Specii de Pesti

download Specii de Pesti

of 49

description

descriere

Transcript of Specii de Pesti

S P E C I I D E P E S T I D I N R O M A N I AFUSARUL

Denumire:Fusar (Aspro streber )Familia:Percidae

Raspandire in Romania:Cu precadere in bazinul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de pietris sau nisip.

Lungime:13-16 cm, (exceptional peste 20 cm)

Greutate:100 - 300 grame, (exceptional peste 0.5 kg)

Aspect:Se aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral, usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara. Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa.

Hranire:Se hraneste cu larve de insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si puietul.

Se pescuieste la:rama, viemusi, etc

CARACUDA

Denumire:Caracuda (Carassius carassius)Familia:Cyprinidae

Raspandire in Romania:Cu precadere in apele statatoare mai putin in cele de munte , in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal. In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta.

Lungime:15-20 cm, (exceptional peste 35 - 40cm)

Greutate:80 - 100 grame, (exceptional peste 1,5 kg)

Aspect:Se aseamana foarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt. Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe burta galbena portocalie.

Hranire:Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de peste, diferite organisme animale cat si vegetale

Se pescuieste la:mamaliga, viermi, rama, larve, etc

TIPAR CHISCAR

Denumire:Tipar, Chiscar (Misgurnus Fossilis)

Familia:Cobitidae

Raspandire in Romania:In zonele raurilor si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei), in balti de ses.

Lungime:20-25 cm, (exceptional peste 35 cm)Greutate:0.2 - 1 kg, (exceptional peste 3 kg)

Aspect:Corpul este cilindric si lung. La bot are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, dou in colturile gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite.

Hranire:larve de insecte viermi, melci.

Se pescuieste la:de obicei la plasa dar si la varga cu viermusi si rama rosie.

CEGA

Denumire:Cega( Acipenser ruthenus )Familia:Acipenseride

Raspandire in Romania:: Mures, Somes; primavara intra din Dunare in Jiu, Olt, Arges, Prut, Siret,Tisa.

Lungime:: 40 - 60 cm (exceptional 1, 25 m)

Greutate:1 - 4 kg (exceptional 15 kg)

Aspect:Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura inferioara. Are mustati franjurate si coada nesimetrica. Corpul are 12-17 scuturi dorsale, 58-70 laterale si 12-18 abdominale. Pe spate este cafenie cu nuante cenusii verzui pe spate, galbuie pe burta.

Hranire:crustacei si larve de efemere (rusalii sau vertite).

Se pescuieste la:pescuitul interzis!!

ROSIOARA

Denumire:Rosioara( Scardinius erythrorhtalmus )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:: In toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses, in Dunare si in Delta.

Lungime:: 20 - 35 cm

Greutate:100 - 200 g (exceptional 1 kg)

Aspect:este alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine .

Hranire:matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici.

Se pescuieste la:vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa

AVAT

Denumire:Avat ( Aspius Aspius )Familia:Ciprinidelor

Raspandire in Romania:: In Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes.

Lungime:35-50 cm, 60-80 cm

Greutate:800 g, 10-12 kg

Aspect:Gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie.

Hranire:cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa.

Se pescuieste la:musca artificiala(streamer),linguri rotative si oscilante,

LOSTRITA

Denumire:Lostrita( Hucho hucho )Familia:Salmonide

Raspandire in Romania:: Bistrita, Moldova, Viseu, in bazinul Dunarii si in afluenti.

Lungime:: 1-1,5m (exceptional 3-5m)

Greutate:10-20 kg (exceptional 50-60 kg)

Aspect::Are corpul cilindric si gura mare cu dinti puternici. Culoarea este argintie cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie, roscata pe margini si burta galben deschis cu luciri argintii.

Hranie:in special cu pesti (zglavoaca, mreana, pastravi, lipan, etc.) si chiar pasari si soareci.

Se pescuieste la:momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

MORUNAS

Denumire:Morunas( Vimba vimba )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:: raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare.

Lungime:: 15 - 25 cm (exceptional 40 cm)

Greutate:0,3 - 0,4 kg (exceptional 1kg)

Aspect::Corp alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie, burta alb-argintie, cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Aripioara dorsala este inalta si scurta.

Hranire:viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale.

Se pescuieste la:momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

LIN

Denumire:Lin( Tinca tinca )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:In apele de ses, lacuri, brate moarte, in baltile de revarsare a Dunarii, in Delta (in special). Mai rar intalnit in rauri.

Lungime:: 25 - 35 cm (exceptional 60 - 70 cm)

Greutate:0,5 - 1 kg (exceptional 3 kg)

Aspect:Corp indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii. Pielea este groasa, cu solzi marunti, acoperiti cu o secretie bogata. Gura si ochii sunt mici. Culoarea este cafenie, mai inchisa la pestii din baltile mlastinoase si deschisa in baltile cu apa care circula. Ochii sunt de un rosu aprins.

Hranire:larve, viermi, insecte, vietati mici din apa

Se pescuieste la:grau fiert,porumb in lapte,lama si bobite de mamaliga

MIHALT

Denumire:Mihalt (Lotta lotta)Familia:Siluride

Raspandire in Romania:: in toate raurile, baltile, lacurile si iazurile Dunarii, urcand pana in zona mrenei.

Lungime:: 30-70 cm

Greutate:0,400-2 kg

Aspect::Corpul alungit si acoperit cu mult mucus.In partea anterioara mai mult cilindric, posterior turtit lateral.Capul turtit dorso-ventral. Mandibula putin mai scurta decat maxila si cu un fir de mustata pe barbie. Gura cu dinti mici si conici. Solzii foarte mici, acopera corpul si capul pana la nari.Coloratia foarte variabila dupa mediu, cu pete sau marmorari cafenii-verzui-galbui.

Hranire:larve de trichoptere, viermi, raci, pesti si icre.

Se pescuieste la:momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

MREANA

Denumire:Mreana (Barbus barbus)

Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare.

Lungime:40 - 60 cm

Greutate:0,8 - 1 kg ,exceptional 2-4 kg

Aspect:Corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre.

Hranire:seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri.

Se pescuieste la:rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

NOVAC

Denumire:Novac( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie

Lungime:: 40 cm (exceptional peste1,5m)

Greutate:1 - 2kg (exceptional peste 60 kg)

Aspect:o specie de culoare marmorata, capul mai mare, cu branhii dezvoltate

Hranire:zooplancton, fitoplancton.

Se pescuieste la:pufarin,cocolosi de mamaliga

GHIBORT

Denumire:Ghibort ( Acerina cernua )Familia:Percidae

Raspandire in Romania:: n Dunre i n blile sale, n lacuri litorale, n Snagov, n blile Prutului i n toate apele de es pn n regiunea dealurilor (zona mrenei), n Olt, Timi, Bega, Mure, Cri,Somes.

