foarte mare de ca+uri de de&radare a moderne sumac5%ielebron+ata a fost din cau+a acidului sulfuric folosit )n $oseabaie, #i !strate )niele( Am e3aminat mostre foarte multe de iele fabricate #i $*ndute secial

entru scouri de le&atorie, de la diferite fabrici, cumarat de la dealeri saudiferite, cu amabilitate furni+ate de booHbinders #i de bibliotecari, #i%au &!sits! con"in!, )ntr%un num!r mare de ca+uri, sulfuric liber de acid, de la .,; *n!la -,< la sut!( 7

Publicarea raortului ar trebui s! tind s! stabileasc! un standard entruiele le&!torie( P*n! acum nu a e3istat nici un standardrecunoscut(BooHbinders s%au selectat din iele aroae )n )ntre&ime de


23/39

asectul s!u(Acesta a fost ar!tat c! asectul este nici un test de durabilitate, #itestul mecanic de ruere de iele este insuficient!( Piele de sunet trebuie s!ru! cu dificultate, iar mar&inile rute ar trebui s! fie fran'uri, cu fibre lun&i,m!t!soase, #i orice iele care lacrimi foarte usor, si re+inta e scurt, buclat%u

fibre de la mar&inile rute, ar trebui s! fie aruncat!( Dar, desi iele bunle&!torie se $a rue cu dificultate, #i s! arate )n ca+ul )n care fibrele lun&i rut,care este )n sine nu este un test suficient, deoarece sa demonstrat c! de iele,care este mai uternic mecanic, nu este nea!rat cea mai durabil #i cel mai )nm!sur! s! re+iste la influen"ele ne&ati$e la care sunt suuse c!r"i )n biblioteci(

Raortul arat! c! booHbinders #i bibliotecari nu sunt, ca re&ul! &eneral!,calificat entru a selecta din iele entru le&atorie( 2n +ilele $ec5i, atunci c*ndfabricarea de iele a fost relati$ simlu, un le&ator de carti ar utea fi re+onabils! cunoasc! suficient de rocesele utili+ate entru a utea selecta lui deiele( Dar acum, at*t de comlicat! este fabricarea, #i at*t de mul"i suntfactorii care trebuie luate )n considerare, c! un e3ert trebuie s! fie an&a'a"i(

7Comitetul s%au mul"umit c! este osibil de a testa orice iele, astfel )nc*ts! &arante+e caacitatea sa de le&atorie( Ei nu au a'uns la nici o deci+ie curi$ire la necesitatea de a stabili un standard de formal sau oficial, de#iconsider! c! acesta este un unct care merit! aten"ie #i )n $iitor( 7

Este de serat c! unele sistem de a e3amina #i de sala de marcare din ielede c!tre un or&anism recunoscut, ot fi instituite( 2n ca+ul )n care $a secificafatul c! bibliotecarii din iele entru a fi folosite trebuie s! fie certificate careurmea+! s! fie fabricate )n conformitate cu recomand!rile de la 1ocietatea de

ArteComisia, nu e3ist! nici un moti$ de iele nu ar trebui s! fie ob"inut! la felde durabile ca orice rodus $reodata( Acest lucru ar necesita e3aminarea #itestarea de loturi de iele de c!tre e3er"i(2n re+ent, acest lucru oate fi f!cutmai mult sau mai u"in ri$at la diferite locuri, cum ar fi Cole&iul KorHs5ire,Leeds, sau Institutul de erolds 7, Bermondse8( 2n $iitorul aroiat trebuie s!se sera ca un or&anism recunoscut ublic, cum ar fi una dintre comaniileinteresate mare ora# din iele, oate fi indusa entru a stabili un standard, #ientru a testa iele astfel cum sunt re+entate de ei, sala de marcarea celorcare $in *n! la standard( Acest lucru ar ermite booHbinders #i bibliotecari, )n

comanda iele, entru a fi si&uri c! acesta nu a fost r!nit )n fabricareaacestuia( De testare, dac! sunt efectuate de loturi, nu ar trebui s! adau&e multla costul de iele(

La )ntrebarea de calit!"ile unui ideal de iele le&!torie raortului comisiei%

7Aceasta este oinia comisiei, care de iele ideal de le&!torie trebuie s!aib!, #i s! !stre+e, o mare fle3ibilitate (((( 1e/ trebuie s! aib! o surafa"! de


24/39

cereale firm!, nu este u#or deteriorate rin frecare, #i nu ar trebui s! fie)n modartificial cu bob (((( Comisia este de !rere c! o ur! tanna&e sumac5 $ar!sunde la toate aceste condi"ii, #i c! ielea oate, #i $a fi rodus acum, carese $a do$edi a fi la fel de durabile ca orice f!cut )n trecut( 7

Comitetul a fost *n! acum doar tratate cu le&ume%iele bron+ata( Eu amfolosit, cu un oarecare succes, crom%iele de $i"el t!b!cit!( C5rome iele estedificil de Rod, #i de a lucra, deoarece nu de$ine moale atunci c*nd sunt ude,cum ar fi le&ume%iele bron+ata( Acesta $a sta orice &rad re+onabil de c!ldur!,#i astfel ar utea fi robabil util entru to%raft le&aturi si entru raftt!iate( Este e3trem de uternic mecanic, dar f!r! teste sulimentare nu ot s!%lrecomand o+iti$, cu e3ce"ia entru roces(

