I rizboi punic (2eqi.H.)

lrrt:nintati de siracuzani, au cerut ajutor mai intii cartagine-olrr, apoi romanilor. Sosirea romanilor a pus fald in fafd celedorrd armate 9i adus la izbucnirea primului rdzboi punicin anul?b4 i.H. Luptdtori neintrecuti pe uscat, romanii au invins si auh,rt in scurt timp Sicilia in stdpAnirea lor. Dar pe mare(',rrtagina le erasuperioard 9i ataca mereu coastele insulei.

Nimic nu era insd imposibil pentru romani cdnd aveau de rezolvat o

lrroblemd militard. Ei au cerut orage.lor etrusce gi grecegti, aliate Romei,rlrrijin in construirea a peste 100 de corabii, dupd modelul penterelorr,rrtagineze. Caius Duilius, numit comandant al flotei, a gdsit chiar orolutie ingenioasd, care sd permitd romanilor sd lupte mai bine. EI a, r.rnstruit niqte poduri mobile, cu cdrlige de fier la un capdt si parapete perrrargini, cu care romanii prindeau navele inamice si se luptau apoi ca siue uscat.

Victoria a fost de partea romanilor, iar bucuria lornespusd. Ei au fdcut onoruri in cinstea comandantului 9i auridicat coloane de bronz impodobite cu ciocurile cordbiilor cartagineze captu-rate, numite rostra.

Dupd un timp rizboiul a reinceput. insugi Hqmilcar Barcas (Fulgerul), mult temut deromani, comanda armata punicd. $ase ani a durat rizboiul provocdnd romanilor mari pierderi.Patriofi din fire, ei au pus mdnd de la mAnd, si-au reconstruit flota, invingindu-9i in cele din urmdadversarii. Cartaginezii insd, negustori interesati numai de averile lor, au considerat cd rdzboiul iicosta prea mult. Ei au renunlat la pdmdntul Siciliei 9i au pldtit totodatd o importantd despdgubirede rdzboi (241 i.H.). incd o datd tenacitatea romanilor a iegit biruitoare.

Sicilia (fdrd Siracuza, colonie greace) a devenit prima P^rovincie romanis i , inscur t t imp,grdnaru lRomei . f lEa ty I

geeL/ ( !

Alte cuceriri. Primulr6zboi punic a durat 24 de ani, iar romanii parcd nici n-ar fi luptat,atdt de energici s;aUdovedit a fi in continuare. Ei au ocupat Corsica 9i Sardinia, teritorii aflatesub influenlJ.uffiii??ioi .are nu au maiindrdznit sd-i infrunte. Noua invazie a galilor atrezitinsd fiori de spaimd in rdndurile armatei romane. Romanii nu uitaserd grozdviile indurate intrecut. Dar de data aceasta ei nu mai erau singuri. Armata aliatd se ridica in wemea aceeala700.000 de soldafi. impreund i-au infrdnt gi alungat pe invadatori pAnd dincolo de Alpi. Galiacisalpini intra astfelin stdpdnirea Romei. ln fine, aceasta cuceregte 9i o parte din coastarisiriteani a Mirii Adriatice pentru a pune capdt pirateriilor fdcute de ilirii din Dalmafia. Cupagi mici, dar siguri, Roma se apropia de Grecia.

Al doilea rizboi punic (2lE i.H.)

Pretextul. in acest timp, Cartagina 9i-a extins stdpdnirile in Sponia. Minele de argint alePeninsulei Iberice au sporit bogdtiile ei gi au trezit nelinigtea Romei. Aceasta a luat sub proteclie

colonia greacd Saguntum 9i a incheiat cu Hasdruba{ urmas al lui Hamilcar, un tratat prin care- -+^^i -^ ; l^"^, , I i "^narmi laa * l inAoro;cfXnAnir i i r i innnlndaFhnr CAndcomandantal mlni lora

,onia Romei. Tinl1l.',1: p,i;;oiio !"

trei secole Yl si cartagina au fost inomanii il f;;;'i^!11"9'" recun(

tprezentauna din .^?t":,',tl-t ;ffi#scuse stdpanirea not"i in

[i^";.?"ilt lll*r,i#** #ff :T#;:: :: prac. ' ---v' pana aproape de siciria, iu, u".nli" ,luru," nu.^_ ^^--Crr^a--r- - :