Lungime:12 - 15cm

Greutate:25-30 g

Aspect:Corpul relativ scurt turtit lateral, cu solzi potrivit de mari, care lipsesc pe cap, piept si abdomen. Tot corpul acoperit cu mucus.Botul turtit gura mica cu buze protractile si dintii dispusi pe falci si cerul gurii.

Hranire:larve de insecte, crustacei, icrele altor pesti si chiar pesti mici.

Se pescuieste la:vierme si larve de libelula

LIPAN

Denumire: Lipan( Thymallus Thymallus )Familia:Salmonidelor

Raspandire in Romania:in avalul raurilor Dorna, Suceava, Moldova, Bistrita si afluentii sai (Baranar, Neagra-Brosteni), in Raul Doamnei, Olt, Jiu, Strei (Hunedoara).

Lungime:32 - 50 cm

Greutate:350 - 1000 g

Aspect:se distinge prin talia alungita, cu o inotatoare dorsala mare cu puncte galbene-verzui, violete sau negre, asezate pe 3-4 randuri. Are un colorit frumos, cu spatele verde-cenusiu, laturile galbene-rozacii iar burta alba cu pasteluri rosiatice. Pe laturi are puncte negre si dungi cafenii.

Hranire:cu larve de insecte,crustacei, viermi, moluste, dar vaneaza sarind din apa si insecte in zbor.

Sepescuieste la: musca artificiala

FITOFAG

Denumire:Fitofag( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie

Lungime:: 40 cm (exceptional peste1,5m)

Greutate:1 - 2kg (exceptional peste 60 kg)

Aspect:Capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii.

Hranire:zooplancton, fitoplancton.

Se pescuieste la:mamaliga,boabe de porumb in lapte,pufarin

OBLETE

Denumire:OBLETE (Alburus alburus)Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:: In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare Bicaz.

Lungime:12 - 15 cm (exceptional 18 - 20 cm)

Greutate:35 - 45 g (exceptional 100 - 200 g)

Aspect:Spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu.

Hranire:vietati planktonice, insecte ce cad pe apa.

Se pescuieste la:rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpacas

CLEAN MIC

Denumire:Clean mic( Leuciscus Leuciscus )Familia:Ciprinidelor

Raspandire in Romania:: foarte raspandit in raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana in Dunare.

Lungime:10-25 cm

Greutate:100-250 g

Aspect:Corpul alungit cilindric.Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre.

Hranire:insecte,viermi,carabusi, vegetale.

Se pescuieste la:la pluta(vierme,porumb in lapte si rama rosie),momemeli artificiale(lingurite 00-1,voblere de minci dimensiuni si musca artificiala).

CARAS

Denumire:Caras( Carassius auratus gibelio )Familia:Ciprinidelor

Raspandire in Romania::aproape in toate apele statatoare, in afara de regiunea muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie.

Lungime:15 - 20 cm (exceptional 40 cm)

Greutate:200 - 300g (exceptional 2,5 kg)

Aspect:Gura terminala, cu buze subtiri si fara mustati.Coloratia in general aurie-ruginie cu nuante verzui pana la nuante intunecate; peritoneul deschis la culoare.

Hranire:organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.

Se pescuieste la:vierme,rama rosie,bobite de mamaliga,porumb in lapte

BIBAN SOARE

Denumire:BIBAN-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus)

Familia:Centrachide.

Raspandire in Romania:In toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, helestee. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii.

Lungime:12 - 15 cm

Greutate:100 - 150 g

Aspect:Corpul este oval, plat, cu solzi colorati frumos verde-oliv, cu pete brune si albastre, burta fiind liliachie.

Hranire:icrele de peste, insecte, larve, alevinii altor pesti.

Se pescuieste la:rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

CLEAN

Denumire:Clean( Luciscus cephalus )Familia:Ciprinidelor

Raspandire in Romania:: foarte raspandit in raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana in Dunare.

Lungime:25-30 cm, rar 50-80 cm

Greutate:300g-1.5kg, rar 4-5 kg

Aspect:Corpul alungit cilindric.Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre.

Hranire:insecte, pesti, broaste,raci, viermi, carabusi, vegetale.

Se pescuieste la:la pluta(vierme,porumb in lapte si rama rosie),momeli artificiale(lingurite 00-2,vobler 2.5 cm-5 cm,si muste artificiale ex:furnica rosie,furnica neagra,tantar,zulu,viespe)

CRAP

Denumire:Crap( Cyprinus carpio )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in partea inferioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut in lacuri, japse, helesteie, etc.

Lungime:: 30-60 cm, 1 m

Greutate:1,5-3 kg, la 30 kg, foarte rar 50 kg.

Aspect:Gura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase.Catre colturile gurii are 4 mustati.Coloratia destul de variata, in functie de mediu.

Hranire:plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca si chiar cu icrele altor pesti,scoici.

Se pescuieste la:vierme,rame rosii,pufarin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de mamaliga

SOMN

Denumire:Somn( Silurus glanis )Familia:Siluride

Raspandire in Romania:: In Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis.

Lungime:0,5-1m (exceptional 3-4 m)

Greutate:10 - 15 kg (exceptional 80-90 kg,recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg )

Aspect:Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.Hranire:crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari.

Se pescuieste la:momeli naturale ex:coropisnita,buchet de rame,tipar,broscuta,scoica; momeli artificiale ex: se foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta(10 g-19 g),voblere(7 cm-12 cm)

PASTRAV FANTANEL

Denumire:Pastrav fantanel( Salvelinus fontinalis )Familia:Salmonide

Raspandire in Romania:prezent in cateva paraie din Transilvania si Moldova si in unele pastravarii.

Lungime:20-40 cm

Greutate:300-500 g

Aspect:Spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu.

Hranire:cu larve, viermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe suprafata apei, deplasandu-se permanent in cautarea hranei.

Se pescuieste la:rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

BABUSCA

Denumire:Babusca ( Rutilus rutilus )Familia:Ciprinidelor

Raspandire in Romania:: in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri; este rara in rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inchise ale Siretului), unde se ntalneste mai ales in cursul inferior si foarte rar in Prut.

Lungime:15 - 20 cm

Greutate:80 - 200 g

Aspect:Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii.

Hranire:larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici.

Sepescuieste la:vierme,larve de libelula,rama rosie

CTENO

Denumire: Cteno(Ctenopharyngodon idella)Familia:Ciprinidelor

Raspandire in Romania:: Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc

Lungime:35-90 cm, (exceptional peste 130 cm)

Greutate:4-9 kg,(exceptional peste 30 cm)

Aspect:Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante iinchise pe spate.

Hranire:ierburi si plante acvatice.