2n tim ce uterea #i durabilitate robabil! de iele oate fi 'udecat numaide c!tre un c5imist instruit iele, acolo r!m*ne entru selectarea lian"i, tiulde iele de a utili+a, recum #i culoarea sa(

Cele mai multe din iele re&!tit entru le&!torie este rea mareterminat( Procesele de finisare a ad!u&a o afacere bun! entru costul de iele,si sunt at de a fi d!un!tor entru ea, #i c*t de mult a ridicat Finis5 esteierdut )n acoer!, ar fi mai bine entru le&ator de carti entru a ob"ine ieleasra si termina el )nsu#i atunci c*nd acesta este e carte(

Cele iele de u+ comun entru laminare sunt % Car!, cunoscut sub numele de 4aroc( i"el, cunoscut sub numele de $i"el #i de Rusia( Piele de oaie, cunoscut sub numele de Roan, busuioc, sHi$er, c((

Piele de orc, cunoscut sub numele de iele de orc( Piele de foc!, cunoscut sub numele de si&iliu(

Maroc este robabil cel mai bun entru iele obli&atorii sulimentare dac!sunt corect elaborate, dar e3erimentul a demonstrat c! moroccos scumeLe$ant sunt aroae )ntotdeauna distrus )n fabricarea lor( Un mare num!r derobe de cel mai scum Le$ant 4aroc au fost testate, cu re+ultatul c! to"i s%au&!sit s! con"in! acid sulfuric liber(

Calf.% moderne de le&ume%$i"el t!b!cit! a de$enit un material e3trem denesatisf!c!toare, #i *n! la unele sc5imb!ri radicale sunt efectuate )n metodele

de fabrica"ie, ea nu ar trebui s! fie folosite entru le&!torie(Piele de oaie.% o iele de oaie, )n mod coresun+!tor t!b!cite face o foarte

durabil, de#i mai de&rab!moale #i l*nos, din iele( O mare arte din ielele&!torie acum a f!cut din iele de oaie, este destul de lisit de$aloare( BooHbinders ar trebui s! refu+e s! aib! nimic de a face cu o iele care


25/39


26/39

Cartea se oate face manual sau de ma#ini, fie #i 7turnate7 sau 7)mletit7(74en"ionat!7 lucr!ri se distin& rin semne de s*rm!, care sunt absente )n7"esut7 de 5*rtie(

O foaie de 5*rtie confec"ionate manual are tot timul un a$anta' dur

ine&al! numit 7decHle,7 care este un re+ultat necesar al metodei sale defabrica"ie( Imrimantele timurii au ri$it aceast! mar&ine nere&ulat! ca undefect, #i aroae in$ariabil )modobite de cele mai multe%l )nainte de a unec!r"i )n le&!turi ermanente( Re+er$a"i iubitorii de e bun! dretate ca entrua &!si urme de 7decHle7 mar&ine, ca do$ad! c! un $olum nu a fost )n modne'ustificat redus de liant( Dar acum a de$enit moda de a admira 7decHle7 dedra&ul ei, #i de a l!sa c!r"ile e m)na 5*rtie absolut nerelucrate, cu mar&ininere&ulate, care colectea+! murd!ria, sunt inestetice, #i su!r!toare de atransforma este( P*n! )n re+ent, aceast! nebunie a lecat, ca ma#in!%a f!cut5*rtie este us de multe ori rintr%un roces sulimentar entru a da un falsmar&ine decHle(

Aro3imati$ $orbind, 5*rtie de calitate $aria+! )n func"ie de roor"ia dematerial fibros, cum ar fi c*r!, utili+at la fabricarea( Pentru a face 5*rtie )nmod satisf!c!tor de m*n!, o roor"ie mare de astfel de materiale fibroase estenecesar, astfel )nc*t fatul c! 5*rtia este f!cut de m*n! este )ntr%o anumit!m!sur!, o &aran"ie a calit!"ii sale( E3ist! calit!"i diferite de fabricare de m)nade 5*rtie, reali+ate din diferite materiale, )n rincial c*re #i len'erie de atdin bumbac( Cea mai bun! lucrare se face din c*r! len'erie curat!, #i cele mais!race de m)na de 5*rtie de la cara de bumbac, )n tim ce alte calit!"i con"ine

un amestec de substan"e sau alte dou!(Este osibil s! se fac! o lucrare bine bun de ma#ini, dac! sunt folosite

materiale bune( Unele lucr!ri sunt e3celente f!cute de ma#ini, dar cerereaenorma de 5*rtie, )mreun! cu fatul c! )n re+ent aroae orice materialfibros se oate face )n 5*rtie, a dus )n roduc"ie, )n ultimii ani, de, robabil,cele mai &ra$e acte care au mai fost $!+ut(