I -^ . .p^ ^:^: t :^_: ^ . .^ l^ imnX-t i t i

tdtit din nou' Er a ocupat cetatea Saguntum si a lrgcrlt Ebrur. Romanii i_au cerul'preascd' Refuzul acesteia u aur ruliuu.Iir"" *r"t de-al doilea rdzboi nrninHanibal' Luptere s vor duce atdt in ltaria cdt 9i in bazinur me.r*:*."*:-"*l^gT"_,1,i"#;ffi in rtalia prin partea dereascd Roma ridicind i-poiriuu ;; i;[';;p*il,':,JlT:;. .,

[:T= ;::::]:I::Tl3 qro{us. mar-e spaimd Doud armatercat sdl opreascd, dar au roitrJrouii;];#iu?ffEilffif""ii;ffi:ri?'il,':|j:;::lf,: ai"i"" p,"*steau mari nenorociri. o alilllT :: IBffi '* gd Lac u i r; ffi ;:ili._.,' ff [jir.',.:# "i ;:Tt;:i:i:IiT:L::,2, y:*?,#Ii:ibaua porfle cetdfii Dar Hanibar nu a;3:'ilg:!ft?^'iJ,;n:::":_"*:{$,d;i:_:',d,i::l'ilf;,'#"J:i:::i***#i,:,::::;': j, jyilg:::l*'i'3":,:'",::HT'"i"*::'g,i,:::#TiJI'ilTil,:"::1,::]:!::i:,:;;fi l-:TL,'"1T:L#"ffJi;?i,l".it"l? in fafa. in plus, un vdnt nep.ur.,-i. .J;!udt

;r-a agezat oastea astfel incat romlnilor. in

".L"t,a lroti'crance.,; ar I niari+ ,..' )-,,'it?t

din senin a aruncat tot nisipulii::Yi:::z:::!,,F';;e;;!':i'fi;fi ;"r;ffi T::'ilo'ff ''::;:,3r::,8:,iT;:,n:r:il*:':;:!,i;;;i,;i'::'::;r'r:";:,::,::::i::,{:::itlx,'*':,x1"::iiil:b;'":';*F:*:iy:lF"i';:,;i:::;fi :tr#ff '""Ji:l'itri de Alexandru cer Mare 9i cnrur, ,n;il il'i:,?Jt::;if"tn'*ti:'i::T;?T,?i;;i:E:13',;:::g,l-ln:11ny:,ro^l sub zidurle orasurui Dar sidetaHanibalaint6rziat;a-_;"_:- vqvq q,rrdrd punuor sub zidurile oragului. Dar gi de dare a cetdtitor supuse. 3::'.il,";:::l*t"':: il:i':lt' cartagineili eil co'tinuut pbnJare a cetdtiror supuse. S-a ariat t.i.ala.l, ffi;ff"'$tlll":':[?^r::#,i^"3:3:::,:_Romanii nu si-au pierdut cumpdtul. Ei aul$,rui1,J:,!'#,:i,:'::,i{ti.,mJi,,_:HT:IiiLT!ff :'l;ff ,,f":11,r".,:-: ji"jil;I::iils;;;#}i,iE1iill1il,X!t?ilre invdtat g, n,,L.onau.*' Jilil ; r:fi ill,'::ff t5;il'tr"*f

Drumul parcurs de armata lui Hanihal

, \ , t I A I A L I A O f L A / A M A ( l l 0 , , I r l ) SciPio Africanul' I'tr

I r l i t rs Cctrnc l i t rs Sc ip io ' a j t tns

consul la vdrsta de 25 de ani,

a convins senatulde necesita-

tea mutdrii rdzboiului in Afri

ca. in fruntea armatei, a tra-

versat Mediterana, a debarcat

in nordul Africii, a cucerit

Utica si a atras de Partea sa

supugi ai Punilor. SPeriati,

cartaginezii l-au chemat PeHani6al in Patrie. Strategia

aTaberacartaginezA

)., 'r,, (r dat in cele din urmd roade' La7'ama (202 t'H')'- lflYlt^lj:i:':;;},iJ1i'o'ito!, ti""ibal nu i-a putut iist"lui Scipio, numit dupd

aceastd

t , , r l t ' Si Afr icanul.