Se pescuieste la:cubulet de mamaliga,boabe de porumb in lapte,boiliesuri,pufarin

PASTRAV DE LAC

Denumire:Pastrav de lac(Salmo trutta lacustris)Familia:Salmonide

Raspandire in Romania:Lacurile Rosu, Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte

Lungime:27-103 cm

Greutate:210g si 15 kg

Aspect:Pastravul de lac este o forma a pastravului de rau, adaptata la o viata sedentara in lacurile de munte. Spatele albastru-verzui, abdomenul si flancurile argintii. Pe corp numeroase pete negre, colturoase sau in forma de X, rar rotunde.

Hranire:zooplancton si alte specii de pesti, insecte si chiar propria progenitura

Se pescuieste la:rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00

PLATICA

Denumire:Platica( Abramis brama )Familia:Ciprinide

Raspandire in Romania:In zonele inferioare ale raurilor, Dunare(si baltile ei), in lacuri si balti de ses.

Lungime:: pana la 50 cm (exceptional 60-70 cm)

Greutate:0,5 - 1 kg, (exceptional 5-6 kg)

Aspect:Corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici. In ruri are culoarea argintie-galbuie pe flancuri, in balti fiind ruginie, iar in lacuri adanci rosie-bruna. Inotatoarele sunt albastrui, iar coada scobita adnc, cu aripioara de jos mai lunga.

Hranire:plante de balta, viermi si larve de insecte, pe care le inghite o data cu malul in care acestea traiesc,consuma raci, iar inainte de reproducere icre de stiuca si costris.

Se pescuieste la:vierme,larve de libelula,bobite de paine,porumb in lapte,arpacas,canepa prajita.

STIUCA

Denumire:Stiuca( Exos lucuis )Familia:Esocidee

Raspandire in Romania:: Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de acumulare.

Lungime:: 40 - 50 cm (exceptional 1,5 - 1,8m)

Greutate:1 - 1,8 kg (exceptional 20 - 22 kg)

Aspect:Corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa.

Se hraneste cu:pesti mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte.

Se pescuieste la:momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)

PASTRAV CURCUBEU

Denumire:Pastrav curcubeu (Oncorhynchus mykiss)Familia:Salmonide

Raspandire in Romania:In toate apele dulci, rauri, lacuri.

Lungime:23-25cm (maximum 50-90 cm)

Greutate:800-1600g, rar 6kg

Aspect:Coloratia spinarii este albastruie-violeta, lateralele argintii iar burta albicioasa. Mijlocul corpului este strabatut de o linie lata roz-sidefie, care da stralucire de curcubeu. Nu are puncte rosii.

Hranire:viermi, moluste, larve de insecte si crustacei

Se pescuieste la:rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa gen AGLIA 00.

BIBAN

Denumire:Biban (Perca Fluviatilis)Familia:Percidelor

Raspandire in Romania:Prezent n lacurile litorale, in Dunare si baltile acesteia, in Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snagov, in Razelm si Mangalia si in toate lacurile,raurile din Transilvania.

Lungime:20-30 cm

Greutate:50500 g

Aspect:Corp comprimat si foarte inalt. Ghebul porneste dupa uperculii ascutiti, are solzi marunti si zimtati care sunt bine prinsi in piele, linia laterala este aproape paralela cu linia spatelui, urmandu-i curba. Are o culoare inchisa, cu dungi caracteristice si reflexe predominante de verzui-cenusiu metalizat. Pe laterale are 5-9 dungi verticale de culoare mai inchisa. Aripa dorsala este prevazuta cu spini si foloseste ca sistem de autoaparare.

Hranire:pesti mici, raci, viermi, scoici si melci de apa, larve de insecte, icre, broaste.

Se pescuieste la:momeli naturale vii sau moarte, se prinde la naluci si la dandineta, pestisori argintii, boarta, plevusca, buchet de rame, dar si la bucatica. O momeala buna sunt proprii pui sau cei de Biban soare,twister, lingurite mici(00-1),rotativ.

SALAU

Denumire:Salau( Stizostedion Lucioperca )Familia:Percide

Raspandire in Romania:: Foarte raspindit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra si in lacuri.

Lungime:30-60 cm ( exceptional 1 m)

Greutate:1-4 kg (exceptional 8-10 kg)

Aspect:Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca.Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri.

Se hraneste cu:tot ce este de origine animala de sub apa raci, broscute, viermi, insecte, pesti.

Se pescuieste la:momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu).

Calcanul (Scophthalmus maeoticus)RaspandireCalcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.

DescriereCalcanul are un cap de forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte lat. Pe corpul pestilor adulti se observa tuberculi (butoni) ososi si solzi rudimentari. Fiecare tubercul are o prelungire sub forma unei tepe subtiri, care poate provoca rani pescarului neatent. Acesti tuberculi sunt numerosi pe partea zenitala (superioara) a corpului, dar cativa sunt dispusi si pe partea nadirala (de jos, spre nisip), insa mai mici. Tuberculii lipsesc la puiet, iar la tineret nu apar inca tepii. Gura este oblica, inferioara, cu dinti asezati pe mai multe randuri, cu buze mici, subtiri, ca niste prelungiri ale pielii. Ochii sunt asezati numai pe partea zenitala a corpului. Dorsala si anala sunt foarte lungi, de la cap si pana la pedunculul caudal. Linia laterala, lunga, prezinta o curbura foarte puternica in dreptul pectoralei.La exemplarele juvenile, partea zenitala este de culoarea nisipului (cenusie), cu pete albe si negre; adultii an un colorit brun, fara pete. Partea inferioara a pestelui este alba, rareori cu pete negricioase. Aceasta specie are o mare posibilitate de adaptare sub aspectul coloritului la mediul (nisipul) in care traieste.

DezvoltareLungimea obisnuita este de 60-70 cm, rar 1 m, iar greutatea de 6-7 kg, rar 10 kg. Creste relativ incet : dupa 10 ani atinge lungimea de 55 cm si greutatea de 3,5 kg.

BiologieCalcanul ierneaza la o adancime de 60-70 m, in zona faciesului faseolinoid. Primavara, in perioada martie-aprilie, se apropie de zona litoralului, pana la o adancime de 18-30 m, unde pe anumite locuri se aglomereaza in carduri mari. La o temperatura de 13-16C depune icrele. Atinge maturitatea sexuala la 5-6 ani. Dupa reproducere, pestii se imprastie, nu mai stau in carduri si trec la o nutritie foarte activa. Tineretul se hraneste la inceput cu crabi, moluste, creveti si puiet de peste, dar exemplarele mai in varsta se hranesc aproape exclusiv cu pesti (guvizi, bacaliari, stavrizi, scrumbii albastre etc.).

