ŞCOALA DE PREGĂTIRE A AGENŢILORPOLIŢIEI DE FRONTIERĂ ”AVRAM IANCU” O R A D E A CATEDRA DE PREGĂTIRE JURIDICĂDISCIPLINA: Drept penal şi procedură penală

APROB Şeful catedrei Cms. şef de pol. VASILE MORAR

TEMA : INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL

LECŢIA: INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL

CONŢINUT :

1. Primirea de foloase necuvenite2. Traficul de influenţă

OBIECTIVE: Studiind această lecţie , veţi fi în măsură :

- să vă însuşiţi conţinutul normativ al actelor de incriminare;

- să distingeţi elementele constitutive ale fiecărei infracţiuni în parte şi

structura acestora;

- să analizaţi diferite speţe şi să faceţi încadrarea juridică;

BIBLIOGRAFIE:

xxx Drept penal , partea generală – Gheorghe Nistoreanu, Alex. Boroi,

xxx Codul Penal al României, art 208-221

xxx Explicaţii teoretice al Codului Penal

xxx Dreptul Penal român, partea specială (Octavian Loghin, Tudorel Toader)

xxx Note de curs

A. PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE

1. Noţiuni generale şi definiţia legalăÎn baza art. 256 C. pen., infracţiunea constă în primirea de către un funcţionar, direct sau

indirect, de bani ori de alte foloase după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia.

Prin această infracţiune este protejată corectitudinea şi probitatea funcţionarului public sau a altui funcţionar, iar îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu trebuie să constituie o sursă de venituri ilicite, o cale de obţinere a unor foloase necuvenite, nici chiar după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. Fapta prezintă o gravitate mai redusă decât infracţiunile de dare şi luare de mită.

2. Elementele constitutive ale infracţiuniia. Obiectul juridic special şi obiectul material sunt aceleaşi ca la infracţiunea de luare de

mită.b. Latura obiectivă constă în primirea de bani sau alte foloase, care poate fi săvârşită

direct sau indirect.Fapta trebuie săvârşită după ce functionarul a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi

la care era obligat în temeiul acesteia, fără o întelegere prealabilă. Dacă există întelegerea prealabilă fapta va constitui infractiunea de luare de mită. Infracţiunea de primire de foloase necuvenite este instantanee şi se consumă în momentul în care făptuitorul, după îndeplinirea actului, primeşte banii sau foloasele..

c. Subiectul activ este functionarul public sau un alt funcţionar care a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. Participaţia penală este posibilă sub forma coautoratului, instigării şi a complicitătii, cu precizarea că în cazul coautorului trebuie să aibă calitatea cerută de lege pentru autor.

d. Subiect pasiv este autoritatea publică, institutia publică sau altă persoană juridică în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul care primeşte foloasele necuvenite.

e. Latura subiectivă se realizează numai prin intenţie directă.Sanctiunea este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Măsura de siguranţă a confiscării

speciale este prevăzută în sensul că banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani.

B. TRAFICUL DE INFLUENŢĂ

1. Noţiuni generale şi definiţia legalăPotrivit art. 257 C. pen., infracţiunea constă în primirea ori pretinderea de bani sau alte

foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau Iasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-I determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

Această infracţiune, prin obiectul juridic special, are legătură cu raportul juridic de muncă, deoarece priveşte relaţiile sociale referitoare la activitatea de serviciu. Funcţionarii trebuie să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu ireproşabil şi fără intervenţia influentă a altor persoane sau fără suspiciunea existentei unor influenţe, care discreditează activitatea de serviciu şi îi aduce grave prejudicii. .

De aceea, Codul penal a încriminat traficul de influenţă cu scopul de a proteja funcţionarii împotriva actelor de corupţie, a vânzării sau a speculării influenţei pe care făptuitorul o are sau Iasă să se creadă că o are asupra unui functionar.

2. Elementele constitutive ale infracţiuniia. Obiectul juridic special este bunul mers al activităţii autorităţilor publice, a institutiilor

publice sau a altor persoane juridice precum şi prestigiul funcţionarului.

b. Obiectul material există când făptuitorul primeşte bani ori alte foloase.c. Latura obiectivă se realizează prin activităţi alternative: primirea, pretinderea,

acceptarea de promisiuni, de daruri, bani sau alte foloase. A primi bani sau alte foloase înseamnă a prelua de către făptuitor sume de bani sau alte bunuri, iar a pretinde înseamnă a solicita expres sau tacit astfel de valori. A accepta promisiuni ori daruri înseamnă a fi de acord cu promisiunile racute sau cu darurile oferite. Fapta va constitui infracţiune, indiferent în care modalitate se va realiza, iar dacă se realizează în mai multe modalităti, infracţiunea nu-şi va pierde caracterul unitar.