I' a c e a. c artagin a a acc eptat p ac ea d e 9i. c ond i!iil", :i:. !Z:!: ::)f :T:::

lumii ?,,,,'..i,",;n:##:*,rtn"a i;-';#;i;*q9ljr::l::":'::Si'1ti*lit;,r.trr '(r sd pldteascd o despdgubire de ufrJupn trei orimai.mare decdt la sfArgitullrururlui rdzboi. Totodata tL uunu

voie sd poarte rdzboi fird invoirea Romei'

Al treilea rizboi Punic (149 i'H')

Roma, arbitrul lumii elenistice. Dupd al doilea rdzboi punic' puterea

f(r,rrrei a sporit. r" "iril" .rs;r"iaiia p*rircii pe teritoriul Spaniei'

iar la

,.r.,,irit a dus rdzboaie de pedepsire a statelor ce voiserd sd-l ajutg Pe Hanibal:

l,t,rcedonia 9i Siria. $i;i.T;;;;il.t pi"" greu cdci intre Macedonia' Grecia'

,rrria si Egipt-state ellnistice-existau permaiente conflicte' Ca urmare' Mace-

rlonia a devenit prouincie romand in 148 i'H., lar Siria, care dorea sd

trtf\\ntezeu. i-pnri,r;;64, a fost iniraniagi obligatd sd-gi pdstreze granllele'

llomanii, caractere disciplinate, nu tolerau nesupunerea. Aga au ajuns sd

t t rbitreze intreaga lume elenisticd'

Din nou cartagina. intre timp, cartaqina s-a refdcut. Hanibal a depus in acest scop

r.treaga lui energie. Romanii, prevSzdtori, "r;;;ip;;area lui, iar,Hanibal a fost nevoit sd fuga

rrr Asia. Mai t6rziu, Ia varsta de 67 deu.ti, ur-atitii pe'mut'ett1d de dusmanii sdi' el s-a sinucis

spun6nd:,,,Vreau sd ..j,;;;-ian fri.u y"J;;;.""g". Teima romanilor fala de cregretea

puterii Cartaginei ur" ^"iat

de mare incdt Cato, important om politic' igi incheia adeseori

discursurile in senat ,p*a.a' ,,Pe de altd purtn'.ontiaer cd trebuie sd dirAmdm Cartagina" '

Masinisa.$iprilejuls-aivitcur6nd.cartaginezii,hdrfuilimereuderegeleNumidiei(A[rica\, Masiniso, gi .,"pii*i.a invoire din purtnu Romei

sd poarte rdzboi cu acesta, s-au holiir'rt

sd-si facd singuri ar"plutn. Au pus *a'u p" uitne 9i l-au t:tut pe Masinisa' Senatul rorrrittr rt

trimis imediat legiunile pentru pedepsirea neascultdtoarei Cartagina' Metropola punicti itts'r 't

7

lii l l

acceptat condiliile impuse de romani. A predat armele 9i cordbiile precum si 300 de osteAtunci co_nsulii le-au pus o ultimd condilie: sd-si ddrdme cetatea gi sa:gi mute iocuintele la 1de mare. La o asemenela pretenlie cartaginezii nu s-au maiin"olt. gl

",i f-rourat r*El;p"r"

cu orice risc. Mai bine_sd piard decdt sdJ pdrdseascd. Dezndddjduiti, au inceput id-simijloacele de apdrare. Si-au distrus edificiile si 9i-au construit masini derdzboi. Tineri sibdrbali 9i femei au muncit sd intdreascd ziduriie si sd fdureascd arme.

- ------ ;-

scipio Africanul II. Timp de doi ani (149-142 i.H.)romanii nu au pLsd se apropie de Cartagina. Atunci Senatul a numit un nou comanda;t,persoana Iui scipio Emilianus. Acesta a reugit sd pdtrundd in cetate 9i dupdzile de dispe-rate lupte de stradd locuitorii au fost inir6nfi (146 f.H.), 50.00^0 ,captivi au fost vanduli ca sclavi, iar orasul a fos! incendiat din 12 pe4i.$aptesprezece^zile a finut focul, distrugdnd orasul din temelii. Cartagina, ceacare aproape 800 de ani a fost una dintre cele mai impundtoare cetdti ale lumiiantice, nu se va mai relace niciodatd. Pe loculei romanii vor ara cu plugulsi vorinfiinla provincia Africa.