Pescuitul SportivIn perioada reproducerii, cand calcanul se apropie de tarm, se pescuieste de catre unditari din barca cu petactarul. Pe cirligul foarte ascutit se foloseste ca momeala hamsia, care se pune intreaga in undita, cu doua intepaturi. Tinand cont de greutatea mare a pestelui, atat firul, cat si struna trebuie sa fie mai rezistente la rupere. Firul cel mai des intrebuintat este de 0,50-0,60, iar struna de 0,40-0,45. Calcanul inghite momeala in intregime, fara muscatura, si pleaca imediat spre adanc, rareori spre mal. Poate fi scos numai cu minciogul, pestele fiind greu, de multe ori de 5-6 kg, sau si mai mare, ceea ce constituie o performanta si o amintire de neuitat pentru unditarii care vin la mare din interiorul tarii.Calcanul se mai prinde de catre localnici si la picior. In perioada reproducerii, uneori catre seara calcanul se apropie de mal si sta pe nisip la o adancime foarte mica, cateodata la numai cateva zeci de centimetri. Alteori se ingroapa partial in nisip, dar pescarul experimentat il descopera usor, pune piciorul pe el si il scoate apoi cu mina din mare.In zona litoralului nostru mai traieste, intr-un numar mai redus, calcanul mic (Scopkthalmus rhombus). La unditele pescarilor amatori cade mai rar; se prinde mai mult la pescuitul industrial.Lungimea minima admisa la pescuit: 40 cm

Cambula(Pleuronectes zlesus luscus)RaspandireAceasta specie este caracteristica pentru Marea Neagra si Marea Azov. Se intalneste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, la gurile Dunarii, in complexul lagunar Razeln-Sinoe.

DescriereCorpul pestelui este de forma ovala, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi. Dorsala si anala sunt lungi, terminate la o anumita distanta de caudala, alcatuind astfel un peduncul caudal relativ lung. Pe corp, pe langa solzi, se mai gasesc si placute osoase ascutite. Partea nadirala (de jos) a pestelui este neteda. Ochii sunt mari, apropiati, asezati pe partea zenitala (de sus) a capului. Gura este mica, oblica, cu dinti dispusi pe un singur rand. Linia laterala este dreapta, continua.Pe partea zenitala, cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar bruna, in functie de coloritul mediului ambiant. Partea nadirala este galbui-albicioasa. Inotatoarele neperechi au pete mici, rotunde, brune. Irisul albastru al ochilor este inconjurat de un inel auriu.

DezvoltareLungimea frecventa este de 22-25 cm, rar 30 cm, iar greutatea obisnuita este de 300-350 g.

BiologieEste o specie marina care s-a adaptat de-a lungul timpului atat la apele salmastre, cat si la cele dulci, statatoare sau chiar curgatoare. Uneori urca chiar pe Don, Nipru sau pe alte rauri. Pe Dunare nu urca, ci se opreste doar la gurile ei. Atat in apele dulci, cat si in cele marine, traieste numai pe fundurile nisipoase. Exemplarele din apele dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile sarate. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate in ianuarie-martie. O femela depune intre 600000 si 2 milioane de icre pelagice, cu diametrul de 1,1-1,2 mm.Cambula se hraneste cu crustacee bentonice, viermi si moluste (pe faciesul nisipos, in special cu moluste Corbulomya). In Razelm-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar in mare cu talieno.Are carnea gustoasa si de aceea este foarte apreciata.

Pescuitul SportivPescarii sportivi cauta cambula in lunile de primavara si de toamna, cand se prinde cu succes cu petactarul. Se pescuieste in zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hranii. In aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe carligele petactarului hamsie, intepata in doua locuri. Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si hamsie sarata. Firul de 50 m lungime are la capat un plumb de 30-50 g, de forma prismatica, ascutita la cele doua capete. La 20 cm de plumb se leaga 3 carlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul. In timpul pescuitului se arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de 35-40 m, dupa care, se recupereaza firul pana ce acesta ramane intins. De regula, cambula inghite carligul in intregime, dand de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui. Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experienta sau indemanare deosebita. Metoda poate fi usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai cateva sedinte de pescuit pe malul marii.Lungimea minima admisa la pescuit: 20 cm

Guvidul Negru(Gobius niger)RaspandireTraieste in nordul Oceanului Atlantic, in marile Baltica, Mediterana, Egee, Azov si Marea Neagra. Se gaseste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, de la Sulina si pana la Mangalia.

DescriereCorpul pestelui este gros, capul scurt si trunchiat, cu ochi mari si bulbucati. Pedunculul caudal este lung si inalt. Solzii sunt relativ mari.Cel mai des, corpul guvidului negru este de culoare cenusie sau palid bruna, cu portiuni neregulate mai intunecate si cu pete evidente. Partea ventrala este galbuie. Prima dorsala are o pata neagra in coltul superior si trei dungi intunecate longitudinale, inotatoarele, in general, sunt cenusii. In perioada reproducerii, exemplarele mature au un colorit si mai intunecat, care devine uneori colorit de baza.

DezvoltareEste o specie de guvid de talie mica. Creste pana la lungimea de 12 cm, dar in mod obisnuit are numai 7-8 cm.

BiologieEste o specie strict marina, care nu se gaseste in apele salmastre sau dulci. Traieste pe fund nisipos, preferand zonele adanci si cu alge zoostera. Se hraneste cu puiet de peste, mici crustacee marine, scoici mici, pe care le gaseste pe faciesul nisipos de pe fundul marii, unde predomina scoica Corbulomya. Se reproduce vara, cand se apropie putin de tarm.

Pescuitul SportivSe pescuieste din barca, in largul marii, la adancimi de 25-30 m.Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Guvidul de Mare(Gobius cephalarges)RaspandireAceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov, precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari. Este o specie endemica, relicta pontocaspica. In apele noastre se gaseste de-a lungul intregului litoral marin si in lacurile Razelm si Siutghiol, unde patrunde din mare.

DescriereGuvidul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi. Capul este mare, putin comprimat dorso-ventral, cu o gura mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase. Cele doua inotatoare dorsale sunt concrescute la baza. Ventuza ventrala este de lungime variabila. Solzii acopera pieptul si istmul pestelui.Mediul acvatic ambiant are o mare influenta asupra coloritului pestelui, astfel incat acesta este foarte variat in cazul respectivei specii. Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare intunecata, de multe ori de un brun-ocru sau brun negricios, cu multe pete inchise, de forma variata si neregulata. Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii. Partea ventrala a pestelui este cenusiu deschisa. Acest colorit de baza variaza in multe nuante, in functie de mediul acvatic. Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte. Anala, caudala si pectoralele au pete mai intunecate sau mai deschise la culoare, nu insa si inotatoarea ventrala.

DezvoltareLungimea obisnuita este de 20 cm, dar atinge si 24 cm, in Marea Azov s-au semnalat si exemplare de 28 cm.

