Animale vertebrateAnimale vertebrate

Prof. Pop AurelProf. Pop Aurel

a) Peşti de apă dulce – a) Peşti de apă dulce – crapul.crapul.

Peștii sunt animale vertebrate (animalele, ce au o coloană vertebrală) adaptate la mediul acvatic.

Crapul trăiește în ape dulci, bogate în vegetație.

Corpul lui este alcătuit din cap, trunchi și coadă.

Capul este turtit și fără solzi.

Cele două perechi de mustăți de pe buza superioară servesc la pipăit.

Ochii sunt rotunzi, fără pleoape, iar în spatele lor se află operculele.

Căpăcelele de pe laturile capului se numesc opercule.

Ele acoperă branhiile care

sunt organe de respirație.

Trunchiul este turtit lateral și are solzi rotunjiți, care se acoperă unii pe alții.

Glandele din piele secretă mucus, de aceea peștele este alunecos.

Pe laturile corpului se află linia laterală cu ajutorul căreia peștele simte curenții și obstacolele din apă.

Pe trunchi se află înotătoarele perechi:

pectorale și abdominale, Iar cele neprechi sunt: dorsală, anală și codală.

Crapul înoată prin mișcările ondulatorii produse de musculatura trunchiului și a cozii, cu care lovește apa, la stânga și la dreapta, împingând corpul înainte.

Înaintarea este favorizată și de forma hidrodinamică a corpului, dar și de mucusul care îl acoperă.

Înotătoarele perechi servesc drept cârmă, iar cele neperechi pentru echilibru și mai puțin pentru înaintare.

Pentru înot crapul folosește vezica înotătoare situată sub coloana vertebrală.

Peștii sunt primele animale vertebrate.

Vezica are două compartimente, este legată printr-un tub de faringe și se umple cu un gaz, numit azot.

În funcție de cantitatea de gaz din vezică peștele înoată la adâncimi diferite.

Crapul se hrănește cu animale mici și plante din apă.

Este omnivor. Hrana trece din apă în

cavitatea buco—faringiană, printr-un esofag scurt și ajunge în intestin, care se deschide la exterior prin orificiul anal.

Stomacul nu este diferențiat.

Respirația se face cu ajutorul branhiilor, ca niște lame, bine vascularizate așezate în camerele branhiale.

În inspirație, când apa scaldă branhiile și au loc schimburile de gaze, operculele sunt închise.

În expirație, operculele se ridică și apa cu dioxid de carbon iese din camerele branhiale.

Inima are două camere: un atriu și un ventricul.

Vasele de sânge sunt: arterele, capilarele și venele. Sângele oxigenat nu se amestecă cu cel neoxigenat.

Circulația sângelui și organele de excreție sunt mai simple ca la iepure.

La crap există sexe separate. Masculii au testicule, iar femelele,

ovare. Celulele sexuale sunt eliminate prin

orificiul genital așezat lângă orificiul anal. Femelele depun ouăle (icrele) în apă,

iar masculii depun peste ele lapții. Fecundația are loc în apă și se numește

fecundație externă. Din ouă fecundate ies puii.Reproducerea crapului are loc in

lunile aprilie-mai-iunie, atunci cand apa depaseste temperatura de 18 grade.

In aceasta perioada femela poate avea o cantitate de icre de pana la 23% din greutatea ei corporala.

La depunerea icrelor masculii lovesc puternic femelele in abdomen pentru a ajuta la evacuarea icrelor.

Aceste sunt depuse de obicei pe vegetatia subacvatica , pe crengi si buturugi si sunt fecundate de masculi prin stropirea cu lapti.

Durata eclozarii icrelor difera in functie de temperatura apei si variaza intre 5 si 10 zile.

Temperatura corpului la pești este variabilă.

Iarna peștii stau în amorțire pe fundul apei până primăvara.

Forma corpului, așezarea solzilor, mucusul, înotătoarele, linia laterală, vezica înotătoare și respirația branhială sunt adaptări la mediul acvatic.