Acest lucru nu ar conta dac! utili+area documentelor de s!raci s%au limitatla +iare literatur! #i alte efemer, dar atunci c*nd, a#a cum este adesea ca+ul,5*rtie de calitate foarte roast! este folosit entru c!r"i de interes literar

ermanent, roblema este suficient de &ra$!(Printre cele mai &ra$e acte f!cute sunt foarte )nc!rcate 7Arta7, lucr!ri caresunt re&!tite entru imrimare de blocuri de roces semi%tonuri(Este deserat c!, )nainte de tim )n care factorii de deci+ie de 5*rtie $a roduce undocument care, )n tim ce otri$it entru imrimarea 'um!tate de tonuri deblocuri, $a fi mai mult de func"ionare, #i $a a$ea o surafa"! mai u"innel!cut!(
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter20.html


27/39

Factorii de deci+ie de mai multe documente de roducerea coloratemanual otri$ite entru lucr!ri finali( Lucr!ri f!cut de ma#in! oate fi a$ut)ntr%o $arietate nesfarsita de la orice num!r de factorii de deci+ie(

Lucrarea cunoscut sub numele de 7er&ament 'aone+7 este un material

foarte dur, #i $a fi &!sit util entru reararea c!r"i calc, cel mai subtire de$arietatea este foarte otri$it entru reararea satele sec"iunile rute, sauentru a consolida locurile slabe e suort de 5*rtie(

2n considerare urm!toarele )nc*nt!toare de fabricare a 5*rtiei de m*n!,este citat din 7urnalul lui E$el8n, -


28/39

D#'l# Pott 25 15

(Foolscap 27 x 17

)#per %oal 27 21

D#'l# Cro*n 30 20

Imperial 30 22

D#'l# post 31 19

Dimensiunile coresun+!toare de lucrari facute de mana ot fi u#or diferite decele de mai sus(

De#i de mai sus sunt dimensiunile rinciale numite, aroae oricedimensiune ot fi f!cute la comand!(

Urm!tor este un e3tras din raortul Comitetului 1ociet!"ii de Arte ri$inddeteriorarea de 5*rtie, ublicat )n ->?> 7Comitetul constat! c! fibrele de

5*rtie de luare oate fi $ariat )n atru clase %A( Bumbac, in, c*ne! #i(+. Lemn, celulo+! un/ roces de sulfit, #i b/, sod! #i sulfat de roces(C( 2mletituri de fibre $e&etale #i celulo+! de aie(D( Past! de lemn mecanic!(

2n ceea ce ri$e#te, rin urmare, la lucr!ri de carti si documente de $aloareermanent!, de selec"ie trebuie s! fie luate )n aceast! ordine, #i )ntotdeauna curesectarea la )ndelinirea condi"iilor de mai sus normal de tratament tratatela fel de comune la toate documentele( 7

7Comitetul a fost dornic de a aduce in$esti&a"iilor lor, la o conclu+ieractic! )n termeni secifici, i+( de su&estie a standardelor de calitate(Estee$ident c!, )n ma'oritatea ca+urilor, nu este $ina u"in de a &!si cu a'ust!rileractice care &u$ernea+! comer"ul( Acestea sunt, rin urmare, )ndelinit! de alimita re+ultatele lor secifice urm!torul, #i anume,(normal standard decalitate pentru lucrri de carte necesare pentru publicaii de valoarepermanent.Pentru astfel de acte s%ar reci+a, du! cum urmea+! %


29/39

7Fibre.Nu mai u"in de =. la sut!( din fibre de clasa A(7Dimensionarea.Nu mai mult de 6 rocente( colofoniu, #i a terminat cu

aciditate normal! de aluminiu ur(7ncrcarea.Nu mai mult de -. la sut!( 4aterie mineral total cenu#!/(

72n ceea ce ri$e#te documentele scrise, trebuie s! fie e$ident c!materialele adec$ate sunt cele de clasa A, #i c! 5*rtiaar trebui s! fie ur #imi'locii cu &elatin!, #i nu cu colofoniu( Toate imita"ii de lucr!ri de scriere demare clasa, care sunt, de fat, de&5i+ati in doar lucr!ri de imrimare, ar trebuis! fie e$itat! cu &ri'!( 7

PASTE

Pentru a lii entru acoerirea c!r"i, c((, Ia 6 uncii de f!in!, #i unciealaunde raf, #i se amestec! bine cu a! suficient! entru a forma o ast! sub"ire,

a$*nd &ri'!, entru a sar&e orice bul&!ri( Ad!u&a"i o 'um!tate de litru de a!rece, #i se )nc!l+e#te u#or )ntr%o crati"! emailat!( A#a cum de$ine cald, ar trebuis! se amestec! din tim )n tim, #i c*nd )ncee s! fiarb!, trebuie amestecatcontinuu entru aro3imati$ cinci minute(Aceasta ar trebui s! constituie aoio asta &roasa, care oate fi diluat cu a! cald!( Desi&ur, orice cantitate oatefi f!cut! )n ca+ul )n care roor"iile sunt acelea#i(