BiologieGuvidul de mare este o specie marina care intra si in lacurile salmastre, dar niciodata nu s-a semnalat in ape dulci, in Marea Neagra traieste pe fundul pietros, unde se hraneste cu crabi, creveti, amfipode, uneori si cu puiet de peste de alte specii.Consuma si scoici mici, culese din zona pietrisului unde traieste.Are carne gustoasa, motiv pentru care este un peste cautat.

Pescuitul SportivUnealtele si metodele de pescuit sunt comune cu cele practicate in cazul hanosului.Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit

Hanosul(Gobio batrachocephalus)RaspandireHanosul este un peste relict pontocaspic din Marca Neagra si Marea Azov. Este prezent pe tot litoralul romanesc si rar se intalneste in Razelm si in lacul Siutghiol.

DescriereCorpul pestelui este alungit, cilindric, aproape tot atat de gros pe cat de inalt, acoperit cu solzi marunti, ctenoizi. Ceafa, istmul si operculele nu au solzi. Capul pestelui este triunghiular, turtit dorso-ventral, cu gura larga, mare, putin oblica in sus. Ochii sunt mari, apropiati, privesc in sus si putin lateral. Are 8 siruri de genipori transversali, dispusi sub ochi, mai rar 9 sau 10.Dorsala pestelui este este galben-bruna cu 5 dungi transversale brune formate din pete intunecate neregulate. Aceste dungi pot fi mai intunecate sau mai deschise, in functie de mediul unde traieste hanosul. Pe fata superioara si pe laturile corpului pestelui se vad multe pete intunecate, marunte. Partea ventrala este galbena. Inotatoarele dorsale sunt cenusii, cu 3 serii longitudinale de pete cafenii. Asemenea pete, dar mai putin evidente, se observa si pe inotatoarele pectorale si pe caudala. Ventrala si caudala sunt cenusii, fara pete. Se intalnesc si grupuri de hanos colorate in galben sau albicioase.

DezvoltareExemplarele cele mai frecvente au lungimea de 22-25 cm si greutatea de 350-400 g, dar se prind si unele de 35 cm, cu o greutate de pana la 600 g.

BiologieHanosul este o specie tipic marina, din familia Gobidae. Traieste la adancimi de pana la 35-40 m. Prefera fundul nisipos si pietros, in compania scoicii midia, in lacul Siutghiol traieste pe fundul pietros. Este cel mai mare guvid din Marea Neagra, care consuma crustacee (crabi, creveti, moluste si pesti). Se reproduce in mai-iunie, in apropierea tarmului, depunand icre cu un diametru de 2,5 mm.Are carnea gustoasa.

Pescuitul SportivHanosul este un peste foarte vorace si pe aceasta proprietate a speciei se bazeaza si pescuitul sportiv. Se poate pescui aproape tot timpul anului, dar cele mai bune rezultate se obtin in perioada aprilie-noiembrie. Se pescuieste de pe tarm, cu o varga de 5-7 m lungime si cu un nailon de aceeasi lungime. Pe capatul firului se leaga un plumb de forma conica sau sferica, cu o greutate de 30-40 g. Deasupra plumbului se leaga doua carlige pe doua strune, fiecare lunga de 10-15 cm. Firul trebuie sa fie de 0,22-0,25, iar strunele mai subtiri, de 0,16-0,18. Daca ele se agata de fundul pietros, se rup, ceea ce permite pescarului sa recupereze o parte din fir. De obicei se agata numai un carlig, iar celalalt poate fi recuperat. Momelile folosite sunt de mai multe feluri: partea cartilaginoasa a scoicii midia, aterina sarata sau proaspata, hamsie sarata sau proaspata, bucati de guvizi, dar mai cu seama garizi (racusori mici cu corpul aproape transparent), care traiesc aproape de tarm, langa pietre. Garizii se prind cu minciogul cu ochiuri mici. Ca nada se mai utilizeaza carnea de vita si in special inima, care este taie si se rupe greu din carlig. Daca se folosesc bucati de peste, ele trebuie sa fie curatate in prealabil de piele. La pescuitul hanosului de pe mal se lasa undita in apa pana ce plumbul atinge fundul, iar firul se intinde complet. Hanosul aflat in apropiere, datorita lacomiei, inghite cu o muscatura ferma carligul nadit. La muscatura se ridica varga si este sigur ca hanosul nu mai poate scapa. Daca pescarul nu ridica imediat varga, pestele incearca sa scape, fugind spre sau sub stanci, unde se pierde cu carlig cu tot. In cazul in care carligul nu s-a agatat de piatra, pestele schimba in scurt timp locul de refugiu si iese de sub stanca, cand poate fi usor capturat. Locul optim de pescuit al hanosului, ca in general al guvizilor, este in zona tarmului, in golurile dintre pietrele digului, scobiturile din dig, gaurile si orificiile dintre pietre si stabilopozi, unde hanosul traieste in mici colonii locale. Cu sonda de plumb se masoara adancimea acestor scobituri sau gauri, pentru a afla locul unde stau pestii si pentru a oferi momeala la locul potrivit.Hanosul, ca si celelalte specii de gobide, se pescuieste cu foarte bune rezultate si ceva mai departe de mal, din barca, cu o unealta denumita volta. Aceasta este compusa dintr-un fir mai gros, cu o lungime de 40-50 m, la capatul caruia se leaga un plumb de 50-80, chiar pana la 150-200 g, in functie de adancimea locului si de puterea curentilor marini, pentru a asigura firului o pozitie verticala in timpul pescuitului, in apropierea plumbului se leaga cele doua carlige cu strune mai subtiri decat firul. Plumbul mai greu are si rolul de a asigura apropierea carligului de pietrele de pe fundul apei, unde sta bancul de guvizi. La primele muscaturi se recupereaza firul, deoarece hanosul lacom, ca si guvizii, este agatat in mod sigur. La pescuitul la volta, barca se ancoreaza cu o greutate la un capat pentru a nu fi dusa in deriva de curenti si de vant, cu riscul de a indeparta pescarul de locul cunoscut. Aceasta metoda este foarte eficienta in special in lunile cu apa calda, daca este folosita la adancimile de 20-25 si chiar de 30-35 m.La pescuitul sportiv in Marea Neagra, in conformitate cu legea, se folosesc doua undite sau doua lansete cu cate 10 carlige fiecare, ori doua taparine, fiecare cu cate 10 carlige.Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Labanul ( Mugil cephalus)RaspandireLabanul (denumit si chefal de catre localnici) este o specie care traieste aproape in toate marile si oceanele din zonele tropicale si subtropicale, in Romania se gaseste de-a lungul intregului litoral si patrunde si in aproape toate lacurile litorale (Razelm-Sinoe, Zmeica, Tabacarie, Tatlageac, Mangalia).