Fapta poate fi săvârşită direct sau printr-un intermediar, în interesul propriu al, făptuitorului sau pentru altul. Intermediarul va răspunde în calitate de complice, iar dacă iniţiativa comiterii faptei îi va aparţine, va avea calitatea de instigator.

Infracţiunea se consumă atunci când făptuitorul primeşte ori pretinde folosul necuvenit, ori acceptă promisiuni sau daruri.

De precizat că fapta trebuie săvârşită pe baza influenţei pe care o are sau lasă să se creadă că o are asupra unui functionar, în scopul de a-I determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Nu are nici o importanţă dacă intervenţia pe lângă functionar s-a realizat sau nu. A avea influenţă asupra unui functionar înseamnă a se bucura de încrederea acelui functionar. Când făptuitorul lasă să se creadă că are influentă asupra acelui functionar, creează persoanei falsa credinţă că se bucură de trecere pe lângă acesta. Este lipsit de relevanţă dacă făptuitorul a precizat sau nu numele funcţionarului asupra căruia are sau Iasă să se creadă că are influenţă, fiind suficient să-l determine prin calitatea acestuia. În schimb, este important ca influenţa reală sau presupusă a făptuitorului să constituie pentru persoana interesată motivul determinant al tranzacţiei.

În literatura juridică şi în practica judiciară s-a considerat că infracţiunea de trafic de influenţă, în principiu, nu este susceptibilă de săvârşire în formă continuată, deoarece infracţiunea presupune o nouă rezoluţie la fiecare repetare a actului de traficare a influenţei, ceea ce înlătură forma continuată de săvârşire. Astfel, chiar dacă făptuitorul a avut de la început reprezentarea generală a faptei săvârşite, prin acte repetate, neexistând o rezoluţie unică infracţională, vor fi aplicabile dispoziţiile referitoare la concursul de infracţiuni.

d. Subiect activ poate fi orice persoană fizică responsabilă penal. Participaţia este posibilă prin modalităţile instigării şi a complicităţii.

În literatura juridică s-a exprimat părerea că poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă numai făptuitorul care răspunde cerinţei esenţiale de a avea influenţă sau de a lăsa să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau alt salariat. Nu împărtăşim această opinie deoarece trecerea reală sau presupusă - pe care subiectul activ o are sau Iasă să se înţeleagă că o are asupra funcţionarului nu este o condiţie impusă subiectului activ, ci mijlocul prin care acesta realizează obiectul material al laturii obiective a infracţiunii. De aceea, împărtăşim opinia potrivit căreia a conchide altfel ar însemna că subiectul activ să fie condiţionat de relaţiile sale cu funcţionarul, condiţionare exclusă chiar de prevederile art. 257 din Codul penal, în sensul că fapta este săvârşită de o persoană care are influenţă sau Iasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-I determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.

e. Subiectul pasiv este acelaşi ca la infracţiunile de dare de mită, luare de mită şi primire de foloase necuvenite.

f Latura subiectivă se concretizează în intenţia directă şi -în scopul special de a interveni pe lângă un funcţionar pentru a-I detennina să facă ori să nu facă un act ce intră, în atribuţiile sale de serviciu. Deci, făptuitorul prevede şi doreşte urmarea faptei sale, adică starea de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii de serviciu. Nu este necesar ca scopul urmărit de făptuitor să fie realizat, fiind suficient să-l urmărească în momentul primirii sau pretinderii folosului ori în momentul acceptării promisiunii sau a darului.

g. Sancţiunea legală este închisoarea de la 2 la 10 ani. Potrivit art. 257 alin. 2 din Codul penal, dispoziţiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. Ca atare, banii, valorile sau orice

alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. În practică s-a decis că dacă cumpărătoruI de influenţă a denunţat fapta organului de urmărire penală mai inainte ca acesta să fi fost sesizat, foloasele i se restituie, nemaifiind aplicabile prevederile referitoare la confiscare.

De asemenea, s-a decis că dacă foloasele date făptuitorului au fost confiscate de la acesta, solicitantul de trafic de influenţă nu mai poateavea pretenţii asupra acestora. În acest sens, practica judiciară şi literatura juridică este constantă în a confirma acest punct de vedere, cu rezerva referitoare la situaţia denunţătorului, enunţată mai înainte. În privinţa confiscării, dispoziţiile art. 257 alin. 2 din Codul penal au prioritate faţă de cele din art. 118 lit. c cod penal, deoarece constituie o normă derogatorie de la regula de drept comun, fiind o reglementare specială.