Paste entru utili+are este cel mai bine !strate )ntr%un '&5eab de lemn,numit 7cada asta(7 Cad! asta $a trebui s! fie cur!"ate din c*nd )n c*nd, #itoate fra&mentele de ast! de uscat eliminat( Acest lucru oate fi foarte usor de

facut )n ca+ul )n care este l!sat, este noate, umlut cu a!(2nainte de autili+a, asta trebuie s! fie bine b!tut cu un b!" lat(Pentru liirea de 5*rtie, ar trebui s! aib! cu ri$ire la coeren"a #i

nete+imea de crema, entru iele, aceasta oate fi mai &ros( Pentru iele foarte&roas! un liici ic sub"ire ot fi ad!u&ate( Pasta facuta cu Alum $a astraaro3imati$ dou! s!t!m*ni, dar ot fi !strate mai mult tim rin ad!u&areade sublimat coro+i$, )n roor"ie de o arte a sublimat coro+i$ la o mie de !r"ide ast!( 1ublimat coro+i$, fiind o otra$! mortal!, $a re$eni atacul de #oarecide bibliotec! sau de alte insecte, dar entru acela#i moti$, trebuie s! fie utili+atnumai de c!tre ersoanele resonsabile, #i ast! )n care este folosit trebuie s!fie !strate din modul de animale domestice(

4ai multe m!rci de ast! de rearat e3celent oate fi cumarat de laLondra( Aceste aste sunt la fel de ieftine ca se oate face, #i s! !stre+e un buntim(

Paste, care a de$enit acru nu ar trebui s! fie utili+at, deoarece e3ist!ericolul ca rodusele de fermenta"ie acidul oate rani de iele(


30/39

Liire ca+i $*ndute au adesea o bar! de fier este ele entru a #ter&e eerie( Acest lucru ar trebui s! fie eliminat, #i )nlocuit cu o bucata de sfoararasucita( Paste erii ar trebui s! fie le&at cu sfoar! sau +inc, curu sau de fier $aata asta(

PASTALBPENTRUREPARAREA

O ast! bun! entru lucr!ri de rearare se face dintr%o lin&urita de fainaobisnuita, dou! teasoonsful de orumb, o 'um!tate de lin&uri"! de alaun, #itrei uncii de a!( Acestea ar trebui s! fie atent amestecat, de ruere la toatebuc!"i, iar aoi ar trebui s! fie )nc!l+it! )ntr%o crati"! curat!, #i a st*rnit tottimul cu o lin&ura de lemn sau os( Pasta ar trebui s! se fierbe tim dearo3imati$ cinci minute, dar nu rea reede, sau se $a arde #i transformamaro( Ore+%f!in! sau amidon ot fi )nlocuite de orumb, #i entru 5*rtie foarte

alb Faina de &rau oate fi omis!( Past! obi#nuit nu este suficient de aroaealb! entru reararea, #i este at de a l!sa ete inestetice(Porumb ast! ot fi utili+ate direct, du! ce se face, #i $a men"ine bun! )n

condi"ii normale de aro3imati$ o satamana( Direct, acesta de$ine &reu saumer&e aoase, un nou lot trebuie s! fie f!cute(

LIPICI

Este imortant entru booHbinders c! liiciul folosit trebuie s! fie de bun!calitate, #i cel mai bun liici ielea $a fi &!sit entru a r!sunde bine(Pentru a

se re&!ti entru utili+are, ade+i$ trebuie s! fie rut )n buc!"i mici #i se las! la)nmuiat este noate )n a!( 2n diminea"a ar trebui s! fie moale #i multumflate, dar nu toit, #i ot fi aoi use )n ade+i$%oal! #i u#or fiert la foc mic*n! c*nd este lic5id( Acesta este &ata entru utili+are( Ade+i$ ierde )ncalitate de a fi frec$ent )nc!l+it, astfel c! nu este bine entru a face o cantitatemare la un moment dat( Liici%oala ar trebui s! fie cur!"ate )nainte de liicinou este us )n ea, #i liici $ec5i liirea rund! !r"i scoase(

Ade+i$ ar trebui s! fie utili+ate la cald #i nu rea &ros( Dac! este strin&8 #idificil de a lucra, acesta oate fi rut rin rasucirea raid eria )n liici%

oala( Pentru 5*rtie liici ar trebui s! fie foarte sub"ire #i bine a lucrat cuensula inainte de a folosi(Urm!torul te3t este citat de 7Camerele7 Enc8cloaedia 7, articol e

Ade+i$ %7In tim ce An&lia nu e3celea+! )n fabricarea, este un fat recunoscut c!

sco"ian liici ((( r*ndurile )n fa"a cleiuri din toate "!rile( Un ade+i$ de lumin! deculoare nu este nea!rat bun, nici un ade+i$ de culoare )nc5is! nea!rat


31/39


32/39

mic! frecare, )n tim ce la artea de dearte de lumina a fost relati$ desunet( Le&!turi de er&ament au fost c5iar mai afectate dec*t cele de iele(

Comitetul recomanda ca biblioteca indos e3use la lumina direct! asoarelui ar fi &la+urate cu sticla colorata(