DescriereCorpul este alungit, gros, capul mare, comprimat dorso-ventral. Ochii sunt prevazuti cu pleoape adipoase bine dezvoltate, translucide, care acopera globul ocular aproape in intregime, lasand pupilei numai o deschidere verticala foarte redusa, ceea ce este caracteristic speciei. Gura este mica, terminala, cu buza superioara putin ingrosata. Corpul este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din regiunea capului si de pe dorsala sunt prevazuti cu niste canale, iar cei de pe cap au si niste mici tubulete. La baza inotatoarelor pectorale se afla cate un solz mare si dur.Spatele labanului este cenusiu-brun-albastrui cu reflexe aurii, iar pe laturi se vad 12 dungi longitudinale, dintre care 7-8 se intind pana in regiunea dorsala. Abdomenul este argintiu. De multe ori la baza pectoralei se vede o pata neagra. Dorsalele si caudala sunt cenusiu-verzui, ventralele albe, iar pectoralele si anala cenusiu deschis.

DezvoltareDintre chefali, labanul creste cel mai mare ca talie, in mod obisnuit masoara 25-30 cm si 1,5-2 kg. In Marea Neagra, cu totul exceptional, atinge lungimea de 60-65 cm si greutatea de 3-3,5 kg, dar in alte mari s-au pescuit si exemplare de 1 m, cu o greutate de pana la 10 kg.Labanul traieste 18-22 ani.

BiologieTraieste peste tot in Marea Neagra, ierneaza in mai multe locuri in bancuri mari. De exemplu, labanii care traiesc in dreptul litoralului romanesc sau care intra in lacurile noastre litorale ierneaza partial in zona coastelor sudice ale Bulgariei si coastelor Peninsulei Crimeea. La tarmurile noastre, labanii apar in aprilie-mai, cand apa lacurilor litorale incepe sa se incalzeasca, intai apar exemplarele mai tinere, apoi cele mai batrane. In lagunele noastre se intretin la adancime mica, unde apa se incalzeste repede, dar sunt foarte speriosi si la cel mai mic zgomot se imprastie repede. Patrunderea in aceste lacuri continua pana in perioada august-septembrie, in cele din urma sosind puietul cel mai tanar. Aceasta migratie si intensitatea ei sub aspectul numeric al indivizilor nu sunt identice in fiecare an, dovada fiind capturile variate obtinute la pescuitul industrial.Reproducerea labanului are loc in mare, in zone diferite (in larg si la tarm), in perioada iunie-septembrie. Femela depune 2-7 milioane boabe de icre pelagice, cu un diametru de 0,8 mm.In lacurile litorale, labanul se hraneste cu plancton si cu substante organice, in primul rand cu detritus vegetal, cu alge, crustacee faentonice si infuzori. In mare, hrana lui consta in special din alge diatomee, pe care le inghite odata cu nisipul.Carnea labanului este grasa, gustoasa si foarte cautata, dar se altereaza repede in zilele calduroase.

Pescuitul SportivLabanul se pescuieste cu petactarul, unealta aruncata cu mana la o distanta de 30-40 m, in apa cu o adancime de 2-4 m, firul fiind tinut in mana pentru a fi recuperat tot cu mana la primele muscaturi ale pestelui. Firul se recupereaza repede, fara sa se slabeasca, pentru a nu da posibilitate pestelui sa scape din carlig. Unealta se confectioneaza astfel: pe un nailon de 0,40-0,50, cu o lungime de 40-50 metri, care are la capat un plumb de 35-40 g, se leaga 3 carlige, cu strune de 10-15 cm, la o distanta de 15-20 cm intre ele. Pe carlige se pune ca nada un miriapod marin denumit de catre localnici rama de mare. Acest miriapod traieste la adancimi mici pe malul marii, pe fund namolos. Dupa ce au fost culese din mare, ramele de mare se pastreaza in felul urmator: se presara bine cu nisip curat si uscat si se pun intr-un recipient metalic (cutie de ness, etc.), alternand straturile de rame cu cele de nisip umed. Ultimul strat din cutie trebuie sa fie de nisip umed, dispus intr-un strat gros, pentru a preveni moartea si uscarea ramelor. Cu petactarul se pescuiesc vara exemplare mari de labani. Pestele are buzele mai putin rezistente la solicitare fizica, ca atare se pot rupe usor. De aceea, pentru a nu-l scapa, se scoate in mod obligatoriu din apa cu minciogul.Labanul se mai pescuieste de catre amatori si cu pluta, cu o varga de bambus de 3-4 m, de care se leaga un fir de nailon de 3-4 m lungime si 0,20-0,26 grosime. La capatul firului se leaga un plumb, iar deasupra plumbului, la o distanta de 15 cm, cu doua strune de 10-15 cm lungime, se leaga doua carlige mai mici decat cele folosite la petactar. Deasupra celor doua carlige se pune o pluta culisanta, astfel reglata incat plumbul sa pluteasca la 20 cm deasupra fundului marii. La pescuitul cu pluta se prind in general exemplarele mai mici de laban care se apropie de zona tarmurilor noastre.Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm

Sardeaua(Sardina pilchardus sardina)RaspandireTraieste in zona de est a Oceanului Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, iar pe litoralul romanesc, in partea sudica.

DescriereCorpul pestelui este alungit, gros, slab comprimat lateral, acoperit cu solzi mari, care lipsesc pe cap. Ochii sunt mari, cu pleoapa adipoasa puternic dezvoltata in partea posterioara a ochiului. Gura este mica, oblica.Dorsala pestelui este albastra deschis, laturile si ventrala argintii. Pe opercule are cate o pata aurie.

DezvoltareCreste in apele noastre pana la 23 cm, mai frecvent 12-16 cm.

BiologieEste un peste marin pelagic, caruia ii place apa mai calda. Atinge maturitatea la 2-3 ani si are o longevitate de 5-7 ani.

Pescuitul SportivSe foloseste ca nada (intreaga sau bucati) la pescuitul stavridului, scrumbiei albastre si al calcanului.Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Scrumbia Albastra(Scomber scombrus)RaspandireTraieste pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic (din emisfera nordica), in marile Baltica, Mediterana, Neagra si Azov.In tara noastra este prezenta din primavara si pana in toamna pe toata lungimea litoralului.

DescriereAcest peste face parte din familia Scombridae, genul Scomber, deci nu are nimic comun cu scrumbia de Dunare, care apartine familiei Clupeidae. Precizarea este necesara in legatura cu scrumbia albastra pentru a preveni eventualele confuzii. Scrumbia albastra are corpul fusiform, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi marunti. Capul este mare, fara solzi, cu ochii mari. Gura terminala, larga, este prevazuta cu dinti marunti si limba ascutita. Nici pedunculul caudal nu este comprimat lateral, inotatoarele perechi sunt scurte.Partea dorsala a pestelui este intens albastra inchis, cu nuante verzui uneori si cu straluciri metalice. Laturile sunt argintii cu reflexe roz, ventrala este alba. Pe corpul pestelui se disting multe dungi mai intunecate, dispuse vertical, care nu ajung mai jos de linia laterala.