Astdzi, la o micd depdrtare de Tunis, se vdd cdteva trunchiuri de coloane, bucdli de ziduri,iar in mare, cAteva fortificalii stricate de valuri. E tot ce a rdmas din bogata Cartagina. Se spunecd preofii romani au blestemat ca pdmantul ei s6 nu mai fie locuit niiiodatd.

Noi cuceriri.in acelagi an cu ciderea cartaginei (146 f.H.), Grecia afost inclusd in provincia romand Macedonia. in Jnut izg t.H.,"perjaiul,infloritor stat elenistic, a devenit provincia Asia, prima posesiune romanddin Orient.

H3,'Cine n-ar admira talentul de conducdtor al lui Hanibal, curajul si priceperea lui incarnpanii... Hanibal a luptat necontenit saisprezece ani in Italia si n-a-liberat niciodatdtrupele din campanii- '. Inteligenfa cdp etenieiafdcut atdlia oameni, uiat d" dlfnrlli, sd asculte

Polibiu - ,,Istorii"

de un singur ordin 9i sd se supund unei singure vointe...,,

mamertini, penterd, parapet,, provincie romand, strategie.

Galia cisalpind, Peninsula

ll

Settddeheu*Preze n tat i cro no logia rdz boa ie I o r pu n ice.Comparali cele doud armate, romand si cartaginezd.Enumerali prouinciile romane formate in sec. al III-lea - al ll-lea f.H., fn ordineaconstituirii lor. ce importanld prezentau ele? (vezi gi studiul de la pig. lziLPrezentali elemente tactice folosite de Hanibal. comparali cu strategia romand.cum apreciali rezistenta cartaginezilor din ultimul rdzboi punic?

1.2.3.

4.5.

Elenismul la Roma

Atdtea cuceriri gi atatea bpsalii aduse la Roma din noile tinttlttri ntt pttlt'ntt rl

tulUur" uiulu poporului roman. in}gi politica statului s-a schimbat' Rdzboaiclc tltt'n'h ltr '

pentru apararea o.ouJ rj u pumantutrri patriei au devenit tot mai nltth rdrlxxrtr

znr,orr,un". cei bosati doreuu cu.nriri din pofta de a stSpdni, iar oamcnll 6c rAlxl,

a"i"t" J" "

pradu. LZglu;ile romane au strdb-atut in 50 de ani un drum atirt dc 1;l'tl'r I

nu se mai puteau opri. b intreagd cetate greacd tremura Ia comanda unui ccnlttrl( 't l' te

intregi, la vorba unui senator.

Vialaromanilordupdcuceriri 'VialasimplS,deodinioarSaf.rttti|||lrlrttltttninceput si fie tot mai muli inlocuitd cu o viafd iuxoa-sa 9i de Petreccri Accslc'

lr'rlrrlot

,n Jitor"r. legdturilor lu Orientul, dar mai ales cu Grecia. De aceea s'. sptlri: "(i..t tt

biruit fnuingdtorii necioplili. "

Grecii erau cei mai civilizafi oameni din lumea veche, pe c6nd romanii crntl tlf r l)

simplu, aspru 9i cam grosolan. be indatd ce au cunoscut cultura greacil utt r,ltttnr tllttl

i;il;"t,;;.esteia. Ei auinceputs6-i imite pe greci,le-au imprumutat rcli1ll,r, .ltrltn(l

limba latind tot ce au ..rir "i

*l"i frumos, iailimba greacd a ajuns limba la tnrxl,l ht R'

Cine nu stia greceste era socotit necioplit..Grecii au pitruns in socictttlct'l lotllnt

*.."turi, artigi, aunrutoJ, perceptorl, filosofi, pedagogi sau bucdtari. oricc Int.llls n

frunte avea grecul ei in casd.

Romanii, cei aga de muncitori si cumpdtali, au inceput sd prefere uiala hrrlnlgu

asa cum vdzuser6in' orient.Meseles-au transformatin petrecerlcu cdntarcli 9l drrnrnt

J;;i;;;]aia *."t"ad. Viala de familie a decdzut. Autoritatea pdrintclul ntr rruri

".""", f.rtj ca odinioard. Oamenii nu se mai ldudau cu faptele lor bune, ci sc lnlrc