7Unele )ncerc!ri au fost f!cute entru a determina efectul de luminatransmis! rin a5are de diferite culori, #i se indic! fatul c!, albastru #i $iolet,lumina de sticl! de calitate aroae la fel de noci$ ca sticla alba, in tim ce subiele rosu, $erde, &alben #i oc5elari au fost aroae comlet rote'ate( Nuoate fi nici o )ndoial! c! utili+area de sticl! &alben al sau $erde de m!sline,)n bibliotec! ferestre e3us la lumina direct! a soarelui este de dorit( Un num!rmare de e3erimente au fost reali+ate e a5are colorate 7catedrala7 de d%niiPilHin&ton Bros, Limited, cu re+ultatul c! nr( >-6 #i =-6 beneficia+! de rotec"iearoae total! )n timul e3unerii de dou! luni de la lumina soarelui, )n timce Nr =.9 #i >.9 oate fi recomandat )n ca+ul )n care numai nuante foartedesc5is la culoare sunt ermise( Oc5elarii an&a'a"i au fost suuse unui e3amenatent sectroscoice, #i la culoarea de m!surare de tintometer, dar nici nu aufost &asite entru a da indica"ii recise cu ri$ire la uterea de rotec"ie aoc5elarilor, care este nici o )ndoial! ca urmare a absorb"iei de $iolet, #i )nsecial a in$i+ibile ra+ele ultra%$iolete( O metod! siml! de a comara a5areeste de a e3une )n temeiul acestora la lumina soarelui sensibili+atordinar! albumenised 5*rtie foto&rafic!( Aceste a5are )n care acest lucru estecel mai intunecat sunt, de asemenea, de rotec"ie la iele( 7

De tutun.% Fumatul a fost do$edit a fi d!un!toare, #i este cu si&uran"! o

&re#eal! s! se ermit!, )n biblioteci(7Efectul de $aori de amoniac, #i de fum de tutun, de amoniac care este

unul dintre in&redientele acti$e, a fost e3aminat, de asemenea( Efectul de$aori de amoniac a fost foarte marcat, )ntunecare fiecare descriere de iele, #ieste cunoscut fatul c!, )n ca+uri e3treme se roduce o form! raid! dede&radare( Fumul de tutun a a$ut un efect foarte asem!n!tor )ntunecare #i$!t!m!toare cel marcat )n ca+ul de iei t!b!cite sumac5/, #i nu oate e3istanicio )ndoial! c! deteriorarea de le&!turi )ntr%o bibliotec! )n care fumatul a fostermis #i camerele de mult utili+ate, trebuie s! fi fost ar"ial din cau+a aceasta

cau+a( 7Umed.% Carti !strate )n locuri umede $a de+$olta muce&ai, #i at*t de iele#i de 5*rtie $a fi ruinat(

2n ca+ul )n care este osibil, camerele natural uscate ar trebui s! fieutili+ate entru biblioteci, #i, dac! nu uscat natural, toate mi'loacele osibile artrebui s! fie luate entru a le face a#a( Acesta $a uneleori se constat! c! sin&uramodalitate de a !stra ere"ii unei case $ec5i uscat este de a une )ntr%o


33/39

damcourse coresun+!toare( E3ist! diferite metode folosite de alte, cum ar fic!tu#irea ere"ilor cu lumb sub"ire, sau $osire%le )n interior #i cu o anumit!re&!tire 5idroi+olare, dar at*ta tim c*t un erete umed r!m*ne )n sine, nueste si&ur dac! oricare dintre aceste lucruri se $or !stra ermanent umed de

enetrant(Biblioteca nu ar trebui s! fie us la +id, nici c!r"ile de e odea( Ar trebuis! e3iste )ntotdeauna sa"iu entru aer s! circule e toate laturile derafturile( Umed este secial re'udiciabil, )n ca+ul )n care c!r"ile sunt !strate)n satele u#ilor str*ns%monta'( U#ile de biblioteci ar trebui s! fie l!satedesc5ise din tim )n tim )n +ilele calde(

2n ca+ul )n care muce&aiul face aaritia sa, c!r"ile ar trebui s! fie scoase,uscate #i aerisite, iar rafturile bine cur!"ate( Cau+a umede ar trebui s! fie c!utatentru, #i m!surile luate entru remedierea( Biblioteca ferestre nu ar trebui s!fie l!sat! desc5is! e tim de noate, nici e $reme umed!, dar )n $remefrumoas! cald! de $entila"ie mai e3ist!, cu at*t mai bine(

De cldur.% 2n tim ce umed este foarte d!un!tor entru c!r"i, e seamade+$olt!riide muce&ai, )n mod ne'ustificat cu aer cald uscat este aroae la felde r!u, cau+*nd ielea sa se usuce #i ierde fle3ibilitatea( La acest unct,re#edintele 1ociet!"ii de Arte Comitetului sune %