DezvoltareIn alte mari creste pana la lungimea de 50 cm, la noi atinge numai 40 cm, lungimea cea mai frecventa fiind 18-20 cm. In apele romanesti, greutatea obisnuita este de 100-120 g, in mod exceptional atinge si 500-700 g.

BiologieIn dreptul litoralului romanesc apare in aprilie-mai, cand temperatura apei marii atinge 8-9C, si sta aici pana in octombrie-noiembrie; in decembrie se afla deja in marile Egee si Marmara, unde se reproduce la sfarsitul iernii-inceputul primaverii. O mica parte din carduri ramane si peste iarna in Marea Neagra, de obicei la tarmurile Anatoliei si Georgiei, dar nu se reproduc. Icrele au diametrul de 1-1,4 mm si sunt pelagice.Se hraneste cu pesti (sprot, sardea, hamsie, aterina etc.) si mai rar cu mici crustacee pelagice.Este un peste cautat, cu carnea grasa si aromata.

Pescuitul SportivPescuitul acestui peste cu undita se face cu taparina si cu petactarul, precum si cu pluta. In cazul taparinei se folosesc carlige mai mari decat la stavrid. La pescuitul cu pluta, se pune ca nada pe carlig hamsie proaspata, linia fiind ca si la stavrid. Pescuitul cu petactarul se face din barca, aruncand carligul cu nada la distanta de barca. Petactarul se confectioneaza astfel: de un fir de nailon de 0,10-0,12 se leaga la capat un singur carlig, pe care se agata ca momeala o hamsie, aruncand apoi montura la o distanta de 10-15 m si lasand sa cada carligul incet spre fundul apei. La capatul celalalt al firului se lasa, la picioare, o rezerva de 6-8 m. Dupa ce scrumbia albastra a muscat momeala, trebuie lasata sa o traga cativa metri, dupa care incepe obosirea, pescarul tragand firul incet spre el, cu peste cu tot. La acest gen de pescuit nu este nevoie de varga, mulineta si pluta. In zona litoralului romanesc, scrumbia albastra musca bine primavara si spre toamna, cand acest peste sta in apele noastre.Lungimea minima admisa la pescuit: 23 cm

Stavridul(Trachurus trachurus mediterraneus)RaspandireTraieste in Marea Neagra si Azov si in timpul iernii in Marea Marmara. In Marea Neagra se gaseste rasa ponticus.

DescriereCorpul stavridului este alungit, acoperit cu solzi mici cicloizi, care se intind si pe cap, si pe opercule. Capul este ascutit, gura mare, terminala, cu numerosi dinti marunti si conici. Ochii pestelui sunt mari, cu o pleoapa adipoasa bine dezvoltata. Pe partea superioara a capului, de la bot si pana la prima aripioara dorsala, se intinde o creasta foarte ingusta. Pedunculul caudal este scurt si gros. Prima dorsala este scurta, cea de-a doua, lunga. Linia laterala are o curbura in dreptul radiei a 2-a sau a 3-a a dorsalei a doua, iar a doua curbura sub radia a 7-a sau a 8-a. Scuturile liniei laterale din partea posterioara a corpului sunt prevazute cu tepi lati, indreptati inapoi. Toti tepii formeaza o carena orizontala zimtata pe mijlocul corpului pestelui, care se intinde de la opercule pana la baza caudalei. La capatul anterior al liniei laterale se desprinde a doua linie, secundara, lipsita de scuturi, care se termina sub prima radie a dorsalei a 2-a.Dorsala pestelui este cenusiu-verzuie sau albastruie, cu luciu metalic foarte puternic si cu pete mai intunecate, slab conturate. Abdomenul pestelui este argintiu lucios, cu irizatii violacee. Pe coltul superior al fiecarui opercul se vede bine cate o pata neagra, inotatoarele sunt incolore.

DezvoltareIn Marea Neagra greutatea medie a stavridului este de 80-120 g, rar atinge 200-500 g.

BiologieStavridul este un peste pelagic, care traieste in bancuri masive. Este un peste migrator, care ierneaza in Marea Marmara si in regiunea Bosforului, aparand in zona litoralului nostru in bancuri mari in aprilie-mai, unde sta pana toamna, cand se retrage in Marea Marmara. De mentionat ca exista si un banc permanent nordic, care vara ajunge si la gurile Dunarii, insa ierneaza linga coastele sudice ale Peninsulei Crimeea. Din apropierea litoralului romanesc, stavridul se retrage spre larg atunci cand apele se racesc datorita curentilor de aer si ca urmare, dispare hrana; apoi apare subit langa litoral, facand migratia inversa dinspre larg inspre coasta. Bancul de stavrizi se mentine in straturile superioare ale apei si nu coboara mai in adanc.Se reproduce in mare in perioada iunie-august, cu maximum de intensitate in iulie. Stavridul atinge maturitatea sexuala la varsta de 1-2 ani. O femela depune 150000-1000000 boabe de icre cu un diametru de 0,7-1 mm, de asemenea pelagice. Reproducerea are loc la o temperatura a apei de 18-26C, la 20-80 mile de mal.Stavridul se hraneste mai ales cu pesti, hamsii, aterine, gingirici, guvizi, barbuni si sprot. Consuma si crustacee marine si in mica masura cu viermi policheti, diatomee si alte alge. Sosirea stavrizilor in zona litoralului nostru este precedata de bancurile de hamsii si aterine, pe care stavrizii le urmaresc de multe ori pana la tarm. In Marea Marmara si in Marea Mediterana, in unele zone bogate in hrana, stavridul atinge si 1 kg greutate.Stavridul se altereaza repede la soare.