Alte specii de crap des intalnite la noi sunt:

-Crapul oglinda -Crapul golas -Amurul sau Cteno -Crapul fitofag -Crapul novac

În apele dulci trăiesc și peștii răpitori, ca: știuca, bibanul, șalăul, somnul și păstrăvul.

În continuare, urmează:

b. Pești marinib. Pești marini

RechinulRechinul

Rechinul are corpul alungit, suplu și poate depăși 2 m lungime.

El este acoperit cu piele de culoare neagră-albăstruie, pe spate și albicioasă pe pântece.

Corpul se termină cu o coadă puternică.

Solzii sunt ca niște plăci osoase, prevăzute cu un ghimpe îndoit înapoi.

Sub piele are mușchi dezvoltați și așezați în jurul unui schelet cartilaginos (cartilaj= zgârci).

Capul are un bot ascuțit.Gura se află pe partea

ventrală, ca o crăpătură transversală și are numeroși dinți ascuțiți.

De o parte și alta a capului se află 5-7 fante branhiale.

Pe trunchi se găsesc înotătoarele perechi și neprechi.

Înotătoarea codală are 2 lobi inegali.

Rechinul este un bun înotător și se deplasează pe distanțe mari cu o viteză de 40 km pe oră.

Se hrănește cu scoici, pești, atacă omul.

Este un pește carnivor, un răpitor feroce.

Cu dinții numeroși ascuțiți și tăioși sfâșie hrana.

Intestinul se termină cu co cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul cloacal.

Respirația se face prin branhii care nu sunt acoperite de opercule.

Branhiile sunt așezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale.

În fiecare pungă branhială se află o singură branhie.

Ele sunt scăldate de apă, iar schimbul de gaze se realizează ușor.

Înmulțirea la rechini este deosebită față de crap.

Fecundația este internă. Ouăle fecundate ajung în apă unde se dezvoltă puii.

La unele specii de rechini dezvoltarea ouălor se face în interiorul corpului.

În Marea Neagră trăiește un rechin, numit câinele-de mare, care nu depășește 1,70m lungime.

În apele mărilor și oceanelor trăiesc specii de pești numite sturioni: morunul, nisetrul și păstruga.

Dintre sturionii de apă dulce amintim cega.

Corpul poate atinge 5 m și 1200 kg la morun, 2m și 100 kg la nisetru, 1,5m și 27 kg la păstrugă.

Înotătoarele diferă ca număr și poziție.

Înotătoarea codală are 2 lobi inegali.

Scheletul acestor pești este cartilaginos- osos.

Se hrănesc cu insecte, larve de insecte, moluște, crustacee și pești mai mici.

Sunt pești răpitori.

Înmulțirea se face prin ouă pe care femelele le depun în Dunăre apoi, împreună cu puieții, se întorc în mare.

Sunt pești migratori.

Excepție face cega care trăiește în Dunăre.

Sturionii sunt pești cu mare valoare economică.

Importanța economică. Peștii au carne gustoasă,

hrănitoare, bogată în grăsimi, vitamine și săruri minerale.

Se consumă proaspătă sau conservată. Morunul, nisetrul și păstruga sunt renumiți pentru icrele lor negre.

Din ficatul peștilor se obține untura de pește bogată în vitamina D necesară în alimentația copiilor.

Solzii, oasele și capetele sunt întrebuințate pentru obținerea făinii și a cleiului de pește.

Știința care se ocupă cu creșterea și îngrijirea peștilor se numește piscicultură.

CARACTERE GENERALE ALE PEȘTILOR

•Trăiesc în mediul acvatic•Corpul este hidrodinamic,

acoperit cu solzi produși de piele•Scheletul poate fi: cartilaginos

(rechini), cartilaginos- osos (sturioni), osos (crap și pești răpitori)

•Respirația este branhială•Înmulțirea se face prin ouă;

fecundația este externă (excepție face rechinul); din ouăle fecundate ies pui.

•Temperatura corpului este variabilă.

Sfârșit