7Camere, )n care c!r"ile sunt !strate nu ar trebui s! fie suuse la e3treme,fie de c!ldur! sau fri&, de ume+eala sau uscaciune( 1e oate sune c! mai bineadatat%o camer! este de ocua"ie uman!, cu at*t mai bine entru c!r"ile ecare le con"ine( Umed este, desi&ur, cel mai rautacios, dar este%uscaciune

indus de aer )nc!l+it, mai ales atunci c*nd conductele sunt )n imediataaroiere a Biblioteci, este de asemenea foarte d!un!toare( 7

Praf.% Carti ar trebui s! fie luate de e rafturi, cel u"in o dat! e an,rafuit si aerisite, recum #i le&!turile frecat cu un conser$ant(

Pentru a raf o carte, ar trebui s! fie scos din raft, #i f!r! a fi desc5is!,)ntoars! cu susul )n 'os #i a aruncat cu o c*r! de #ters raful ene( Dac! ocarte cu raful de e artea de sus este loc liber )n m*n!, #i udrate modcorect, raful se oate )ncadra )ntre frun+e( Praf ar trebui s! fie f!cut )n $remecald!, uscat!, #i du! aceea, c!r"ile ot fi st!tea e mas! u#or desc5is!, la aer,

cu frun+ele lorliber( 2nainte de a fi re$enit la rafturi, le&!turile trebuie s! fieu#or frecat cu o anumit! re&!tire conser$ant $e+ica( II /( Orice le&!turicare sunt rute, sau orice frun+e care sunt libere ar trebui s! fie obser$at, #ic!r"ile use e de o arte, s! fie trimise la liant(Acesta ar fi cel mai bine atuncic*nd biblioteca este suficient de mare entru a 'ustifica, de a an&a'a un le&atorde carti de lucru entru a face acest lucru, un astfel de om ar fi util )n mai


34/39

multe moduri( El ar utea lii e etic5ete, le&aturi de reara"ii, #i de a facemulte alte locuri de munc! ciudate entru a !stra c!r"ile )n stare bun!(

Un le&!tor de c!r"i ar utea fi e delin an&a'at, de le&are #i de rearareac!r"ile )ntr%o bibliotec! relati$ mic, sub direc"ia de bibliotecar(

OARECIDEBIBLIOTEC

Insectele cunoscute sub numele de #oareci de bibliotec! sunt mai multe tiuride lar$e de &*ndaci, cel mai frec$ent, robabil, dentobiumdomesticum#i !ololencus "iptus ( Ele nu sunt )n nici un fel secific de ac!r"ilor #i $a infesta lemn de rafturi, ere"i, ardoseli sau( O afacere bun! seoate face entru a men"ine 7$iermi7, dearte de utili+area unor astfel desubstan"eca camfor sau na5t5aline )n bibliotec!( oareci de bibliotec! nuataca c!r"i moderne, foarte mult, robabil, le dislace Alum a us )n ast! #i

comisiilor de moara din fr*n&5ie &udronat! $ec5i(2n c!r"i $ec5i, mai ales, cum ar $eni din Italia, este adesea considerat cara$a&iile de #oareci de bibliotec! sunt aroae )n )ntre&ime limitea+! la cleiulde e satele c!r"ilor, #i se are c!, )n &eneral, liici #i lii"i%le atra&e(Probabildac! sublimat coro+i$ au fost use )n ade+i$ #i ast! de folosit ar ori atacurilelor( Alum este declarat a fi una de re$enire, dar am cunoscut #oareci debibliotec! s! m!n*nce rin modul lor de liit e iele, cu Alum ast! carecon"ine, atunci c*nd, )n recuerarea, lacile $ec5i din lemn cu con"inut de#oareci de bibliotec! au fost utili+ate )n eroare(

Atunci c*nd )n consiliile de administra"ie ale a&itare un raf de carte$ec5e, +boara, sau )n ca+ul )n &r!me+i mici de raf se &!sesc e raftul e care ocarte $ec5e a fost )n icioare, se oate considera robabil c! e3ist! #oareci debibliotec! re+ente( Este u#or de a ucide orice care oate fi usa la unct, rinunerea carte )ntr%o cutie etan#! )ncon'urat cu $at! )nmuiat! )n eter, dar carenu $a ucide e ou!, iar tratamentul trebuie reetat de latim )n tim, lainter$ale de c*te$a s!t!m*ni(

Orice carte, care este &asit sa contina #oareci de bibliotec! ar trebui s! fiei+olat #i la o dat! tratat( Cutii ot fi use )n interiorul l!cilor entru a re$eni7$iermi7 alimentare )n frun+e(

orbind de #oareci de bibliotec!, ules Cousin sune %Cea mai mare 7Una dintre cele mai simle mi'loace entru a fi utili+ate

entru a scaa de #oareci de bibliotec!/, este de a une )n satele c!r"ilor, )nsecial )n locul )n care insectele arat! re+en"a lor, iese de len'erie deimbibate cu esen"! de terebentin!, camfor, sau o infu+ie de tutun, #i s! lere)nnoiasc! atunci c*nd mirosul se stin&e( Un ic de ier amend! ar utea fi,
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter21.html#CHAPTER_XXIIhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter21.html#CHAPTER_XXII


35/39

de asemenea, )mr!#tiate e raft, mirosul enetrant de care ar roduce acela#iefect( 7