Pescuitul SportivStavridul se pescuieste, in principal, prin trei metode: cu taparina la fix, cu taparina lansata si cu pluta.Pescarul isi poate confectiona singur taparina in felul urmator: 10-15 carlige mici se leaga cu strune (lungi de 7-8 cm si cu o grosime de 0,10 mm) de un nailon de 0,15. Intre strune pe firul de pescuit, se lasa o distanta de 15-16 cm, pentru a nu risca incurcarea cirligelor intre ele. De urechea carligului se leaga cu ata rosie fulgi colorati sau pestriti, putin mai lungi decat carligul, pentru a-l camufla. La capatul firului de pescuit, la o distanta de 20-25 cm de primul carlig, se leaga un plumb de 70-80 g, cilindric in sectiune, ascutit spre capete. Firul de pescuit, la fel de lung ca si varga (6-7 m), se lasa spre fundul apei langa un dig sau mal construit, la o adancime de 7-8 m. Taparina astfel construita trebuie miscata ritmic in sus si in jos, in asa fel ca firul sa fie mereu intins si plumbul sa nu atinga fundul marii, dar si lateral, spre stanga si spre dreapta. De obicei, pe fiecare carlig se agata cate un stavrid. Se ridica atunci taparina usor din apa si se scot pestii din carlig.Pescuitul stavridului cu taparina lansata se face dupa cum urmeaza: se leaga taparina la capatul unui fir de 0,30-0,40, lung de 50-60 m, si cu o miscare pendulata dintr-o lanseta de 2,5-3 m se arunca la o distanta de 40-50 m de mal. Dupa lansare, fara a mai astepta ca plumbul sa atinga fundul apei (pentru a preveni incurcarea sau agatarea), se recupereaza firul cu mana sau cu mulineta. Aceasta metoda se practica atunci cand bancul de pesti se afla la o distanta mai mare de mal.La pescuitul stavridului cu pluta se foloseste o varga de 4-6 m lungime si nailon de 0,15-0,20. Carligul se alege ceva mai mare decat in cazul taparinei, pe care se pune ca nada o aterina curatata de piele, agatata de carlig prin doua intepaturi. La 30 cm deasupra carligului se leaga un plumb de 6-8 g. Pluta trebuie sa fie mica, sensibila si plasata la 2 m deasupra carligului. La primul semn de muscatura se scoate carligul printr-o miscare fina si lina. Orele de dimineata si de catre apusul soarelui sunt cele mai prielnice, dar in zilele innorate se poate pescui cu succes si in timpul zilei.Lungimea minima admisa la pescuit: 12 cm

Strunghilul(Gobio melanostomus)

RaspandireEste o specie endemica in Marea Neagra si in Marea Azov. Urca putin in toate raurile si fluviile care se varsa in aceste doua mari, exceptand Dunarea.

DescriereCorpul pestelui este alungit moderat, mai gros in partea anterioara si mai comprimat in cea posterioara. Corpul si capul sunt acoperite cu solzi ctenoizi, iar pe ceafa, istm si la baza pectoralei sunt solzi cicloizi marunti. Capul este scurt, cu gura terminala, aproape orizontala, cu buzele groase. Botul, de asemenea scurt este obtuz, foarte trunchiat, fruntea bombata si ochii mici. Pectoralele sunt mari, iar ventuza ventrala este puternica.Strunghilul are corpul galbui deschis, uneori palid, alteori mai pronuntat, mai intunecat pe partea dorsala a capului si cu pete brune neregulate. Dorsalele sunt cenusiu deschis, cu pete palide. Pe prima dorsala se afla o pata neagra. In perioada reproducerii, masculii imbraca haina nuptiala, coloritul lor devenind aproape negru. Coloritul femelelor ramane mai deschis.

DezvoltareLungimea lui obisnuita este de 18-20 cm, dar in Marea Neagra atinge si 25 cm.

BiologieTraieste la 10-15 m adancime. Si in fluviile in care patrunde cauta locurile cu fundul nisipos, ca si in lacurile litorale, dar se intretine si pe fund malos.Se reproduce in perioada iunie-septembrie.Consuma hrana de origine animala: scoici marine si dulcicole, mici crustacee, puiet de aterina, hamsii, guvizi, crabi, larve de Chironomus.Strunghilul este specia de guvizi cea mai abundenta sub aspect numeric pe litoralul nostru.Are carnea gustoasa, ca si a celorlalti guvizi.

Pescuitul SportivStrunghilul se pescuieste cu metodele folosite si in cazul hanosului.Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Zarganul(Belone belone)RaspandireZarganul traieste peste tot in Marea Neagra si in Marea Azov.In Romania se gaseste pe tot litoralul marin si in lacul Sinoe.

DescriereCorpul pestelui este aproape cilindric, serpentiform, acoperit cu solzi mici, caduci, inotatoarea dorsala, cele ventrale si anala se afla in partea terminala a corpului. Botul este foarte lung, cu falca de jos mai lunga decat cea de sus, cu varful cartilaginos, fara dinti. Deci gura este superioara. Falca de sus este prevazuta cu dinti puternici. Linia laterala este completa, cu o curbura in dreptul analei.Dorsala zarganului este albastruie sau verde, cu puternice reflexe metalice, iar pe mijlocul spatelui are o dunga intunecata, dublata pe ambele parti de cate o linie foarte subtire neagra. Pe laturile corpului se afla cate o dunga lata intunecata, cu reflexe metalice. Laturile si abdomenul sunt argintii, inotatoarea dorsala si caudala palid-cenusii, restul inotatoarelor fiind incolore. Oasele si in special sira spinarii sunt de culoare verde.

DezvoltareLungimea obisnuita este de 50-60 cm, dar rar atinge si 1 m. Greutatea cea mai frecventa este de 35-60 g, dar poate ajunge cu totul exceptional si la 800 g.

BiologieZarganul este un peste care traieste in largul marii, in zona pelagica, si datorita formei sale este un bun inotator. Sare uneori afara din apa in urmarirea pestelui prada. Ziua sta mai mult in zonele mai adinci, in schimb noaptea se gasaste in straturile superioare ale marii. Nu migreaza nici in si nici din alte mari. Uneori intra in lacul Sinoe, cand acesta are salinitatea crescuta. Atinge maturitatea sexuala la 4-5 ani, mai rar masculii la 3-4 ani, avand longevitatea de 18 ani.Se reproduce in perioada mai-septembrie, depunand in total 1000-35000 boabe de icre, in mai multe portii, pe vegetatia submarina care se afla la adancimea de 10-18 m. Diametrul icrelor este de 2,8-3,5 mm.In stadiul de adult se hraneste cu pesti si in special cu hamsii, hrana preferata. Se mai hraneste si cu crustacee marine si cu alte nevertebrate. La randul sau, zarganul constituie hrana delfinilor si a altor pesti rapitori de talie mai mare.Are o carne gustoasa si apreciata.

Pescuitul SportivPescarii amatori pescuiesc zarganul la plesneala. Aceasta metoda de pescuit sportiv este foarte simpla si se rezuma la urmatoarele: se confectioneaza o undita compusa dintr-o varga lunga si usoara de 5-6 m, fir de 10-12 m lungime, insa fara carlig si fara plumb. La capatul firului se leaga ciucuri din fire de matase rosie, lungi de 10 cm. Firul se arunca in directia presupusa de cantonare a zarganului, care, fiind lacom, se arunca spre ciucuri, de care se agata cu dintii.Zarganul se pescuieste si cu carligul nadit cu hamsii, aterina sau guvizi mici. Timpul cel mai potrivit pentru pescuitul zarganului este vara, intre orele 4 si 8 dimineata. Toamna si iarna, orele 6-10 sunt cele mai propice pentru pescuitul acestei specii.Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.