Posibil Pulbere insectelor Qeatin&, ar r!sunde fel de bine sau mai binedec*t ier(

OBOLANIIOARECI

obolani #i #oareci, $or roade satele de c!r"i entru a ob"ine de la ade+i$,astfel, mi'loace ar trebui s! fie luate entru a sc!a de aceste d!un!torilor )nca+ul )n care ar trebui s! aar!( 4ouse%uri mai ales $a obli&atoriu ciu&ulescer&ament sau mar&inile de c!r"i calc, care au de$enit mult mai &ras, cumaniularea(

GANDACIIDEBUCATARIE

0andacii de bucatarie sunt foarte su!r!toare )n biblioteci, manancale&aturi( Pulbere insectelor Qeatin& lui )i $a "ine dearte de c!r"i, dar numaiat*ta tim c*t aceasta nu este re)nnoit! la inter$ale scurte de tim(

PLASAREACRILEDINRAFTURI

Pre#edintele 1ociet!"ii de Arte Comitetului 1ecial sune la acest unct %7Este imortant ca un mediu de doar ar trebui s! fie obser$at! )ntre

disunerea )n aroiere #i liber de c!r"i )n rafturi( Ambalare strans ro$oac!(

Tr!&*nd off de $*rfurile de carte de sate, frecare re'udiciabil )ntre !r"i,recum #i la o resiune ne'ustificat!, care tinde s! for"e+e e sinarea lor Darc!r"i nu ar trebui s! stea liber e rafturi( Ei au ne$oie de sri'in #i de resiunemoderat! laterale, altfel frun+ele sunt at entru a desc5ide #i recunosc raf,umed, #i a muce&aiului( 0reutatea de frun+e, de asemenea, )n bine%$olumemici #i mi'locii slab lasate $or fi adesea &!sit entru a fi a#e+at! e raft, facandsinarea conca$!, #i a strica forma de coe+iune #i a c!r"ilor(

72n bibliotecile )n care clasificarea este )ncercat trebuie s! e3iste un anumitnum!r de rafturi ar"ial umlute( C!r"ile din acestea ar trebui s! fie "inut )n locde un diso+iti$, cum ar fi fatul c!, )n utili+area, )n Britis5 4useum, #i anume,o siml! bucat! un&5i lat de fier &al$ani+at, e flan#a inferioar! a, care lasf*r#itul restul c!r"ilor, aceasta men"in*ndu%'os, )n o+i"ie $ertical! flan#a de!strarea c!r"ilor str*ns! #i )miedic*ndu%le s! se r!s*ndeasc!( 7

De asemenea, el $orbe#te de ericolul de a le&aturi de rafturile brute saude rost%$osite %


36/39

74are &ri'! trebuie s! fie e3ercitat! atunci c*nd dulauri sunt $osite saulacuite, care surafa"a ar trebui s! fie l!sat &reu, neted, #i uscat(Le&!turi, )nsecial cele de te3tura delicata, ot fi iremediabil frecate )n ca+ul )n care a adus)n contact cu surafe"e asre sau &rosolan%$osite, )n tim ce $osea )n sine,

de ani de la alicarea sa ini"ial!, este de natur! s! $in! e la carti, lasand urmede nesters( 2n astfel de ca+uri, oli"i#tii de bo3e )motri$a caetele de rafturisunt sin&ura cale de atac( 7Cuprins nainte


CAPITOLULXXII

PENTRUAPG1TRALE0ATURIECI% RE%1UPORT

PENTRUAPSTRALEGATURIVECHI

Este un fat bine%cunoscut fatul c! din iele de le&!turi care sunt maniulatede mult durea+a foarte mult mai bine dec*t e c!r"i, care r!m*n neatinse erafturi( Nu e3ist! )ndoial! c! moti$ul entru aceasta este fatul c! cantitatemica de &rasime din iele rime#te din m*inile%l 5r!ne#te #i men"inefle3ibil( Un strat de liici sau lac se &!se#te )ntr%o anumit! m!sur! entru arote'a iele de influen"ele ne&ati$e din afara, dar, din !cate, at*t )n albu# de

ou #i lac tind mai de&raba sa se intareasca iele dec*t s!%l !stra"i fle3ibil, #i einu doar )n ca+ul )n care este cel mai &ra$ e#ec, c! este la articula"ii( 2ndesc5iderea #i )nc5iderea, orice strat de albu# de ou sau de lac, care a de$enit&reu se $a sar&e, #i e3une iele de comune #i )naoi( Fle3ibilitatea este ocalitate esen"ial! )n iele de le&!torie, entru c*t mai cur*nd de iele, lacomun, a unei obli&atoriu de$ine ri&id se rue dearte atunci c*nd anourilesunt desc5ise(

Aceasta ar ad!u&a imens )n $ia"a de le&aturi de iele $ec5i, dac! ar fibibliotecarii le%a tratat, sune o dat! e an, cu un conser$ant( C5eltuieli )nconsecin"!, ar fi sal$at de mai multe ori de reducere a costurilor de re%le&are( Oastfel de conser$ant, nu trebuie s! !tea+!, nu trebuie s! se e$aore, nu trebuies! de$in! tare, #i nu trebuie s! fie liicios( aselin! a fost recomandat, #ir!sunsuri destul de bine, dar se $a e$aora, de#i )ncet(Am constatat c! osolu"ie de cear! de arafin!, )n r!sunsurile de ulei de ricin, de asemenea( Esteieftin #i foarte simlu s! se re&!teasc!( Pentru a se re&!ti, un ulei de ricineste us )ntr%un borcan de lut, #i aro3imati$ 'um!tate din &reutatea de
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/chapter22.html


37/39

arafin! m!run"it! )n ea( La )nc!l+irea, ceara se $a toi, iar rearatul este &atade utili+are(

Un ic de re&!tire este bine lucrat )ntr%o bucat! de flanel, #i c!r"ile frecatcu ea, o aten"ie deosebit! fiind acordat! la sate #i articula"iilor(Acestea ot fi

)n continuare frecate cu m*na, #i )n cele din urm! trecut este, cu o c*r!curat!, moale( Foarte utin a rearatului trebuie folosite e fiecare carte(2n ca+ul )n care au le&!turi de roiectare col"uri de metal sau cleme care

sunt suscetibile de a +&*riac!r"i $ecine, iese de moara de bord, care ot fic!tu#ite cu iele sau de 5*rtie de bun!, ar trebui s! fie a#e+ate una l*n&! ei,sau ot a$ea o acoerire a f!cut dintr%o bucat! de moara de bord rotundalecat du! cum se arat! )n Fi&( -6., #i a consolidat )n faldurile culen'erie( Acest lucru oate fi alunecat )n raft cu cartea cu final desc5is sree3terior, iar aoi $a fi &reu de $!+ut(

FI0( -6.(Le&!turi care au a$ut anterior cu cleme de metal,( C, de multe ori auroiectarea fra&mente ale un&5iilor $ec5i(Acestea ar trebui s! fie c!utat #i)nde!rtate cu &ri'! sau condus )n, deoarece acestea ot deteriora serios orice

le&aturi cu care $in )n contact(Pentru a rote'a le&!turi $aloroase $ec5i, ca+urile ot fi f!cute #i cu literede e sate, cu titlul de carte(

use care necesit! satele )ndoire de laci entru )nde!rtarea lor, nusunt recomandate(

RE-BACK

Le&!turi care s%au rut articula"ii oate fi re%sus"inut!( Oricare dintre iele desate, care r!m*ne s! fie )nde!rtate cu &ri'! #i conser$ate( Este imosibil de a

ob"ine unele de iele e sinarea )n&uste, f!r! a le distru&e, dar cu &ri'! #i rinutili+area unui dosar sub"ire, cu satele mai multe ot fi sal$ate( Piele eanourile se taie un ic din sate comun, cu o t!ietur! oblic!, care $a l!sa omar&ine sub"ire, #i este aoi ridicat cu un dosar( Piele noua, de aceea#i culoareeste liit e sate, #i )n ascuns sub iele $ec5i de e bord( Din iele de la sate$ec5i ar trebui s! aib! mar&inile sale comara"ie #i orice buc!"i de 5*rtie sau


38/39

de clei eliminate #i s! fie liite e iele nou #i str*ns le&at cu banda ade+i$aentru a se asi&ura c! se lie#te(

C*nd iele la col"uri de bord are ne$oie de rearatii, col" este liit #i a b!tutcu un ciocan entru a face &reu #i !trat, #i atunci c*nd este uscat, o bucatica

de iele noi este alunecat sub $ec5i #i col" acoerit(2n ca+ul )n care cablurile de cusut sau un fir decarte au ierit ar trebui s!fie de rebound, dar dac! e3ist! urme de le&are ori&inal, care ar trebui s! fie!strate #i utili+ate( 2n ca+ul )n care l!cile $ec5i au destul de ierit, laci noide aceea#i natur! #i &rosime ar trebui s! fie scos #i caacul $ec5i liit esteele( Locuri cum ar fi iele $ec5i nu $a acoeri, trebuie s! fie mai )nt*i acoeritecu noi de aceea#i culoare( 2n &eneral $orbind, este de dorit ca caracteristicile ocarte $ec5e, ar trebui s! fie conser$ate, #i c! noi de lucru ar trebui s! fie c*t maiu"in )n e$iden"! )n care este osibil( Este mult mai lacut entru a $edea ocarte $ec5e )ntr%un obli&atoriu contemoran atc5%uri, decat satisfacut siordonat )n cele mai moderne caacul imaculat(

Parte a interesului de orice carte $ec5e este istoria sa indi$idual!, care otfi colectate de la obli&atoriu, carte de l!ci, note mar&inale, numele fo#tilorrorietari, si c(, i ce$a care tinde s! #tear&! aceste semne trebuie s! fiecriticat(Cuprins nainte


39/39
http://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/index.htmlhttp://ebooks.adelaide.edu.au/c/cockerell/douglas/bookbinding/appendix1.html

Legătorie si ingrijire carti

Documents

Transcript of Legătorie si ingrijire carti